StandardizareaIulie 2013 ASRSROO 2013 web.pdfpul cafelei. Acestea nu sunt prea departe de...

StandardizareaIulie 2013 • www.asro.ro

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

ASROASRO

BIODIESELUL

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Biodieselul .............................................................................................................. 1

Noutăţi legislative apărute în luna iunie 2013 .......................................... 3

Baterii pentru vehicule electrice .................................................................... 5

Sănătatea la locul de muncă ........................................................................... 7

Ceasurile rezistente la apă. Ce înţelegem prin acestea?........................ 9

Prea mult deranj? Să lucrăm mai bine în birourile deschise! .............10

Fiorii daţi de montagnes russes. Atracţii fără pericol pentru toată lumea! ..........................................................................................12

Managementul durabilităţii evenimentelor. ISO 20121 a trecut cu brio proba Jocurilor Olimpice din 2012 ..............................14

ISO 26000. Un forum internaţional analizează drumul parcurs ........22

În deplină securitate. Standardele ISO ajută la crearea unei lumi mai sigure .........................................................................................26

Provocările energiei. Standardele ISO propun soluţii ..........................27

Standardele ISO. Stadiul soluţiilor tehnice în slujba domeniului construcţiilor ...............................................................................28

Cuprins

STANDARDIZAREA | iulie 2013 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Dar descoperirea depozitelor mari de petrol au făcut ca preţul combustibi-lilor fosili să fie foarte mic timp de zeci de ani şi astfel, în timp, biocombustibi-lii au fost daţi uitării. Totuşi, creşterea actuală a preţului benzinei şi motorinei, dar şi îngrijorarea cu privire la schimbă-rile climatice, în special încălzirea glo-bală, au adus din nou biocombustibilii în atenţia publică.

Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obţine din lipide naturale, ca uleiuri vegetale sau grăsimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare şi transeste-rificare. Se poate utiliza în substituirea totală sau parţială a petro-dieselului.

Biodieselul poate să se amestece cu motorină, care provine din rafi-narea petrolului în diferite cantităţi. Se utilizează abrevieri potrivit pro-centajului de biodiesel din amestec:

B100 în cazul utilizării de 100 % bio-diesel, sau notaţii ca B5, B15 sau B30, unde numărul indică procentajul de vo-lum biodiesel din amestec.

Directiva Consiliului şi a Parlamen-tului European 2003/30/CE cu privire la utilizarea biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili în transporturi stabileşte obligaţia de introducere pe piaţă a acestora, în amestec cu benzină sau motorină, în proporţie de cel puţin 2% până la 31 decembrie 2005 şi cel pu-ţin 5,75% până la 31 decembrie 2010, iar Cartea Verde a Comisiei Uniunii Europene a fixat ca obiectiv înlocuirea, până în anul 2020, a 20% din carburan-ţii clasici cu cei alternativi.

Directiva indică zece tipuri de car-buranţi, dintre care pot fi menţionaţi bioetanolul (din deşeuri), biodieselul (produs din ulei vegetal sau animal), biogazul (provenit din biomasă şi de-

şeuri sau din lemn), biometanolul (din biomasă), bio-ETBE şi bio-MTBE (folosite ca aditivi la benzine), uleiuri vegetale pure şi hidrogenul provenit din deşeuri.

Carburanții biodiesel sunt o alterna-tivă ecologică la motorină, fiind cu mult mai puțin poluanți, dar oferă şi avanta-jul că pot fi produşi din mai multe surse regenerabile, principala modalitate uti-lizată fiind uleiurile vegetale.

Încercările făcute de specialiştii din universităţile din România, arată ca fo-losirea unui amestec de 20% biodiesel la 80% motorină nu cere modificări constructive la motor, nu reduce per-formanţele motorului, scade cu până la 90% emisiile de CO2, îmbunătăţeşte ungerea motorului şi poate fi conservat până la şase luni pentru distribuţie.

Sursa de ulei vegetal în mod normal este uleiul de rapiţă, care este o specie

Biodieselul

Biocombustibilii au fost prezenţi în viaţa noastră, mai mult sau mai puţin, încă de când automobilul a fost inventat. La începutul secolului XX, Henry Ford plănuia să-şi alimenteze modelul Ts cu etanol, iar primele motoare diesel foloseau pe post de combustibil uleiul de alune.

Daniela Pasculea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

2

cu un înalt conţinut de ulei şi se adap-tează bine la climele reci. Totuşi, există şi alte varietăţi cu randament mai mare la hectar, cum ar fi palmierul de ulei, jatropha curcas. De asemenea se pot fo-losi şi uleiuri utilizate (ex. uleiul uzat de la bucătărie); în cazul lui, materia primă este ieftină şi, în plus, în acest mod, se reciclează ceea ce altfel ar fi fost rezi-duu.

Deoarece populaţia globului creşte vertiginos, suprafeţele agricole sunt limitate şi doar 29,2 % din suprafaţa Pământului este reprezentată de uscat, cercetătorii s-au orientat, deci, în ul-tima perioadă, spre găsirea unor metode de producere a biocombustibililor din alge.

Folosind anumite specii de alge, se pot obţine producţii de biocombustibili la hectar, similare cu cele obţinute din plantele oleaginoase cultivate terestru. Algele îşi dublează masa într-o singură zi şi au un conţinut de ulei de maximum 50 % din masa celulară uscată. La o can-titate de 10 g masă uscată pe zi/m2 cu un conţinut minim de 15 % ulei, se pot obţine zilnic 15 kg, ceea ce înseamnă 1,8 tone într-un ciclu de creştere de 120 de zile (similar cu al rapiţei). Acest calcul a fost făcut pentru un conţinut minim de ulei de 15% la unitatea de masă uscată. Un alt avantaj al culturilor de alge îl re-prezintă cantitatea imensă de dioxid de carbon pe care acestea îl pot capta din atmosferă.

Avantajul biocombustibililor care au la bază culturi de alge asupra celor pe bază de culturi terestre este că nu utilizează terenuri agricole, deci, nu induc o descreştere a suprafeţelor culti-vate pentru hrană. Multe specii de alge pot creşte în apa murdară sau în apa de mare şi nu constituie o constrângere pentru furnizarea de apă potabilă.

O nouă sursă de biocombustibil o reprezintă boabele de cafea. De zeci de ani oamenii de ştiinţa au ştiut că boabele de cafea conţin ulei. Un studiu, efectuat de o echipă de cercetători americani, a demonstrat că boabele utilizate conţin aproximativ 15 % ulei, în funcţie de ti-pul cafelei. Acestea nu sunt prea departe de proporţiile din soia, rapiţă şi uleiurile de palmier. Uleiul din cafea este mult mai stabil decât alte surse din cauza antioxidantului mare pe care îl conţine. Resturile solide, rămase în urma extra-gerii uleiului, pot fi reutilizate pe post de îngrăşământ natural.

Biodieselul are proprietăţi mai bune de lubrifiere şi o cifră cetanică mai mare

decât carburanţii diesel de astăzi, care au un conţinut scăzut de sulf. Adăugarea biodieselului reduce uzura sistemului de combustie şi în cantităţi mici creşte durata de viaţă a injectoarelor.

Avantajele biodieselului sunt urmă-toarele:

reduce cheltuielile aferente consu- ymului de motorină;este biodegradabil şi nu este toxic : yeste greu inflamabil, deci, mai puţin ypericulos pentru stocare şi transport;este o energie naturală şi reînnoibilă; yreducerea emisiilor poluante - nu yconţine nici sulf şi nici aromatice;poate fi utilizat pe aproape orice yvehicul bazat pe motorină, fără modificări asupra motorului (sau cu modificări minore) ;poate fi folosit în orice combinaţie ycu motorina:nu îngheaţă în combinaţie cu mo- ytorina;arde mult mai eficient decât moto- yrina;măreşte durata de viaţă a motorului yprin lubrefiere suplimentară ;este mai sigur decât motorina con- yvenţională ;reduce efectul încălzirii globale şi al ypoluării mediului.

Avantajul biocombustibililor care au la bază culturi de alge asupra celor pe bază de culturi terestre este că nu utilizează terenuri agricole, deci, nu induc o descreştere a suprafeţelor cultivate pentru hrană.

Dezavantajele biodieselului sunt ur-mătoarele:

viscozitate mai mare - pompare mai ydificilă;probleme la pornirea motorului la ytemperaturi mai scăzute;consum mai ridicat; yputerea mai mică a motorului - 5% ymai mică comparativ cu dieselul clasic;costuri de producţie mai mari. y

Prin urmare, trebuie promovată uti-lizarea biocarburanţilor şi a altor carbu-ranţi regenerabili, în vederea înlocuirii benzinei sau motorinei, pentru a contri-

bui la îndeplinirea angajamentelor pri-vind schimbările climatice, asigurarea securităţii în aprovizionarea benzinei şi motorinei produse în condiţii compati-bile cu mediul şi promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

În România, biodieselul este defi-nit, ca produs, prin standardul naţional SR EN 14214, care adoptă standardul european din domeniu (EN 14214). Acest standard stabileşte cerinţele şi metodele de încercare aplicabile este-rilor metilici ai acizilor graşi (EMAG) comercializaţi şi livraţi, care urmează să fie utilizaţi drept carburant pentru motoare diesel şi combustibil pentru încălzire, la o concentraţie de 100 % sau drept component pentru carbu-rantul distilat din motoarele diesel, în conformitate cu cerinţele din EN 590, şi pentru combustibilul utilizat pentru încălzire.

Standardul european EN 14214 a fost revizuit în 2012 de către Comite-tul Tehnic CEN/TC 19 Combustibili gazoşi şi lichizi, lubrif ianţi şi produse petroliere înrudite, de origine sintetică şi biologică. Acest standard european înlocuieşte EN 14214:2008+A1:2009, EN 14213:2003 şi EN 14213:2003/AC:2003.

Versiunea română a acestui stan-dard, SR EN 14214:2013, poate fi achiziţionată de la de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23, fax: 021 317 25 14; 021 312 94 88.

Bibliografie1. Sheehan, J, Dunahay, T, Bane-

mann J and Roessler, P. A look back at the U. S. Department of Energy Aquatic Spe-cies Program – Biodiesel production from algae. NERL/TP-580-24190. National Renewable Energy Laboratory, Golden, CO, 80401, USA. July 1998.

2. Haag, AL. Algae bloom again. Na-ture 447: 520-1 (31 May 2007).

3. Wikipedia, Discovery


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardu-lui înlocuit:

1.1.1 Comunicare a Comisiei referitoare la implementarea Regulamentului (UE) nr. 1016/2010 al Comisiei din 10 noiembrie 2010, de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 1059/2010 al Co-misiei de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat vase, de uz casnic, publicată în JOUE C169/1 din 14.06.2013.

1.1.2 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicată în JOUE C186/1 din 28.06.2013.

1.1.3 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988, privind armonizarea legislativă şi administrativă a statelor membre referitoare la produsele pentru construcţii, publicată în JOUE C186/24 din 28.06.2013.

1.1.4 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui, privind siguranţa jucăriilor, publicată în JOUE C187/10 din 29.06.2013.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul (UE) nr. 487/2013 al Comisiei din 8 mai 2013 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, publicat în JOUE L 149/1 din 01.06.2013.

1.2.2 Decizia Comisiei din 31 mai 2013, cu privire la o măsură adoptată de Germania, în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind echipamentele tehnice, de interzicere a intro-ducerii pe piaţă a unui ferăstrău cu lanţ de tipul HV 0003 fabricat de Regal Tools Co. Ltd, publicată în JOUE L 150/31 din 04.06.2013.

1.2.3 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor şi furajelor modificate genetic în conformitate Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 şi (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei, publicat în JOUE L 157/1 din 08.06.2013.

1.2.4 Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziţii uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze şi particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compre-

Noutăţi legislative apărute în luna iunie 2013Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna iunie 2013.

4

sie şi ale motoarelor cu aprindere prin scânteie, destinate utilizării pe vehicule, publicat în JOUE L 171/1 din 24.06.2013.1.2.5 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 privind funcţionarea regis-

trului operatorilor economici şi al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe şi raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor, publicat în JOUE L 173/9 din 26.06.2013.

1.2.6 Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013, privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, publicat în JOUE L 178/1 din 28.06.2013.

1.2.7 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 628/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind metodele de lucru ale Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei pentru efectuarea inspecţiilor de standardizare şi pentru monitorizarea aplicării normelor din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/2006 al Comisiei, publicat în JOUE L 179/46 din 29.06.2013.

