ryWry

l-*J

fffis$r'n$ #rt},""1;i

ffWh iASH

l*ffiB-

-#.w w w

';rtrt'it:ii1i,#, *$

,s :,$;

!:. ..:...'I .::'.:"ri.

DORIAN BRANEA

STATELE UNITE ALE ROMANILORCdrlile cdlatoriilor romane;ti in America in secolul XX

HUMANITASBUCURE$TI

CUPRINS

Mulpmiri 9

Introducere -

CONTINGENTUL TRANSATI-ANTIC

r. Un itinerar al itinerarelor rr

z.Tropiimobilitigii ........ 16

3.Ideocragi,faneurigieulogi ........ 2r

Partea I -

iNtnVgmneA UNEI FASCINATII:19oV7947

r. Viitorul ca geografie 3t

z. Ionlosif$chiopul: Heraldiniadulindustrial ........ 38

3. Gheorghe Flaiglen: Turismul prezentului ulterior 4r

4.NicolaeLupu:Reverenge-nfoileton ........ 46

5. Vasile Stoica: Circuite patriotice 54

6. Jean Bart: America prin intermediari . . . 56

7. VV Stanciu: Leqiile alteritigii 66

8. Nicolae lorga: Un profet al secolului american 7i9. V Ionescu Vion: New York, cu coada ochiului 85

ro. C.V Flavian: Moftangiul transadantic 87

rr. George I. Duca: intre doui zei,te . . 92

rz. Petru Comarnescu: Autobiografia unei discipline . . . . . roo

r3.AndreiI. Gheorghiu: Contabilitateauimirii . ....., .. tz7

14. Florin Begnescu: America, o technl o8

Partea a II-a -

TMSEELE LIBEMAIII:1947-1989

r. Mistificiri gi revela;ii rii'

z. Mihail Ralea: Politeia putredi r4i3. Silviu Brucan gi Alexandra Sidorovici:

Deconstrucgiamarxistiaparadisului ........ riz

6 srRrnrE uNITE ALE noN{ANtron

4. Ioan Grigorescu: Un globe-trotter in neant . . . 167

5. Eugen Barbu: Escapade nihiliste 186

6. Constantin C. Giurescu: Cortina stripunsi. r93

7. Dan Grigorescu: Cronicarevolugiilordiscrete .. ...... zoz8.RomulusRusan;Revelatiile,,anteice" ....... 222

g.TeodorMarian:GliiledinMidwest ........ z39

ro.RaduEnescu:Pasiiestetului ....... 243

rr. Ioana Em. Petrescu: America intoarcerii la sine . 2j5

rz. MihaiApostolescu: Ceausismpe FifthAvenue ..... .. z6o

13.ViorelSali.gean:Semiologiavitalitigii. ...... 267

Partea a III-a -

PARCURSURI DEZINHIBATE: 1989-2000

r. Traversiri, tranzigii ........ 279

z. Ion Dinu: Cilitoriile cuminri 285

3. Paul Dobrescu: Zenitul postmodern al Californiei 2gj

4. Ion Parhon: Extaze in Amerotopia jor5. Nicolae BS.ciut:Americain penumbriL . . ... ......., jo66.Adinafusenescu:Ci.rtile-ndrum.. ........ 1o9

T.StelianTinase:Azimuturisuprapuse ........ 3r5

8.GridModorcea:Raznaprinapocalips ....... ?;26

Partea a IV-a -

AMERICAALOR NO$TRI

r.Americabenefici ........ 334

z. Masculin gi feminin in Lumea Noui . . 343

3.Rominiicili.torilor ... 1.48

4.Culorilepluralitigii ........ :;i'o

5. Iluminare la Neenah 353

6. De la Fata tn albla Taxi Driaer . . . jj67. Geografiile antiamericane . . j6o

in loc de incheiere. Mantra bibliotecilor desuete . . . . . . :169

Note.. .... i79Bibliografegenerala.. 39t

INTRODUCERE

CONTINGENTUL TRANSATIANTIC

r. Un itinerar al itinerarelor

Toposurile insolite au devenit de mult un privilegiu exorbitant:

geografiile concrete ori cele literare au scos deja din obscuritate

mai toate teritoriile 9i bibliografiile. Aproape nimic in aceasti

lume fizici nu mai e de descoperit sau de transcris. Din cAnd incAnd insi, ocaziade a accede la topografii literare in afara rutelor

deja documentate survine in chip nea{teptat, afa cum e caztlacestei

cirgi ce exploreazi un discurs substangial gi spectaculos, dar aproape

complet ignorat ca problemi intelectuali: literatura de cilitoriein Statele Unite publicati in limba romAni in secolul )O(

