StandardizareaDecembrie 2013 ASRSROO 2013 web.pdf · relarea cu SR EN ISO 9001:2008, Sis-teme de...

StandardizareaDecembrie 2013 • www.asro.ro

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

ASROASRO

SR ISO 26000

Frumuseţea şi responsabilitatea

socială

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

SR EN ISO 15189:2013, Laboratoare medicale. Cerinţe pentru calitate şi competenţă – referenţial pentru acreditarea laboratoarelor medicale ....................................................................................1

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2013 .............................. 3

Eurocodurile .......................................................................................................... 5

Economii de energie în Uniunea Europeană ............................................. 7

Jucării mai sigure ...............................................................................................11

Frumuseţea şi responsabilitatea socială ...................................................17

ISO 20121, câştigător la Eurovision .............................................................22

Pertinenţa mondială a standardelor...........................................................25

ISO/TR 31004 facilitează managementul riscului ..................................28

Studiul ISO cu privire la certificare ..............................................................29

Navigaţi printre cele 4 000 de simboluri grafice ale ISO! ....................30

Standardele ISO ajută la depistarea cancerului de sân ........................31

Cuprins

STANDARDIZAREA | decembrie 2013 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Laboratoarele medicale oferă servi-cii esenţiale pentru îngrijirea pacienţi-lor şi, de aceea, trebuie să îndeplinească atât cerinţele tuturor pacienţilor, cât şi ale personalului medical responsabil cu îngrijirea acestora.

Astfel de servicii includ cerinţele pentru cererile de examinare, pregăti-rea pacienţilor, identificarea pacienţilor, colectarea eşantioanelor, transportul, depozitarea, procesarea şi analizarea eşantioanelor, împreună cu interpreta-rea, raportarea şi consilierea ulterioare, precum şi consideraţiile privind sigu-ranţa şi etica activităţii din laboratorul medical.

Standardul este destinat utilizării în laboratoare pentru examinări biologice, microbiologice, imunologice, chimice, imunohematologice, hematologice, biofizice, citologice, patologice, genetice sau alte examinări ale materialelor pro-venite din organismul uman, cu scopul de a furniza informaţii pentru diagnos-ticarea, managementul, prevenirea şi tratamentul bolii sau pentru evaluarea stării de sănătate a oamenilor. Docu-mentul poate furniza servicii de consili-ere care să acopere toate aspectele unei investigaţii de laborator, inclusiv in-terpretarea rezultatelor şi recomandare privind investigaţia corespunzătoare ulterioară.

Deşi acest standard este destinat utilizării în activităţile desfăşurate în cadrul unor discipline recunoscute în la-boratoarele medicale, aceia care lucrează în alte servicii şi discipline, cum ar fi psihologie clinică, imagistică medicală şi fizică medicală ar putea, de asemenea, să îl găsească util şi corespunzător.

Standardul poate fi utilizat de către laboratoarele medicale pentru dezvolta-rea propriilor sisteme de management al calităţii şi pentru evaluarea propriei competenţe. El poate fi utilizat, de ase-menea, pentru confirmarea sau recu-noaşterea competenţei laboratoarelor medicale de către clienţii laboratorului,

SR EN ISO 15189:2013Laboratoare medicale. Cerinţe pentru calitate şi competenţă – referenţial pentru acreditarea laboratoarelor medicaleToma Jeni, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

2

de către autorităţile de reglementare şi de către organismele de acreditare.

Standardul cuprinde cerinţe de ma-nagement referitoare la:

responsabilitatea organizaţiei şi a ymanagementului,sistemul de management al calităţii, ycontrolul documentelor, ycontractele de servicii, yservicii externe şi aprovizionare, yservicii de consiliere, yrezolvarea reclamaţiilor, yidentificarea şi controlul neconfor- ymităţilor,acţiuni corective şi preventive, yîmbunătăţirea continuă, ycontrolul înregistrărilor, yevaluare şi audituri, yanaliza de management y

De asemenea, standardul cuprinde şi cerinţe tehnice referitoare la:

personal, yspaţiu şi condiţii de mediu, yechipamente, reactivi şi consumabile yde laborator,procese de pre-examinare, yprocese de examinare, yasigurarea calităţii rezultatelor exa- yminării,procese post-examinare, yraportare rezultate, y

eliberare rezultate, ymanagementul informaţional de ylaborator

Standardul cuprinde atât comparaţia cu ediţia anterioară (din 2003), cât şi co-relarea cu SR EN ISO 9001:2008, Sis-teme de management al calităţii. Cerinţe şi cu SR EN ISO/CEI 17025:2005, Cerinţe generale pentru competenţa la-boratoarelor de încercări şi etalonări.

În general, utilizarea standardelor este voluntară, dar respectarea standar-dului SR EN ISO 15189 este impusă şi de Normele privind funcţionarea laboratoarelor de analize medicale aprobate prin Ordinul nr. 1301 din 20/07/2007, care la Art. 22. - (1) pre-văd că „Managementul calităţii trebuie realizat în conformitate cu cerinţele ge-nerale şi cu cerinţele particulare privind calitatea şi competenţa prevăzute în SR EN ISO 15189…..”.

De asemenea, şi Criteriile de selec-ţie a furnizorilor de servicii medicale paraclinice - laboratoare de analize medicale, precum şi a metodologiei de evaluare a furnizorilor de investigaţii medicale paraclinice –analize medi-cale de laborator, aprobate prin Ordi-nul nr. 158/2006, ţin cont şi de criteriul de calitate, care are o pondere de 50 % în evaluare.

Un alt standard care este destinat a se utiliza împreună cu SR EN ISO 15189 este standardul SR EN ISO 22870:2006, Analize la locul de îngrijire a pacientului (POCT point-of-care-testing). Cerinţe referitoare la calitate şi competenţă.

Standardul SR EN ISO 22870:2006 stabileşte cerinţele specifice aplicabile investigaţiilor lângă locul de îngrijire a pacientului şi este destinat a fi folo-sit împreună cu ISO 15189. Cerinţele acestui standard internaţional se aplică în cazul în care POCT se efectuează în spital, clinică sau de către o organiza-ţie de sănătate ce acordă îngrijire am-bulatoriu. Acest standard internaţional poate fi aplicat pentru măsurători tran-scutanate, analize ale aerului expirat şi pentru monitorizarea in vitro a parame-trilor fiziologici.

Standardele se achiziţionează de la ASRO. Ele intră sub incidenţa drep-tului de autor, ceea ce înseamnă că re-producerea sau utilizarea integrală sau parţială a standardelor şi prin orice pro-cedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna noiembrie 2013.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardu-lui înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare desti-nate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C319/6 din 05.11.2013.

1.1.2 Directiva 2013/51/EURATOM a Consiliului din 22 octombrie 2013, de stabilire a unor cerinţe de protecţie a să-nătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman, publicată în JOUE L296/12 din 07.11.2013.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 95/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la ascensoare, publicată în JOUE C323/1 din 08.11.2013.

1.1.4 Directiva 2013/52/UE a Comisiei din 30 octombrie 2013, de modificare a Directivei 96/98/CE a Consiliului pri-vind echipamentele maritime, publicată în JOUE L304/1 din 14.11.2013.

1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 17 iunie 2008, privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare), publicată în JOUE C345/3 din 26.11.2013.

1.1.6 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 9 iulie 2008, a Deciziei nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 9 iulie 2008 şi a Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 25 noiembrie 2009, publicată în JOUE C348/1 din 28.11.2013.

1.1.7 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 17 mai 2006, privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE, publicată în JOUE C348/5 din 28.11.2013.

1.1.8 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2006/95/CE a Parlamentului European şi a Con-siliului, din 12 decembrie 2006, privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune, publicată în JOUE C348/63 din 28.11.2013.

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2013Mihaela Vorovenci, jurist, ASRO

4

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia Comisiei din 7 noiembrie 2013, de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru toalete cu apă şi pisoare, publicată în JOUE L 299/38 din 09.11.2013.

1.2.2 Decizia de punere în aplicare a Comisiei, din 12 noiembrie 2013, privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale, publicată în JOUE L 303/26 din 14.11.2013.

1.2.3 Decizia de punere în aplicare a Comisiei, din 12 noiembrie 2013, de modificare a Deciziei 2008/294/CE în vederea

includerii unor tehnologii de acces şi benzi de frecvenţe suplimentare pentru serviciile de comunicaţii mobile de la bordul aeronavelor (serviciile CMA), publicată în JOUE L 303/48 din 14.11.2013.

1.2.4 Decizia de punere în aplicare a Comisiei, din 14 octombrie 2013, de modificare a Deciziei 2009/767/CE, în ceea ce priveşte crearea, menţinerea şi publicarea listelor sigure de prestatori de servicii de certificare supravegheaţi/acreditaţi de către statele membre, publicată în JOUE L 306/21 din 16.11.2013.

1.2.5 Decizia 2013/668/PESC a Consiliului, din 18 noiembrie 2013, în sprijinul activităţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul biosiguranţei şi biosecurităţii în cadrul Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, publicată în JOUE L 310/13 din 20.11.2013.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordin nr. 2464/2013 din 08/08/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare pentru structuri din zidărie”, indicativ CR 6 – 2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 13/09/2013.

2.2 Ordin MDRAP nr. 2385/26.07.2013 privind aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru proiectarea structurilor din beton de înaltă rezistenţă în zone seismice”, indicativ GP 124 – 2013, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 bis din 13 septembrie 2013.

2.3 Ordin MDRAP nr. 2465/08.08.2013, privind aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100 - 1/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis din 3 septembrie 2013.

2.4 Lege nr. 278/2013 din 24/10/2013, privind emisiile industriale, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Colecţia de eurocoduri este un an-samblu coerent şi armonizat de coduri de proiectare şi de calcul ale clădirilor şi lucrărilor de construcţii, care sunt utili-zate pretutindeni în Europa, începând din 2010. Profesioniştii îşi însuşesc prima generaţie a acestor standarde, iar mentenanţa şi extinderea domeniului lor de aplicare sunt la ordinea zilei.