1.2.8 Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 26 iunie 2013, privind insti-tuirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale, în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid şi privind cererile autorităţilor de aplicare a legii din statele membre şi a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă, în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (reformare), publicat în JOUE L 180/1 din 29.06.2013.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordin nr. 886/2013 din 14/05/2013 pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele euro-pene armonizate referitoare la maşini, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 321 din 04/06/2013.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

În Franţa, transporturile reprezintă 70% din consumul final de petrol, iar transportul rutier generează 90% din emisiile de CO2 din sector, dintre care 50% provin de la vehiculele particulare. Dezvoltarea vehiculului curat repre-zintă, deci, o prioritate. Conceptul de „mobilitate durabilă”, în care diferi-tele soluţii tehnologice sunt în paralel pentru diferite utilizări este selectat de autorităţile statului şi de cea mai mare parte a fabricanţilor de automobile. În acest cadru, CEA propune o cercetare şi o dezvoltare adaptate, care ţin seama de cerinţele de utilizare ale produsului final. Aspectul „cercetare tehnologică” al reţelei se bazează în mare parte pe centrul de la Grenoble (Isère). Cercetă-rile şi infrastructurile dezvoltate de zece ani beneficiază de experienţa dobândită în ştiinţele materialelor (metalice, po-limeri sau organice, solide sau lichide până la scara nanometrică) şi în micro-electronică. „Peste 150 de persoane lu-crează la vehicule electrice şi hibride la Laboratorul de inovare pentru tehno-logiile energiilor noi şi ale nanomate-

rialelor (LITEN)”, precizează Florence Mattera, şefă a Serviciului Transporturi (a se vedea Cuvântul specialistului). Noi infrastructuri au fost realizate recent. Platforma STEEVE (Stocarea ener-giei electrochimice pentru vehicule electrice), instalată la CEA Grenoble şi la Institutul Naţional pentru Energie Solară (INES), la Chambéry (Savoie) a fost proiectată pentru a deschide fa-bricanţilor interesaţi porţile cercetării şi dezvoltării întregii filiere a bateriilor electrice, de la sinteza materialelor, tre-când prin proiectarea şi fabricarea bate-riilor, până la încercarea performanţelor şi demersurile de certificare. În paralel, sunt realizate colaborări cu fabricanţii din domeniul automobilelor: acordul de cercetare şi dezvoltare cu Renault, parteneriatul cu privire la mobilitatea solară cu Toyota, şi cercetări cu privire la elementele galvanice, cu grupul PSA.

Coordonate tehnologice

Coordonatele tehnologice care tre-buie depăşite, inerente formelor de sto-

care a energiilor intermitente, rămân importante. „Se pune problema reduce-rii la jumătate a costului bateriilor, spo-rind autonomia lor şi durata lor de viaţă şi controlând aspectele de securitate şi de reciclare”, declară Jean Therme, di-rector delegat pentru energiile regene-rabile la CEA. O baterie este un com-promis, o asamblare de acumulatori. Ea funcţionează ca un element galvanic în care circulă un curent între doi electrozi printr-un electrolit. Inovaţia rezidă în mod deosebit în alegerea materialelor. La început din plumb, apoi din nichel, ei sunt tot mai mult din litiu, cuplat la diferiţii compuşi ai electrozilor. CEA mizează mai ales pe fosfatul de fier. „Formula chimică a pulberilor care acoperă electrozii este esenţială. Aici intervin nanomaterialele, care permit să se economisească materii prime şi să crească densitatea energetică”, afirmă Sébastien Patoux, şef al laboratorului de baterii. Pulberile, fabricate la LI-TEN, sunt depuse pe folii de aluminiu şi de cupru, care sunt apoi comprimate în linie, bobinate şi încapsulate potrivit arhitecturii specifice aplicaţiilor. Apoi ele sunt asamblate în module pentru a forma blocuri cu plăci pentru baterii. Electronica integrată în module (bat-tery management system – BMS) îşi propune să asigure un management op-timizat al acestora. Funcţia principală a electronicii bateriilor este să vegheze la omogenizarea şi echilibrarea stărilor de încărcare şi de descărcare ale celulelor şi ale securităţii lor. „INES dezvoltă algo-ritmi de management electric al bateri-ilor, pentru a le îmbunătăţi performanţa şi durata de viaţă”, relevă Marion Perrin, şefă a laboratorului de stocare al insti-tutului. BMS furnizează indicaţii fiabile cu privire la starea de stocare pe termen scurt şi lung. Sunt desfăşurate încercări potrivit standardelor CEI şi USABC. O cale de optimizare a blocurilor de plăci

Baterii pentru vehicule electriceMarie-Claire Barthet

Devenit în mod oficial Comisariatul pentru Energie Atomică şi Energii Alternative, la începutul lui 2010, CEA dezvoltă de zece ani un program de cercetări pentru promovarea noilor tehnologii ale ener-giei. El lucrează la soluţii tehnice pentru întreaga filieră a vehiculelor electrice şi hibride. Obiectiv: să realizeze primele baterii CEA în 2015.

Instrumentarea unui automobil electric Citroën AX pentru măsurarea performanţelor energetice: montarea bateriei cu litiu

6

pentru baterii rezidă în etapa de moni-torizare. CEA a utilizat un Citroën AX de la care sunt înregistrate datele refe-ritoare la viteză, accelerare, diferenţa de nivel a drumului, distanţele parcurse şi temperaturi. „Pentru a cunoaşte ciclu-rile de utilizare, au fost puse la dispo-ziţia cercetătorilor vehicule”, declară Laurent Antoni, responsabil al labo-ratorului de integrare a generatoarelor electrochimice. „Automobilele operaţiei de monitorizare sunt încărcate la CEA de la bornele cuplate la reţeaua electrică sau sunt legate la panouri fotovoltaice”, continuă el. Există realizări suficiente pentru a furniza primele baterii realizate de CEA în trei ani, dar cu nişte limite: „Pare dificil să se obţină, chiar şi pe ter-men mediu, performanţele motorului termic pe noi mecanizări hibride sau 100% electrice”, constată Jean Therme, care consideră că sunt utilizate împre-ună mai multe tehnologii. „S-ar putea să existe o segmentare, în funcţie de vehi-cule. Abordări tehnologice diferite pot ajunge la acelaşi compromis”, declară el. Cu imperative care trebuie integrate în referenţialele normative: „riscurile de care trebuie să se ţină seama se referă la aspectele mecanice şi termice”, relevă Didier Marsacq, director la LITEN.

Acumulatoare: de la plumb, la ionii de litiu

Până la sfârşitul anilor 1980, cele două principale tehnologii prezente pe piaţă erau acumulatoarele cu plumb (Pb) şi cele cu nichel-cadmiu (Ni-Cd). La începutul anilor 1990, au apărut două noi filiere: acumulatoarele cu ni-chel-metal hidrură (Ni-MH) şi acumu-latoarele cu litiu (Li). Tehnologia Ni-MH echipează astăzi majoritatea ve-hiculelor hibride, în circulaţie – Honda şi Toyota, mai ales. Litiul a pătruns pe piaţă în acel moment. La începutul ani-lor 1990, primele acumulatoare cu ioni de litiu ofereau performanţe limitate la aproximativ 90 Wh/kg. De atunci, acestea s-au îmbunătăţit considerabil (până la 200 Wh/kg astăzi), datorită progresului tehnologic şi optimizării performanţelor materialelor. Dintre toate sistemele de stocare a energiei re-încărcabile, acumulatoarele cu ioni de litiu sunt actualmente cele care oferă cele mai bune performanţe. Primele automobile hibride echipate cu această tehnologie, comercializate recent, sunt automobilele din gama Mercedes-Benz şi BMW.

Câteva referenţiale

Un anumit număr de standarde se aplică domeniului vehiculelor elec-trice. În ceea ce priveşte fabricarea ba-teriilor, putem menţiona standardul CEI 50272-3, Reguli de securitate pen-tru baterii şi instalaţiile bateriilor, pro-iectul CEI 62620, Acumulatoare cu litiu de format mare, pentru aplicaţii staţio-nare şi mobile sau proiectul de standard ISO 12405, Vehicule rutiere cu propulsie electrică. Specif icaţii de încercare pentru instalaţii de baterie de tracţiune cu ioni de litiu. În ceea ce priveşte performanţa, durata de viaţă, găsim standardul CEI 61982-3, Acumulatoare pentru propul-sia vehiculelor rutiere electrice. Partea 3: Încercări de performanţă şi de durată de viaţă (vehicule pentru utilizări urbane, compatibile cu circulaţia) sau standardul ISO 12405, Vehicule rutiere cu propulsie electrică. Specif icaţii de încercare pentru instalaţii de baterie de tracţiune cu ioni de litiu. Există, de asemenea, standarde cu privire la securitatea electrică (ISO 6469-1, Stocarea energiei electrice la bordul vehiculului) şi la încercări (CEI 62660-2, Acumulatoare cu ioni de litiu pentru propulsarea vehiculelor rutiere. Partea 2: Încercări de f iabilitate şi de tra-tament abuziv). La acestea se adaugă standarde elaborate de consorţii pre-cum USBAC, organismul SAE sau UL 1642, Caracteristici tehnice ale ba-teriilor cu ioni de litiu pentru vehicule electrice. Acesta din urmă trebuie să fie aliniat la un standard CEI.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 335, iunie 2013

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

Florence Mattera

Şefă a Serviciu-lui Transport, la Laboratorul de Inovare pentru Tehnologiile Energiilor Noi şi Nanomateriale-lor (LITEN)

„Deţinem controlul punctului de stocare”

LITEN lucrează la nanocatalizatori pentru ele-mente galvanice şi nanopulberi pentru bate-riile cu ioni de litiu. Aceste materiale de bază, care marchează o segmentare tehnologică, sunt integrate în componentele produselor. Odată realizate, bateriile au nevoie de inter-faţă. Lucrăm atunci la aspectele sistemelor, înainte de a recurge la platforme precum STEEVE (stocarea energiei electrochimice pentru vehiculele electrice). La ora actuală, am atins controlul punctului de stocare. Asia, care posedă multă experienţă în domeniu, a ajuns la maturitate din acest punct de ve-dere. Ne interesează densitatea energetică şi puterea bateriilor. Cu ioni de litiu, den-sitatea masică a energiei obţinute atinge 130-140 Wh/kg, cu un obiectiv de 300 Wh/kg în 2015. CEA lucrează la optimizarea com-ponentelor. Când un material este interesant, se pune problema dacă poate fi procesat, dacă are o aplicaţie industrială. Aici intervin platformele-pilot precum STEEVE. Lucrările (materialele care trebuie asamblate) sunt desfăşurate în camere anhidre, într-o atmo-sferă extrem de uscată, bateriile de litiu fiind sensibile la prezenţa apei. Apoi, prototipurile sunt încercate la Institutul Naţional pentru Energie Solară (INES), care caută algoritmii de management cei mai inteligenţi, înainte de a fi integraţi în vehicule şi a face obiectul unor noi încercări.

Parcarea INES permite reîncărcarea au-tovehiculului cu energie furnizată de un sistem fotoelectric


Numeroase studii şi colocvii, unde se întâlnesc directori de resurse umane, parteneri sociali, reprezentanţi ai comi-tetelor de igienă, de securitate şi condiţii de lucru, specialişti din medicina muncii şi experţi de la Ministerul Muncii, de-monstrează legătura între performanţa socială şi cea economică pe termen lung. Şi accentul se pune întotdeauna pe reuşita strategică a prevenirii riscuri-lor psihosociale: diagnosticul, formarea managementului, planurile de acţiune şi schimbarea. Tot mai multe întreprin-deri sunt interesate de problema sănă-tăţii salariaţilor lor, în afara obligaţiilor legale, adică dintr-o perspectivă a câşti-gului pentru ambele părţi.

Ce se înţelege prin sănătate şi starea de bine la locul de muncă?

Este o noţiune globală ai cărei ter-meni depind unii de alţii. Aceasta merge de la starea de bine a fiecăruia, la preve-nirea riscurilor psihosociale (RPS) sau managementul stresului. Ea cuprinde şi calitatea vieţii la locul de muncă, securi-tatea, prevenirea, organizarea întreprin-derii, relaţiile între persoane. Starea de bine la locul de muncă este rezultatul unui echilibru al vieţii salariaţilor. În-

treprinderile trebuie să facă totul pentru ca angajaţii să se simtă bine la locul de muncă şi să lucreze cu randament ma-xim. Aceasta înseamnă ca angajatul să se simtă bine la locul de muncă, viaţa sa profesională să nu afecteze viaţa perso-nală şi invers. Observăm că numeroase subiecte ale sănătăţii publice sunt în strânsă relaţie cu sănătatea la locul de muncă: cancerele, bolile cardio-vascu-lare, diabetul, colesterolul şi durerile de spate. În afară de impactul problemelor de sănătate la locul de muncă asupra vieţii personale, efectele se fac simţite şi asupra economiei în ansamblu, la ni-velul microeconomic al întreprinderii (absenteism, scăderea productivităţii) şi macroeconomic (costul sănătăţii pu-blice, productivitatea întreprinderilor). De asemenea, observăm importanţa lu-ată de afecţiunile cervicale şi lombare: la ora actuală, acestea reprezintă 70% din bolile profesionale recunoscute în Franţa şi prima cauză de handicap la locul de muncă înainte de 45 de ani. Or, luarea în calcul a mediului la locul de muncă, a ergonomiei locurilor de muncă constituie un factor de prevenire a acestor afecţiuni şi ea ţine de resortul întreprinderilor.

