Statia Meteorologica Iasi

5/6/2018 Statia Meteorologica Iasi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/statia-meteorologica-iasi 1/5

Studiu Climatic – IasiIntroducere:

Lucrarea „Studiu Climatic - Iasi” este o lucrare generala care isi propune sa evidentieze particularitatile

climatice si topoclimatice ale orasului Iasi, cat si unele schimbari care au avut loc de-a lungul ultimilor ani

in caracteristicile elementelor climatice.

Acest studiu climatic al Iasiului este o lucrare care vrea sa completeze informatiile stiintifice de natura

climatologica ce exista deja pentru acest areal geografic si sa prezinte, pentru prima data pe baza unui fondde date amplu, schimbarile climatice survenite odata cu cresterea orasului si a inudustrializarii.

Prin elaborarea acestei lucrari am incercat sa punem in practica o parte din cunostintele acumulate de-a

lungul primului an de facultate, mai ales la desciplinele de specialitate.Motivatia alegerii acestei teme rezulta din faptul ca subiectul in sine este generos, amplu si de mare

actualitate si importanta.

Pozitia geografica

Judetul Iasi este amplasat in partea de nord-vest a Romaniei, avand ca vecini judetele Botosani in

nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud.

Spre est, raul Prut formeaza granite dintre tara noastra si Republica Moldova.

Se intinde pe o suprafata de 5476 km2

ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata totala a tarii.

Relieful

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire

geologica relative simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu structura si litologie destul de uniforme.

Studiile de specialitate indica existenta unui fundament vechi, Precambrian, puternic peneplenizat,

constituit, in general, din roci cristaline cutate, cu importante intruziuni granitice. Acest fundament este

acoperit de o stiva de depozite necutate, cu o grosime care creste continuu de la 950 m in est si nord-est, la peste 3000 m spre vest si sud-vest, formata din sedimente ordovician – siluriene, cretacice si neogene,

separate de importante lacune stratigrafice.

Ultimele depozite marin din seria neogena, in care este sculptat intregul relief, sunt cele

sarmatiene. Ele au o inclinare foarte mica pe directia NV-SE si sunt constituite predominant din argile si

marne cu alternante subtiri de nisipuri, larg raspandite in partea de NE a judetului si in celelalte sectoare cu

altitudini sub 300 m si cu orizonturi de nisipuri, gresii si calcare oolitice la partea superioara a unor platouriinalte din sud si vest. Peste toate acestea se suprapun adesea depozitele cuaternare (aluviunile argilo-

nisipoase, prundisurile si luturile loessoide din lungul vailor principale).Relieful judetului, in ansamblul sau, este opera comuna a factorilor externi care au actionat

selectiv.

Morfologia lui pune in evidenta prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive

deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300 – 350 m in vest si sud si alta mai

joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 – 150 m in nord si nord-est.

Altitudinile maxime ating 556 m in Dealul Holm, situat la limita cu judetul Botosani, 555 m in

Dealul Berezlogi si 530 m in Dealul Santurile, de la vest de Harlau.

In cadrul partii sudice a Campiei Moldovei cotele maxime ating doar 232 m in Dealul Turia, la

NV de Probota si 240 m, in Dealul Dumbrava la est de Cotnari.

Din punct de vedere genetic, relieful apartine tipului mixt, fluvio-deluvial, el datorandu-se aproapein intregime activitatii arterelor hidrografice si proceselor de versant. Aproximativ 30% din intregul

teritoriu este ocupat de formele de acumulare, reprezentate prin luncile vailor Prut, Siret, Moldova, Jijia,

Bahlui, prin cele 7-8 terase cu altitudini pana la 170-200 m, etajate in lungul raurilor principale si prin

glacisurile coluvio-proluviale. Cea mai mare pondere (70%) revine insa reliefului sculptural, respective

culmilor si podurilor interfluviale cvasiorizontale, cu procese de eroziune foarte slabe si, mai ales,

versantilor cu degradari mixte, in diferite stadii de evolutie.

Adeseori activitatea diferentiata a factorilor externi a scos in evidenta particularitatile structurii

monoclinale si ale constitutiei petrografice. Asa se explica prezenta unor platouri inalte cum sunt cele dinDealul Mare-Harlau (Todiresti, Stroiesti) si din Podisul Moldovenesc Central (Tansa, Ipatele etc.);



caracteristici sunt si versantii cu functie de coasta, intre care Coasta Iasilor, Coasta Jijiei Inferioare si

coastele de pe dreapta Bahluiului si Bahluietului.