„Eurocodurile (seria EN 1990-1999) constituie un ansamblu de 58 de stan-darde europene, cu aplicare voluntară, care armonizează metodele de calcul utilizate pentru verificarea stabilităţii şi dimensionării diferitelor elemente constituente ale clădirilor de construc-ţii civile”, declară Odile Caillat, şefă de proiect la Direcţia Standardizare (AF-NOR). „Şi aceasta oricare ar fi tipurile de lucrări (clădiri, poduri, silozuri, re-zervoare) realizate din diferite materiale de construcţie (structuri din beton, din metal, structuri mixte oţel-beton, zidă-rie, structuri de lemn, structuri de alu-miniu). Fiecare eurocod referitor la un material cuprinde o parte care tratează comportarea la foc. Standarde comune completează standardele referitoare la materiale: baze de calcul, acţiuni asupra structurilor, acţiuni geotehnice şi acţi-uni seismice. Eurocodurile constituie instrumente de sprijin în luarea deciziei pentru antreprenori”, continuă ea. Ast-fel, de exemplu, eurocodul 4 corespunde seriei EN 1994, Calculul structurilor mixte din oţel-beton (Partea 1-1, Reguli generale şi reguli pentru construcţii; Partea 1-2, Reguli generale. Calculul comportării la foc; Partea 2, Reguli generale şi reguli pentru poduri). Eurocodurile înlocuiesc standardele naţionale în vigoare exis-tente anterior. Dar în fapte, tranziţia nu este total încheiată: în Franţa, standar-dele franceze sunt utilizate încă din ca-uza reglementării naţionale referitoare la aspectele: comportarea la foc şi preve-nirea riscului seismic. Eurocodurile sunt elaborate de comitetul tehnic european CEN/TC 250, Eurocoduri structurale, prezidat de Jean-Armand Calgaro, de la Consiliul General al Mediului şi Dez-voltării Durabile (CGEDD) al Minis-terului Ecologiei (a se vedea Cuvântul

specialistului) şi coordonat de Institu-tul Britanic de Standardizare – British Standard Institution (BSI). Următoarea reuniune a CEN/TC 250, care va avea loc la sfârşitul lunii mai la Copenhaga (Danemarca), ar putea trata dezvoltarea conducerii acestui comitet tehnic, pre-cum şi cea a strategiilor aferente.

Feedback-uri

Factorii europeni din construcţii îşi însuşesc eurocodurile în mod treptat. „Mentenanţa este o activitate continuă, care ţine seama de feedback-urile uti-lizatorilor”, precizează Odile Caillat. La început, ea a luat forma amenda-mentelor. Astăzi, diferitele comitete ale CEN/TC 250 compilează feedback-urile, propunerile de evoluţie, în vederea revizuirii documentelor – examinarea sistematică a standardelor va putea de-buta în acest an şi ar putea continua în 2015. Un document important ar tre-bui să orienteze demersurile: Mandatul M/515 pentru îmbunătăţirea euroco-durilor existente şi pentru extinderea domeniului de aplicare a eurocodurilor structurale. „După discuţii, rezultă că, în cadrul acestui mandat, Comisia Eu-ropeană va finanţa lucrările referitoare la ceea ce există, la robusteţe, la ceea ce este transversal, nu la ceea ce ţine de un material, cu excepţia sticlei structurale”, comentează Odile Caillat. Se pare că mentenaţa eurocodurilor va fi exclusă. Nu va mai exista nici finanţare comuni-tară pentru materiale, care vor fi susţi-

nute de fabricanţi. Lucrările au început deja în diferite subcomitete şi comisii franceze corespondente. Acest sector prezintă particularitatea de a fi urmărit, în funcţie de subiecte, de diferite biro-uri de standardizare: AFNOR, Biroul de Standardizare pentru Transporturi, Drumuri şi Amenajări (BNTRA), Bi-roul de Standardizare pentru Tehnici, Elemente de Construcţie şi Clădiri (BNTEC) şi Biroul de Standardizare pentru Construcţii Metalice (BNCM). Lucrările de pregătire pentru noua generaţie de eurocoduri îşi propun să îmbunătăţească standardele existente, să integreze în mod coordonat aspecte transversale şi să se ocupe de noile ma-teriale şi tehnici constructive, cum ar fi structurile cu membrană (structuri în-tinse, structuri gonflabile) sau polimerii întăriţi cu fibre. De asemenea, va fi pusă problema anexelor naţionale. „Utilizăm un eurocod cu anexa naţională locală”, aminteşte Odile Caillat. Sprijinul la înţelegerea sau interpretarea standar-delor – pentru utilizatori – constituie, de asemenea, o provocare importantă. Mai multe comisii oglindă franceze ale subcomitetelor pentru eurocoduri fur-nizează deja recomandări. Funcţionarea viitoarei platforme europene „Răspun-suri la întrebările frecvente legate de eurocoduri” se va baza în mare parte pe lucrările lor. Ea va fi condusă de un cen-tru comun de cercetare – Joint Research Centre ( JRC), foarte activ în urmărirea eurocodurilor. Alte lucrări referitoare la calculul structurilor vor fi conduse pe

Eurocodurile

Eurocodurile constituie un ansamblu de standarde europene de importanţă decisivă pen-tru domeniul construcţiilor

6

plan internaţional, în cadrul comitetu-lui tehnic ISO/TC 98, Baze de calcul ale structurilor, prezidat şi gestionat de Polonia (PKN). Pentru mulţi factori europeni, este vorba în principal să se asigure coerenţa lucrărilor internaţio-nale cu eurocodurile. Experţii francezi sunt chemaţi mai mult ca oricând să se mobilizeze pentru a revizui şi stabiliza aceste documente.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 338, octombrie 2013

De la 1 aprilie 2010, singurele standarde referitoare la calculul şi proiectarea lucrărilor publice la care se face referire în catalogul AFNOR sunt eurocodurile. Standardele naţionale există în continuare în măsura în care ele nu sunt contradictorii cu eurocodurile. Aceste standarde eu-ropene (EN), reluate în colecţia franceză (NF), rămân standarde cu aplicare voluntară. Ele nu pot fi făcute obligatorii decât printr-un text de reglementare. Acesta este cazul standardelor care tratează riscul seismic şi incendiul, care merg în paralel cu standardele naţionale, perioadă după care se vor utiliza numai eurocodurile. Astfel, calculul referitor la seism trebuia să fie efec-tuat cu eurocodul 8, iar noua zonare seismică a teritoriului francez, până la 31 octombrie 2012. Perioada în care eurocodurile şi standardele naţionale merg în paralel a fost prelungită până la 1 ianuarie 2014. Dar mişcarea este ireversibilă. Trebuie să dăm timpului timp, să permitem oamenilor să îşi însuşească noile texte. Primele feedback-uri cu privire la eurocoduri se referă la proiectarea şi calculul podurilor. În Franţa şi în majoritatea statelor europene, podurile sunt astăzi calculate cu ajutorul eurocodurilor. În ceea ce priveşte clădirile, profesioniştii sunt mai rezervaţi: dacă eurocodurile nu au consecinţe majore în planul dimensionării, studiile sunt mai lungi şi, deci, mai costisitoare decât înainte. Şi software-uri validate nu sunt încă disponibile în totalitate. Din anii 1970, s-a admis că diferitele state vor decide nivelurile de fiabilitate a construcţiilor lor, că ele vor fixa anumiţi parametri, cum ar fi coeficienţii de securitate. Aceste date au fost plasate în anexele naţionale, cu hărţi pentru zăpadă, temperatură şi zonare seis-mică. Anexa naţională este obligatorie, cu aplicarea eurocodului într-o anumită ţară. Eurocodul furnizează, totuşi, o valoare recomandată, dar care nu este normativă, pentru coeficienţii de securitate. Ea permite efectuarea de calcule. Avantaj: aceasta oferă o mare flexibilitate euro-codurilor. De altfel, numeroase state din afara Uniunii Europene le adoptă. Inconvenient: acest lucru vine împotriva voinţei Comisiei Europene de a asigura libera circulaţie a produselor şi a serviciilor de inginerie. Dar avantajele sunt mai mari decât inconvenientele. În noua generaţie de eurocoduri, prevăzută pentru 2015-2020, Comisia doreşte limitarea parametrilor cu deter-minare naţională. Dar am putea să ne lipsim de aceşti parametri. La CEN/TC 250, subcomitetele au început să se organizeze în vederea revizuirii eurocodurilor actuale şi au fost create noi gru-puri de lucru pentru a elabora eurocoduri noi sau părţi care să fie încorporate în eurocodurile existente. Un mandat este în curs de desfăşurare, dar va fi dificil de obţinut finanţări de la Co-misie. Eurocodurile sunt rodul unei voinţe politice. Ele ţin seamă de rezultatele cercetărilor celor mai recente, celor mai avansate. Cei care ştiu să le utilizeze obţin un profit considerabil. Este adevărat că nu toate birourile de proiectare posedă acelaşi nivel şi riscăm să fim confruntaţi cu „o inginerie în două viteze” un anumit timp. Marele avantaj îl constituie faptul că studenţii – inclusiv cei străini – sunt de acum înainte instruiţi în spiritul eurocodurilor. În Europa, cei mai buni ingineri pe bazează pe aceleaşi texte. S-au inventat, prin intermediul standardizării, concepte şi un limbaj care devin universale.

Eurocodurile structurale

Eurocod 0SR EN 1990: Bazele proiectării struc-turilorEurocod 1SR EN 1991: Acţiuni asupra structurilorEurocod 2SR EN 1992: Proiectarea structurilor din betonEurocod 3SR EN 1993: Proiectarea structurilor din oţelEurocod 4SR EN 1994: Proiectarea structurilor compozite din oţel şi betonEurocod 5SR EN 1995, Proiectarea structurilor din lemnEurocod 6SR EN 1996, Proiectarea structurilor de zidărieEurocod 7SR EN 1997, Proiectare geotehnicăEurocod 8SR EN 1998, Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremurEurocod 9SR EN 1999, Proiectarea structurilor din aluminiu

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

Jean-Armand Calgaro

Inginer general pentru poduri, ape şi păduri, preşedinte al CEN/TC 250, Eurocoduri structurale

„S-au inventat, prin intermediul standardizării, concepte şi un limbaj care devin universale”


SPANIA

Obiectivul

Pe 4 martie 2012, guvernul a decis să îşi consolideze politica de eficienţă energetică, stabilind 20 de măsuri noi care să le completeze pe cele 31 din planul 2009-2013. Obiectivul este să se reducă cu 5% importurile de petrol, să se economisească 2,3 miliarde de euro pe an şi să se reducă emisiile de CO2 cu 12,5 milioane de tone. Aceste măsuri pun accentul pe sectorul transporturilor şi al administraţiei.