Stresul şi riscurile psiho-sociale

Biroul Internaţional al Muncii a re-alizat un studiu care evaluează pierde-rile în domeniul calităţii, cele legate de absenteism şi de fluctuaţii ale salariaţi-lor, cauzate de stres la 3-4% din PIB în statele industrializate. În Statele Unite, costurile anuale pentru întreprinderi sunt estimate la 66 miliarde de dolari, iar în Uniunea Europeană, de 20 mi-liarde de euro. În perioada 1995-2005, respondenţii de toate vârstele au rapor-tat efecte ale muncii asupra sănătăţii lor. Totuşi, în majoritatea statelor, la nivelul vârstei a treia (45-54 de ani), se regăseşte corelaţia dintre vârstă şi stres. Există, totuşi, o scădere a coeficientului de la 32, la 23% între 1995-2005. De câţiva ani, riscurile psiho-sociale, prin-tre care stresul (încărcarea, conflictele), hărţuirea şi violenţa la locul de muncă sunt recunoscute în domeniul muncii. Numeroase state au adoptat legi cu pri-vire la riscurile psiho-sociale şi obligă întreprinderile să le identifice în cadrul organizaţiilor lor. În Franţa, aceste ris-curi trebuie să figureze în documentul unic de evaluare a riscurilor profesio-nale ale fiecărei întreprinderi cu acelaşi titlu ca şi celelalte riscuri.

Care sunt principalele cauze ale stresului la locul de muncă?

Trei tipuri de elemente contribuie la declanşarea situaţiilor de stres la locul de muncă:

Tot ce ţine de caracterul muncii şi yal organizării sale şi care depinde de întreprindere: organizarea generală, practicile de management, modul de management, relaţiile de muncă şi mediul de lucru. Tot ce ţine de contextul sociologic şi yeconomic naţional şi mondial: teh-nici de comunicare, individualizarea,

Sănătatea la locul de muncăMarie-Claire Barthet

Lucrarea Sănătatea şi starea de bine la locul de muncă, de Laurence Breton-Kueny şi Roseline Desgroux, analizează aceste noţiuni şi interdependenţa dintre ele. Ea prezintă informaţii de bază, necesare pentru înţelegerea subiectului, apoi principalele instrumente şi metode, precum şi câteva demersuri, însoţite de exemple de întreprinderi.

Luarea în calcul a mediului, a ergonomiei posturilor de lucru şi sensibilizarea la poziţiile corecte la locul de muncă ţin de resortul întreprinderilor

8

cultul urgenţei: competitivitatea, concurenţa, criza, etc.Tot ce ţine de salariat şi constituie yun factor de agravare a contextului de muncă: alimentaţia, somnul, viaţa personală şi comportamentul indi-vidual.

Din ce punct de vedere prelungirea duratei de lucru poate avea un impact asupra stării de sănătate a salariatului?

În acest domeniu, statele nordice au adoptat o strategie denumită „îmbătrâ-nire activă”, cu o mobilizare socială în jurul muncii seniorilor. Această strate-gie constă în campanii de informare şi de formare destinate întreprinderilor, pentru a le stimula să păstreze sau să angajeze lucrători seniori, să îşi modi-fice politica de management al carie-relor, să dezvolte o politică de instru-ire profesională de-a lungul carierei, să îmbunătăţească condiţiile de lucru. Întreprinderile dispun de altfel de un sistem de recunoaştere prin intermediul etichetelor acordate întreprinderilor care încurajează angajarea seniorilor. În mod paralel, sunt lansate campanii de informare destinate salariaţilor pentru a-i stimula să lucreze mai mult timp. Nu este ignorat nici aspectul sănătăţii şi unele state, precum Finlanda, au înţeles importanţa conştientizării provocării sociale, axându-şi strategia pe îmbună-tăţirea stării de bine la locul de muncă.

Cum să anticipăm şi să prevenim în mod eficace riscurile în domeniul sănătăţii la locul de muncă?

Institutul Naţional de Cercetare şi de Securitate (INRS) aminteşte că „nu există o soluţie universală pentru a preveni riscul de stres, dar există soluţii pe care trebuie să le identifice fiecare întreprindere”. Abordarea constă în a acţiona în amonte de factorii de risc pentru a-i elimina sau a-i reduce. Acest demers de prevenire primară cuprinde mai multe etape: un diagnostic iniţial plecând de la indicatorii existenţi asu-pra funcţionării întreprinderii şi sănăta-tea la locul de muncă; constituirea unui grup de proiect care va ghida demersul de prevenire; diagnosticul pentru iden-tificarea surselor de riscuri psiho-sociale şi importanţa lor: urmărirea şi evaluarea acţiunilor.

Din ce punct de vedere managerii influenţează starea de sănătate a colaboratorilor lor?

Într-un raport al Ministerului Muncii (DARES), din octombrie 2009, cu privire la indicatorii de stres, printre acţiunile care au un impact real asupra stresului, figurează acele acţiuni reali-zate de manageri asupra cantităţii mun-cii, sprijinul social la locul de muncă, recunoaşterea eforturilor, claritatea şi coordonarea schimbării, echilibrul din-tre viaţa profesională şi viaţa privată. Aceste elemente, dintre care cele mai multe ţin de practicile de management, demonstrează necesitatea de a forma sau ghida managerii, la toate nivelurile de responsabilitate:

în cadrul formării iniţiale, „prima ycerinţă este să se includă sistematic dimensiunea umană în formarea iniţială a viitorilor manageri”, afirmă autorii raportului „Sănătatea şi efica-citatea muncii”;prin formarea continuă în între- yprindere, întrucât „întreprinderile ar trebui să investească mult mai mult în programele de formare a mana-gerilor lor în domeniul conducerii oamenilor şi a echipelor, precum şi al comportamentelor manageriale. Procesele şi instrumentele de mana-gement nu sunt suficiente”;în cadrul acţiunii de sensibilizare „la yresponsabilităţile sociale şi umane ale unui manager”

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 335, iunie 2013

Autorii

Laurence Breton-Kueny este directoare în dome-niul resurselor umane şi responsabilă a comitetului Sănătate, al grupului AFNOR din 2006. Ea prezidează ANDRH Seine-Saint Denis. Roseline Desgroux este consilier în domeniul rela-ţiilor umane pentru implementarea de proiecte noi în întreprindere. Prefaţa este semnată de Pierre Lachmann, coa-utor al raportului Sănătate şi eficacitate la locul de muncă.

Problemele abordate de lucrare

La ce sume se ridică absenteismul în în-•treprinderile franceze?Ce instrumente metodologice propune •Ministerul Muncii pentru a preveni riscul psiho-social la locul de muncă?Cum se măsoară nivelul sănătăţii şi al •stării de bine a colaboratorilor întreprin-derii?Din ce punct de vedere recunoaşterea •competenţei şi a eforturilor este indis-pensabilă pentru echilibrul salariaţilor?Cum poate face apel salariatul la medi-•cina muncii?Din ce punct de vedere amenajarea spa-•ţiului de muncă are efecte asupra sănă-tăţii şi a stării de bine a salariaţilor?Ce conţine standardul ISO 26000 în do-•meniul sănătăţii la locul de muncă?

Întreprinderile au numai de câştigat dacă salariaţii sunt sănătoşi


În alegerea unui ceas, rezistenţa la apă reprezintă un criteriu căutat de mulţi cumpărători. Din păcate, infor-maţiile tehnice furnizate de Internet sunt adesea nefondate, iar specifica-ţiile tehnice sunt dificil de înţeles. Un standard ISO va putea fi util, în acest sens. ISO 22810:2010, Orologerie. Cea-suri rezistente la apă, stabileşte, în scopul protecţiei consumatorilor, specificaţii, cerinţe şi încercări care se aplică cea-surilor ce poartă menţiunea „rezistent la apă”. Un ceas rezistent la apă trebuie să fie fiabil şi să poată fi purtat fără risc în toate activităţile acvatice. Aceste ca-racteristici sunt valabile pentru toate ceasurile inscripţionate „rezistent la apă”, nu numai pentru ceasurile pen-tru scufundare în apă, conforme cu specificaţiile ISO 6425:1996, Ceasuri pentru scufundare în apă. Rezistenţa la apă este capacitatea de a rezista la pă-trunderea apei. La scufundarea în apă, ceasul suferă o solicitare mecanică (sub formă de presiune), care este proporţio-nală cu adâncimea scufundării. Această presiune este exprimată în bari, 1 bar corespunzând presiunii exercitate la 10 metri adâncime în apă, iar 5 bari, la presiunea de 50 metri. Experienţa arată că, în activităţile practicate la adâncime redusă, presiunea nu depăşeşte 1 bar. Inscripţia 3 bari pe un ceas rezistent la apă înseamnă că, în condiţiile de în-cercare desfăşurate în laborator, ceasul este rezistent la apă până la adâncimea de 30 de metri. Acest ceas va putea să fie păstrat la mână sub duş sau pentru activităţi în apă puţin adâncă, în pis-cină sau la plajă. Datorită standardului

ISO 22810, nu mai este nevoie să vă despărţiţi de ceasul dvs. atunci când spălaţi vasele!

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 4, aprilie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Lucrurile meleCeasurile rezistente la apăCe înţelegem prin acestea?

1 bar : 10 metri3 bari : 30 metri5 bari: 50 metri

Grade de rezistenţă la apă

Oţel

Metale preţioase Alte metale

Aur şi oţel Altele

52% 39%

37 %

5 %

17 %16 %

26 %

2 %2 %4 %

Sursa : Federation of the Swiss watch industry

Unităţi Valoare

Materiale utilizate în orologerie(Elveţia 2011)

Patrick Loetscher este secretar al comitetului tehnic ISO/TC 114, Orologerie, şi al subcomitetului ISO/TC 114/SC 3, Cea-suri rezistente la apă.

Autorul

10

Lucraţi într-un birou deschis? Este foarte probabil, dat fiind succesul de care se bucură această configuraţie în ultimii ani. Dacă unele persoane sunt mulţumite de această amenajare, multe se lovesc de dificultăţi în mediul lor de lucru, datorate, în primul rând, zgo-motului. Pentru o mai bună înţelegere a problemelor acustice în birourile deschise şi pentru îmbunătăţirea pro-iectării lor, ISO a publicat standardul ISO 3382-3:20121, Acustică. Măsurarea parametrilor acustici ai încăperilor. Biro-uri deschise.

1 Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 3382-3:2012 ca standard român, cu indicativul SR EN ISO 3382-2:2012 şi titlul: Acustică. Măsurarea parametrilor acustici ai încăperilor. Birouri deschise

Cuvinte, cuvinte, cuvinte

Principalele surse de deranj în biro-urile deschise sunt apelurile telefonice şi discuţiile între colegi. Conversaţiile deranjează în mod deosebit pentru că nu se poate face abstracţie de informa-ţiile transmise. La volum egal, cuvin-tele pe care le distingi abat atenţia mai mult decât sunetele ambiante. Dar dacă numeroase persoane vorbesc în acelaşi timp la o distanţă suficientă, nu mai suntem în măsură să distingem ceea ce zic şi zgomotul generat prezintă avan-tajul de a masca conversaţiile mai apro-piate de noi.

Munca meaPrea mult deranj?Să lucrăm mai bine în birourile deschise!

Sursa de zgomot cea mai importantă în birourile deschise este cuvântul

1950birourile deschise erau dispuse în rând, ca într-o clasăÎnainte de anii


Confidenţialitate şi abaterea atenţiei

Parametrii acustici cei mai impor-tanţi în birourile deschise sunt canti-tatea de material de absorbţie acustică (în general, la tavan), utilizarea ecrane-lor şi zgomotul de fond. Dacă acustica unei camere este adesea caracterizată prin durata de reverberaţie (şi anume, persistenţa sunetului într-un loc în-chis după oprirea emisiei de la sursă), ISO 3382-3 introduce diferiţi parame-tri acustici. Este vorba despre coefici-entul de descreştere sonoră spaţială, un spectru de putere acustică al cuvântului normal şi al inteligibilităţii cuvântului în funcţie de distanţă. Aceşti parametri ajută la calcularea a două măsuri impor-tante: distanţele de confidenţialitate şi de abatere a atenţiei. Confidenţialitatea se referă la distanţa locutorului când cuvântul nu este inteligibil din cauza

atenuării şi a zgomotului de fond. În unele cazuri, totuşi, lungimea totală a biroului nu este suficientă pentru atin-gerea acestei distanţe, ceea ce înseamnă că, confidenţialitatea nu este posibilă. Abaterea atenţiei (distragerea) trimite la distanţa locutorului la care cuvântul este inteligibil parţial, dar contribuie în mare parte la zgomotul de fond. Soluţia ideală constă în a reuni persoanele care schimbă informaţii în perimetrul de distragere şi a le menţine la distanţă pe cele care aparţin altor grupuri.


Jens Holger Rindel este consultant la Multiconsult A/S, în Norvegia, şi cercetător la Odeon A/S, în Danemarca. El a participat la elaborarea seriei de standarde ISO 3382.

Autorul

12

Amator de senzaţii tari pe montag-nes russes – şi cu cât capul se învârteşte mai tare, cu atât mai bine! – sau, mai degrabă, purtat de dulcea ameţeală a balansului fluid al scaunelor volante? Fie că sunteţi un vizitator regulat al parcurilor de atracţii, fie că vă mulţu-miţi doar să vă însoţiţi copiii aici, veţi răsufla uşuraţi când veţi afla că există standarde care asigură securitatea dvs.