Aceasti omisiune nu trebuie si ne mire dacd e si ne gindimIa demnitatea destul de precari, pini de curind, a travelogului

in comparagie cu celelalte genuri literare, precum gi la importanga

cel mult secundari care i se atribuie prozei viatice in opera roman-

cierilor sau istoricilor nogtri. Doar ci, asa cum sper si reiasi din

paginile urmitoare, unele dintre percepgiile cele mai perspicace,

profunde, comprehensive gi seducitoare ale universului american

sunt tezaurizate la noi in memorialele de cilitorie transatlantice.

$i mai mult, refecgia romAneasci asupra civilizagiei americane -ingeleasi ca realitate culturali, morali, politic5, antropologici - e

inigiati 9i debordeazi aici, in aceasti specie cu statut ambiguu,

chiar mai mult decit in studiile istorice, literare sau de alti facturi.

America travelogurilor transadantice este, de fapt, America noastri

cea mai caleidoscopici gi mai expresivS..

12 CONTINGENTUL TRANSATLANTIC

Jurnalele de cilitorie in America nu doar precedi studiile lite-rare gi eseurile culturale sau istorice cu subiect american, ci sirimAn, in avatarurile lor superioare, prin repertoriul extins al te-melor gi prin eleganta transpunerilor retorice, mai captivante si

mai enciclopedice decAt celelalte forme de interogare a universuluiamerican. intr-adevir, cel pugin pAni la relansarea, in anii'6o, a

institutiilor si studiilor academice dedicate literaturii si istorieiStatelor {Jnite, dar cu siguranti" si mai tdrziu, in plini dictaturi.,cAnd o mare parte din gAndirea originali si uneori iconoclasti.asupra Americii se refugiazi in faldurile proteice ale travelogului,literatura de cilitorie reprezintd. specia predilecti ce faciliteazi,aproprierea culturah a experiengei americane. Printr-un acordcapricios intre metabolismul nosrru cultural 9i conjunctura poli-tici, ii e dat acestui hibrid multiform, si nu disciplinelor aulice,s5. arhiveze cunoasterea romA.neasci privitoare la Statele Unite.inainte de a fi revendicati de mediul universitar si bibliografiileacademice (literare, istorice), o sofisticatl, minutioasi reflectieamericanistici se constiruie si prolifereazl.in traveloguri. Primagi una dintre cirgile fundamentale ale americanisticii rom6.negti,America udzutd de un t,indr de azi a lui Petru Comarnescu, nupare, la prima vedere, nimic mai mult decAt un jurnal de calitorie,iar memorialele lui Nicolae Iorga, George Duca, Dan Grigorescu,Romulus Rusan, Radu Enescu sau Stelian Tinase, degi aparentdegajate 9i capricioase, continui si fie, chiar si mai tArziu, cAndstudiile literare gi istorice autohtone se inmulgesc, sursele incon,turnabile ale intelegerii societitii qi politeii americane.

CAmpul investigatiei mele rS.mAne ferm delimitat numai decirtile dedicate, inrre rgoo gi zooo, exclusiv sau in cea mai marem5"suri, itinerarelor americane. Am omis deci, cu buni stiinti,jurnalele in care sejurul american reprezint5. abia o destinatie intrealtele, precum si notele de cilitorie risipite prin presi, oricAt deeclatante, informate ori revelatorii vor fi fiind mirturiile pe carele-am trecut astfel sub ticere. Pe deplin prevenit de relevanga unoradintre ele, nu m-am oprit - cu exceptia eseurilor derivate ale lui