Măsurile

Printre cele 20 de măsuri noi, con-solidarea politicii energetice a Spaniei cuprinde:

- Finanţarea publică cu 262,4 mi-lioane de euro pentru oraşele cu o po-pulaţie cuprinsă între 20 000-50 000 de locuitori, care dispun de un plan de mobilitate urbană durabilă (promovarea utilizării bicicletelor, dezvoltarea trans-porturilor publice);

- O reducere a limitei de viteză de la 120 km/h la 110 km/h;

- O sporire a obiectivului de biodie-sel cu 7% pe an;

- Înlocuirea sistemelor de iluminat public municipale cu sisteme mai efici-ente: investiţie totală prevăzută: 76 mi-lioane pentru o economie de 74,6 ktep pe an);

- O campanie de sensibilizare cu privire la economiile de energie pentru consumatorul final;

Spania acordă un buget de 120 de milioane de euro pe an pentru finanţa-

rea măsurilor care transpun directivele europene. Pentru 2010, din 104 proiecte au fost selectate 62 şi 43 au fost finan-ţate în sectoarele distribuţiei, hoteluri-lor, marilor industrii şi transporturilor.

MAREA BRITANIE

Obiectivul

În iulie 2012, guvernul de coaliţie a publicat noua strategie energetică, care are ca obiectiv o reducere cu 80% a emi-siilor de gaze cu efect de seră până în 2050, în raport cu 1990, dezvoltând trei axe:

- Reînnoirea infrastructurilor ener-getice uzate;

- Decarbonizarea ofertei;Menţinerea de costuri reduse pen-

tru industrie şi gospodării.

Măsuri- Noua factură ecologică (new green

deal)Ministerul Energiei şi al Schimbă-

rii Climatice a propus Camerei Lorzi-lor o nouă factură ecologică, mecanism financiar care permite consumatorilor particulari şi întreprinderilor să finan-ţeze a posteriori costul lucrărilor lor de economisire a energiei prin interme-diul facturilor lor. De asemenea, vor fi acordate ajutoare familiilor cu venituri mici.

- Plăteşti pe măsură ce consumi (pay as you save)

Marea Britanie a lansat o vastă con-sultare pentru reforma pieţei de electri-citate şi a stabilit proiectul Pay as you save pentru a încerca mecanismele de finanţare pentru renovarea energetică a locuinţelor. 66% dintre britanici au ales împrumuturi cu bonificaţie, eşa-lonate pe 20 de ani pentru a-şi finanţa

Economii de energie în Uniunea EuropeanăJean-Claude Tourneur

Cum economisesc energia vecinii noştri europeni? Datorită situaţiei Ministerului Economiei şi al Dezvoltării Durabile şi a datelor Bule-tinului de informare al Clubului EnR, a putut fi sintetizată situaţia în patru state cu climat, cultură energetică şi moduri de acţiune foarte diferite. Călătorie în Spania şi în Germania.

În Spania, douăzeci de măsuri noi trebuie să consolideze politica energetică

Londra mizează pe o ofertă cu carbon redus şi pe înnoirea structurilor îmbătrânite

8

instalarea de boilere şi geamuri duble. - Stimulente pentru boilere. Stimu-

lente de 450 de euro pentru înlocuirea boilerelor din clasa G au fost acordate în Marea Britanie şi în Scoţia. De această procedură au beneficiat 118 000 de gospodării britanice în 2010.

- Vehicule electriceUn nou stimulent, de 20%, limitat

la 5 700 de euro, se acordă din ianuarie 2012 pentru vehiculele care emit mai puţin de 75 g de CO2/km.

GERMANIA

Obiectiv

În septembrie 2012, guvernul ger-man a formulat recomandări pentru o ofertă de energie durabilă, incluzând energii regenerabile, cu o „foaie de par-curs” pentru 2050, „conceptul energe-tic”. Obiectivele sunt:

- O scădere cu 40% a emisiilor de GES până în 2020 şi cu 80% până în 2050, faţă de 1990;

- O parte din consum de 18% din energiile regenerabile în 2020, 30% în 2030, 45% în 2040 şi 60% în 2050;

- O parte din electricitate de 35% în 2020, 50% în 2030 şi 80% în 2050;

- O scădere cu 20% a consumului de energie în 2020 faţă de 2008 şi de 50% în 2050;

- O dublare a numărului de clădiri renovate (2% pe an);

- O scădere a sectorului transportu-rilor cu 10% în 2020, faţă de 2005 şi de 40% în 2050.

Măsuri

- Reorientarea conceptului energe-tic prevede ca reglementarea termică a clădirilor să introducă începând din 2012, în mod progresiv, standardele de construcţie energetică europene prevă-zute pentru 2020.

- Programul de renovare energetică a băncii publice KfW (care acordă îm-prumuturi pentru renovarea clădirilor) va fi suplimentat cu 1,5 miliarde de euro pe an în perioada 2012-2014 (faţă de 0,9 miliarde de euro în 2011). Va fi lan-sat un vast plan de renovare a clădirilor, cu obiectivul de reducere a consumului de energie primară al tuturor clădirilor existente cu 80% până în 2050.

- De asemenea, vor fi făcute eforturi în ceea ce priveşte cererea de electrici-tate, cu un obiectiv de reducere a consu-mului cu 10% până în 2020, Germania

angajându-se să consolideze standardele de etichetare energetică a produselor.

- Eticheta (Label) Buna practică pentru eficienţa energetică: Agenţia Germană a Energiei (DENA) publică, în atenţia companiilor şi a persoanelor particulare, o întreagă serie de proiecte recunoscute de eticheta Buna practică. În 2010, 30 de proiecte au fost recom-pensate, de exemplu, cele ale oraşelor Hamburg sau Weimar, ale producăto-rilor de electricitate RWE sau ale unei şcoli din Berlin.

IRLANDA

Obiectiv

În noiembrie 2012, SEAI, Agenţia Irlandeză pentru Energie, a prezentat „foaia sa de parcurs” pentru 2050, refe-ritoare la eficienţa energetică în secto-rul locuinţelor, unde emisiile vor scădea cu 90%, iar cererea de energie, cu 50%. Până în 2020, vor fi create 10 000 de locuri de muncă pentru renovarea clă-dirilor şi vor fi economisiţi 1 miliard de euro pe an.

Măsurile

- Transporturile: pentru atingerea obiectivului de 10% vehicule electrice în 2020 (adică 225 000), va fi acordat un ajutor de 5 000 de euro, însoţit de scutirea de taxa de înregistrare.

- Sectorul public: 14 aşezăminte publice s-au angajat într-un parteneriat care îşi propune realizarea până în 2020 a unor economii de energie de 330 mili-oane de euro. Obiectivul este îmbunătă-ţirea eficienţei energetice cu 33%.

Cazul Berlinului, capitala germană, face obiectul unui interes susţinut din partea a nu-meroase state şi oraşe

- Fondul URE: fondul pentru efi-cienţă energetică al Agenţiei Irlandeze pentru Energie, de 9 milioane de euro, a finanţat 43 de proiecte în 2010, care reprezintă o investiţie totală de 25 milioane de euro. Proiectele se referă la utilizarea termică şi electrică a clă-dirilor şi vor permite economisirea a 70 de milioane de euro în timpul dura-tei de viaţă a echipamentelor, precum şi a 50 000 de tone de CO2 pe an.

- LocuinţePeste 1 000 de ajutoare pentru eco-

nomii de energie în locuinţe sunt atri-buite în fiecare săptămână de Agenţia Irlandeză pentru Energie. Ele intră în cadrul Programului Naţional de Reno-vare, care are ca obiectiv global îmbună-tăţirea a 1 milion de construcţii. 64 000 de ajutoare au fost atribuite de la dema-rarea programului, în aprilie 2012.


Irlanda a mizat pe un fond pentru ef ici-enţa energetică şi pe ajutoare pentru eco-nomii de energie în construcţii

Angajamentul Europei în favoarea efi-cienţei energetice

În perioada în care a de ţinut preşedinţia Uniunii Europene, Franţa, care exercita un rol central în controlul energiei şi în pro-ducţia şi consumul durabile cu congresul Grenelle în domeniul mediului, a obţinut adoptarea unui pachet energie-climă. Acest pachet pune bazele, în Europa, ale unei politici de control al consumului de energie, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de dezvoltare a energiilor regenerabile fără precedent şi fără echiva-lent în lume, cu obiectivele fixate până în 2020:

- Sporirea eficacităţii energetice a Uniunii Europene cu 20% între 2005 şi 2020;- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene cu 20% faţă de 1990;- Energiile regenerabile să reprezinte 20% din energia Uniunii Europene.

STATELE UNITE

Managementul energetic al clădirilor publice

Camera reprezentanţilor Statelor Unite a adoptat la sfârşitul lui 2010 o legislaţie care îşi propune să garanteze că responsabilii federali şi antreprenorii posedă instruirea şi resursele necesare pentru a face să funcţioneze clădirile gu-vernului într-un mod cât mai eficient şi mai ecologic posibil. Legea referitoare la instruirea personalului din clădirile federale (Federal Building Personnel Training Act) impune administratorului Administraţiei Serviciilor Generale, asis-tat de asociaţiile industriale şi de între-prinderile specializate, să identifice com-petenţele fundamentale pe care trebuie să le posede personalul tuturor clădirilor federale pentru a le face să funcţioneze şi a le administra. Măsura se aplică şi în-treprinderilor însărcinate cu operaţii şi mentenanţă, care lucrează sub contract cu guvernul. Măsura impune Administraţiei Serviciilor Generale să lucreze cu universităţile pentru a crea cursuri complete de instruire continuă în domenii precum managementul energiei, durabilitatea, utilizarea eficientă a resurselor de apă, securitatea (electrică, mai ales) şi măsurile de performanţă a clădirilor. Responsabilii federali şi întreprinderile dispuneau de un an pentru a aduce dovada competenţei dobândite în aceste domenii în urma cursurilor, obţinerii certificatelor sau a licenţelor. Administraţia Serviciilor Generale şi Departamentul Energiei trebuiau să elaboreze un program de învă-ţământ recomandat pentru managementul instalaţiilor şi exploatarea clădirilor ecologice cu performanţe ridicate.