şi a celor apropiaţi dvs. Industria de divertisment este extrem de sigură. În parcurile de atracţii, sărbătorile câmpeneşti şi alte locuri publice din lumea întreagă, în care vin în fiecare an sute de milioane de persoane, tururile de carusel se cifrează la mi-

liarde şi, contrar a ceea ce s-ar putea crede, la un miliard de tururi, există de

o sută de ori mai puţine accidente decât cu transportul aerian şi de o mie de ori mai puţine decât cu transportul rutier.

Provocarea

Sectorul divertismentului este do-minat de statele dezvoltate, care vând echipamente statelor în curs de dez-voltare. Conformitatea la nivel mondial este o problemă delicată. Actualmente, diverse părţi din lume au adoptat stan-darde europene, americane şi ale altor câteva state. Or, aceste standarde sunt toate diferite, altfel spus, specificaţiile de securitate variază de la o ţară la alta. Regulile de concurenţă între fabricanţi pe piaţa mondială nu funcţionează bine şi este dificil, pentru cumpărători, să aleagă cei mai mulţi furnizori. Este, deci, neapărat necesar să se dispună de standarde internaţionale pentru a re-glementa securitatea caruselurilor şi a dispozitivelor de divertisment. Aceste standarde vor reprezenta cele mai bune

Timpul meuFiorii daţi de montagnes russesAtracţii fără pericol pentru toată lumea!


practici utilizate de către fabricanţi şi de operatorii naţionali şi vor garanta că aceleaşi cerinţe se vor aplica tuturor ca-ruselurilor, pretutindeni în lume. Apli-carea acestor standarde la fabricarea şi exploatarea caruselurilor va constitui o garanţie suplimentară de securitate pentru public. Astfel, toate controalele de securitate reglementare vor putea fi calchiate pe acelaşi model în lumea în-treagă. În statele în curs de dezvoltare, în care experienţa exploatării caruselu-rilor şi a parcurilor de atracţii lipseşte şi în care statisticile incidentelor sunt foarte ridicate, provocările sunt deose-bit de importante.

Soluţia

Comitetul tehnic ISO/TC 254, Se-curitatea caruselurilor şi a dispozitivelor de divertisment, elaborează actualmente standarde în următoarele domenii:

Efecte biomecanice asupra pasageri- ylor caruselurilor şi dispozitivelor de divertisment (ISO 17929);Securitatea caruselurilor şi a dispozi- ytivelor de divertisment. Proiectare şi fabricare (ISO 17842-1);Securitatea caruselurilor şi a dispozi- ytivelor de divertisment. Funcţionare şi utilizare (ISO 17842-2).

Comitetul este alcătuit din experţi care reprezintă principalii fabricanţi de caruseluri, organizaţiile specializate, marile parcuri de atracţie din Europa şi Asia, Asociaţia internaţională a parcu-rilor de petrecere a timpului liber şi de atracţii, asociaţiile naţionale ale parcu-rilor, precum şi înalţii funcţionari. Par-curile de atracţii vor putea deveni astfel locuri de pur divertisment.

liber

290 000 de milioane de persoane au frecventat parcurile americane de atrac-ţii în 2010.


Specificaţiile de securitate variază de la o ţară la alta

145.5 milioane de persoane au frecventat parcurile europene de atracţii în 2008

Sursa : IAAPA

Autorul

Vladimir Gnezdilov este preşedinte al ISO/TC 254, Securitatea caruselurilor şi a dispozitivelor de divertisment

14

ISO 20121 a fost elaborat pentru a contribui ca evenimentele, de la sărbăto-riri locale, la megaevenimente, cum ar fi Jocurile Olimpice şi Paralimpice, să lase o moştenire pozitivă din punct de vedere al avantajelor economice, de mediu şi sociale, pe care le pot genera, producând cantităţi minime de deşeuri, un consum redus de energie şi un efort cât mai mic pentru colectivităţile locale. Acest nou standard de management a fost elaborat de sectorul de organizare a evenimente-lor. El se aplică oricărei organizaţii pre-ocupate să stabilească, să implementeze, să întreţină şi să îmbunătăţească un sis-tem de management responsabil în acest domeniu. El serveşte astfel drept cadru care permite să se identifice impacturile potenţial negative ale evenimentelor, să le elimine sau să le atenueze şi să bene-ficieze de consecinţele pozitive ale aces-tora datorită îmbunătăţirii planificării şi a proceselor.

Londra 2012 – un element catalizator pentru ISO 20121

Printre părţile interesate care au contribuit la elaborarea standardului au figurat membri ai echipei însărci-nate cu durabilitatea pentru Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de la Londra (LOCOG). David Stubbs, responsabil în domeniul durabilităţii la LOCOG, a afirmat : „Londra 2012 este mândră că a fost iniţiatorul standardului ISO 20121. Acesta constituie o moştenire care are

Managementul durabilităţii evenimentelor

ISO 20121 a trecut cu brio proba Jocurilor Olimpice din 2012

Garry Lambert

Rare sunt standardele de management ISO publicate de curând care au fost puse în practică atât de rapid şi cu atâta succes ca ISO 20121:2012, Sisteme de management al durabilităţii evenimen-telor. Cerinţe cu ghid de utilizare. Jocurile Olipice de la Londra, din 2012, au reprezentat primul „banc de încercare” major pentru acest standard.

Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Londra, 2012, organizate respectând cerinţele ISO 20121, inclusiv organizarea de spectaculoase ceremonii de deschidere şi de închidere, precum şi întâlniri sportive la nivel internaţional în peste 30 de locaţii

potenţialul de a transforma modul în care organizarea de evenimente mon-diale percepe impacturile economice, de mediu şi sociale. ISO Focus+ i-a cerut lui David Stubbs şi câtorva dintre primii utilizatori ai ISO 20121, mai ales clu-bului de fotbal Manchester United Ltd.,


Preşedinţiei Daneze 2012 a Consiliului Uniunii Europene, stadionului Croke Park, de la Dublin (Irlanda) şi societăţii Sustainable Events Ltd., impresiile lor cu privire la implementarea noului stan-dard şi la eficienţa sa în practică.

LOCOG

ISO Focus+: Când a început LOCOG să implementeze un sistem de manage-ment pentru durabilitatea evenimente-lor conform cu cerinţele şi recomandările ISO 20121?

David Stubbs: Am identificat nece-sitatea unui asemenea sistem cu ocazia candidaturii Londrei la Jocurile Olimpice 2012, adică în 2004/2005. Am constatat atunci că nu exista pe piaţă un sistem de management responsabil care să trateze durabilitatea în contextul evenimentelor. Încă de la începuturile acţiunii noastre, în

calitate de comitet organizator, am înce-put să proiectăm propriul nostru sistem de management, care a precedat, desigur, standardul britanic BS 8901, ca să nu mai vorbim de standardul ISO 20121. Eram angajaţi, totuşi, în elaborarea standardu-lui BS 8901 şi, pe măsură ce organizaţia noastră căpăta formă, am putut să ne for-malizăm dispozitivele în conformitate cu noul standard BS 8901 (2007), apoi versi-unea sa din 2009, în conformitate cu care am fost certificaţi în mod independent în 2011. Am obţinut certificarea de terţă parte în iunie 2012. ISO Focus+: Puteţi să ne indicaţi în-treaga amploare a domeniului de apli-care al ISO 20121?

David Stubbs: Sistemul nostru de management conform cu ISO 20121 acoperă LOCOG. Comitetul de Orga-nizare a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice este, deci, certificat pentru toate activită-ţile şi operaţiile sale. Unele dintre locaţi-ile noastre au implementat, de asemenea, ISO 20121, dar au făcut-o din proprie iniţiativă, nu în cadrul Londrei 2012. Au-toritatea însărcinată cu livrarea infrastruc-turilor olimpice a obţinut separat certifica-rea în conformitate cu ISO 20121 pentru operaţiile sale de transport.

ISO Focus+: După părea dvs., care sunt avantajele organizării de manifestări în conformitate cu standardul?

David Stubbs: Interesul sistemului de management ţine de abordarea struc-turată pe care vi-o furnizează pentru a aborda aspectele legate de dezvoltarea durabilă. Aceasta vă permite să reali-

zaţi un program mai eficient decât l-aţi concepe dumneavoastră înşivă ca ama-tori. Sistemul de management vă oferă, de asemenea, o mai mare credibilitate în faţa părţilor interesate şi a autorităţilor de reglementare – şi, la ora actuală, pen-tru orice eveniment de mare anvergură, este esenţial să nu cedaţi asupra aces-tui aspect. Luarea în calcul a dezvoltă-rii durabile poate permite realizarea de economii semnificative de costuri dato-rită eficacităţii ecologice, dar este dificil să reuşeşti acest lucru, dacă nu te dotezi cu un bun sistem de management. ISO Focus+: Puteţi să ne menţionaţi câteva dintre iniţiativele şi măsurile pe care le-aţi luat în acest scop?

Drept răspuns, David Stabbs amin-teşte raportul LOCOG, prealabil Jo-curilor Olimpice, referitor la dezvol-tarea durabilă, intitulat: „Asigurarea schimbării”. El prevede detaliat iniţia-tivele implementate în conformitate cu ISO 20121 şi următoarele declaraţii de intenţie: Planul de dezvoltare du-rabilă a Londrei 2012 se constituia în jurul a cinci teme de dezvoltare durabilă – schimbarea climatică, deşeurile, bio-diversitatea, integrarea socială şi viaţa sănătoasă – şi acoperea mai multe pro-bleme prioritare:

Gestionarea emisiilor de carbon, ypentru a asigura nişte Jocuri Olim-pice care să emită cantităţi reduse de carbon;Asigurarea unor Jocuri Olimpice cu y„zero deşeuri”;Furnizarea de soluţii de transport ydurabile şi accesibile;Utilizarea Jocurilor Olimpice pentru ya ilustra avantajele economice ale dezvoltării durabile;Promovarea unui mod de viaţă du- yrabil, făcând din durabilitate un ele-ment vizibil al Jocurilor Olimpice;Asigurarea ca moştenirea Parcului yolimpic să contribuie la revitalizarea colectivităţilor din estul Londrei.

Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, au fost primele care nu au gene-rat deşeuri aruncate la tomberoane. Am ajuns la acest rezultat proiectându-ne deşeurile, optimizând durata de viaţă a produselor, închiriind, în loc să cumpă-răm „noutăţi”, reparând echipamente, pentru a le reutiliza, compostând deşe-urile, recurgând la incinerare, cu recu-perarea de energie. Peste 99% dintre de-şeurile generate la construirea Parcului olimpic au fost recuperate, reutilizate şi

Davis Stubbs, responsabil în domeniul durabilităţii, pentru Comitetul de Orga-nizare a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de la Londra (LOCOG)

16

reciclate. Deşeurile alimentare, precum şi ambalajele produselor alimentare şi ale băuturilor au fost canalizate, cu aju-torul unui sistem de triere, diferenţiat pe cod de culoare, către reciclare, am-balajele alimentare şi compostabile şi fluxurile de deşeuri nereciclabile. Loca-ţiile existente au fost utilizate de fiecare dată când a fost posibil şi doar locaţiile noi, permanente, temeinic justificate de păstrarea lor ulterioară, au fost constru-ite. Structuri temporare au fost ridicate pentru toate celelalte necesităţi. Con-strucţia unui acoperiş constituit dintr-o ţesătură de cabluri pentru velodrom, în locul unei arce iniţiale din oţel, a permis economisirea a peste 1 000 de tone de oţel şi reducerea astfel, a emisiilor de carbon cu 27%. Boilerele cu biomasă şi instalaţiile fotovoltaice au fost utilizate pentru clădiri, pentru a produce energie regenerabilă. După Jocurile Olimpice, toate casele din satul olimpic trebuiau să fie racordate la sistemul de încălzire existent, al colectivităţii şi să economi-sească apă cu o intensitate de utilizare de 105 litri pe persoană şi pe zi (faţă de 144, litri în medie).

ISO Focus+: Vi s-a părut uşor de imple-mentat ISO 20121 sau v-aţi confruntat cu dif icultăţi pe parcurs?

David Stubbs: Sunt sigur că, dacă ISO 20121 ar fi existat în 2005, când am demarat lucrările, acestea ar fi fost facilitate în mare măsură. Cea mai mare provocare ţinea de scara proiectului, care nu a încetat să crească, LOCOG, trecând de la o microîntreprindere, la o întreprindere majoră timp de şapte ani. Majoritatea proiectelor sunt, cu respec-tarea proporţiilor, mai simple şi mai clar delimitate. ISO 20121 ar trebui, deci, să se dovedească un instrument preţios pentru majoritatea organizaţiilor profe-sionale organizatoare de evenimente. ISO Focus+: Care sunt sfaturile pe care le-aţi da organizaţiilor care au în vedere să implementeze ISO 20121 şi să se cer-tif ice în conformitate cu acest standard?