UN ITINERAR AL ITINERARELOR 13

Iorga gi Comarnescu, care ar fi putut face parte in chip naturaldin memorialele propriu-zise - nici asupra colecgiilor de eseuriculturale, istorice, politice dedicate fenomenului american, unelefoarte asem5"nitoare, in ton si substantS", cu travelogurile.l Mise pare ci" detagarea lor hermeneutici elimin5" un intreg cAmp su-biectiv de senzatii, perceptii, transformi.ri, experiente psihologicepe care le isci impactul epidermic, imediat, al alteritigii ameri-cane, care face din memorialele de cilitorie o referintS" adeseorimai instructivi decit reflectiile obiectivate ale excursurilormetaliterare. Sunt ins5" constienr ci un studiu cAt mai cuprinzitoral discursului rominesc asupra Lumii Noi va trebui si includi,pe lAngi jurnalele americane, studiile de criticl ;i istorie literari,istoriile romAnesti ale Statelor Unite, eseurile dedicate temelora-mericane, diferite documente ofi ciale (politice, ideologice, diplo-matice) si intreaga jurnalistici aferenti2.

inainte de toate, aspiragia acestui demers este arheologici.AducAnd la lumini o colectie destul de consistenti de texte inmare m5suri" uitate, el urmS"reste si compuni prima istorie lite,rarl, a cilrtii romAnegti de cilStorie peste Ocean publicate in seco-lul XX. Initiativa, inevitabil parliali, e mai intAi descriptivi.,incercind si" repunS. in circulagie un abundent patrimoniu de ima-gini, observagii, perceptii, idei despre civilizagia americani dincultura romAni. Eavizeazl. modul in care autorii de memorialede cilitorie in Statele Unite au metabolizat dimensiunile crucialeale civilizagiei americane, examinAnd raporrarea lor la subiecteprecum: autopercepgia identitar5., incluzAnd aici imaginea altornatiuni; religia, credinga, institugiile religioase; morala publici;politica mdinstrenm, dar 9i cea radicall institutiile 9i politicile(interne sau externe, dar gi de asimilare); istoria 9i cultul trecutului;civilitatea, stilul de viagi; economia (fIri a omite, bineinteles,consumismul gi nici mecenatul); stratificarea sociali; erotismul si"

relagiile dintre sexe (cuprinzAnd gi prostitugia, pornografia, homo-sexualitatea); rasele gi tranzacgiile interrasiale intre albi, negri,indieni, mexicani etc.; problemele comunitare (mai ales tensiunile

14 CONTINGENTULTRANSATLANTIC

rasiale gi siricia, dar gi drogurile, criminalitatea, viciile sociale);

violenga urbani, politici, militari; ceremoniile publice gi casnice;

educagia copiilor, instrucgia de toate gradele; profesiile predilecte;

gustul gi preferinEele artistice; cultura si artele; divertismentele(fiIm, muzici, modi, hobby-uri), petrecerea timpului liber, socia-

lizarea; alimentagia gi bucitiria favoriti, inclusiv riscurile abun-

denEei, cum ar fi obezitatea; preferingele culturale ale tinerilor,youth cuhure (revoltalii, hr.ppies, pop cuhure); nu in ultimul rAnd,

desigur, natura, sub toate infbgigirile ei geologice gi climaterice.

intemeindu-se pe acest zicimint copios de percepgii 9i judecigi,

ambigia acestei cirgi este de a identifica ;i examina temele gi su-

biectele recurente pe care memorialele de cilitorie in Statele Unitedin secolul )O( le frecventeazi pentru a degap definigiile rominegti

ale identitigii 9i civilizagiei americane. Lafel caitinerarele autorilor

pe care ii discuti, ciutarea americanitd.yii constituie deci aspiragia

ultimi gi a acestui parcurs intelectual.Recuperarea acestei biblioteci desuete nu e intru totul neu-

tri, fiindci operele ce o contin nu sunt doar descrise, ci gi trecute

printr-un filtru critic si, ca atare, definite gi chiar ierarhizate dintr-operspectivi. estetica. Cercetarea, propulsati de o metodologie

eclectici, se afli, agadar, la intersecgia dintre analiza de discurs,

istorie (literari, ideologicS.), critica literari 9i imagologie.