Reducerea facturii energetice

Guvernul federal este cel mai mare proprietar imobiliar şi primul consuma-tor de energie al Statelor Unite. El posedă 1,2 milioane de clădiri, structuri şi terenuri, potrivit Biroului de Management şi al Bugetului (OMB). Pentru anul fiscal 2010, factura sa energetică s-a ridicat la 24,5 miliarde de dolari, adică 1% din totalul cheltuielilor federale, dintre care 7 miliarde fuseseră consacraţi ener-giei necesare funcţionării clădirilor federale. Un raport al Curţii Americane de Conturi (Government Accountability Office), din octombrie 2011, a stabilit că lipsa de expertiză şi de instruire corespunzătoare constituia un obstacol major care împiedica guvernul federal să îşi atingă obiectivele de reducere a consumu-lui său de energie. Un studiu al IFMA (International Facilities Management Association) a arătat, de asemenea, că pentru fiecare dolar consacrat instruirii pentru managementul instalaţiilor, organizaţiile au constatat o rentabilitate me-die de 3,95 de dolari. Administraţia Serviciilor Generale a anunţat în septembrie 2011 că şi-a propus reducerea cu o treime a consumului de energie al clădirilor federale, sporind producţia de energii regenerabile şi reducând cu 30% consumul de carburant al parcului de vehicule şi cu 25% emisiile de CO2. Administraţia a anunţat obiectivul său pe termen lung de dezvoltare a unei amprente de mediu egală cu 0. „Clădirile federale au fost exemple în domeniul durabilităţii şi al înaltelor performanţe şi trebuie să rămână astfel. Pentru că funcţionează în mod optim, ele utilizează banii contribuabililor în mod responsabil”, a declarat Bryan Howard, director legislativ al Consiliului Statelor Unite pentru Clădirile Ecolo-gice (U.S. Green Building Council).


10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Jucării mai sigure

Întreprinderea Mattel, numărul 1 în domeniul jucăriilor, a

traversat o perioadă dificilă, după un scandal legat de secu-

ritate în proiectarea şi fabricarea jucăriilor sale în China. În

august 2007, Mattel a fost obligată să retragă de pe piaţă, in

extremis, unele jucării, întrucât conţineau magneţi defectuos

fixaţi şi o cantitate de plumb prea ridicată, care prezentau un

pericol imediat pentru copii. Cum a ştiut Mattel să îşi men-

ţină credibilitatea, cum şi-a reabilitat ea imaginea după acest

scandal, păstrându-şi locul de prim rang pe piaţa mondială?

11STANDARDIZAREA | decembrie 2013

12

ISO Focus l-a întâlnit pe David Kosnoff, vicepreşe-dinte, care răspunde de calitatea produselor şi de confor-mitatea cu reglementarea la Mattel Inc., pentru a evoca angajamentele întreprinderii în domeniul calităţii şi al securităţii, al utilizării standardelor şi al conformităţii cu cerinţele reglementării pentru produse în lumea întreagă.

ISO Focus: Mattel a retras de pe piaţă 19 milioane de jucării în lunile august şi septembrie 2007, cea mai mare retragere din istoria întreprinderii. Numeroase mijloace de propagare în masă au felicitat Mattel pentru comu-nicarea rapidă şi eficientă de care a dat dovadă. Din ce punct de vedere strategia securităţii şi a calităţii între-prinderii s-a schimbat din 2007? Ce anume s-a întărit şi ce s-a îmbunătăţit?

David Kosnoff: Să începem prin ceea ce nu s-a schim-bat: angajamentul nostru nestrămutat pentru securitatea şi calitatea produselor. Sănătatea, securitatea şi starea de bine a copiilor constituie priorităţile noastre absolute. Vom res-pecta şi chiar vom depăşi cerinţele legale pentru calitatea şi securitatea produselor. Lucrăm zi de zi pentru a câştiga încrederea consumatorilor noştri, consacrându-ne secu-rităţii, adică fabricând produse în care părinţii să poată avea încredere. Din 2007 ne îmbunătăţim protocoalele şi procedurile de conformitate a produselor pentru ca să fie respectate cele mai riguroase standarde de securitate. Industria jucăriilor este astăzi mult mai reglementată, în mod deosebit pentru produsele chimice. Ne-am sporit considerabil competenţele şi capacităţile laboratoarelor,

Barbie înregistrează cele mai importante vânzări mondiale după mai bine de un deceniu

Faptele

Plumbul, metal utilizat ani de zile la fabricarea vopselelor şi a carburanţilor,

poate afecta creierul, rinichii şi alte organe ale corpului unui copil. Un conţinut ridicat

de plumb în sânge poate cauza comă, convulsii şi moarte. Conţinuturi mai mici

pot dăuna capacităţilor cognitive, pot afecta auzul şi comportamentul şi pot fi

sursă a altor probleme


investind în instalaţii şi echipamente noi şi un perso-nal înalt calificat. Toate laboratoarele noastre sunt acum acreditate în conformitate cu ISO/CEI 17025, pentru competenţa laboratoarelor. Toate uzinele care fabrică ju-căriile noastre trebuie să fie certificate în conformitate cu ISO 9001 pentru managementul calităţii.

ISO Focus: Vă fabricaţi şi vă comercializaţi jucăriile în lumea întreagă. Jucăriile sunt fabricate de uzinele dvs. şi de contractanţi. Întrucât acest ciclu de producţie şi de difuzare este mondial, cum puteţi garanta calita-tea şi securitatea produselor dvs. pe parcursul întregului lanţ logistic?

David Kosnoff: Mattel utilizează un anumit număr de metode pentru a ajuta la garantarea reuşitei sistemu-lui său de management al calităţii. Calitatea şi securitatea încep printr-o bună proiectare. Ne proiectăm jucăriile în conformitate cu standardele ISO 8124, ASTM F963 şi EN 71, cu privire la securitatea jucăriilor. Apoi ne servim de diverse instrumente pentru a evalua şi a valida această proiectare. Produsele noastre provin de la fabricanţi cu reputaţie consolidată. Uzinele noastre şi cele ale contrac-tanţilor sunt certificate în conformitate cu ISO 9001. Multe sunt certificate în conformitate cu ISO 14001 şi OHSAS 18001. Proiectarea şi procesele sunt, în plus, vali-date de programul nostru pilot, care implică încercări po-trivit standardelor de fiabilitate interne şi standardelor de securitate externe. Majoritatea uzinelor noastre mari dis-pun de propriile lor laboratoare, pentru a facilita progra-mele noastre foarte perfecţionate de asigurare a calităţii şi de control al calităţii, încercările materiilor prime, lucrările în curs şi validarea produselor finite. Aceste laboratoare sporesc capacitatea şi viteza de lucru. Mattel cere ca ele să fie certificate în conformitate cu ISO/CEI 17025. Toate produsele sunt certificate, pentru a răspunde cerinţelor şi standardelor aplicabile. Numai atunci putem demara producţia. Asociem sistemele de management al calităţii uzinelor noastre şi experienţa echipei noastre de ingineri, pentru ca nivelurile iniţiale de calitate să fie menţinute pe întregul ciclu de producţie. În afară de activităţile cotidi-ene de asigurare şi de control ale calităţii, prelevăm perio-dic probe din producţie, pentru a avea asigurarea că jucări-ile noastre satisfac permanent toate necesităţile.

ISO Focus: De la copii, la bunici, utilizatorii produ-selor dvs. sunt foarte numeroşi. Cum facilitează stan-dardele internaţionale relaţiile Mattel cu clienţii şi cum sprijină ele strategia de retragere a produselor între-prinderii?

David Kosnoff: Securitatea consumatorilor constituie prioritatea absolută a Mattel. Am proiectat şi am reali-zat o infrastructură completă pentru a garanta securitatea produselor noastre şi a fabrica astfel jucării cu care copiii să se joace în condiţii de securitate deplină. Standardele internaţionale oferă cadrul programului riguros al Mattel pentru securitate şi calitate. Standardele sunt încorporate în toate etapele dezvoltării produselor: de la introducerea unui concept sau a unei proiectări (care integrează modul în care copiii imaginează, creează şi improvizează când se joacă, şi în care o jucărie poate suscita imaginaţia sau

Examinaţi conţinutul lăzii de jucării a majorităţii copiilor din lume şi veţi găsi mai multe mărci bine cunoscute ale Mattel

Din 2007 ne îmbunătăţim

protocoalele şi procedurile de

conformitate a produselor pentru

respectarea celor mai riguroase

standarde de securitate.

14

forme de joc pe care standardele nu le-au anticipat), la sala de joc, trecând prin selectarea materialelor, fabricarea şi depozitarea. Standardele ISO sunt elemente constitutive ale programului mondial al Mattel pentru securitate şi ca-litate. Ele permit construirea de relaţii cu clienţii noştri de toate vârstele şi fidelizarea lor.

ISO Focus: Jucăriile sunt cel mai adesea din plastic, un material care nu prea are calităţi ecologice. Cum a fost integrată dezvoltarea durabilă în strategia între-prinderii?

David Kosnoff: Pentru Mattel, în calitate de numă-rul 1 în domeniul jucăriilor, durabilitatea este o investiţie în viitor, pentru generaţiile actuale şi viitoare, de care de-pinde întreprinderea noastră. La începuturile sale, înainte ca „dezvoltarea durabilă” să devină un termen curent al econnomiei, Mattel aplica numeroase programe, proiecte şi strategii care se străduiau să răspundă preocupărilor de protecţie a mediului. În ultimii ani, am consacrat resurse considerabile pentru a înţelege impacturile întreprinde-rii noastre şi a o poziţiona pentru a aborda provocările şi oportunităţile într-un mod măsurabil. Am stabilit astfel obiective măsurabile care sunt compatibile cu activităţile noastre de cercetare şi de durabilitate la nivel mondial: reducerea impactului produselor noastre şi al ambalajelor, diminuarea emisiilor de carbon şi promovarea unei culturi a dezvoltării durabile. Când reduce amprenta de carbon a lanţului său de aprovizionare, studiază materialele inova-toare sau îşi încurajează personalul să promoveze un vii-tor durabil, Mattel se străduieşte să realizeze produse mai ludice, luând în consideraţie impactul asupra planetei şi asupra populaţiei sale.

ISO Focus: Mattel participă intens la activitatea unor comitete tehnice ale ISO, în mod deosebit la ISO/ TC 181, Securitate jucăriilor. Care sunt progresele pe care le aşteptaţi în domeniul standardizării internaţio-nale, în general, şi de la standardele referitoare la jucă-rii, în special?