Modelarea indelungata cu caracter selective a Podisului Moldovenesc, in functie de specificul

conditiilor naturale, regionale si locale, a contribuit la diferentierea a trei subunitati geomorfologice mai

importante, care se dezvolta larg sip e teritoriul judetului Iasi. Este vorba de partea sudica a CampieiMoldovei, extremitatea sud-estica a Podisului Sucevei si jumatatea nordica a Podisului Central

Moldovenesc.In partea de vest a judetului Iasi se gasesc cateva masive deluroase si platouri structurale cu

inaltimi ce depasesc 400 m si chiar 500 m, apartinand Podisului Sucevei. Ele sunt reprezentate prin partea

sudica a Dealului Mare al Harlaului, continuat cu inseuarea Ruginoasa-Strunga si prin interfluviul

Moldova-Siret, separate de larga vale a Siretului.

Un relief inalt si masiv, cu multe suprafete structurale, avand altitudini de 350-450 m, suprapuse

paturilor mai dure de gresii si calcare sarmatice, se intalneste si in partea de sud a judetului care apartinesubunitatii cunoscuta sub denumirea de Podisul Central Moldovenesc.

Acestor trei subdiviziuni geomorfologice li se suprapun si alte componente diferentiate ale

peisajului, ceea ce la confera un continut geografic mai complex.

Clima

Datorita pozitiei sale geografice, caracteristicilor reliefului, precum si influentelor maselor

anticiclonale atlantice si siberiene, clima judetului are un caracter temperat-continental pronuntat,

integrandu-se in mod organic ansamblului conditiilor naturale ale Podisului Moldovei.

Radiatia solara globala cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma in cursul

anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm2), in timp ce iarna se realizeaza doar 10%(ianuarie = 2,2 kcal/cm2). Aceasta este legata si de durata de stralucire a soarelui, care este in jur de 2000

ore anual, repartizate intre 200-290 de zile.

Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o medie anuala de 9o C si o amplitudine anuala a

mediilor lunare de 24-25o C. Mediile lunii ianuarie sunt de 19,9-21,3o C. Diferentele dintre subunitatile

inalte si cele joase ale reliefului ating, de obicei, 1-2oC.

Caracterul continental al climatului este pus in evidenta si de catre valorile extreme ale

temperaturii aerului: 40oC la Iasi si 32,3oC la Podul Ilioaiei, atingandu-se astfel o amplitudine absoluta de

72,3oC. La suprafata solului extremele termice au atins 66,6oC la Iasi (iulie 1969) si 34,6oC la Podul Ilioaiei(ianuarie 1963), realizandu-se o amplitudine absoluta de 101,2oC.

In legatura directa cu variatia temperaturii stau si datele medii ale primului si ultimului inghet,

precum si unele praguri termice care prezinta interes pentru agricultura. In mod obisnuit, la Iasi, primulinghet se produce in jurul datei de 15 octombrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. Trecerea temperaturilor peste

0o are loc in jur de 1 martie, iar coborarea sub aceasta valoare la 6 decembrie. Temperaturile de peste 5o

incep pe la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele ce depasesc 10o se inregistreaza intre 11

aprilie si 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole, in

care se realizeaza o suma a temperaturilor active de 3000-3200o C.Umezeala relative a aerului are valori medii anuale in jur de 70%, fiind mai coborata decat in

celelalte regiuni ale tarii.

Nebulozitatea inregistreaza diferente mici, care nu depasesc 2-3 zile intre Campia Moldovei si

subunitatile inalte de la ves si sud.

Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin la Iasi este de 106,7, cel al zilelor cu cer noros ajunge

la 114,4 iar cu cer acoperit de 143,9. Durata toatala de stralucire a soarelui este, in medie, de 2051 ore pe

an.

In cea mai mare parte a anului precipitatiile cad sub forma de ploi, cu exceptia intervalului cuprinsintre datele medii 23 noiembrie si 21 martie cand, de obicei, se inregistreaza 31-42 zile cu ninsoare.

