Silvia ANDREI

Stafetat

WEditura PASTEL, Braqov, 2017

:,lii-.,1-!,

O Toate drepturile sunt rezervate autoarei.

Editat de: SC Pastel Impex SRLBraqov, Str. Bisericii Romdne nr.53e-mail : editurapast el@gmail. c omtel. 0733.04.32.63

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei:ANDREI, SILVIA

$tafeta / Silvia Andrei. - Braqov : Pastel,20IJrsBN 97 8-606-6s8-25 5 -r

82l.l3s.r

MARIA - 7944

I

Soarele delicat de aprilie arunca cdteva raze timide asupra

oragului iegit nu de mult din amorleala iernii. ,,O, de-am iegi 9i noi din

iarna r5zboiului, si fie, dupi at6lia ani, in sf6r9it, pace!" cugetd Ma-

ria, privind pe geamul de la etajul I curtea pietruitS. De la fereastra

apartamentului lor se vedeau magaziile de lemne ale celor 5-6 familii

care locuiau in aceeagi curte de pe strada Regina Maria, vecini de

mulli ani. P6nd acum, rdzboiul nu-i afectase prea mult. Se desfS;ura

undeva departe de zidurile Bragovului gi in familia lor restr6nsd nu

aveau pe nimeni pe front. Maria trecuse de 19 ani 5i nu era nici md-

car logoditS, necum mdritatS, iar tatdl ei, Leo, nu fusese recrutat da-

toriti unor probleme de sinitate. Leo era prescurtarea de la Leonard

gi mama glumea adesea spun6nd ci Leo vine de la ,,leu". ,,Un leu ugor

prifuit" -il tachina ea.

Fratele tatdlui, unchiul Dominic, avea un mic magazin de tex-

tile, iar Leo igi ajuta fratele, fiind angajatul acestuia. Mama lrina era

uneori supiratd cd Leo nu fusese in stare s5-9i faci propria lui aface-

re, dar ii trecea repede, cici igi iubea solul 9i n-ar fi vrut ca acesta sd

se schimbe. Tatdl era un boem, inclinat spre arti 9i poezie, o fire totallipsit; de pragmatism. Scria versuri pe care nu le publica, scria doar

a$a, pentru plScerea lui gi auditoriul siu preferat erau solia gi fiica,

clar gi c61iva prieteni cu care iegea adesea in ora9. Preferau o cafenea

,r;czatd in Piaga Sfatului, aproape de clSdirea Bincii, unde puneau

lara la cale ldngd o ceagci de cafea in care turnaseri c6teva picituride cognac sau chiar l6ngd o bere produsi de fabrica Czell din D6rste.

Mama era telefonisti gi vorbea mereu despre dificultatea

acestei meserii, in care creierul, atenlia, erau solicitate la maximum,

motiv pentru care gi aveau posibilitatea de a se pensiona mai devre-

me. Pe Maria, pdrinlii o trimiseserd la pensionul condus de cilugirile,din spatele Pogtei Centrale, o institulie extrem de serioasS, in care

fetele igi insugeau cunogtinle de culturi generali dar 9i de viitoare

gospodine gi - lucru preluit indeosebi de pirinli - un comportamentsocial gi moral adecvat. Maria i9i amintea indeosebi de maicaAquinata, care preda latina, o femeie inteligent5, foarte severi, insddreaptd, dar ;i de o t6nird cdlugdri!5 de o frumusele angelici, cuchipul delicat, incadrat de albul gi de negrul hainei monahale, darcare nu rezistase ispitelor lumegti gi pdrdsise mdndstirea pentru a secdsdtori cu birbatul de care se tndrdgostise. Fusese un adeviratscandal la vremea aceea, pe care cdlugdrilele incercaserd sd-l tinddeparte de urechile tinerelor eleve, dar fetele aflaserd gi sugoteau pela colluri, infiorate de romantismul aventurii ilicite.

Cum fusese una din cele mai bune eleve, dupd liceu Maria si-arfi dorit mult sd se inscrie la Universitate, fie la Sibiu, fie la Bucuregti,dar pirinlii i-au spus cd acest lucru nu intrd in disculie, pentru cdpresupunea plecarea de acasi in aceste vremuri tulburi, de rizboi.Drept urmare, se inscrisese la o gcoald de secretare, pe care o absol-vise nu de mult, impreund cu Angela, cea mai bund prietend a ei, incidin pension.