Printre jucăriile Mattel, f igurează alte mărci bine cunoscute, cum ar f i jucăriile

Fischer-Price pentru sugari şi copiii mici şi maşinile Hot Wheels, Matchbox şi Tyco


Mattel îşi proiectează jucăriile conform standardelor precum

ISO 8124, cu privire la securitatea jucăriilor

David Kosnoff: Trăim, muncim şi ne jucăm într-o economie mondială. Mattel consideră că securitatea co-piilor şi a familiilor lor este importantă. Jucăriile, oricare ar fi locul lor de producere şi persoanele care le fabrică, trebuie să satisfacă cerinţele standardelor internaţionale pentru securitate, cum ar fi ISO 8124, Securitatea jucării-lor. Această preocupare de securitate ne determină să par-ticipăm activ la lucrările de standardizare ale ISO/TC 181 şi ale altor comitete. Susţinem standarde comune pentru toate jucăriile din lume. În calitate de întreprindere ce-tăţeană, am promovat întotdeauna colaborarea, precum şi diseminarea cunoştinţelor cu privire la securitatea produ-selor. Una din problemele economiei mondiale este, totuşi, aceea că pieţele nu adoptă şi nu recunosc toate standardele ISO. Uneori, o ţară sau o regiune îşi stabileşte propriile sale cerinţe, care nu sunt armonizate cu standardele exis-tente sau intră în concurenţă cu ele. Atunci este mai dificil şi mai costisitor să se comercializeze produsele pe pieţe diferite. Când standardele adoptate nu sunt conforme cu nişte criterii internaţionale, protecţia consumatorilor este potenţial ameninţată. Mattel încurajează statele să adopte standarde unificate pentru securitatea jucăriilor. Ele tre-buie să includă tehnologiile şi realizările cele mai recente şi să contribuie la protecţia consumatorilor pretutindeni în lume. Securitatea copiilor, oriunde ar trăi ei, constituie un obiectiv care pe preocupă pe toţi.

17% dintre

produsele retrase de

pe piaţă, în lume,

sunt jucării

16

Despre Mattel

Mattel este numărul 1 mondial în domeniul proiectă-rii, fabricării şi comercializării jucăriilor destinate copiilor şi familiilor lor, cu vânzări de peste 7 miliarde de dolari ame-ricani. Sediul său mondial se află la El Segundo, California. Mattel utilizează forţa de muncă a 40 000 de salariaţi în 40 de state şi îşi comercializează produsele în 150 de state. În 2013, pentru al şaselea an consecutiv, magazinul Fortune

a clasat Mattel în topul mai bune 100 de întreprinderi pentru care să lucrezi. De asemenea, Mattel figurează

printre „cele mai bune 100 de întreprinderi cetăţene”, în revista Corporate Responsibility

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 100, septembrie-octombrie 2013, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

David Kosnoff este vicepreşedinte şi răspunde de calita-tea produselor şi de conformitatea cu reglementarea la Mattel

Inc. El este responsabil în domeniul calităţii şi al securităţii tuturor produselor noi la Mattel, al elaborării noilor stan-

darde în domeniul securităţii jucăriilor şi al conformităţii cu reglementările cu privire la produsele în vigoare în lume.

Presiunea consumatorilor, a mass-mediei şi a distri-buitorilor îi determină pe producătorii de produse şi in-grediente farmaceutice să vrea să devină „bune întreprin-deri cetăţene”. În momentul lansării sale, în anul 2010, ISO 26000, Linii directoare referitoare la responsabilitatea socială, unul din standardele cele mai aşteptate la ISO, a fost prezentat ca având „potenţialul de a schimba lumea” şi capacitatea de a înscrie noţiunea de comportament social-mente responsabil în obligaţiile fundamentale ale oricărei organizaţii. De atunci, organizaţiile de toate tipurile şi de toate dimensiunile l-au implementat în întreaga lume, din

preocuparea de a îşi demonstra angajamentul lor în fa-voarea dezvoltării durabile şi de a asuma responsabilitatea impacturilor de mediu, sociale şi economice ale activităţii lor.

Soluţionarea provocării responsabilităţii sociale

Laboratoarele Expanscience, al căror sediu social se află la Courbevoie, în Franţa, oferă exemplul unei orga-nizaţii care a adoptat, pentru toate activităţile sale, liniile directoare în domeniul responsabilităţii sociale, stabilite

Frumuseţea şi responsabilitatea socială

Industria farmaceutică încearcă să îşi îmbunătăţească imaginea, mi-

zând pe o serie de iniţiative în domeniul responsabilităţii sociale şi al

dezvoltării durabile. Reproşăm adesea grupurilor farmaceutice prac-

ticile lor prea puţin preocupate de etică şi de protecţie a mediului, în

mod deosebit încercările efectuate pe animale, sursele lor de aprovizi-

onare şi poluarea chimică pe care o generează.


18

în ISO 26000. Acest laborator este specializat în produse farmaceutice pentru reumatologie, dermatologie, stoma-tologie şi comercializarea activelor cosmetice, elaborate şi fabricate pe locaţia de cercetare şi dezvoltare (C&D) din Eure-et-Loire. Fie că aveţi în vedere un demers de respon-sabilitate socială, fie că aţi adoptat deja un program fiabil în domeniul dezvoltării durabile, ISO 26000 furnizează un excelent cadru de referinţă pentru a verifica faptul că ţineţi seama de toate aspectele importante.

O abordare holistică

În scopul instaurării unei politici interne propice dez-voltării durabile, laboratoarele Expanscience au aderat la Pactul Mondial al Naţiunilor Unite în 2004 şi s-au angajat într-un demers voluntar de responsabilitate socială a în-treprinderii (RSI), care se aplică tuturor activităţilor sale. Unul din obiectivele esenţiale ale acestui demers a constat în reducerea impacturilor sociale, economice şi de mediu asociate lanţurilor de aprovizionare a locaţiei de produc-ţie, într-un demers holistic care vizează confirmarea an-gajamentului întreprinderii în favoarea responsabilităţii sociale şi a unui comportament etic. Concret, activităţile RSI ale Expanscience se constituie în jurul unor domenii strategice care implică toate activităţile externe ale între-prinderii, cu părţile sale interesate.

Alegerea materiilor prime: y protecţia naturii de-a lungul lanţului de aprovizionare, de la producătorul de plante, la consumator.Transparenţă: y supunerea practicilor de aprovizionare (sourcing) unei evaluări regulate şi îmbunătăţirea trasa-bilităţii plantelor care constituie materia primă.Factorul uman: y consolidarea legăturii cu furnizorii (producători şi muncitori agricoli) pentru îmbunătă-ţirea pregătirii lor tehnice, a nivelului lor de viaţă şi a independenţei lor.Etic: y aplicarea unei politici de cumpărare responsabilă în scopul încheierii de tranzacţii mai echitabile pentru toate părţile interesate.Aşteptări din partea consumatorului: îmbunătăţirea

relaţiilor întreprinderii cu consumatorii şi pacienţii. Alex Saunois, responsabil în domeniul C&D la Expanscience, ne explică ce anume a schimbat pentru întreprindere implementarea ISO 26000: „Stabilirea unei strategii de RSI, sprijinită pe ISO 26000, constituie un mijloc de a ne adapta perspectiva industrială şi de a adopta, pentru noi şi pentru partenerii noştri, cea mai bună abordare pentru a face faţă provocărilor de durabilitate”, subliniază el. În acest mod, vom putea selecţiona părţi interesate sensibile la strategia noastră de durabilitate şi care respectă aceste principii.

ISO 26000 este uşor de aplicat?

Pentru Expanscience, într-un sens, „da”, de îndată ce filozofia şi abordarea sunt bine înţelese şi bine interpretate. Dar nu este suficient să urmezi corect principiile, termenii şi definiţiile ISO 26000. Trebuie să ştii „cum să adaptezi liniile directoare” la specificul activităţilor Expanscience şi la impacturile generate de întreprindere”, conchide Alex Saunois


Soluţii pentru lanţul de aprovizionare

Conştient de responsabilitatea sa pentru lanţul de aprovizionare, Expanscience a pus la punct o strategie specifică în domeniul dezvoltării durabile, care ia forma concretă a unui referenţial al „lanţului de aprovizionare responsabil”, în conformitate cu definiţiile şi practicile specificate în standardul ISO 26000 şi în referenţialul Uniunii pentru Comerţul Ecologic şi Etic (UCEE). Alex Saunois declară că demersul de responsabilitate socială a implicat două etape importante. Prima etapă a constat în punerea la punct a strategiei RSI a Expanscience, pe baza ISO 26000. După ce a decis să supună toate materiile prime şi produsele realizate de laborator acestei strategii, a doua etapă a constat în analiza fiecărei surse a lanţului de aprovizionare, pentru a identifica impacturile pozitive şi negative ale activităţilor sale. Au fost apoi examinate, decise şi aplicate acţiunile RSI în funcţie de aceste anga-jamente şi de aceste impacturi. ISO 26000 oferă, potrivit Expanscience, cea mai bună abordare şi cele mai bune ori-entări pentru stabilirea unei strategii de durabilitate şi de management responsabil.

Alex Saunois, responsabil în domeniul cercetării şi dezvoltării, la laboratoarele Expanscience

În Burkina Faso, Expanscience a acordat Uniunii Fe-meilor Meşteşugari un avans în bani la recolte şi un micro-credit destinat achi-ziţiei unei parcele de teren, pe care a fost construită o clădire destinată depozitării recoltelor ecologice

20

Expanscience în cifre

871 de colaboratori

711 în Franţa şi 160 în filiale•60% femei•41,3 de ani vârsta medie•

56,8 milioane de produse fabricate

240,5 milioane de euro cifră de afaceri•4,3% din cifra de afaceri este investită în fiecare an în cercetare şi •dezvoltare

76 de brevete

depuse între 1997 şi 2012•10 filiale şi 84 de state distribuitoare.•

Repartiţia cifrei de afaceri pe activitate (%)

3,2 4,5 0,3 1,3Dermatologie Stomatologie Instruire Materii prime

cosmetice

Laboratorul de biologie celulară al Expanscience

Cosmetice pentru piele

Reumatologie%

%


Mobilizarea întreprinderii

Cum a fost primit standardul ISO 26000 de către în-treprindere? Domnul Saunois consideră că ISO 26000 constituie un instrument ideal de sensibilizare la respon-sabilitatea socială şi Expascience a luat mai multe măsuri pentru realizarea acestui obiectiv:

Reuniuni regulate, cu caracter informativ, destinate ytuturor membrilor personalului, pentru a explica linia strategică şi angajamentele întreprinderii;Reuniuni pe grupuri de lucru pe tema dezvoltării dura- ybile, în cadrul fiecărui departament;Diversificarea materiilor prime şi a produselor în ca- ydrul grupurilor de lucru care aplică criteriile RSI.

Fiecare salariat, de la Direcţia de Cercetare, până la cea de Marketing, este instruit în spiritul acestei strate-gii, obiectivul fiind dezvoltarea, adaptarea sau modificarea practicilor de lucru responsabile.