David Stubbs: Este mult mai uşor să integrezi dezvoltarea durabilă la în-ceputul proiectului decât să modifici proiectul într-un stadiu mai avansat. Desigur, aceasta se aplică mai ales pen-tru evenimentele unice. Organizatorii care repetă evenimente sau care func-ţionează de multă vreme în domeniul lor, trebuie să înceapă din stadiul în care sunt şi să construiască pe această bază. Principalele aspecte care trebuie supra-vegheate încă de la început sunt: a) a

se asigura de angajamentul leadership-ului şi a înscrie dezvoltarea durabilă în structura de conducere şi b) a identifica părţile interesate şi principalele lor pro-vocări. În ceea ce îi priveşte pe cei care amână, din teama angajării de resurse, este important să se înţeleagă că aplica-rea riguroasă a acestor principii repre-zintă cel mai sigur mod de a economisi bani.

Preşedinţia Daneză a Consiliului Uniunii Europene

Dezvoltarea durabilă s-a aflat în centrul preocupărilor Preşedinţiei Da-neze a Consiliului Uniunii Europene, în cursul mandatului său din 2012. Obiec-tivul era să se promoveze soluţii concrete care să sublinieze avantajele unei pre-şedinţii mai preocupate de dezvoltarea durabilă. Drept recunoaştere a acestei iniţiative, Preşedinţia Daneză a Con-siliului Uniunii Europene a fost prima preşedinţie căreia i s-a acordat certifica-rea în conformitate cu standardul ISO 20121. ISO Focus+ l-a interogat pe An-dreas Clausen Boor, şef al secţiei şi co-ordonator pentru durabilitate, ministru danez al afacerilor externe, însărcinat cu organizarea a o sută de manifestări po-trivit principiilor dezvoltării durabile, în cadrul Preşedinţiei Daneze.

ISO Focus+: Când a început Ministerul Danez al Afacerilor Externe să imple-menteze pentru prima dată un sistem de management al durabilităţii evenimen-

telor, conform cu cerinţele şi recomandă-rile ISO 20121?

Andreas Clausen Boor: Cu ocazia preluării preşedinţiei europene. Stan-dardul a fost publicat oficial în iunie 2012. În consecinţă, am fost primul eveniment care a obţinut certificarea. Ea a fost acordată Jocurilor Olimpice, dar în mod anticipat, întrucât Jocurile nu începuseră încă. ISO Focus+: Câte manifestări aţi orga-nizat cu ajutorul standardului şi care au fost tipurile lor?

Andreas Clausen Boor: Aproxi-mativ o sută de reuniuni politice – mari conferinţe la nivel înalt sau seminarii mai restrânse (cuprinzând între 60 şi 900 de participanţi). Am organizat nouă consilii neoficiale (reuniuni ale miniştri-lor de finanţe, ale afacerilor externe, ale justiţiei) şi două reuniuni între Comisia Uniunii Europene, Parlamentul Uniu-nii Europene şi guvernul danez.ISO Focus+: După părerea dvs., care sunt avantajele organizării unei mani-festări în conformitate cu standardul?

Andreas Clausen Boor: Standardul permite să se adopte un demers strate-gic şi consecvent, în aplicarea principii-lor dezvoltării durabile. În loc să ne dis-persăm în iniţiative ecologice diverse, am putut integra dezvoltarea durabilă în toate aspectele logistice ale preşe-dinţiei şi standardul internaţional ISO ne-a ajutat să implementăm sistemele şi procedurile necesare.ISO Focus+: Puteţi să menţionaţi câteva dintre iniţiativele şi măsurile pe care le-aţi luat în acest sens?

Miniştrii europeni ai Consiliului de Afaceri Generale, cu ocazia unei reuniuni neoficiale a Consiliului, organizată de Preşedinţia Daneză în conformitate cu ISO 20121, vizi-tând muzeul ARoS, la Aarhus, în Danemarca


Andreas Clausen Boor: Am luat un mare număr de iniţiative, printre care: am interzis servirea de apă mi-nerală în sticle, la reuniuni (s-a spus că Preşedinţia Daneză a dat Europei „apă de la robinet”); am servit feluri de mân-care ecologice (pe bază de produse lo-cale, biologice sau de sezon), am pus la dispoziţie hoteluri şi centre de reuniune

etichetate ecologic; am furnizat curent electric asigurat de energia eoliană; am transformat deşeurile organice în gaze naturale destinate încălzirii locuinţelor daneze, am gestionat deşeurile; am uti-lizat transporturile publice şi bicicletele gratuite, puse la dispoziţia delegaţilor;

am asigurat un sistem de transport in-teligent pentru personalităţile impor-tante, care reducea cu 75% necesităţile de vehicule; am colectat şi am reciclat ecusoanele şi cordoanele lor; transpor-turile şi livrările au fost neutre în car-bon; menţionez, de asemenea, zborurile

Andreas Clausen Boor, şef al Secţiei de Co-ordonare pentru Durabilitate, la Minis-trul Danez al Afacerilor Externe În cadrul iniţiativei Danemarcei, care şi-a propus să f ie prima preşedinţie a Uniu-

nii Europene care să aplice principiile dezvoltării durabile, delegaţii sunt stimulaţi să utilizeze liber biciclete pentru a circula între hotelul lor şi locul diverselor reuniuni ale Consiliului Uniunii Europene

Helle Thorning-Schmidt, prim ministru al Danemarcei, şi Angela Merkel, cancelara germană, cu ocazia unui reuniuni a Consiliului Uniunii Europene, desfăşurată respectând principiile dezvoltării durabile, sub auspiciile Preşedinţiei Daneze, certif icată în conformi-tate cu ISO 20121

18

„verzi”, cu compensarea emisiilor de CO2, sponsorizate de Liniile Scandi-nave, pentru delegaţii Uniunii Euro-pene.

Standardul furnizează o abordare strategică şi consecventă a dezvoltării durabile

ISO Focus+: Care sunt sfaturile pe care le-aţi da organizaţiilor care îşi propun să implementeze ISO 20121 şi să se cer-tif ice în conformitate cu acest standard?

Andreas Clausen Boor: Să înceapă devreme şi să dea dovadă de inteligenţă. Standardul este relativ uşor de imple-mentat de îndată ce sistemele sunt funcţionale încă de la început.

lume. În 2012, revista Forbes Magazine a clasat echipa pe locul I în clasamentul anual al celor mai bune 50 de echipe din lume, estimând valoarea clubului la 2,23 miliarde de dolari.

ISO Focus+: Când aţi început să im-plementaţi un sistem de management pentru durabilitatea evenimentelor, res-pectând cerinţele şi liniile directoare ale ISO 20121?

Keith McIntosh: Consacrasem cei doi ani care au precedat publicarea ISO 20121 pentru a ne orienta către standardul BS 9801 şi a îl implementa. Când am înţeles că puteam merge mai departe cu noul standard ISO referitor la dezvoltarea durabilă, am decis să îl implementăm înainte de Jocurile Olim-pice, colaborând strâns cu o echipă de la Sustainable Events Ltd. (Evenimente Durabile Ltd.). Manchester United Ltd. a obţinut în iulie 2012 certificarea ISO 20121 pentru sistemul său de mana-gement responsabil referitor la planifica-rea şi livrarea de servicii şi de manifestări sportive pe stadionul Old Trafford.

Facem eforturi pentru a asigura servicii conforme cu ISO 20121

Pe 23 iulie 2012, Manchester United Ltd. a primit certificarea în conformitate cu ISO 20121 pentru sistemul său de ma-nagement responsabil referitor la planifi-carea şi livrarea de activităţi şi de manifes-tări sportive pe stadionul Old Trafford.ISO Focus+: Ce tipuri de manifestări aţi organizat cu ajutorul standardului?

Keith McIntosh: Am încercat un anumit număr de manifestări cu titlu de pregătire pentru certificare, lucrând ală-turi de doi organizatori de evenimente, pentru a experimenta sistemul în aspec-tele sale de supraveghere, de manage-ment şi de stabilire a rapoartelor privind deşeurile. Avansăm lucrând în partene-riat cu organizatori de evenimente şi cu clienţii lor, pentru a fi în măsură să propunem servicii pentru evenimente conforme cu ISO 20121 pentru expo-ziţii, congrese, ceremonii de premiere, etc. Aceste servicii privesc punerea la dispoziţie de instalaţii interne precum săli, apartamente şi saloane şi cuprind şi meciuri de fotbal. În timpul Jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012, am găzduit nouă întâlniri de fotbal ale tur-neelor olimpice feminin şi masculin.ISO Focus+: După părea dvs., care sunt avantajele organizării unor manifestări

în conformitate cu standardul?Keith McIntosh: Nu este decât în-

ceputul şi, pentru moment, ne străduim să stimulăm, să ghidăm şi să încurajăm organizatorii de evenimente care pregă-tesc manifestări pe stadionul Old Traf-ford, pentru ca aceştia să ia cunoştinţă de standard, să îl pună în practică şi să lu-creze în parteneriat cu noi. Considerăm că aceasta este datoria noastră. Vrem să încurajăm factorii din sectorul organiză-rii de evenimente să aleagă pentru ma-nifestările lor locaţii care îi vor ajuta să organizeze evenimente mai responsabile şi să satisfacă anumite cerinţe în dome-niul responsabilităţii sociale. Organizaţii precum Envirolink North West, Carbon Trust, WRAP (program de acţiune cu privire la deşeuri şi resurse), colabo-rează cu noi în cadrul organizării de evenimente pe locaţiile noastre, întrucât putem oferi prestatorilor din industria evenimentelor ocazia de a învăţa, trans-mite şi progresa, mai ales în domeniul dezvoltării durabile. Procedând astfel, ei beneficiază de prestigiul de a se asocia cu Manchester United, ceea ce repre-zintă întotdeauna un avantaj.ISO Focus+: Puteţi menţiona câteva dintre iniţiativele şi măsurile pe care le-aţi luat deja?

Keith McIntosh: Facem multe, în mod deosebit în domeniul celor mai bune practici de mediu. Recent, am fost certificaţi pentru a doua oară de Carbon Trust Standard, dovadă a angajamen-tului nostru de a îmbunătăţi eficienţa energetică şi de a reduce emisiile de car-bon. De asemenea, fundaţia Manches-ter United a depus o muncă formida-bilă motivând şi stimulând generaţiile

Manchester United Ltd.

ISO Focus+ l-a interogat pe Ke-ith McIntosh, responsabil în dome-niul sănătăţii, securităţii şi mediului la clubul certificat în conformitate cu ISO 20121, Manchester United Limi-ted, proprietarul celebrului stadion Old Trafford, care găzduieşte Manchester United, una dintre echipele de fotbal cele mai bogate şi mai susţinute din

Keith McIntosh, responsabil în domeniul sănătăţii, securităţii şi mediului, la Man-chester United Limited


viitoare să construiască comunităţi mai bune. Ea este vitrina programelor noas-tre de dezvoltare durabilă. ISO Focus+: Vi s-a părut uşor de imple-mentat ISO 20121 sau v-aţi confruntat cu dif icultăţi pe parcurs?

Keith McIntosh: Aceasta a repre-zentat o provocare, dar am depăşit di-ficultăţile legate, de exemplu, de nece-sitatea de a adapta cerinţele ISO 20121 la activităţile noastre şi la funcţionarea noastră. Aceste dificultăţi sunt inerente activităţilor noastre, care suscită inte-resul părţilor interesate foarte diverse, sunt puternic orientate spre aspectul internaţional şi sunt asociate cu o marcă foarte recunoscută. Considerăm stan-dardul foarte util. Cu ocazia anunţului publicării sale, directorul nostru, dom-nul Michael Bolingbroke, însărcinat cu iniţiativele de dezvoltare durabilă, a afirmat că trebuia să obţinem, pentru activităţile noastre, certificarea, potrivit celor mai bune standarde la nivel inter-naţional – ISO 20121 şi ISO 14001. În acest sens, sprijinul şi impulsul leder-ship-ului joacă un rol considerabil. ISO Focus+: Ce sfaturi aţi da organiza-ţiilor care îşi propun să implementeze ISO 20121 şi să se certif ice în conformi-tate cu acest standard?

Keith McIntosh: Asiguraţi-vă că sunteţi sfătuiţi, ghidaţi şi sprijiniţi de organizaţii reputate şi fiabile. Fiţi foarte prudenţi în alegerea sfaturilor. Apreciem foarte mult sprijinul primit din partea unor organisme precum Sustainable Events Ltd. Acest lucru este esenţial.

Stadionul Croke Park

ISO Focus+ l-a interogat pe Allan Gallagher, şef de operaţii al stadionu-lui, şi pe Tracy Bunyan, responsabilă în domeniul dezvoltării durabile la Croke Park, la Dublin (Irlanda), unul dintre primele stadioane din lume care a fost certificat în conformitate cu ISO 20121. Acest stadion are o capa-citate de 82 000 de locuri, ceea ce face din el al patrulea stadion european. În centrul vieţii sportive irlandeze de peste o sută de ani, el a găzduit numeroase în-tâlniri de hurling şi de fotbal galic, nu-meroase meciuri de rugby, fotbal, probe de atletism şi concerte.ISO Focus+: Când a început Croke Park să implementeze un sistem de manage-ment pentru durabilitatea evenimente-lor, conform cu cerinţele şi recomandările ISO 20121?