Angela Bosch era fiica directorului Bincii gi avea o sori, Ama-lia, cu pulin mai mare dec6t ea. Era o fatd blondd, pldcutd, fdrd si fieo frumusefe. Un b6rfitor ar fi putut vorbi despre un ,,blond spildcit,,,dar impresia era atenuatd de expresia inocentd a ochilor ei mari gi

albagtri. Era oarecum in contrast cu sora ei Amalia, care avea ochicdprui gi pdrul de un castaniu inchis. Metaforic, ai fi putut spune cddiferenla dintre ele era cea dintre apd gifoc, una semindnd mai multcu mama, cealaltd cu papa Bosch. Locuiau vizavi de clddirea Bdncii,intr-un apartament mare, aproape luxos, pus la dispozitie de bancd gi

in care Maria era adesea invitatd sd petreacd timp cu prietenele ei.Centrul de atraclie al acestui apartament ,,de serviciu" era salonul, cuun parchet elegant 9i cu o superbd oglindd cu rama aurit5, care po-tentra impresia de spaliu vast. Un loc ideal pentru petreceri elegante,degi acum, in vreme de rdzboi, ipi mai pierduse acest rol, tocmai lavremea c6nd fetele ajunseseri la v6rsta mdritigului. A patra prieteni,care se alStura adesea grupului, era Pia, o fati inalti, cu trisituribine conturate, ce denotau o voinfi puternic5. Ai fi putut spune des-pre ele cd Maria gi Angela erau tipurile angelice (cu observalia, insi,ci Maria avea o inteligen!5 vie gi o fire veseld), Amalia era tipul pasi-

onal, iar Pia cel hotir6t, voluntar. Se completau reciproc 9i se inlele-geau de minune. Cu ceva timp in urmd, se alSturaseri (cu exceplia

Plel) unui grup de tineri domni 9i domnigoare care incercau si anime

vlata culturalS a burgului, pundndu-gi talentul in oper5. Mariei ii fdcu-

se mare plScere punerea in scend a operetei ,,Liliacul"de Johann

Strauss. Amalia, cu vocea ei splendidd, avusese, bineinleles, rolulprincipal feminin, in timp ce Maria era subreta iar Angela juca un rol

masculin, prinlul Orlovsky. Aveau voce, 9i spectacolul, jucat la Redu-

ta, fusese un reai succes, nu numai monden. in acest context il cu-

noscuse Maria pe Robert, un t6nir sublocotenent care avea garni-

zoana in apropiere. Cur6nd i9i didu seama ci Robert se uiti mai multdec6t cu atenlie la ea. in mod clar o plScea 9i Maria se gAndi ci nici ei

nu-i era indiferent. T6nirul o invitase la plimbare 9i Maria acceptase.

S-au oprit sd mdn6nce o prijituri la cofetiria aflatd vizavi de magazi-

nul de textile Scherg de pe strada Porlii. La sf6r9it, Robert a condus-o

acas5 9i Maria l-a invitat inSuntru, s5-i cunoascd pSrinfii. A fost o con-

versafie politicoasd giLeo a tras concluzia ci t6ndrule bine crescut'Maria privi din nou pe geam cu tristefe. Nu fusese prea lungd

ldlla cu Robert, doar douS-trei plimbSri, dupd care tendrul plecase pe

front, Nu de mult aflase cd 9i el plitise tributul acestui rdzboi s6nge-

ros $l absurd, clzdnd in lupti undeva departe, spre est. Nu-9i dddea

seama dac! apucase sd se indrdgosteascd de el sau nu, probabil cinu, nlcl nu avusese timp. Dar murise un om t6ndr, care avea toatdvlata inainte, murise secerat poate de glonlul altui t6nir, pe care nu-l

cuno$tea, fiecare av6nd o mam5, un tati, poate o iubitS, ca intr-unjoc cu solddlei de plumb, purtali mefistofelic de un jucitor sadic sd se

ucidi unul pe altul.Deodati se simli trasd de fusti gi, intorc6ndu-se, vdzu cd m6-