In sectoarele deluroase din vestul si sudul judetului, cantitatea medie anuala de precipitatiidepaseste 600 mm, in timp ce in Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului coboara sub 500 mm. Distributia

lor in timpul anului este insa neuniforma. Lunile cele mai bogate in precipitatii sunt mai si iunie, uneori

chiar si iulie, cand se inregistreaza 65-75 mm lunar, o cantitate mai mult decat dubla fata de perioada

decembrie-martie, cand cad doar 25-35 mm lunar.

Un fenomen caracteristic climatului din partea de est a tarii deci si judetului Iasi, il constituie

ploile cu caracter torential din sezonul cald, sub forma de averse cu o intensitate deosebita. Cele mai mari

cantitati de apa cazuta in 24 de ore sunt de multe ori egale sau apropiate cu cele lunare. Intre aversele cu



intensitate mare se numara si cele de la 12 iunie 1972, la Iasi, cu 2,43 mm/min, de la Cotnari, la 24 iulie

1973 cu 3,37 mm/min.

Lipsa timp de 10-14 zile a precipitatiilor duce la aparitia secetelor, mai ales vara, fenomene

meteorologice mai frecvente in partea de NE a judetului care are o mare pondere agricola. In cursul unui an

se inregistreaza, in medie, 191 zile fara precipitatii, iar gruparea lor in perioade mari are repercursiuninegative asupra recoltei (ex: 1946, 1951, 1957, 1960 s.a.), drept care, in ultima vreme, s-a trecut la

amenajarea intensive a bazinelor hidrografice si sistemelor de irigatii.Intreaga dinamica a atmosferei este dominate de masele de aer dinspre nord-vest, sud-est si nord,

care au o frecventa de 20-29% (NV), 8-15% (SE) si 8-12% (N). Valorile cele mai ridicate corespund

sectoarelor cu relief inalt din vestul si sudul judetului, iar cele mai reduse Campiei Moldovei. Calmul este

intre 18 si 39%.

Viteza medie corespunzatoare celor trei directii principale amintite, inregistrata la Cotnari (360 m

alt.) si Iasi (100 m alt.) este de 4,6-5,7 m/s, 3,1-4,4 m/s si, respectiv, 2,5-4,5 m/s.Analizand repartitia in timp a vitezei vantului, se constata ca valorile cele mai ridicate corespund

perioadei de iarna si primavara, iar in suprafata ele descresc din suds pre centrul si nord-estul judetului, ca

urmare a infatisarii de ansamblu a reliefului. In timpul anului se inregistreaza un numar mare de zile cu

vand tare (peste 11 m/s: 39 la Cotnari si 76 la Iasi). Viteza maxima inregistrata a fost de 40 m/s, in ianuarie

1966.

Caracteristicile climatice amintite sunt intregite si de alte fenomene atmosferice cum ar fi bruma

(26 de zile la Cotnari, 55 la Iasi), poleiul, chiciura, grindina s.a. de importanta mai redusa.

Vegetatia si fauna

Prezenta pe teritoriul judetului Iasi a unor subunitati geomorfologice si climatice bineindividualizare a determinat si determina o diferentiere a covorului vegetal, in sensul ca in partea de sud a

Campiei Moldovei intalnim o vegetatie de silvostepa, iar in sectoarele inalte de podis o vegetatie naturala

apartinand domeniului padurilor de foioase. Vegetatia naturala este insa puternic influentata de activitatea

omului. Raportul dintre padure si silvostepa s-a redus treptat, mai ales in ultimele secole, ca urmare a

defrisarilor si extinderii crescinde a suprafetelor cultivate.

Din suprafata totala a judetului, pajistile naturale ocupa 18%, padurile si zavoaiele 16%, iar

vegetatia de mlastini si balti 2%.

Silvostepa se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa, completata de prezenta unor crampeie de paduri de stejar si sleauri. AStfel, pajistile primare au o vegetatie dominate de prezenta asociatiilor de paius

(Festuca vallesiasa, Festuca pseudovina, Festuca sulcata), colilie si Negara (Stipa joani, Stipa capillata) si

alte ierburi, la care se adauga firuta cu bulbi (Poa bulbosa), firuta cu fanete (Poa pratensis), barboasa(Andropogon ischaemum), pirul (Agropyrum repens, Agropyrum cristatum). In componenta padurilor de

aici intalnim stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus campestris), teiul (Tilia

alba, Tilia cordata), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraximus excelsior), in amestec si cu alte specii.