Consecinţe pozitive pentru întreprindere

Întocmai ca majoritatea întreprinderilor care imple-mentează ISO 26000, laboratoarele Expanscience in-tegrează provocările sociale în strategia lor economică,

pentru a se pregăti mai bine şi pentru a acţiona într-o lume mai bună. Alex Saunois a declarat: „Implementarea ISO 26000 în cadrul proiectelor noastre de diversificare a materiilor prime şi a produselor ne-a permis obţinerea unei viziuni complete şi integrate a impacturilor generate de activităţile noastre. Principalul obiectiv al Expansci-ence era de a asigura aprovizionarea cu materii prime, în condiţiile îmbunătăţirii dezvoltării durabile”. El continuă: „Aplicarea acestui standard, care nu are scopuri de certi-ficare, constituie o adevărată oportunitate pentru o între-prindere ca a noastră pe planul practicilor responsabile, al securităţii lanţului de aprovizionare, al anticipării crizelor (pe plan intern, de exemplu, la părţile noastre interesate) şi al întăririi credibilităţii noastre ca adevărat factor al dez-voltării durabile, prin acţiuni concrete.


Toate activităţile Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Expanscience respectă practicile responsabile conforme liniilor directoare ale ISO 26000.

22

Să transformi Eurovision într-un eveniment responsa-bil din punct de vedere ecologic nu era o treabă uşoară. Un asemenea demers presupunea luarea în calcul a multiple aspecte: feluri de mâncare şi băuturi, transport, energie, tratarea deşeurilor, etc. Susanna Windblad, şefă de pro-iect pentru oraşul Malmö, a rezolvat provocarea, utilizând doar ISO 20121 şi convingerea sa că a face ceea ce este just trebuia să fie elementar – o experienţă pozitivă, care te îmbogăţeşte spiritual, şi pe care ne-o împărtăşeşte şi nouă. Ea ne dezvăluie în acest articol secretele şi şiretli-curile sale, precum şi învăţămintele pe care le-a tras din „aventura sa”.

ISO Focus: De ce aţi ales ISO 20121?

Susanna Windblad: Aveam sentimentul că acest standard constituia un bun mijloc pentru oraşul Malmö de a îşi face cunoscută reputaţia de oraş ecologic. Standar-dul ne-a servit drept instrument pentru a identifica pro-vocările legate de durabilitatea în schimburile noastre cu partenerii şi prestatorii de servicii care au răspuns cererilor noastre de ofertă.

ISO 20121câştigător

la Eurovision

Nimeni nu ar fi crezut că

este uşor să faci din con-

cursul Eurovision 2013,

care a atras 100 000

de persoane la Malmö

(Suedia), un eveniment

responsabil din punct

de vedere ecologic.


Iniţiativele luate

La Malmö, suntem de părere că trebuie să fie uşor să faci lucrurile care sunt drepte. De aceea, am propus soluţii „blânde” participanţilor şi personalului, pentru a îi încuraja să adopte un comportament responsabil din punct de ve-dere ecologic, prin intermediul iniţiativelor următoare:

O reţea de transport eficientă – am luat măsuri pentru yca delegaţii şi presa să dispună gratuit şi uşor de trans-porturi publice şi am îndemnat vizitatorii să se depla-seze cu trenul la locul manifestării.Hrană gustoasă şi ecologică în acelaşi timp: am servit yşi am promovat produsele locale, care protejează me-diul.Apa de la robinet în sticlă – am distribuit sticle reuti- ylizabile serviciilor de presă şi delegaţilor, luând măsuri pentru ca participanţii să poată accede uşor la robinete, pentru a le umple în locurile importante.Reciclare: am facilitat participanţilor reciclarea. ySensibilizarea: am explicat celor 550 de benevoli ce yînsemna managementul responsabil şi dezvoltarea du-rabilă şi cum să acţioneze pentru a da exemplu.

Cea mai mare provocare

Cel mai greu a fost să gândim în termeni de obiective măsurabile, pentru a defini durabilitatea pe plan social şi economic. Susanna Windblad, şefă de proiect pentru oraşul Malmö,

Suedia.

ISO 20121 pe scurt

Titlu complet

ISO 20121, Sisteme de management responsabil aplicate evenimentelor. Cerinţe şi recomandări de implementare

Obiectiv

Îi ghidează şi îi sprijină pe organizatorii de eveni-mente dornici să integreze principiile de mana-gement responsabil în activităţile lor.

Când a fost publicat standardul?

2012

Printre cei care au adoptat standardul se numără Jocurile Olimpice de la Londra 2012 (LOCOG), Preşedinţia Daneză a Consiliului Uniunii Euro-pene, Manchester United Ltd., Stadionul Croke Park (al patrulea mare stadion al Europei), Con-cursul Eurovision, 2013.

Vizitatori îndemnaţi să utilizeze transporturile publice şi să renunţe la automobilul personal.

24

Resursele mobilizate

Am lucrat la capacitate maximă în timpul realizării proiectului şi am beneficiat de sprijinul unui asistent, pen-tru implementare.

Rezultate şi impact

Nu cunosc încă rezultatele definitive, dar vă pot da câ-teva exemple:

Aplicarea unui nou sistem de vânzare a biletelor, care ypermite evitarea aşteptării la cozi;Stabilirea unui nou sistem de reciclare pe care îl vom yreutiliza după aceea;Au fost servite 80 000 de ceşti de cafea provenită din ycomerţul echitabil;Sticlele de apă reutilizabile, al căror impact asupra ymediului este de o mie de ori mai dăunător decât con-sumul de apă din sticlă a constituit un succes.

Sfaturi pentru utilizatorii ISO 20121

Este foarte important să comunici eficient cu toate per-soanele care participă la eveniment şi să urmăreşti îndeplinirea sarcinilor organizaţionale pe le-ai delegat altora întrucât dura-bilitatea trebuie să rămână valoarea fundamentală a proiectu-lui. Mai ales, nu ţintiţi prea sus şi sărbătoriţi fiecare reuşită!


Umpleţi-vă sticla de la acest robinet!


Un standard unic, care să se aplice peste tot. Aceasta este politica pertinenţei mondiale a standardelor, efectivă de câţiva ani, care a generat temeri la începutul implemen-tării sale, mai ales în cazul preluării standardelor EN în standarde ISO. În domeniul securităţii la locul de muncă, din dificultăţi, în succese, standardizatorii au găsit soluţia.

Cum să elaborezi documente de standardizare inter-naţionale care să răspundă concomitent conceptului de pertinenţă mondială şi reglementării europene? Problema a fost ridicată în urmă cu câţiva ani, când multe standarde EN au fost preluate la ISO. „Standardele europene au fost elaborate la un moment dat în contextul directivelor comunitare”, declară Annick Hamel, responsabilă pentru proiecte europene şi internaţionale la AFNOR. Europa este singura regiune din lume unde există o asemenea le-gătură între reglementare şi standardizare. „Nivelul cerin-ţelor este ridicat, aşa de ridicat încât puţine state pot face faţă ritmului. Apărarea esenţei realizărilor europene repre-zintă o activitate permanentă”. Tendinţa internaţionaliză-rii standardelor s-a accentuat din cauza Acordului de la Viena, pe de-o parte şi pentru că adoptarea de standarde internaţionale prezintă o serie de avantaje, pe de altă parte. Astfel, în cadrul maşinilor, fabricanţii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa internaţională au totul de câştigat de pe urma existenţei unui standard recunoscut la nivel in-

ternaţional: el suprimă necesitatea de a proiecta versiuni diferite ale produselor pentru fiecare piaţă şi generează economii la scară largă. Faptul că standardele europene servesc adesea ca bază pentru standardele internaţionale oferă un timp de avans fabricanţilor europeni. Pentru fa-bricanţii din ţările terţe care furnizează produse pe piaţa europeană, existenţa unui standard internaţional bazat pe un standard european facilitează respectarea reglementării europene. Menirea unui standard internaţional pertinent la nivel mondial este să furnizeze o soluţie unică aplicabilă peste tot în lume. Totuşi, când acest lucru nu este posibil, ISO admite că standardul internaţional comportă opţiuni în caz de diferenţe legitime ale pieţei bazate pe diferenţe de legislaţie, de condiţii economice, sociale şi în caz de di-ferenţe esenţiale legate de infrastructuri, climă, geografie sau antropologie. „Se pune problema definirii celui mai mare numitor comun. Dacă unele state au nevoie de speci-ficaţii suplimentare oferite de standarde sau de specificaţii tehnice naţionale sau regionale, nu au decât…”, declară Annick Hamel.

Maşinile agricole

„Standardul NF EN ISO 4254-1 stabileşte cerinţele generale de securitate pentru maşinile agricole, pentru a răspunde cerinţelor Directivei Maşini”, afirmă Véronique

Pertinenţa mondială a standardelorMarie-Claire Barthet

Reluarea standardelor ISO ca standarde EN referitoare la maşinile agricole a constituit un caz de şcoală

26

Duranton, şefă de proiect la AFNOR. „La început, s-a revizuit standardul EN 1553 de către CEN/TC 144 şi ISO/TC 23 în cadrul Acordului de la Viena, cu leadership-ul ISO. Cazul acestui standard a permis să se defi-nească aplicarea politicii de pertinenţă mondială la nivelul CEN”. Experţii s-au opus unei cerinţe specifice privind protecţia elementelor mobile de trans-misie: în Europa, un protector trebuie acţionat de un instrument, în cadrul unui demers voluntar. Franţa a respins soluţia a două opţiuni în standardul preconizat cu titlu de compromis, una din cele două opţiuni nefiind conformă cu cerinţele directivei. Dezbaterile şi opunerile au mers mai departe, autori-tăţile publice franceze, în cazul de faţă Ministerul Agriculturii, fiind deosebit de vigilente la acest punct. După mai mulţi ani de discuţii şi de proceduri, cerinţele care ridicau probleme au fost publicate în două specificaţii tehnice (TS) diferite. Una dintre aceste specificaţii tehnice a fost reluată ca standard european (EN 15811:2009*, Maşini agricole. Protec-tori pentru elemente mobile de transmitere a puterii. Protector cu deschidere cu ajutorul sculei, ISO/TS 28923:2007 modificat) şi menţionat în Jurnalul Uniunii Europene. Pe de altă parte, pentru a facilita utiliza-rea acestor standarde, autorităţile publice franceze s-au străduit să clarifice prin intermediul preambulului european, le-

* Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat acest standard ca standard roman. A se vedea nota de la sfârşitul artico-lului

gătura dintre EN ISO 4254-1:2009* şi EN 15811:2009*. Acesta din urmă pre-cizează că ele trebuie utilizate împre-ună. Acelaşi lucru se întâmplă cu fiecare din părţile specifice ale EN ISO 4254, care stabilesc prescripţii complementare pentru unele maşini specifice. Recentul standard EN 4254-11*, „elaborat cu scopul de a oferi mijloace pentru a se conforma cerinţelor Directivei Maşini, determină prescripţiile de securitate şi verificările pentru proiectarea şi con-struirea maşinilor de cules şi balotat”.

