Referat pe tema: Statul de drept: principiile si mecanismele functionarii

Referat pe tema: Statul de drept: principiile si mecanismele functionarii

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii

Chisinau 2015

A realizat: Casian Marina J144A verificat: Svetlicini Rodica

Stat de drept: notiuni generale Statul de drept reflect interdependena dintre cele dou fenomene sociale, fiecare avnd tendine opuse: statul (puterea) i supunere, dreptul de ordonare i frnare. Statul de drept presupune armonizarea, echilibrarea raporturilor celor dou componente, n sensul domniei legii, adic a supremaiei ei absolute n scopul prezervrii drepturilor i libertilor individuale. El a aprut n secolele XVII-XVIII, n cadrul revoluiilor din rile occidentale ndreptate mpotriva arbitrariului feudal. n epoca modern conceptul a fost reactualizat, n urma experienelor totalitare din mai multe ri europene. Prin trsturile sale, se observa c, de fapt, statul de drept se identific cu statul liberal-democratic. Oricum, reprezint stadiul cel mai avansat de organizare social-politic, validat de experiena istoric, ceea ce nu nseamn c nu este perfectibil.Statul de drept a devenit un ideal i o aspiraie global. Este susinut de ctre persoane, guverne i organizaii din ntreaga lume. Este considerat, pe scar larg, fundamentul sistemelor naionale politice i juridice. Este, de asemenea, recunoscut din ce n ce mai mult ca fiind componenta fundamental a relaiilor internaionale.

In teoria politica, prin stat de drept se intelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridica. In statul de drept, statul este garantul libertatilor si drepturilor individuale, totodata, asigurand securitatea interna si externa a cetatenilor prin institutii democratice. Institutia superioara careia i se subsumeaza alte legi si norme este Constitutia. Din perspectiva statului de drept, Constitutia - ca norma superioara - este o expresie a cetatenilor si reprezinta puterea populara. Prin mecanismele democratice de control prevazute intr-un stat de drept este asigurata conformitatea normelor inferioare cu cele superioare.

Pe scurt, statul de drept este relevant deopotriv pentru relaiile dintre cei guvernai i cei care guverneaz i pentru relaiile dintre entitile private, fie ele persoane fizice, fie juridice, cum sunt asociaiile i companiile. Merit subliniat aceast idee, deoarece unii argumenteaz c statul de drept se refer exclusiv la limitarea exercitrii puterii guvernamentale. Ceea ce nu este corect.Pentru ceteanul de rnd, este extrem de important, ca exercitarea puterii politice s fie supus legii. Nu este, n mod clar, un lucru bun cnd guvernul acioneaz cum dorete, ca ntr-o dictatur. Este important ca propriul comportament i cel al celorlali ceteni s fie supuse legii, deoarece legea faciliteaz un mediu stabil i previzibil, care permite un spectru larg de consecine, de la securitatea personal a indivizilor, pn la libertatea acestora de a se angaja n tranzacii de afaceri, n condiii de siguran. Dar statul de drept nu cere ca toate comportamentele cetenilor, nici mcar majoritatea, s fie supuse mai multor legi i reglementri juridice. Dimpotriv, cetenii se opun, adesea, n mod justificat, ca prea mult din comportamentul lor s fie supus legilor i reglementrilor. Mai multe legi pot nsemna mai puin libertate de aciune.n unele ri, multe relaii sociale sunt reglementate n detaliu, n timp ce n alte societi legea joac un rol limitat, poate chiar marginal. Dar, chiar i statele cu nivel ridicat de reglementare recunosc c nu este nici posibil, nici dezirabil ca legea s reglementeze orice se petrece ntre oameni n societate. Alte tipuri de norme sunt adesea mai potrivite, de exemplu normele religioase, normele bunei vecinti sau normele mediului de afaceri. Pe scurt, statul de drept nu este relevant pentru toate relaiile dintre ceteni sau ali actori privai.