Padurile de foioase ocupa sectoarele cu relief mai inalt din Dealul Mare-Harlau, de pe interfluviul

Moldova-Siret si din Podisul Central Moldovenesc, alternand cu suprafete agricole si pajisti secundarestepizate. Pe suprafetele ce depasesc 400 m altitudine, se remarca frecventa mare a padurilor de fag (Fagus

silvatica), specie central europeana, alaturi de alte specii (Fagus orientalis si Fagus taurica) de provenienta

estica. La periferia lor, pe inaltimi mai mici de 400 m, se dezvolta padurile de amestesc, in componenta

carora apar gorunul, stejarul, carpenul, teiul si diversi arbusti (cornul, sangerul, alunul s.a.).

Azonal, in luncile vailor se intalnesc zavoaie de plop, salcie, ulm, in care se amesteca si alte specii

de arbori, precum si sectoare intinse cu o vegetatie mixta hidrofila si hidrohalofila.

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal si de aceea se vorbeste despre o fauna de

padure, de silvostepa, de lunca si acvatica. Remarcam si aici interferenta elementelor faunistice central-europene, legate mai ales de prezenta padurii, a celor eurasiatice care populeaza stepa si silvostepa.

In cuprinsul padurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: veverita (Sciurus vulgaris),caprioara (Capreolus capreolus) si mistretul (Sus scrofa), la care se adauga lupul (Canis lupus), vulpea

(Canis vulpes), iepurele ( Lepus europaeus) si alte specii prezente pe toata suprafata judetului. Se intalnesc

apoi numeroase pasari: sturzul (Turdus), mierla (Turdus merula), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus

minor), cucul (Cuculus canorus), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul salbatic (Columba palumbus)

s.a. Cateva reptile (sarpele de padure, gusterul), numeroase insecte si alte specii de nevertebrate intregesc

varietatea acestui biotop.



Lumea animala de stepa si silvostepa este reprezentata de cateva mamifere specifice: popandaul

(Citellus citellus), soarecele de camp (Microtus arvalis), catelul pamantului, iepurele de vizuina

(Oryctolagus cuniculus) colonizat, care sunt completate de unele animale commune si pentru zona de

padure. Dintre pasari fac parte si ciocarlia de camp (Alauda arvensis), pitpalacul (Coturnix coturnix),

graurul (Sturmus vulgaris), prigorii (Merops apiaster) s.a.Dintre pestii care populeaza apele din cuprinsul judetului nostru amintim: crapul, cleanul, bibanul,

scobarul, mreana, tiparul si somnul prezent in apele Prutului.

Hidrografia

Sub raportul resurselor hidrice, teritoriul judetului Iasi se caracterizeaza printr-o zona centrala

deficitara, incadrata spre vest si est de sectoare strabatute de raurile Moldova, Siret si Prut, care prezintaunele disponibilitati. Din cantitatea totala a precipitatiilor atmosferice cazute intr-un an mediu, care este

destul de redusa, doar 14-17% alimenteaza raurile si lacurile, cea mai mare parte consumandu-se prin

infiltratie si evaporatie.

Raurile care strabat teritoriul judetului nostrum sunt, in primul rand, Siretul (81 km) si Prutul (200

km), la care se adauga Moldova Inferioara (30 km), Jijia (160 km), Bahluiul (104 km) si alti afluenti

secundari din bazinele acestora. Desi densitatea totala a arterelor hidrografice este relativ ridicata, numai

30% au scurgere permanenta, celelalte fiind semipermanente si intermitente. Acest fapt, ca si regimul

hidrologic caracterizat prin frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, viiturile si inundatiile cu efecte

negative asupra economiei se coreleaza strans cu conditiile climatice si celelalte componente ale mediului

natural.Alimentarea principala a raurilor estea cea din ploi si zapezi, care participa la formarea scurgerii

cu 85% in sudul Campiei Moldovei si cu 90-96% in zona inalta din vestul si sudul judetului.

Scurgerea medie anuala se modifica putin in lungul sectoarelor corespunzatoare ale Siretului si

Prutului si mai mult in lungul celorlalte rauri, in raport direct cu cresterea suprafetei de alimentare. Prutul,

la Ungheni, are un debit mediu de 80,1 m3/s, iar Siretul, la Lespezi 33,2 m3/s, Moldova, la Tupilati, are 31,1

m3/s, Jijia, care la patrunderea pe teritoriul judetului are mai putin de 2 m3/s, depaseste 7 m3/s la Chiperesti,

iar Bahluiul are 0,4 m3/s la Harlau si 2,28 m3/s la Iasi.