Allan Gallagher: În mai 2009, Croke Park a obţinut certificarea în conformitate cu ISO 14001, în calitate de prim stadion neutru în carbon din lume. Apoi am adoptat un demers ho-listic în domeniul dezvoltării durabile pentru toate activităţile stadionului şi, în 2010, am fost primii certificaţi în con-formitate cu standardul BS 8901, apoi în conformitate cu ISO 20121, în iunie 2012. Noua iniţiativă a Croke Park în domeniul dezvoltării durabile, intitulată „Greener. On and off the pitch” (Mai verde. Pe teren şi în exteriorul lui) îşi propune să tragă învăţăminte din tre-cut şi să reducă la minimum impactul de mediu al manifestărilor organizate pe teren şi în vecinătatea acestuia, să

încurajeze organizarea de manifestări responsabile, să sensibilizeze părţile interesate, prestatorii de servicii şi per-sonalul cu privire la necesitatea de a îşi îndeplini munca pe stadion, respectând principiile dezvoltării durabile. Această iniţiativă se concentrează pe următoa-rele puncte:

Păstrarea locului nostru printre loca- yţiile sportive care protejează cel mai mult mediul, în lume, prin interme-diul unui demers de colaborare cu principalele părţi interesate;Îmbunătăţirea reciclării la stadionul yCroke Park, pentru a nu mai trimite niciun deşeu la tomberon până în 2014;

Durabilitatea evenimentelor începe cu gazonul tot mai verde, datorită iniţiativei „Mai verde. Pe teren şi în afara lui”, care vizează certif icarea în conformitate cu ISO 20121 pentru stadionul Croke Park

Stadionul plin de spectatori aşteptă lovitura de deschidere a unui meci de fotbal al Ligii Naţionale Irlandeze, între Dublin şi Tyrone, care f igurează printre numeroasele întâl-niri desfăşurate la Croke Park dintr-o perspectivă de durabilitate

20

Reducerea consumului de electrici- ytate, de gaz şi de apă;Punerea la punct a unor instrumente yeficiente şi consecvente, pentru a transmite mesajul dezvoltării dura-bile personalului, părţilor interesate, clienţilor şi marelui public.

ISO Focus+: Puteţi să ne indicaţi în-treaga amploare a domeniului de apli-care al ISO 20121?

Allan Gallagher: ISO 20121 este integrat în fiecare dintre operaţiile sta-dionului şi face parte din cerinţele de politică impuse părţilor interesate in-terne şi externe asociate manifestărilor organizate pe Croke Park. Admitem că stadionul şi evenimentele şi activităţile desfăşurate pe el au un impact asupra mediului, economiei şi colectivităţii. În consecinţă, politica noastră este de a face tot ce ne stă în putinţă pentru ca prin-cipalele efecte asupra mediului – legate de impactul asupra ciclului de viaţă a evenimentelor, de aprovizionare, servicii publice, construcţii, transporturi, salari-aţi, vizitatori, clienţi şi colectivitate – în sensul larg – să fie evaluate şi examinate pe plan financiar, social şi de mediu.ISO Focus+: Ce tipuri de manifestări aţi organizat cu ajutorul unui sistem de management pentru durabilitatea eve-nimentelor, bazat pe ISO 20121?

Tracy Bunyan: De la obţinerea cer-tificării în conformitate cu ISO 20121, aproximativ 750 000 de clienţi au asistat la întâlniri sportive, congrese şi concerte pe Croke Park, toate bazate pe sistemul de management responsabil.ISO Focus+: Care sunt, după părerea dvs., avantajele de a organiza manifes-tări conforme cu standardul?

Allan Gallagher: Croke Park adoptă un demers de parteneriat, care implică întregul personal şi părţile interesate, pentru a realiza obiective şi a obţine rezultate în domeniul durabilităţii pen-tru stadion. Implicarea personalului şi a furnizorilor şi comunicarea cu ei au fost esenţiale pentru a realiza progresele pe care le-am obţinut, crescând indicele de reciclare, reducând consumul de apă, gaz şi electricitate şi dezvoltând iniţiative pentru colectivitate. Am constatat că ISO 20121 vă permite să standardizaţi iniţiative care răspund celor trei dimen-siuni ale dezvoltării durabile – mediul, societatea şi economia, modelându-le în funcţie de dimensiunea manifestării respective.ISO Focus+: Puteţi menţiona câteva dintre iniţiativele şi măsurile pe care le-aţi luat deja în acest sens?

Allan Gallagher: Croke Park s-a angajat pe calea dezvoltării durabile în 2008, îmbunătăţindu-şi sistemul de management al energiei (SME) şi un sistem de management al clădirilor (SMC) în cadrul unui program mai vast de îmbunătăţiri de mediu ultramoderne referitoare la managementul central

al sistemelor de management al elec-tricităţii, deşeurilor şi apei pe stadion. Aceste iniţiative au permis obţinerea următoarelor rezultate:

Reducerea cu 31% a consumului de yelectricitate datorită SMC, care per-mite controlul iluminatului, al încălzirii electrice, aparatelor de tratare a aerului şi detectoarelor de mişcare pasive cu radiaţii infraroşii, care se sting şi se aprind la trecerea persoanelor;O reducere cu 29% a consumului de ygaz;O reducere cu 28% a consumului de yapă, instalând vane electromagnetice în spaţiile publice, permiţând econo-misirea a 370 000 de litri de apă pe zi;62% dintre deşeurile stadionului ysunt acum reciclate şi compostate.

Un anumit număr de proiecte ale campusurilor sportive şi de finanţări de activităţi pentru colectivitate, precum şi programe de recrutare cu antreprenori lo-cali şi reuniuni cu rezidenţii locali au fost implementate în cadrul colectivităţilor.

ISO Focus+: Ce sfaturi aţi da organiza-ţiilor care îşi propun să implementeze standardul ISO 20121 şi să se certif ice în conformitate cu el?

Tracy Bunyan: Una din principa-lele învăţăminte în domeniul dezvoltării durabile este că iniţiativele simple pot produce rezultate cu adevărat pozitive. Este nevoie, totuşi, de un cadru care să permită combinarea tuturor acestor ini-ţiative. Croke Park a urmat o abordare formală, implementând ISO 14001 (managementul de mediu) şi ISO 20121 (managementul responsabil) în conformitate cu necesităţile sale, dar pot fi realizate modificări, potrivit cerinţe-lor, pentru organizaţiile mai mici. Cer-tificarea în conformitate cu ISO 14001 constituie o trambulină către certifica-rea în conformitate cu ISO 20121.

Acest concert al grupului de rock U2, care a umplut stadionul de spectatori, f igurează printre numeroasele manifestări organizate de stadionul Croke Park, în conformitate cu sistemul său de management pentru durabilitatea evenimentelor, al ISO 20121

Allan Gallagher, şef al stadionului Croke Park

Tracy Buyan, responsabilă în domeniul dezvoltării durabile, la stadionul Croke Park


Sustainable Events Ltd.

ISO Focus+ a interogat-o pe Char-lie Banks, responsabilă în domeniul dezvoltării comerciale, la Sustaina-ble Events Ltd., societate cu sediul la Manchester, care susţine, consiliază şi ghidează întreprinderile din industria evenimentelor. Directorul său general, Fiona Pelham, este preşedinte al co-mitetului tehnic al ISO care a elaborat ISO 20121.

ISO Focus+: Când aţi început să imple-mentaţi un sistem de management pen-tru durabilitatea evenimentelor conform cerinţelor şi recomandărilor ISO 20121?

Chalie Banks: Am implementat sistemul bazat pe standardul BS 8901 în momentul lansării sale şi am trecut oficial la ISO 20121 în iulie 2012, când am obţinut certificarea de terţă parte. Cultura noastră de întreprindere este axată pe dezvoltarea durabilă – acest lucru corespunde metodelor noastre de lucru şi, în consecinţă, eram fericiţi să fim certificaţi.ISO Focus+: Ce tip de manifestări aţi or-ganizat cu ajutorul standardului?

Chalie Banks: Îi ajutăm pe clien-ţii noştri – organizatori de evenimente – să implementeze sistemul de ma-nagement. Organizăm, de asemenea, evenimente prin intermediul societăţii noastre cu acest profil, Organize This. Întrucât metoda noastră de lucru se ba-

zează pe sistemul de management, toate manifestările noastre sunt organizate în conformitate cu ISO 20121, de la reu-niuni de afaceri, la seminarii de instru-ire a personalului.

ISO Focus+: Care sunt, după părerea dvs., avantajele de a organiza manifes-tări în conformitate cu standardul?

Chalie Banks: Implementarea ISO 20121 pentru evenimentul dvs. vă va ajuta să identificaţi modul de a vă spori eficienţa, de a realiza economii, de a da dovadă de transparenţă mai mare în comunicarea cu părţile interesate şi de a vă alinia la valorile clientului sau sponsorului dvs. De asemenea, mobili-zându-vă personalul în jurul soluţiilor inovatoare, veţi putea stimula creativi-tatea şi motivarea.ISO Focus+: Puteţi menţiona câteva dintre iniţiativele şi măsurile pe care le-aţi luat deja în acest sens?

Chalie Banks: Lucrăm cu un anu-mit număr de societăţi de management al locaţiilor şi evenimentelor, pentru a le ajuta să implementeze principiile dez-voltării durabile şi a măsura rezultatele acesteia, cu ajutorul unui instrument on line EventSustainability.com.

Implementarea ISO 20121 vă va ajuta să identificaţi modul de a vă spori eficienţa şi de a realiza economii

ISO Focus+: Consideraţi că standardul este adaptat întreprinderilor mici?

Chalie Banks: Absolut! Noi sun-tem o întreprindere mică şi l-am aplicat cu succes!

ISO Focus+: Ce sfaturi aţi da organiza-ţiilor care îşi propun să implementeze ISO 20121 şi să se certif ice în conformi-tate cu acest standard?

Chalie Banks: Gândiţi-vă la mo-tivaţiile care vă conduc să luaţi această decizie şi lansaţi-vă! Fiecare mică etapă traversată este utilă. Puteţi să o faceţi în funcţie de nişte date calendaristice pe care vi le stabiliţi singuri şi în ritmul dvs., dar trebuie să obţineţi adeziunea managementului dvs. întrucât veţi avea nevoie de sprijinul lui pentru a imple-menta schimbarea.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 4, nr. 1, ianuarie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Charlie Banks, responsabilă în domeniul dezvoltării comerciale, la Sustainable Events Ltd.

La Salonul industriei călătoriilor de afaceri, congres şi seminarii de motivare (EIBTM), de la Barcelona, Positive Impact, o organizaţie soră a Sustainable Events Ltd., cu scop nelucrativ, a condus un program de trei zile cu privire la dezvoltarea durabilă. Standul şi scaunele erau fabricate din carton reciclabil

22

Forumul ISO 26000, organizat de ISO în ianuarie 2013, a constituit oca-zia de a împărtăşi cele mai bune prac-tici, experienţe şi învăţăminte trase din aplicarea standardului şi a identifica as-pectele care trebuie îmbunătăţite.

Orientarea spre societate este esenţială întrucât ea permite să se acţioneze în viitor dintr-o preocupare de durabilitate

„Văd aici mulţi oameni interesanţi, preocupaţi de evoluţia lumii”, a decla-rat secretarul general adjunct al ISO, Kevin McKinley, urând bun venit celor 300 de participanţi şi celor 50 de vor-bitori din sectorul privat, din sectorul public, inclusiv din partea organismelor naţionale de standardizare. Explicând că obiectivul forumului era să furni-zeze ISO idei cu privire la utilizarea şi la viitorul standardului ISO 26000, dl McKinley a subliniat că participanţii nu vor trebui să dezbată amendamente care să fie aduse standardului sau să propună

proiecte noi care să fie adăugate progra-mului de lucru al ISO, ci să semnaleze ideile lor fostului secretariat al grupului cu privire la responsabilitatea socială, asigurat împreună de doi membri ai ISO, SIS (Suedia) şi ABNT (Brazilia) şi, prin intermediul lor, organizaţiei care se ocupă de ISO 26000 după publicare – Post Publication Organization (PPO) ISO 26000.

Transparenţă şi imparţialitate

Deschizând lucrările reuniunii, Rob Steele a declarat: „Toate standardele ISO sunt elaborate respectând principiile de transparenţă şi de deschidere, de impar-ţialitate şi de consens, de eficacitate, de pertinenţă şi de consecvenţă, şi ele se înscriu în dimensiunea dezvoltării. ISO 26000 nu face excepţie de la regulă”.

ISO 26000 poate conduce la dezvoltarea întreprinderilor şi la bune rezultate economice

Dl Steele a invitat participanţii să poarte un dialog constructiv, punându-i în gardă: „Dezbaterile noastre cu privire la ISO 26000 şi viitorul său trebuie să fie sprijinite de fapte concrete şi de ex-perienţe reale”.