Statul de drept trebuie s nfptuiasc domnia legii n ntreaga lui activitate, att n raporturile cu cetenii, ct i n raporturile cu organismele de guvernmnt. Statul trebuie s fie stat de drept n sensul c statul trebuie s lucreze n temeiul dreptului, dar nu n sensul c el trebuie s-i propun ca unic scop dreptul. Cu alte cuvinte, existena i manifestarea statului implic un anumit statut al puterii, limitat n msura posibilului, pentru a o impedica s devin o prerogativ la discreia celor ce o exercit. Statul poate i trebuie s cuprind n sfera sa orice activitate, i trebuie s ncurajeze binele peste tot, dar ntotdeauna n forma dreptului, n aa fel nct fiecare act al su s se ntemeieze pe lege care e manifestarea voinei generale.

Statul de drept; principii de bazaPrincipiile i premisele statului de drept :1. separarea i colaborarea ramurilor puterii de stat;2. supremaia legii;3. asigurarea, respectarea i garantarea drepturilor i libertilor omului;4. principiul echitii i dreptii;5. principiul democratismului i pluralismului politic.Garaniile edificrii statului de drept sunt de ordin juridic, economic, social i politic. De-a lungul evolutiei istorice, organizarea politica a societatii, ndeosebi prin principala sa institutie - statul -, s-a realizat tot mai mult pe baza perfectarii structurii statale n raport cu cetatenii si a unor legi riguroase, care stabileau att drepturile si libertatile cetatenilor, ct si obligatiile organelor de stat de a actiona n spiritul legilor. nsasi denumirea de stat de drept indica faptul ca statul si exercita puterea sa politica pe baza legilor, folosind forta argumentului, si nu argumentul fortei.

Un stat de drept n forma incipienta a existat chiar n antichitate, unde, n cadrul democratiilor din perioada respectiva, au existat organizatii statale ntemeiate pe lege, asigurndu-se alegerea conducatorilor de catre cetateni.

Statul de drept, n forma sa clasica, l ntlnim, nsa, ncepnd cu epoca moderna, cnd s-au impus o serie de principii n viata sociala, care asigurau functionalitatea ca atare. nsasi denumirea de stat de drept a fost sugerata de catre Montesquieu, n lucrarea "Despre spiritul legilor", care formuleaza cerinta ramasa celebra "Nimeni sa nu fie constrns sa faca lucrurile pe care legea nu-l obliga si sa nu le faca pe cele pe care legea i le ngaduie". Tot din perioada respectiva statul ncepe sa se legitimeze prin societatea civila si nu prin emanatia divina. n conceptia noua, superioara, statul a aparut, dupa cum se exprima J.J. Rousseau, ca un contract ntre cetateni si autoritatea politica.

Afirmarea statului de drept se fundamenteaza de la nceputul existentei sale pe principiul separatiei puterilor. Politologul francez Raimond Aron afirma ca pentru constituirea unui stat de drept este nevoie sa fie ales un parlament, sa fie alese organele constitutionale, sa fie investiti cu autoritate legitima functionarii, iar legea sa guverneze relatiile sociale n ansamblul lor. Statul de drept constituie n epoca contemporana o problema de cea mai mare importanta teoretica si practica, care face obiectul nu numai al unor studii ample, ci si al unor legiferari n conventii internationale. n strnsa concordanta cu prevederile din documentele enumerate si cu practica internationala, statul de drept si exercita puterea n conformitate cu legea.

Trasaturile care stau la baza activitatii statului de drept: un cadru legislativ adecvat, care sa reglementeze raporturile n ansamblul lor, iar toti cetatenii, indiferent de pozitia lor sociala sau politica, sa fie egali n fata legii, sa respecte legea ca element suprem n stat. Prin urmare, suprematia legii se constituie ntr-un principiu de baza al statului de drept.