Introducerea precizează că el se aplică împreună cu standardele NF EN ISO 4254-1, care furnizează cerinţele de securitate comune maşi-nilor agricole, şi NF EN 15811, care specifică regulile referitoare la protec-ţia elementelor mobile de transmisie. „Maşinile forestiere portative sunt un exemplu de reuşită mai uşoară a revizu-irii standardelor europene la nivel inter-naţional”, subliniază Véronique Duran-ton. Acest lucru se explică prin faptul că, dacă piaţa este internaţională, liderii sunt în majoritate europeni. Revizuirile standardelor au fost realizate împreună de alte organisme ale ISO/TC 23 şi ale CEN/TC 144, în cadrul Acordului de la Viena. Au fost publicate standardele EN ISO 11681, Partea 1*, Maşini fores-tiere. Cerinţe de securitate şi încercări ale ferăstraielor cu lanţ portabile: Ferăstraie cu lanţ pentru lucrări forestiere şi Partea 2*, Maşini forestiere. Cerinţe de securitate şi încercări ale ferăstraielor cu lanţ porta-bile. Ferăstraie cu lanţ pentru întreţine-

Acordul de la VienaAcordul de la Viena este considerat de stan-dardizatori un acord clasic. Acest acord de cooperare tehnică între ISO şi CEN a fost publicat în 1991 şi confirmat în 2001. El recunoaşte întâietatea standardelor inter-naţionale, ridicată la Organizaţia Mondi-ală a Comerţului (OMC). El recunoaşte, de asemenea, necesităţile specifice – cele ale pieţei unice europene, de exemplu. Acordul stabileşte două moduri esenţiale de elabo-rare a standardelor în colaborare, unul sub conducerea ISO, celălalt sub conducerea CEN, documentele elaborate în cadrul unei organizaţii fiind notificate pentru aprobare simultană de către cealaltă organizaţie. El are scopul de a optimiza utilizarea resurselor umane şi bugetare consacrate standardizării, evitând paralelismul lucrărilor şi dezvoltând sinergiile.

Standardele europene pentru echipament forestier portabil au devenit internaţionale fără dif icultate

rea arborilor, EN ISO 11680, Maşini portabile de îndepărtare a mărăcinilor şi de tăiere a ierbii, echipate cu motor, EN ISO 11680-1*, Maşini forestiere. Ce-rinţe de securitate şi încercări pentru ma-şinile de elagat echipate cu motor. Maşini echipate cu motor cu ardere internă inte-grat sau NF EN ISO 22867*, Maşini forestiere. Cod de încercare a vibraţiilor pentru maşinile portabile ţinute cu mâna, cu motor cu ardere internă. Vibraţii la ni-velul mânerelor şi NF EN ISO 22868*, Maşini forestiere şi maşini pentru gră-dinărit. Cod de încercare acustică pentru maşinile portabile, ţinute cu mâna, echi-pate cu motor cu ardere internă. Metodă de expertiză (clasa de exactitate 2).



Cuvântul specialistului

Laure Ginesty

Specialist în domeniul standardizării la Direcţia Generală a Ministerului Muncii, al Ocupării Forţei de Muncă şi al Sănătăţii

„Calitatea standardelor are consecinţe asupra sănătăţii şi securităţii po-pulaţiei active”

Sănătatea şi securitatea la locul de muncă trebuie să atingă un nivel optim pentru persoanele active din Franţa. În acest domeniu, directivele europene ale Noii Abordări (Maşini şi Echipa-mente de Protecţie Individuală) stabilesc cerinţe esenţiale, iar standardele armonizate oferă prezumţia de conformitate cu aceste cerinţe. Iată de ce ministerul este vigilent cu privire la elaborarea de standarde: produsele trebuie să furnizeze un nivel de calitate şi securitate mul-ţumitor în raport cu reglementarea. Această vigilenţă este esenţială: cunoaştem costul social al accidentelor de muncă. Prevenirea lor joacă un rol important. Urmărim îndeaproape lucrările de standardizare cu privire la cărucioarele de manipulare, maşinile de terasament, maşinile-scule sau maşinile agroalimentare. În vederea îmbunătăţirii calităţii standardelor referitoare la maşini şi la echipamentele de protecţie individuală, ţinând seama de cerinţele esenţiale ale directivelor, a fost iniţiată o activitate cu privire la prezumţia de conformitate. Adesea, cerinţele nu sunt tratate într-un standard şi acest lucru nu se ştie. Un document elaborat de Comitetul de Orientare Strategică 11 va fi curând difuzat de Biroul Consultativ Strategic al CEN pentru Sănătatea şi Securitatea la Locul de Muncă (SAB OHSAS). Trebuie îndepărtate neclarităţile şi furnizate piste de progres şi propuneri de acţiune. Standardele armonizate trebuie să indice în mod transparent care cerinţe esenţiale sunt acoperite şi care nu sunt. De asemenea, ele trebuie să fie trasabile. Calitatea standardelor are consecinţe asupra sănătăţii şi securităţii populaţiei active. Iată de ce autorităţile statului nu au ezitat să întreprindă proceduri care uneori sunt gre-oaie cum ar fi obiecţiile formale în cadrul pertinenţei mondiale a standardelor şi să le asume până la capăt.

STANDARDE DIN CUPRINSUL ACESTUI ARTICOL ADOPTATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ORGANISMUL NAŢIONAL DE STANDARDIZARE

EN 15811:2009, cu indicativul SR EN 15811:2010 şi titlul: Maşini agricole. Protectori pentru elemente mobile de transmitere a puterii. Protector de deschidere cu ajutorul sculei;

EN ISO 4254-1:2009, cu indicativul SR EN ISO 4254-1:2010 şi titlul: Maşini agricole. Securitate. Partea 1: Cerinţe generale;

EN 15811:2009, cu indicativul SR EN 15811:2010 şi titlul: Maşini agricole. Protector cu deschidere cu ajutorul sculei;

EN ISO 4254-11:2010, cu indicativul SR EN ISO 4254-11:2011 şi titlul: Maşini agricole. Securitate. Partea 11: Maşini de cules şi balotat;

EN ISO 11681-1:2008, cu indicativul SR EN ISO 11681-1:2009 şi titlul: Maşini forestiere. Cerinţe de securitate şi încercări ale ferăstraielor portabile cu lanţ. Partea 1: Ferăstraie cu lanţ pentru lucrări forestiere;

EN ISO 11681-2:2008, cu indicativul SR EN ISO 11681-2:2009 şi titlul: Maşini forestiere. Cerinţe de securitate şi încercări ale ferăstraielor portabile cu lanţ. Partea 2: Ferăstraie cu lanţ pentru întreţinerea arborilor;

EN ISO 11680-1:2008, cu indicativul SR EN ISO 11680-1:2009 şi titlul: Maşini forestiere. Cerinţe de securitate şi încercări pentru maşinile de elagat echipate cu motor. Partea 1: Maşini echipate cu motor cu ardere internă integrat;

EN ISO 22867:2008, cu indicativul SR EN ISO 22867:2009 şi titlul: Maşini forestiere. Cod de încercare a vibraţiilor pentru maşinile portabile ţinute cu mâna, echipate cu motor cu ardere internă. Vibraţii la nivelul mânerelor;

EN ISO 22868:2011, cu indicativul SR EN ISO 22868:2011 şi titlul: Maşini forestiere şi maşini pentru grădinărit. Cod de încercare acustică pentru maşinile portabile, ţinute cu mâna, echipate cu motor cu ardere internă. Metodă de expertiză (clasa de exactitate 2).

Pentru standardizatorii europeni, se pune problema apărării realizărilor standar-delor europene când sunt transformate în standarde internaţionale


28

După standardul ISO 31000, care s-a bucurat de un succes deosebit, un nou raport tehnic vine să completeze demersul managementului riscului. Cu ISO/TR 31004:2013, Linii directoare pentru implementarea ISO 31000, organizaţiile vor putea să îşi alinieze mai uşor practicile de management al riscului cu principiile ISO 31000.

Ce este ISO/TR 31004?

Nimeni nu şie ce ne rezervă viitorul. Afacerile dvs. pot continua să meargă bine sau, brusc, vă confruntaţi cu o criză econo-mică, cu o catastrofă naturală sau cu orice altă formă de perturbare a activităţii. Riscul este, prin definiţie, „efectul incertitudinii asupra obiectivelor unei organizaţii”.

Raportul tehnic ISO/TR 31004 vă va ajuta să stabiliţi un sistem sau să vă aliniaţi elementele existente pentru a detecta, înţelege şi gestiona riscurile potrivit abordării ISO 31000 – document generic recunoscut la nivel internaţional, care descrie un cadru de referinţă în domeniul managementului riscului, care se aplică în toate organizaţiile, de toate tipurile şi de toate dimensiunile.

ISO/TR 31004 este util ca supliment la ISO 31000?

ISO/TR 31004 este un sprijin suplimentar pentru a implementa mai eficient ISO 31000. El propune:

O abordare structurată pentru a gestiona în mod optim trecerea de la practicile dvs. vechi de management al riscului, •la cele ale ISO 31000;O explicare a conceptelor subadiacente ISO 31000 cu recomandări şi exemple practice care răspund la necesităţile •specifice.Recomandări suplimentare cu privire la principiile şi cadrul organizaţional de management al riscului, explicat în •ISO 31000.

Va fi util acest raport tehnic pentru mine?

ISO 31004 se aplică tuturor tipurilor de organizaţii, de toate dimensiunile. Acest referenţial poate fi implementat de în-treprinderile de stat sau private, de colectivităţi, asociaţii, grupuri sau persoane particulare.