Urmirind aceste linii de investigagie, decupajul structural al

cirgii devine destul de previzibil. Pentru inceput, ea examineazisuccint specia travelogului sub raport istoric gi morfologic, pentru

a delimita un cadru conceptual gi a produce citeva instrumente

de analizl,. Un subcapitol distinct incearci si-i incadreze pe autoriimemorialelor noastre americane in interiorul literaturii viaticeromAneqti, desprinzAnd gi un portret al riticitorului transadantic.

in urmitoarea secliune este abordati critic gi destul de ami-nungit literatura cilitoriilor peste Ocean, de la primele volume,

publicate inainte de Primul Rizboi Mondial - inclusiv singurul

volum apSrut cu pulin inainte de r9oo, inevitabil micar prin pre-

cedengi -, panl la jurnalele deceniului democratic ce pune capit,

UN ITINERAR AL ITINERARELOR I'

ln Rom6nia, turbulentului secol )O( Autorii discutagi formeazd.

un contingent pestrig si inegal, in care se regisesc, prin accidentulunui impuls auctorial inrudit, somitigi gi scribi anonimi, numede patrimoniu gi veleitari: in perioada ante- ;i interbelici - IonIosif $chiopul, Gheorghe Flaislen, Nicolae Lupu, Vasile Stoica,

Jean Bart, VV Stanciu, Nicolae Iorga, V Ionescu Vion, C.L. Fla-

vian, George I. Duca, Petru Comarnescu, Andrei I. Gheorghiugi Florin Begnescu; in perioada comunisti - Mihail Ralea, SilviuBrucan si Alexandra Sidorovici, Ioan Grigorescu, Eugen Barbu,

Dan Grigorescu, Constantin C. Giurescu, Romulus Rusan, TeodorMarian, Radu Enescu, Ioana Em. Petrescu, Mihai Apostolescu,Viorel Slligean; iar dupi 1989, in primul deceniu al libertigii -Ion Dinu, Paul Dobrescu, Ion Parhon, Nicolae Biciug, AdinaArsenescu, Stelian Tinase 9i Grid Modorcea. Acestora li se adaug5",

ca un omagiu adus intiietigii, George Moceanu, primul autor al

unei cirgi integral dedicate unui sejur american, apiruti spre sft.r-

gitul secolului al XIXlea. Analizacirgilor incluse in fiecare dintrecele trei secgiuni - delimitate nu numai de cezuri istorico-politice,ci ;i de schimbiri de mentalitate, gust, predilecgii intelectuale 9iestetice intr-adevir tectonice - este precedati, in cazul fiecireiperioade, de o introducere care fixeazi contextul istoric, determinigi califici jurnalele de cilitorie in Statele Unite apirute in intervalulrespectiv 9i formuleazi. o sintezS. tematici si criticS a depozigiilordiaristice care urmeazl. si fie explorate pe larg.

Ultima parte - pregititi de parcursul descriptiv si analitic ce

va fi identificat gi estimat atitudinile cilitorilor romAni fagi de

cele mai diverse categorii ale universului american, inclusiv, firegte,

identitatea americanS. - urmiregte si atingi obiectivul final al

cercetirii: ideea de americanitate, aga cum se decanteazS", ca unfilon pregios gi durabil, din cirgile calitorilor romini in Statele

Unite in secolul )O(

6 CONTINGENTUL TRANSATLANTIC

z. Tropii mobilitiEii

Cilitoria este un topos cultural esengial, peren 9i aproape ime-morial. Literatura greaci.este cea care consacri toposul cllitoriei,in special ca parcurs inigiatic, ca sursi a ingelepciunii sau ca meta-

morfozi morali.3 Peregrinarea reprezintl., pentru cei din vechime,

un proces fundamental de natur5. inigiatici, la capitul ciruia se

afll. atitt intelepciunea mundani, cAt 9i salvarea.a Sejururile celor

vechi aveau nu numai un obiectiv sapiengial sau soteriologic, ci

gi unul identitar, intrucAt cilitoria precipita clarificarea, prin com-paratie, a trisiturilor distinctive ale unei comunititi. Uneori totugi,la fel ca si acum, impulsurile care ii puneau in migcare pe cilitoriiantici erau mai triviale, de facturi pur turistici. Bineingeles, aceste

virtugi ale deplasirii - morale, religioase, estetice, hedoniste - se

vor regisi, in varii dozaje, in toate experiengele personale si literare

pe care cilitoria, inclusiv cea transatlantici, le va face posibilede-a lungul timpului, indiferent de spagiile parcurse ori de con-junctura istorici.

Evul Mediu impune noi ipostaze ale mobilitigii, cilitoria fiind,in mod esengial, o traversare a geografiei sacre, creatS. de texteleliturgice gi de tradigia testamentari, al cirei scop ultim e mAnuirea.