O lume care evoluează

Rod al lucrărilor a peste 400 de ex-perţi şi 200 de observatori din 99 de state şi 42 de organizaţii internaţionale, ISO 26000 a fost elaborat de un larg ansam-blu de părţi interesate, bine echilibrat în ceea ce priveşte reprezentarea regională şi repartiţia bărbaţi-femei. Acest stan-dard, care furnizează linii directoare, nu propune un sistem de management şi nu are scopuri de certificare de terţă parte, dar, după cum a explicat Jorge Cajazeira, preşedinte al PPO ISO 26000, menţio-nând numărul de documente şi de ini-ţiative pe care se bazează standardul, „el este suficient de amplu pentru a ajuta la soluţionarea provocărilor de ordin eco-nomic, de mediu şi social ale unei lumi care evoluează”. Oratorul principal, Car-los Alberto Griner, responsabil de resurse umane la Suzano Pulp and Paper (între-prindere de celuloză şi hârtie), a explicat aspectul care a stimulat întreprinderea să se lanseze într-un demers de responsabi-litate socială: „Ne desfăşurăm activitatea într-un mediu complex, în numeroase oraşe şi sate şi suntem convinşi că cel mai bun mod de a asigura bunul mers al afacerilor noastre este să găsim un echi-libru între cele trei aspecte (economic, de mediu şi social) ale dezvoltării durabile”. Când a construit una dintre cele mai moderne mori de pastă de eucalipt în sa-tul cel mai sărac din Brazilia, întreprin-derea a ales să lucreze cu comunitatea locală, nu să facă apel la mână de lucru şi la competenţe din exterior. Rezultat: 60% dintre persoanele implicate au fost

Kevin McKinley, secretar general adjunct al ISO

ISO 26000Un forum internaţional

analizează drumul parcursMaria Lazarte

Standardul ISO 26000 a împlinit trei ani de existenţă, ocazie cu care ISO a organizat un forum de două zile, la Geneva. Secretarul general al ISO, Rob Steele, le-a lansat participanţilor provocarea de a analiza ceea ce s-a făcut până acum în acest domeniu şi ce s-ar mai putea face în continuare, punându-le întrebarea: „Şi acum?”


recrutate din regiune şi au fost formaţi peste 5 600 000 de profesionişti. „Este esenţial să fii orientat către societate, pentru a acţiona în viitor dintr-o preo-cupare de durabilitate”, a afirmat vorbi-torul, precizând: „ISO 26000 ne-a ajutat în aceste demers”.

O popularitate în continuă creştere

O cercetare „ISO 26000” pe Google oferă peste 2 milioane de rezultate. Kris-tina Sandberg, secretară PPO ISO 26000, a pus accentul pe interesul tot mai mare pe care îl suscită ISO 26000 în lume. O anchetă desfăşurată de PPO a arătat că cel puţin 60 de state au adoptat standardul şi alte 20 au în vedere acest lucru. În plus, standardul este acum disponibil în 22 de limbi. Alte aspecte ale aplicării ISO 26000 în lume au fost evocate, precum şi pro-

blema certificării, care face obiectul unor discuţii ample. Ancheta arată, în acest sens, că părerile cu privire la acest aspect sunt împărţite.

Statele în curs de dezvoltare

Cu ocazia seminarului destinat sta-telor în curs de dezvoltare, participanţii au convenit că utilizarea standardului oferă mai multe avantaje:

Convergenţa de vederi în ceea ce ypriveşte responsabilitatea socială;Influenţa asupra politicilor publice; yAngajamentul părţilor interesate; yConstituirea de reţele regionale; yPrima etapă către dezvoltarea durabilă. y

Sensibilizarea insuficientă, lipsa de re-surse şi neînţelegerea sunt cele mai mari provocări pe care le ridică implementarea ISO 26000, dar sunt în curs iniţiative pen-tru remedierea acestor aspecte.

Un potenţial enorm

Staffan Söderberg, vicepreşedinte al PPO ISO 26000, a subliniat am-ploarea utilizării ISO 26000 de către consultanţi, organismele naţionale de standardizare (ONS), factorii de de-cizie şi diferitele organizaţii, pentru a sprijini activităţi, orientări generale şi numeroase documente de promovare a responsabilităţii sociale (RS). În do-meniul cercetării universitare, standar-dul face obiectul a 3 000 de articole, 50 de lucrări şi numeroase teze de doc-torat. „Ceea ce concură la promovarea ISO 26000 trebuie să fie detaliat, să în-

deplinească criterii de transparenţă şi să fie sprijinit de părţile interesate”, a pre-cizat Söderberg. Diferite întreprinderi – Maersk, Novo-Nordisk, TeliaSonera, HSB, HM, Suzano, Petrobras, Veolia, Air France, Toshiba, AB Volvo, Ta-keda, Panasonic, British Telecom, TRS şi Toyota – au implementat standardul. Dar, a avertizat dl Söderberg, există şi organizaţii care constituie exemple ne-gative, care pretind că sunt „certificate” sau care revendică, sub alţi termeni, conformitatea lor cu standardul.

Experienţă universitară

Consilierul strategic de pe lângă secretarul general al ISO, Danielle Gerundino, şi coor-donatorul Programului de Masterate al Uni-versităţii din Geneva, profesorul Lucio Bac-caro, au prezentat Programul de Masterat în Standardizare, reglementare socială şi dez-voltare durabilă, un program bogat, care se referă în paralel la dezvoltarea durabilă, la conducerea participativă şi la standardizare. Lansat în 2011, aceste program a continuat în 2012 şi la el participă peste 20 de experţi şi cadre din învăţământ.

Rob Steele, secretar general al ISO

Forumul a reunit participanţi din diferite domenii: lumea afacerilor, autorităţi publice, organizaţii de consumatori, medii universi-tare, ONG-uri şi alte părţi interesate

24

Un atu pentru întreprindere

Cu ocazia conferinţei, vorbitorii din lumea întreagă, reprezentând industria, organizaţiile internaţionale şi neguver-namentale, ONS-urile, consumatorii, universităţile şi alte părţi interesate, au mărturisit experienţele lor în legătură cu ISO 26000, punând accentul pe principa-lele provocări, precum şi pe potenţialul de dezvoltare, în viitor.

Trebuie să depunem eforturi pentru a face mai bine cunoscut ISO 26000

ISO 26000, este, după părerea ge-nerală, un factor de transparenţă şi de comunicare, care ajută la construirea încrederii cu părţile interesate. În acest scop, urmând principiile respectării drepturilor omului, enunţate în stan-dard, Cooperarea Suedeză în Dome-niul Locuinţei (HSB) a asigurat tuturor angajaţilor săi o formare în acest sens şi a avut un dialog cu părţile interesate locale. Acest dialog a ajutat la accele-rarea realizării de proiecte, a indicat Cecilia Lööf, responsabil în domeniul relaţiilor publice la agenţia HSB, de la Göteborg, care a adăugat concluzia: „Adoptarea principiilor ISO 26000 îşi arată roadele în ceea ce priveşte per-spectivele comerciale şi bunele rezultate economice”. Or, pentru a putea să bene-ficiezi de asemenea avantaje, trebuie să ştii în primul rând că ele există”. În acest scop, AFNOR, membru al ISO pentru Franţa, a creat un site Internet cu pri-vire la standard. În acelaşi spirit, Indo-

nezia a instituit un premiu pentru în-treprinderi, intitulat „Responsabilitatea socială a întrepriderilor”. Iniţiativa de Raportare Globală (GRI) a elaborat un document de referinţă cu tabele de con-cordanţă între propriile sale directive şi ISO 26000, punând accentul pe nume-roasele similarităţi dintre ISO 26000 şi propriile sale ghiduri. Participanţii au observat, în concluzie, că dintr-o pre-ocupare pentru o mai bună utilizare a ISO 26000 la nivel mondial, era necesar să se armonizeze şi să se îmbunătăţească comunicarea şi că, pentru a face accesibil standardul, era necesar să se armonizeze şi să se intensifice comunicarea şi să se elaboreze ghiduri utile şi studii de caz, care să facă standardul mai accesibil.

Păreri nuanţate

Participanţii au recunoscut că apli-carea ISO 26000 oferă numeroase avan-taje importante. Într-adevăr, standardul reprezintă un consens cu privire la ceea ce înţelegem prin termenii „responsabi-litate socială” în acest context. Dwight Justice, consilier în domeniul politicilor pe lângă Confederaţia Sindicală Inter-naţională, a afirmat că standardul este „documentul de orientare cel mai com-plet şi cel mai condensat care există cu privire la ceea ce ar trebui să facă orga-nizaţiile – şi, în această calitate, consider că el este extrem de util”. ISO 26000 reprezintă, după părerea sa, „un acord foarte concis cu privire la definirea unui comportament responsabil pentru or-ganizaţii”. Vorbitorii au arătat modul în care ISO 26000 a ajutat organiza-ţiile de la diferite niveluri – protecţia

Seminar ISO pentru schimb de experienţă cu privire la

ISO 26000Sandrine Tranchard

Peste 120 de participanţi, din 70 de state, au procedat la un schimb de experienţă cu privire la ISO 26000:2010, Linii directoare re-feritoare la responsabilitatea socială, cu ocazia unui seminar organizat pentru statele în curs de dezvoltare, în ianuarie 2013, la Geneva, de către Departamentul Dezvoltare şi Servicii de Instruire, al ISO. Secretarul general al ISO, Rob Steele, a declarat: „Este pentru prima oară când ISO organizează pentru unul din stan-dardele sale o asemenea manifestare, fapt care demonstrează importanţa şi pertinenţa ISO 26000 pentru statele în curs de dezvol-tare”. El a subliniat că participarea acestora a fost foarte intensă în timpul procesului de elaborare a ISO 26000, întrucât, la lucrări, 40% dintre experţi reprezentau state în curs de dezvoltare. Beer Budoo, director în dome-niul dezvoltării serviciilor de instruire, la Se-cretariatul Central al ISO, a declarat, la rândul său: „Obiectivul seminarului este să stimuleze împărtăşirea experienţei, să examineze mij-loacele, pentru ONS-uri, să realizeze progrese şi să le ofere idei, informaţii şi instrumente care să le permită să stabilească planuri de acţiune, pentru a încuraja o adoptare mai amplă a ISO 26000. ONS-urile au un rol im-portant de jucat în acest sens”. El a menţionat unele activităţi organizate pentru a promova ISO 26000, mai ales proiectul desfăşurat de regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord (MENA), cu scopul de a constitui în opt state pilot un grup de experţi naţionali în domeniul responsabilităţii sociale, capabili să sprijine implementarea standardului. Dl Jo-chen Weikert, responsabil principal în dome-niul cooperării cu sectorul privat la Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenar-beit (GIZ), ataşat la Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), a declarat: „Am sprijinit ISO 26000 în ultimii trei ani, având în vedere importanţa acestui standard. ISO 26000 reprezintă un consens internaţional şi avem convingerea că acest consens trebuie menţinut intact”. Acest seminar a fost organizat cu sponsorizarea GIZ şi a Agenţiei Suedeze de Cooperare internaţi-onală pentru Dezvoltare.

Sandrine Tranchard este expert în domeniul comuni-cării la Secretariatul Central al ISO

Participanţii la seminarul ISO pentru statele în curs de dezvoltare


biodiversităţii, nediscriminare, instrui-rea mâinii de lucru, stabilirea politicilor publice, etc, dar au semnalat şi câteva probleme. Biroul European pentru Întreprinderile Manufacturiere, Între-prinderile Mici şi Mijlocii pentru Stan-dardizare (NORMAPME) consideră că întreprinderile mici şi mijlocii riscă să creadă că documentul este prea lung şi prea complex. Directorul executiv al Vincular, Dante Pesce, este de părere că ISO 26000 furnizează un tur de orizont complet al responsabilităţii sociale, din care întreprinderile pot selecţiona ele-mentele pertinente pentru ele. „Majori-tatea celor care citesc standardul pen-tru prima dată cred că vor trebui să se conformeze la tot ce este scris acolo şi acest lucru îi sperie. De îndată ce prima temere s-a risipit, documentul se dove-deşte extrem de util; ştiu acest lucru din experienţă”, a declarat el. O dificultate evocată de diferiţi vorbitori a fost aceea că organizaţiile trebuie să arate efectul concret al aplicării standardului şi că ele solicită orientări în domeniul auto-evaluării, al declarării şi al elaborării de rapoarte. NEN, membrul ISO pentru Olanda, a prezentat iniţiativa luată la nivel naţional, stabilind recomandări pentru declaraţia personală.

Praf în ochi

Dl Sri Ram Khanna, de la Depar-tamentul de Comerţ, Universitatea din Delhi, a pus accentul pe dificultăţile cu care se confruntă consumatorii indieni când întreprinderile sunt în căutarea profi-tului, în primul rând. „Majoritatea rapoar-

telor SR elaborate de întreprinderi nu sunt decât praf în ochi”, a afirmat el, lăsând să se înţeleagă că situaţia reală este ascunsă sau chiar „machiată”. Dacă obiectivul este să se elaboreze un sistem de verificare pentru ISO 26000, acest sistem ar trebui să implice un angajament transparent la nivelul multiplelor părţi interesate. Un alt argument avansat a fost că ISO 26000 nu va conduce prea departe fără politicile şi reglementările publice indispensabile, pentru a întări SR. Sadie Homer, consi-lier principal în domeniul politicilor la Consumers Internaţional (CI), a indicat că a apreciat modul în care consumatorii au fost respectaţi şi recunoscuţi ca factori cheie în elaborarea ISO 26000. În ceea ce priveşte provocările pe care le ridică stan-dardul, ea a declarat: „Trebuie să depunem eforturi ca ISO 26000 să fie mai bine re-cunoscut”.