Influenta factorilor climatici si participarea neuniforma a diferitelor surse la alimentarea raurilor fac ca repartitia scurgerii in timpul anului sa aiba variatii mari. Primavara, raurile transporta in medie 44,3-

50,7% din scurgerea anuala. Vara acest volum scade la 23-30%, toamna este doar de 7,5-14,5%, iar in

timpul iernii in jur de 15%.Debitele cele mai coborate inregistrate pe Siret, la Lespezi au fost 2,01 m3/s, iar pe Prut, la

Ungheni, 8,28 m3/s. Pe celelalte rauri debitele se micsoreaza pana la intreruperea temporara a scurgerii.

Lacurile naturale sunt putine, prezentandu-se mai mult sub forma unor balti de dimensiuni reduse,

situate in luncile Prutului, Siretului si Jijiei sau sub forma de “Bulhace” formate pe versanti, in spatele unor

monticule si valuri de alunecare. Cele create de om insa (iazurile) completeaza in mod necesar hidrografiaregiunii, constituind o caracteristica a peisajului Campiei Moldovei. Suprafata lor, ca si volumul de apa,

creste considerabil in timpul viiturilor. Ele schimba in mod radical regimul natural al afluentilor, inlatura

inundatiile din aval, influenteaza climatul local, contribuind, totodata, la alimentarea cu apa a localitatilor,

la dezvoltarea pisciculturii, extinderea suprafetelor irigate etc.

Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriul judetului apartine provinciei moldo-sarmatice, care

se caracterizeaza prin interferenta tipurilor de sol est-europene cu cele centra-europene.Distributia si caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat aparitia unei game variate de

soluri zonale, cum sunt cernoziomurile tipice si levigate, solurile argilo-iluviale cenusii, brune-podzolite si podzolice, precum si a unor soluri intrazonale, hidromorfe si halomorfe.

Cernoziomurile tipice si levigate, cu o larga raspandire in cuprinsul Campiei Moldovei si chiar in

valea Siretului, se caracterizeaza printr-o fertilitate ridicata, fiind intens folosite in agricultura. Ele ofera

cele mai bune conditii pentru culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, floarea-soarelui si multe alte

plante.



In partea de sud-est a Podisului Sucevei, reprezentata prin saua Ruginoasa-Strunga, in parte si pe

interfluviul Moldova-Siret, se intalnesc cateva petice de soluri cernoziomoide levigate, favorabile culturilor

de cereale, cartofi, sfecla de zahar s.a.

In sectorul nordic al Podisului Central Moldovenesc si la partea superioara a versantilor vailor

Siretului si Moldovei s-au format soluri argilo-iluviale cenusii. Platourile intinse ale subunitatilor inalte dinvest si sud sunt acoperite, in cea mai mare parte, de soluri argilo-iluviale brune podzolite. Si acestea se

preteaza la culture agricole variate, desi randamentul lor este mai scazut, fiind folosite, de asemenea, pentruviticultura si pomicultura.

Sesurile si versantii modelati de procese deluviale ofera conditii pedogenetice diferite, care

contribuie la aparitia solurilor intrazonale. Asa sunt solurile hidromorfe care se dezvolta pe depozite lut-

argiloase si argiloase, in care apa freatica puternic mineralizata se gaseste la adancimi mai mici de 2 m, iar

in unele perioade ale anului urca pana la suprafata. Tot din aceasta categorie fac parte si solurile halomorfe

frecvente mai ales in lungul vailor din bazinul Jijiei, carora le apartin soleneturile sulfato-sodice si chiar solonciacurile sulfatice. Ele au fertilitate redusa, fiind folosite atat pentru pasuni, cat si pentru diverse

culture agricole, insa cu rezultate nesatisfacatoare, necesitand unele masuri de ameliorare.

Gama solurilor intrazonale este completata apoi de aluviunile si solurile aluviale care ocupa

portiuni intinse in cadrul luncilor inundabile ale Siretului, Prutului, Moldovei, Jijiei si ale altor rauri,

precum si cu unele soluri litomorfe cum sunt rendzinele ce se formeaza pe seama calcarelor de la ves de

Deleni si Cotnari.

Statia Meteorologica Iasi

Documents

Transcript of Statia Meteorologica Iasi