Paradigma pelerinajului ascetic se dezintegreazi la sfrrgitul EvuluiMediu, sub impactul ideilor Renagterii, al marilor descoperiri geo-

grafice si aI expansiunii imperiale. Aspiragiile teologice si morale

ale deplasirii, dominante in epoca medievali, sunt substituite,pe misuri ce modernitatea igi impune certitudinile, cu motivafiiaseminitoare celor ce il amorseazi pe cilitorul modern sau chiarcontemporan: ambigii politice, curiozitate gtiingifici sau puri pli-cere. Rigorile diplomagiei/spionajului sau eficienga misionarireclami mirturii instrumentale, mai realiste gi mai informative.Detaliile geografice, politice, climaterice, economice devin, ca 9iastizi, substanga cea mai prizabili a ci4ilor de cilitorie.5 Pe m5suri.

ce paradigma gtiingifici se instaureazi. ca ideal dominant, utilitateaei gi a transcrierilor ce o fac memorabili se echivaleazi in profitul

TROPII MOBILITATII T7

politic, educagional, etnografic sau de divertisment pe care e in

misuri siJ genereze. Notagia nu mai regine doar experienga per-

sonali a parcursului sau clirile, meditagiile, eventual transfigu-

ririle mistice pe care le provoaci, ci gi observagia obiectivi, precisi.

Ca in multe cirgi contemporane, gi nu mai puFn in jurnalele ro-

mAnegti ale itinerarelor americane, firlguragia diletanti a cilitoruluigi observagia disciplinati a etnografi.rlui - ambele suscitate de ace-

lea;i subiecte, cum ar fi temperamentul nagional, elitele politico-eco-

nomice, religia, oragele gi comergul, femeile, sexualitatea, moda,

bucitiria, limbajul gi simbolurile culturale, literatura, gtiingele,

artele, tehnologia etc. - formeazd.de acum un aliaj indiscernabil.6

Revolugia industriali gi mai ales dezvoltarea gi ieftinirea trans-

porturilor produc o democratizare a deplasirii, de care benefrdazi

qi primii cilitori romAni in Statele Unite. Prin supralicitare gi

codificare, topografiile dramatice 9i picturale ale romantismuluise trivializeazi, populAnd cu cadre stereotipe imaginarul de masi.

Turistul, ins mobil gi frivol, adesea ireverengios gi prejudiciat de

opinii parohiale, devine cilitorul tipic al secolului al XIX-lea ;imai ales al celui urmitor. De la inceput, pentru autorii ce continuisi vadi in memorialul de cilitorie un instrument de investiga-

9ie detagati 9i de raportare obiectivi, ca gi pentru cei cu ambigii

estetice, el exprimi o condigie derizorie gi pervertiti, intrupare a

deplasirii sterile si vane, a percepliei expeditive gi lipsite de discer-

nimAnt. il vom regisi, de altfel, stribitut de aceleasi curiozitigisuperficiale, ;i intre autorii romAni ce trec Oceanul. Odati cu

ascensiunea turismului apar gi accesoriile imperative ale deplasirii

masificate, ghidurile de cilitorie, cum sunt cele ale fragilor Karl

gi Fritz Baedeker sau ale lui John Murray, la fel de dezavuate de

autori pentru scriitura lor impersonali 9i utilitaristi. Totugi, de

acum, distincgia dintre cilitor gi turist - si de aici, dintre travelog

gi ghid - va rimine o chestiune centrali, dar insolvabili, nu numai

a discursului asupra cilitoriei, ci gi a speciei propriu-zise, care nu

va mai putea niciodati si escamoteze confuzia. Autorul acestei

literaturi va incorpora, astfel, identitatea cilitorului inigiatic, a

I8 CONTINGENTULTRANSATLANTIC

etnologului si a turistului, iar opera sa va rimAne, formal, tematic

9i stilistic, un hibrid marcat pentru totdeauna de acest triplu metisaj.

in secolul )O(, cllitoria devine din ce in ce mai mult, dupicum observi. Michel Butor, un alibi discursiv, un pretext penrrua scrie.T Oricum; a cilitori si a scrie fuseseri de multi vreme de-

mersuri afine. Daci ezitase un timp, cum atrage atengia MirceaZaciu, reluAnd infuenta distincgie avansat;" de T. Roboli, intretentagii artistice si priorititi didactice8, de acum cartea de calitoriese confundS" din ce in ce mai mult cu un memorial subiectiv gi

personal, autoscopic si antieroic.e Potrivit lui Peter Hulme, ince-pAnd cu perioada postbelici genul foteazl. undeva intre eseul

etnografic si jurnalismul politic, intre jurnalul existengial gi reflecgia

istoricS., morali, esteticilo - asa cum fac mai toate cirgile romAnesti

ce transcriu experienle americane.