Dacă deciziile dvs. au repercusiuni asupra capacităţii organizaţiei dvs. de a îşi realiza obiectivele, dacă sunteţi implicat în conducere şi dacă furnizaţi servicii de consultanţă şi de sprijin în calitate de expert în domeniul managementului riscului, ISO/TR 31004 vă va fi, cu siguranţă, util. De asemenea, va fi util tuturor celor interesaţi de managementul riscului: profesori, studenţi, legislatori şi organisme de reglementare.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat ISO 2013

ISO/TR 31004 facilitează managementul riscului


Cifrele constituie dovada! Certificarea conformităţii cu standardele pentru sisteme de management ISO progresează. O atestă statisticile publicate în Studiul ISO cu privire la certif icare.

Acest studiu anual, care a ajuns la cea de-a 20-a ediţie, prezintă o vedere de ansamblu la nivel mondial, a certificării în con-formitate cu standardele pentru sisteme de management ale ISO. Potrivit acestei ultime ediţii, la sfârşitul anului 2012, cifrele pentru toate certificările au marcat o creştere susţinută, cu un total de 1 504 213 certificare acordate în 191 de state.

Cu această creştere record a numărului de certificări, studiul evidenţiază întreaga utilizate a sistemelor de management ISO pentru piaţă, în economia mondială. El arată, într-adevăr, că, în raport cu cifrele din 2011, numărul certificărilor de con-formitate cu fiecare dintre cele şapte standarde pentru sisteme de management ISO a progresat.

Să luăm un exemplu: la doar doi ani de la apariţia sa, ISO 50001, cu privire la managementul energiei, a cunoscut o creştere fulgerătoare (332%) datorită interesului deosebit pe care standardul l-a suscitat în Europa şi în Asia de Sud-Est. Ne aşteptăm la o dezvoltare a certificării în acest domeniu în cursul anilor următori întrucât, în domeniul eficienţei energetice, rezultatele sunt deja perceptibile pe termen scurt.

În ansamblu, Asia înregistrează şi în acest an cele mai bune rezultate. Stimulată de o dezvoltare economică susţinută şi de o puternică producţie industrială şi manufacturieră, China figurează printre primele zece state pentru şase din cele şapte standarde de certificare menţionate în acest studiu.

Valoare adăugată

Studiul ISO 2012 are un atu suplimentar: pentru a obţine rapid rezultatele, le puteţi vizualiza colorat, pe ţări, pe o hartă a lumii.

Alegeţi un standard şi veţi vedea situaţia sa pe hartă sau o ţară, pentru a vedea evoluţia certificării în conformitate cu acest standard de-a lungul anilor.

Amuzaţi-vă! Exploraţi harta şi informaţi-vă, datorită acestor noi posibilităţi, printr-un simplu clic!

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2013

Studiul ISO cu privire la certificare

30

De la semnalele de securitate pentru scăldat, la cele pentru informarea publicului, trecând prin simboluri pentru automo-bile şi echipamente, puteţi naviga printre cele peste 4 000 de simboluri grafice ale ISO, pe Platforma de navigaţie online a ISO (OBP).

Alegeţi dintre simbolurile sau colecţiile disponibile sau cumpăraţi colecţia completă a simbolurilor grafice ale ISO, la un preţ extrem de avantajos. În plus, veţi putea vizualiza simbolurile sub formă de vinietă înainte de a cumpăra.

Fie că sunteţi o întreprindere mare sau mică, OBP va fi pentru dumneavoastră un „ghişeu unic”, care vă va oferi un acces rapid şi uşor la cea mai mare colecţie existentă de simboluri grafice. Totul este la îndemâna dumneavoastră! Este suficient un clic pentru a găsi simbolul pe care îl căutaţi!

Valoare adăugată

Abonaţii vor putea:

Obţine simboluri noi sau actualizate pentru colecţie lor, fără costuri suplimentare;•Descărca la distanţă simbolurile, după dorinţa lor, în formate de înaltă rezoluţie precum EPS şi Al;•Efectua cercetările după numărul de referinţă, categorie sau după cuvânt cheie.•

Pentru un preţ forfetar anual, veţi dispune de aceste colecţii de simboluri grafice pe orice calculator sau tabletă care posedă o conexiune la Internet. Nu aveţi nevoie de o colecţie completă?

Puteţi la fel de bine să achiziţionaţi simbolurile la unitate, în caz de nevoie. Nu aşteptaţi, descoperiţi chiar acum pagina noastră pe simboluri grafice!

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă 2013

Navigaţi printre cele 4 000 de simboluri grafice ale ISO!


Cancerul de sân este forma de cancer cel mai frecvent întâlnită la femeile din lumea în-treagă, atât în statele dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare.

Depistarea sa din timp constituie unul din cele mai bune mijloace de îmbunătăţire a şan-selor de supravieţuire şi poate fi practicată în două moduri – prin palpare sau cu ajutorul unei mamografii.

O mamografie este un clişeu radiografic cu raze X al sânului, pentru depistarea oricărei modificări anormale. Rezultatele pot fi transmise direct unui calculator şi convertite în ima-gine digitală prin citire şi interpretare de către radiolog.

ISO a elaborat mai multe standarde internaţionale în domeniul imageriei digitale, mai ales ISO 12052, Informatică în domeniul sănătăţii. Imagerie digitală şi comunicare în medicină (DICOM), care include desfăşurarea operaţiilor şi managementul datelor.

Acest standard permite schimbul şi managementul imaginilor digitale şi al informaţiilor asociate prin intermediul a numeroase dispozitive de imagerie medicală şi sisteme informatice puse la punct de diverşi fabricanţi, utilizate la ora actuală. Fără acest standard, un serviciu de radiologie modernă nu ar putea funcţiona.

Kevin O’Donnell, unul dintre experţii comitetului tehnic al ISO care are sarcina de a elabora şi de a actualiza standardul ISO 12052, explică: „Datorită acestui standard, imaginile pot fi citite pe orice echipament. Formatul de imagerie digitală şi de comunicare în medicină (DICOM), permite descărcarea la distanţă şi examinarea imaginilor, indiferent de locul în care au fost efectuate. Este esenţial pentru radiologi şi oncologi să poată compara noile imagini cu cele vechi, pentru a observa schimbările şi progresia sau stabilizarea unei patologii”.

Pentru o înmulţire a clişeelor

După cum precizează dl O’Donnell, „mamografia este utilizată din ce în ce mai mult pentru depistarea din timp a cancerului de sân şi, cu vechea formulă, care necesita dezvoltarea clişeelor, niciodată radiologii nu ar fi în măsură să citească zilnic atâtea ima-gini. Datorită standardului ISO 12052, tehnicile actuale de mamografie, cu achiziţia şi examinarea imaginilor, sunt posibile”.

În plus, utilizarea standardului a facilitat tratarea datelor în numeroase încercări clinice desfăşurate în cadrul cercetării cu privire la cancerul de sân.

ISO 12052 simplifică viaţa pacienţilor

Pe de altă parte, capacitatea de schimb de informaţii contribuie la facilitarea vieţii pacienţilor. De mai mulţi ani, imaginile DICOM sunt înregistrate pe toate tipurile de suporturi: CD, DVD, chei USB, care permit copii de înaltă rezoluţie a clişeelor.

Pacientele se pot prezenta cu clişeele efectuate anterior când schimbă clinica, dacă s-au mutat, de exemplu, sau când trebuie să fie îngrijite în alt centru de tratament, dacă le-a fost depistat un cancer. Elaborarea recentă a noi părţi ale standardului ISO 12052 va permite în curând schimbul de date DICOM, datorită unor produse ultraperformante, axate pe Web şi informatică în nor.

Utilizare generalizată

Kevin O’Donnell subliniază cât de mult a contribuit standardul la diagnosticarea cancerului de sân: „Standardul DICOM este utilizat la nivel mondial în majoritatea clinicilor care sunt echipate cu aparate cu imagerie medicală.

Toate sistemele de mamografie care există astăzi pe piaţă se bazează pe standardul ISO 12052. Toate clişeele sunt trans-mise fie radiologului, cu ajutorul unui protocol al standardului DICOM, fie în clinicile mai vechi, trimise de către o impri-mantă care utilizează un protocol de acest tip”.Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2013

Standardele ISO ajută la depistarea cancerului de sân

Fapte şi cifreÎn 2008, aproximativ 1,38 mili-oane de cazuri noi de cancer de sân şi 458 000 de decese au fost înregistrate. În acest domeniu, depistarea prin mamografie este singura metodă a cărei eficacitate a fost dovedită. Potrivit Centrului Internaţional de Cercetare asupra Cancerului, în statele cu venituri ridicate, unde depistarea este efectuată pe 70% din populaţia cu risc, această metodă poate per-mite reducerea mortalităţii legate de cancerul de sân cu 20 până la 30% la femeile de peste 50 de ani.

32

Aplicaţia se comercializează plecând de la pachetul de bază, la care se adaugă preţul co-respunzător numărului de accese simultane solicitate în plus (user/parolă).

În preţul pachetului de bază sunt incluse:

de la unu la patru accese simultane; x

un pachet de standarde, la alegere, în limita a 75 de pagini. x

Pe lângă facilităţile preluate de la apli-caţia InfoStandard, avantajele utilizării noii aplicaţii sunt:

posibilitatea accesării de către an- xgajaţii dvs. de la orice punct de lucru prin conectare la server, fără a mai fi legaţi de un anume calcu-lator;

instalarea aplicaţiei este mult mai xuşoară;

fiecare user îşi poate face propria xlistă de interes cu standardele pe care le utilizează cel mai des;

a fost introdusă şi căutarea după xdata (intervalul) de aprobare a standardelor.

INFOSTANDARDDORIŢI O INFORMAŢIE DESPRE UN STANDARD, DAR NU SUNTEŢI LA BIROUL DUMNEAVOASTRĂ?

SOLUŢIA ESTE ACCESUL LA INFOSTANDARD WEB

UNDE? În secţie, pe şantier, în inspecţie, în delegaţie sau chiar în fotoliul de acasă…

PE CE? Pe calculator (staţie), laptop, iPad, Smartphone…

CUM? Cu user şi parolă

APLICAŢIA INFOSTANDARD WEB

VĂ OFERĂ LIBERTATEA DE CARE

AVEŢI NEVOIE!

Informaţii la un click distanţă!WEB

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 573

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 82 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 885

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 369Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 236

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servi-cii în domeniul telecomunicaţiilor

şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2013

StandardizareaDecembrie 2013 ASRSROO 2013 web.pdf · relarea cu SR EN ISO 9001:2008, Sis-teme de...

Documents

Transcript of StandardizareaDecembrie 2013 ASRSROO 2013 web.pdf · relarea cu SR EN ISO 9001:2008, Sis-teme de...