Acest principiu are mai multe aspecte: a) sa nu existe vid legislativ n sensul ca toate raporturile sociale dintre cetateni, dintre acestia si stat sau alte organisme politice ori civile, ntreaga activitate din diferite domenii (economic, politic, cultural-spiritual etc.), sa fie reglementate prin lege n asa fel nct sa nu fie nimic lasat n afara cadrului legal. Orice vid legislativ creeaza posibilitatea unor nereguli, abuzuri, fraude etc., afectnd dezvoltarea social-economica a tarii; b) toti cetatenii sa fie egali n fata legii n sensul de a nu exista nici un fel de discriminare pe criterii etnice, sociale, religioase, sex etc. Suprematia legii trebuie sa functioneze n egala masura pentru toti cetatenii, iar respectarea legilor trebuind sa constituie o obligatie fundamentala a tuturor membrilor societatii; c) legile trebuie sa prevada drepturile si libertatile fundamentale ale individului, cunoscute n epoca si cuprinse n diferite documente nationale si internationale. Sa fie prevazut prin lege un sistem de garantare a drepturilor si libertatilor; d) sa se prevada prin legi obligatiile si ndatoririle cetatenilor, precum si sanctiuni n cazul nerespectarii lor, inclusiv a nerespectarii legilor; e) prevalarea reglementarilor internationale, fata de cele nationale n cazuri de litigiu. Aceasta prevedere poate sa functioneze numai n anumite conditii: tara respectiva sa fie membra n organismele carora un cetatean, ce se considera nendreptatit li se poate adresa; tara respectiva sa fi semnat conventiile care privesc cauza respectiva; cetateanul n cauza sa fi epuizat toate posibilitatile oferite de instantele n ordine ierarhica din tara sa;

organele puterii de stat (centrale si locale) sa fie alese de cetateni, prin vot universal, direct si secret, pe baza unor optiuni ale pluralismului politic; alternanta democratica la guvernare impusa din mai multe considerente. separatia puterilor n stat, parlamentul trebuind sa constituie puterea legislativa, guvernul puterea executiva (ca emanatie, de regula, a parlamentului, fiind responsabil n fata acestuia sau a corpului elector) si puterea judecatoreasca, veghind la respectarea legilor si sanctionarea ncalcarii lor, judecatorii actionnd independent si impartial; delimitarea clara ntre stat si partidele politice; fortele militare si politia sa fie plasate sub controlul autoritatii civile, n fata careia sunt raspunzatoare; circulatia libera a informatiei si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare politica si profesionala a tuturor cetatenilor, n conformitate cu legea, care sa faca posibil controlul puterii politice n societatea civila; respectarea drepturilor omului n conformitate cu prevederile internationale consacrate.

Primul ar consta n faptul ca daca o grupare politica se afla pe un interval prea mare de timp la guvernare, si poate crea conditii de a deveni prea autoritara, care deschide calea alunecarii spre dictatura. La aceasta se adauga faptul ca n astfel de conditii se creeaza mari posibilitati de coruptie si abuzuri. Un alt considerent consta n aceea ca ntreaga clasa politica, pentru a se maturiza, trebuie sa treaca prin ambele ipostaze att de guvernare ct si opozitie. Un om politic nu se poate considera cu adevarat competent, daca nu face dovada calitatilor sale n ambele posturi (putere si opozitie). Rezulta de aici ca alternanta democratica la guvernare constituie o adevarata scoala pentru ntreaga clasa politica care trebuie sa absolve cu bune rezultate att exercitiul guvernarii ct si cel al opozitiei. n regimurile democratice din trecutul tarii noastre, principiul alternantei democratice la guvernare a functionat doar partial, n sensul ca au putut fi schimbate democratic numai parlamentul si guvernul, ci nu si seful statului care era monarhul. Se cunosc alternante la guvernare si n perioada regimurilor dictatoriale, care sunt realizate prin cai nedemocratice..

Formele statului de drept difer de la o ar la alta i de la o etap de dezvoltare a societii date la alt etap. Dar, totui, caracteristicile concret-istorice i formele de manifestare ale statului de drept pot fi sintetizate n trei mari componente ale acestuia: componenta politic; componenta economic; componenta social.

Manifestarea statului de drept pe plan politic:a) instituionalizarea prin norme constituionale a principiului separaiei puterilor i funcionarea eficient i controlat a acestuia, factorii de control fiind nsei structurile celor trei puteri, precum i partidele i organizaiile politice, societatea civil, presa, cetenii;b) exercitarea complet, de ctre fiecare autoritate public, a competenei cu care a fost nvestit;c) crearea i aplicarea unui mecanism de sancionare a autoritilor publice care i-ar depi prerogativele, ncercnd s-i subsumeze atribute ale altei autoriti;d) funcionarea corect, legal a opoziiei n Parlament i a celei guvernamentale;

n epoca contemporana, statul de drept reprezinta tot mai mult elementul esential al puterii politice din diferite tari, constituind un factor de baza al progresului general, de nflorire si prosperitate a natiunilor. arile cu traditie n statul de drept sunt n acelasi timp cele mai dezvoltate, prospere, din punct de vedere economic, stabile din punct de vedere politic si cu o viata spirituala bogata.ntr-un stat de drept, respectarea legii este o cerin esenial a stabilitii ordinii juridice i desfurrii armonioase a vieii sociale. Asigurarea legalitii presupune ca fiecrui cetean s i se incumbe datoria de a respecta dispoziiile generale ale legii. De aceea, constituiile moderne conin prevederi prin care se stipuleaz c nimeni nu este mai presus de lege i c respectarea legilor reprezint o ndatorire ceteneasc.