Literatura de cilitorie consacrS., de-a lungul timpului, potrivitformulelor sale ideologice sau estetice, o intreagi genealogie de

protagonisti.tt Pe lingi turistul ubicuu in care alteritatea des-

teapti veleititi literare, travelogurile secolului )O( pun in circulatiepersonae mai neobignuite, ca riticitorul scepric si torturat dedileme identitare, pedagogul judicios, oficiind mantra pluralitigiiculturale, sau chiar excursionistul urii de sine, pentru care expe-

rienga cilitoriei este, deliberat, una a autoderiziunii, cS.rora li se

alituri, in itinerarele cele mai recente de sensibilitate posrmo-derni, hipsterul decolonizat si multicultural, feministele refbcindgeografiile masculine pentru a le submina gi ecologigtii in ci.utarea

semnelor indelebile ale devastS"rilor naturale.t2 Cum vom vedea,

pe unii dintre acegtia ii vom regisi si intre autorii romini ai trave-logurilor transatlantice.

Situati deci intre faptul documentabil si fictiune, intre analiza

eruditi si derapajul fantezist, cartea de calitorie contemporani,inclusiv memorialele americane ale autorilor romdni, mixeazi abilcele mai diverse informagii, survolAnd cu acela;i aplomb atlt te-mele grave, cAt gi subiectele frivole. Paul Fussel o defineste ca sub-specie a autobiografiei, care isi revendici" validitatea din recursul

TROPTI MOBILITATII t9

permanent la realitate. Pentru Graham Huggan, ea reprezinti un

gen hibrid gi, din punct de vedere teoretic, evaziv, simultan aven-

turi picaresci, tratat filozofic, comentariu politic, ancheti jurna-

listici gi ciutare spirituali: ,,o pseudogtiingi a observaEiei care a

supravieguit hrinindu-se din jumitigile de adevir, misterele, ilu-y,iile ce caracterizeazi o lume ale cirei geografie gi nenumirateistorii posibile rimAn intelese numai pe jumitate"13. Eugen Simion

semnaleazS. o distincgie intre jurnalul de cilitorie gi memorialulde cilitorie: in vreme ce primul ar cuprinde notagii disparate,

fragmentate gi foarte subiective, formulate in timp real, cartea de

cilitorie, mai ordonati gi mai refexivi, ar fi redactati dupi ce

cilitoria s-a consumat. Simion admite insi ci distincgia dintrecele doui discursuri e mai pugin tranganti in realitate, fiindcimemorialele sunt nu o dati infuzate de subiectivitate gi recicleazi

destule fragmente scrise la cald.la E gi motivul pentru care, inac€astilucrare, cele doui nogiuni sunt interganjabile. Florin Faifer,

autorul unei investigagii fundamentale gi minugioase asupra

memorialului rominesc de cilitorie in secolul aI XD(lea, conchide

ci memorialul de cilitorie, pendulAnd intre real gi imaginar, e

,,un sistem deschis, sistem combinatoriu, tolerAnd largi oscilagii

lntre gradul zero al denotagiei si un <oarecare gradn al invengiei

epice"l5, in care, intr-o formi fuidi - ce a decantat 9i expresia

deta;ati a reportajului, gi patosul excursului liric, excitat de peisaje

geografice si interioare, dar 9i notagia gtiingifici, moralisti, auto-

scopici -, incape de fapt totul. Aceasti naturi proteici gi calei-

doscopici, aceasti privire mobili 9i avidi, absorbind toate aspectele

realitigii, aceasti tentagie a invengiei, precum gi perpetua ezitare

intre formulele textuale cele mai diverse definesc si literatura

cilitoriilor americane scrisi in Romlnia in secolul )C(O reflecgie destul de elaborati asupravirtugilor cilitoriei;i a

discursurilor aferente nu lipsegte nici la autorii cirgilor romA-

negti de cilitorie in Statele Unite. in mod esenlial, parcursul

cultural gi geografic constituie, pentru Petru Comarnescu - cel

mai conceptual, in aceasti privingi, dintre autorii contingentului