Căi de urmat

Invitaţi să se gândească la viitorul standardului ISO 26000, numeroşi parti-cipanţi s-au declarat convinşi de rolul pe care ISO 26000 îl va juca. „Începem să înţelegem importanţa SR pentru a face cele cuvenite în ceea ce priveşte fuziunile şi achiziţiile”, a declarat Anthony Miller, responsabil pentru afaceri economice la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Co-merţ şi Dezvoltare. „În acest context, în-treprinderile trebuie să fie conştiente de ceea ce primesc cu adevărat”. Osama El-meligy, preşedinte al TOTAL Consulting, Egipt, a pus accentul pe provocările bruşte şi imprevizibile cu care s-a confruntat ţara sa şi pe potenţialul ISO 26000 de a ajuta

să se facă faţă schimbării. Red Puentes, o reţea latino-americană care grupează peste 40 de ONG-uri, a declarat că îşi pune spe-ranţe în rolul pozitiv pe care standardul îl poate juca în făurirea viitorului. Noul gu-vern danez, precum şi Consiliul Nordic de Miniştri, au recomandat utilizarea ISO 26000 în cadrul strategiilor lor în do-meniul SR.

O dezbatere pasionată marcată de speranţă

Recunoscând pasiunile şi speran-ţele pe care le suscită standardul, dl Sta-ffan Söderberg, vicepreşedinte al PPO ISO 26000, a observat, în conclu-zie: „Eforturile care trebuie depuse la ISO 26000 în anul viitor se anunţă pa-sionante”. Există o tendinţă crescândă a adoptărilor naţionale şi a interesului pen-tru standard, dar cea mai mare provocare care se profilează în faţa noastră este cea aşteptărilor: toate organizaţiile îşi doresc cu adevărat o lume durabilă? Sublini-ind cât de intense şi rodnice au fost cele două zile consacrate ISO 26000, Kevin McKinley a remarcat că dezbaterea pasi-onată în rândul organizaţiilor neguverna-mentale, al întreprinderilor, al guvernelor şi al consumatorilor demonstrează impor-tanţa provocării.

Maria Lazarte este redactor adjunct la revista ISO Focus+


Participanţii şi-au exprimat punctele de vedere în cadrul unui seminar interactiv. Aici, Kevin McKinley aruncă o minge către urmă-torul vorbitor

26

Această broşură de patru pagini, intitulată: ISO şi securitatea. Să lucrăm împreună pentru o lume mai bună!, va permite persoanelor foarte ocupate să vadă dintr-o privire întreaga gamă a standardelor internaţionale ale ISO cu privire la securitate şi avantajele pe care ele le oferă întreprinderilor, guvernelor şi societăţii. În acest sens, după cum subliniază broşura, „Cu standardele care se referă la securitate în clădiri (sisteme de salvare, de detectare şi de alarmă la incendiu), la protecţia automobilişti-lor şi a pasagerilor [sisteme de retenţie pentru copii, dispozitive de antiblocare (ABS) şi saci gonflabili (airbags)], la siguranţa alimentelor şi calitatea şi se-curitatea maşinilor, ISO ajută la crearea unei lumi mai sigure”. Concisă şi agre-abilă la citit, această publicaţie oferă in-formaţii detaliate şi practice cu privire la diferitele sectoare în care ISO şi-a

adus concursul în domeniul securităţii:

Securitatea produselor; ySiguranţa alimentelor; ySecuritatea maşinilor; ySecuritatea clădirilor şi a structurilor; ySecuritatea rutieră; ySecuritatea copiilor; yVârstă şi handicap. y

Contribuţia ISO continuă în acest domeniu, după cum afirmă broşura: „Odată cu mondializarea, necesitatea de standarde internaţionale a crescut, în acelaşi timp cu preocupările referitoare la problemele de securitate – o tendinţă care se reflectă în lărgirea lucrărilor de standardizare în acest domeniu. O lungă listă de standarde în domeniul se-curităţii este în curs de pregătire. Aceste standarde acoperă subiecte variate pre-

cum: managementul riscului, retragerea produselor, securitatea produselor de consum, comerţul peste graniţă al pro-duselor de mâna a doua, instrumentele de lucru împotriva contrafacerii, măsu-rile de prevenire şi de control ale frau-dei, precum şi securitatea caruselurilor şi a jucăriilor”.

Broşura ISO şi securitatea. Să lucrăm împreună pentru o lume mai sigură!, pu-blicată în engleză şi în franceză, este disponibilă gratuit la Secretariatul Cen-tral al ISO şi poate fi achiziţionată prin intermediul organismelor naţionale de standardizare (ASRO pentru Româ-nia).

Elizabeth Gasiorowski-Denis este redactor-şef la ISO Focus+.

ISO Focus+, vol. 4, nr. 3, martie 2013

Standardele ISO în domeniul securităţii sunt criterii de protecţie la locul de muncă, pentru petrecerea timpului liber sau acasă. O nouă broşură întocmeşte un inventar al sectoarelor în care ISO a elaborat standarde care se referă la securitate.

Elizabeth Gasiorowski-Denis

În deplină securitate Standardele ISO ajută la crearea

unei lumi mai sigure


Eficienţa energetică şi energiile rege-nerabile sunt esenţiale pentru a satisface cererea energetică mondială şi a reduce cu 40% emisiile de CO2 până în 2050, un element esenţial dacă vrem să putem asigura un viitor durabil din punct de vedere social, economic şi de mediu. Or, după cum se afirmă în broşură, provoca-rea energetică are o dimensiune mondi-ală şi cere eforturi concertate din partea tuturor statelor. Standardele internaţio-nale sunt elaborate cu ajutorul tuturor părţilor interesate: industrie, guverne şi

155 se referă la eficacitatea energetică şi la energiile regenerabile. Aceste stan-darde, la care vor veni să se adauge multe altele în curs de elaborare, se referă la diferite aspecte, mai ales la subiecte ge-nerice cum ar fi managementul energiei şi economiile de energie, precum şi alte aspecte proprii diferitelor sectoare pri-vind clădirile, tehnologia informaţiei şi aparatele menajere, procedeele industri-ale şi transportul. Standardele ISO refe-ritoare la energiile regenerabile se referă, printre altele, la bioenergie, biocombus-

tibili şi energia solară. Dacă, după cum afirmă broşura, standardele ISO privind eficienţa energetică şi energiile regenerabile pot per-mite întreprinderilor să îşi înscrie activită-ţile într-un demers de dezvoltare durabilă şi să realizeze economii în ceea ce priveşte costurile, fără a trebui să reinventeze roata, aceasta înseamnă că ele sunt renta-bile. ISO lucrează în strânsă colaborare cu organizaţii cheie din domeniul ener-giei, mai ales Agen-ţia Internaţională a Energiei, Comisia Electrotehnică In-ternaţională, Consi-

liul Mondial al Energiei, Organizaţia de Evaluare a Eficienţei, precum şi alte organizaţii sectoriale, cum ar fi Comisia Internaţională pentru Iluminat.

Publicată în engleză şi franceză, broşura ISO şi energia este disponibilă gratuit la Secretariatul Central al ISO. Ea poate fi procurată prin intermediul organismelor naţionale de standardi-zare (ASRO pentru România). PDF-ul broşurii poate fi descărcat gratuit de pe site-ul ISO.

Maria Lazarte este redactor-adjunct la ISO Focus+

ISO Focus+, vol. 4, nr. 2, februarie 2013

Provocările energieiStandardele ISO propun soluţii

Maria Lazarte

Soluţiile pe care le oferă ISO în domeniul eficienţei energetice şi al energiilor regenerabile fac obiectul unei noi broşuri, intitulată: ISO şi energia, care oferă o vedere de ansamblu densă şi concisă cu privire la standardele internaţionale pe care le pune la dispoziţie ISO pentru a avansa în acest domeniu.

consumatori. Ele reprezintă un consens mondial cu privire la soluţii tehnologice concrete recunoscute ca fiind cele mai bune practici care pot fi implementate pretutindeni în lume. Standardele ISO joacă un rol motrice în elaborarea şi di-fuzarea de soluţii inovatoare în statele dezvoltate, precum şi în cele în curs de dezvoltare. Ele constituie, în conse-cinţă, puternice instrumente pentru a se mobiliza în faţa provocărilor mon-diale. Dintre cele 19 500 de standarde internaţionale publicate de ISO, peste

28

Sectorul construcţiilor ocupă o poziţie esenţială în toate economiile naţionale şi este, adesea, cel mai mare angajator. În afară de construirea de clă-diri şi de infrastructuri, el furnizează şi servicii şi produse exportate în întreaga lume. Standardele ISO oferă acestui sector soluţii pentru înfruntarea tuturor aspectelor, tradiţionale sau inovatoare, ale acestei industrii şi furnizează in-strumente pentru a soluţiona noi pro-vocări precum poluarea şi performanţa energetică.

Această nouă broşură subliniază modul în care standardele internaţi-onale înfruntă provocările dezvoltării durabile, controlând, în acelaşi timp, cerinţele referitoare la performanţa teh-nică şi funcţională.

Aplicarea standardelor internaţio-nale oferă nu numai avantaje tehnice, dar contribuie şi la progrese sociale, eco-nomice şi de mediu, care aduc beneficii industriei, organismelor de reglemen-tare şi consumatorilor. Broşura explică întregul interes al abordării consen-suale a ISO şi descrie soluţii elaborate de ISO în domeniul bunelor practici, al managementului optim al resurselor şi al limitării impacturilor asupra me-diului. Dintr-o colecţie de 19 500 de standarde, care acoperă practic toate do-meniile economice şi tehnologice, peste 100 sunt rodul muncii ISO/TC 59, Construcţii şi lucrări de construcţii. Fără a uita că numeroase alte comitete tehnice ale ISO au elaborat sute de standarde şi documente tehnice care se referă la pro-dusele de construcţie. Broşura pune în lumină marea diversitate de teme la care se referă standardele ISO din dome-niul construcţiei: terminologie, cerinţe pentru îmbinări, toleranţe şi ajustări,

tehnologia informaţiei în procesele de inginerie a construcţiilor şi lucrărilor de construcţii civile, specificaţii geometrice generale pentru construcţii, lucrări şi componente, inclusiv coordonarea mo-dulară şi principiile sale fundamentale.

În anii viitori, sectorul construcţiilor va trebui să înfrunte provocări precum schimbarea climatică.

Standardele ISO abordează, de asemenea, provocări cruciale şi de ac-tualitate, cum ar fi: accesibilitatea, ba-zându-se pe Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, a ONU în ceea ce priveşte dreptul fiecărei persoane de a accede la servicii publice în ţara sa. Pentru a îşi elabora standardele, ISO face apel la toate părţile interesate: ar-hitecţi, ingineri, proiectanţi, proprietari de imobile, întreprinderi de produc-ţie, organisme de reglementare, factori politici de decizie şi consumatori. Prin intermediul reţelei sale de membri na-ţionali, standardele sale sintetizează ex-

pertiza optimă în lume şi o difuzează în statele dezvoltate, precum şi în cele în curs de dezvoltare. În anii viitori, secto-rul construcţiilor va trebui să înfrunte provocări precum schimbarea climatică şi consecinţele sale asupra construc-ţiilor, precum şi eficienţa energetică a construcţiilor, specificând, mai ales, metode pentru măsurarea cu exactitate a proprietăţilor termice ale produselor de construcţie şi ale clădirilor întregi. Dezvoltarea unor aspecte referitoare la procesul de livrare a construcţiilor şi a lucrărilor de construcţie va fi următoa-rea etapă.

Publicată în franceză şi engleză, broşura ISO şi construcţiile este dispo-nibilă gratuit la Secretariatul Central al ISO. Ea poate fi achiziţionată de la organismele naţionale de standardizare (ASRO pentru România). PDF-ul bro-şurii poate, fi, de asemenea, descărcat gratuit de pe site-ul ISO.

Sandrine Tranchard este expert în domeniul comunicării, la Secretariatul Central al ISO

Comunicat de presă ISO/ISO Focus+, vol. 4, nr. 1, ianuarie 2013

Standardele ISOStadiul soluţiilor tehnice în

slujba domeniului construcţiilorSandrine Tranchard

ISO a publicat o nouă broşu-ră intitulată: ISO şi construcţii-le, care face un tur de orizont al importantului set de standarde internaţionale consacrate de ISO domeniului construcţiilor.

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 573

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 82 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 885

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 369Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 236

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servi-cii în domeniul telecomunicaţiilor

şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2013

StandardizareaIulie 2013 ASRSROO 2013 web.pdfpul cafelei. Acestea nu sunt prea departe de...

Documents

Transcript of StandardizareaIulie 2013 ASRSROO 2013 web.pdfpul cafelei. Acestea nu sunt prea departe de...