Obligaia de respectare a legii revine nu numai cetenilor, ci i autoritilor publice i organizaiilor sociale. De altfel, fiecare stat adopt, ntre altele, legi referitoare la organizarea i funcionarea unor autoriti publice, care stabilesc n sarcina acestora obligaia de a respecta Constituia i celelalte legi. n materie de legalitate, nu este admis alternativ pentru obligaia de respectare a dispoziiei legaleDenumirea teoriei statului de drept vrea s sugereze ideea c statul nu este absolut independent n activitatea sa, ci este ngrdit de autoritatea dreptului. n doctrin este utilizat i expresia stat bazat pe drept, expresie n opinia noastr incorect. Un stat autoritar de asemenea are la baz un sistem de drept pe care ine s-l protejeze i cu ajutorul cruia i menine autoritatea. Astfel, spre exemplu, n statutul poliienesc (Politzeistaat) nu se poate afirma c dreptul este ignorat. Statul poliienesc acord un mare rol dreptului, dar acesta este lipsit de orice element de ambivalen, de orice caracter de reciprocitate: lsat sub semnul unilateralitii, el nu este dect expresia supremaiei etatice, acoperit de puterea sa. n cadrul statului poliienesc exist o dominaie a unui drept format de stat i numai pentru stat. Dei exist o dominaie a dreptului, nu putem afirma c este vorba de un stat de drept. Este necesar de accentuat ce fel de drept exist n acel stat. ntr-un stat de drept, dreptul nu este numai un mijloc de aciune a statului ci i un vector de limitare a puterii lui. Or, Fundamentarea teoretic a statului de drept se bazeaz pe teoria autolimitrii puterii de stat, potrivit creia statul acord drepturi subiective cetenilor, drepturi care se ndreapt uneori mpotriva sa, iar n relaiile externe statul trebuie s respecte normele de drept internaional.

ConcluziiPrin urmare, conceptul statului de drept privete nu numai raporturile ntre stat i drept, dar i raporturile ntre puterea de stat, societate i individ. Astfel, o problem primordial a statului de drept rmne a fi cea a limitrii aciunii statului n raporturile dintre stat i cetean, n care ambii termeni sunt luai n consideraie ca subiecte de drept. Un aspect al problemei relaiilor dintre cetean i stat este cel al libertii, al limitrii aciunii statului asupra drepturilor sale. Un postulat fundamental al teoriei statului de drept este c statul poate fi legat prin drept, adic organele i funcionarii statului, statul nsui, pot fi limitai n aciunea lor prin norme juridice, pe care nu le pot nclca fr s rspund, adic fr s suporte sanciunea ce se aplic oricrui subiect de drept atunci cnd ncalc legea. Or, statul de drept constituie o replic social fa de abuzul de putere i o soluie pentru mpiedicarea acestuia.Statul nu este absolut independent n activitatea sa, ci este ngrdit de autoritatea dreptului. Este n strns legtur cu teoria separaiei puterilor n stat.Statul de drept i are originea n gndirea liberal. Statul de drept a fost conceput ca un stat care i elaboreaz propriile legi, crora el nsui li se supune, fr a se aprofunda n mod real implicaiile sale.

BIBLIOGRAFIE

Baltag D., Teoria general a dreptului. Chiinu, 2010.Negru B., Teoria general a statului i dreptului, Chiinu, 2006Bobo Gh. Teoria general a statului i dreptului. Bucureti, 1993, p.51http://studiijuridice.md/revista-nr-3-4-2009/unele-aspecte-conceptuale-ale-statului-de-drept

CuprinsStat de drept: notiuni generale1Statul de drept; principii de baza2Trasaturile care stau la baza activitatii statului de drept:3Manifestarea statului de drept pe plan politic:5Concluzii6BIBLIOGRAFIE7