na micu!5 care o aborda astfel era a verigoarei sale de 4 ani, Lory. Era

fetifa mdtugii Helene, sora tatilui, iar acum ii era foame gi-i semnala

acest lucru verigoarei mai mariin felul acesta, destul de energic. Ma-

ria se grdbi spre bucitdrie. Tdie o felie groasd de cozonac (doar era

ziua de Pagte), umplu cana lui Lory cu lapte gi fetila se apucd sd md-

n6nce cu poftd, dob6ndind in scurt timp o musta!5 albd de lapte, ca

pisicile. Maria locuia impreuni cu mama gi cu tatil ei. Mai exact, in

acest moment doar cu tatil ei, pentru ci mama lrina, fiind telefonis-

t5, fusese detapati la lard pentru perioada actuald a rdzboiului, c6ndaveau loc raiduri aeriene gi relefoanele erau obiectiv strategic. intr-adevir, de vreo doud sdptim6ni viala lor se schimbase. Noua realita-te care le tulbura relativa linigte de p6nd atunci erau raidurile aerieneale avioanelor aliafilor. De fiecare datd se didea alarma gi oamenii segrdbeau si iasd din case 9i sd se adiposteasci. p6n6 acum insd,avioanele nu avuseserd ca destinalie Bragovul. se vorbea de bombar-darea Bucuregtiului, a ploiegtiului, insd Bragovul scdpase. Dar parcipoti s; ptii ce direclie vor lua uriagele pdsdri metalice care seminauat6ta distrugere gi at6ta spaimi? singurul lucru pozitiv era ci acesteraiduri puteau insemna cd sf6rgitul rdzboiului nu era departe.

Nici tatdl nu era momentan acasd, era plecat in orag iar Mariafusese rugatd sd aibS griji de micula Lory, p6nd va putea veni mamaei s-o ia, urm6nd ca la pr6nz si se intAlneascd tofi pentru masa dePagte. ModestS - desigur - in condiliile rizboiului. Dupd ce fetitam6nc5, Maria o ldsS si se joace cu pdpuga ei, iar ea insdgi se gribispre camera sa. igi aruncd privirea asupra geamantanului din col!,unde avea pregdtite lucrurile necesare in cazul unui atac aerian. $tiace are de fdcut: trebuia sd ia valiza gi sd fugd spre cel mai apropiataddpost antiaerian.,,Astdziinsd cred cd va filini;te-?gizise ea. E doarziua de Pagte." se imbrdci, 96ndindu-se ci va iegi un pic la plimbarecu Lory, in aerul proaspit de inceput de primivard. ii era dor sd vadicopaci inmuguri!i, soare gi flori, cdci natura ipi urma legile ei, alteledecdt cele ale rdzboiului.

se opri si se pieptene in fala ogrinzii, iar apere ei refrectauchipul unei tinere de aproape 20 de ani, cu o fali delicatd, cu trdsd-turifrumoase, o fafd inocentd, incadratd de o pieptdndturd inalti, cuo bucl5 mare ?n v6rful capului, dupi moda vremii. Ridicd peria sd-giaranjeze coafura gi-n acel moment vizu pe peretele scildat in luminasoarelui umbrele unor avioane ce se apropiau giin cur6nd auzi gi urui-tul?nfundat al motoarelor. ,,Dar n-au sunat deloc sirenele,,- g6ndi eagi-n acela;i moment auzi urletul scurt gi rigugit al alarmei antiaeriene.lnstinctiv, puse m6na pe geamantan, o lui pe Lory de m6nuld gi fugiin strad6. G6ndul ei era sd ajungd pe aleea de sub T6mpa, un loc pecare-l credea mai ferit de acliunea directd a bombelor. Lory abia seputea line de ea. piciorugele ei mici se strSduiau s5 trind ritmul, in

tlmp ce o intreba intruna pe Maria, cu o voce inecatd de emofie:

,,Spune-mi, o sd murim, Maria? O si murim acum?", fird si gtie prea

blne ce inseamnd asta; dar in timp de rizboi 5i copiii se familiarizau

Cu acest cuvdnt, chiar dacd nu-linlelegeau in totalitate. Maria o incu-

raJa, cu lacrimi in ochi: ,,N-o sd murim, Lory"- in timp ce abia t6ra

geamantanul prea mare pentru ea. Deodati, un t6nir ofiler ii lui din

m6ni povara, spundndui si-l urmeze. Sub T6mpa era adunatd multilume gi Maria nu se putu !ine dupd tdnirul binevoitor. Se opri 16ngi

un copac, o lui pe Lory in brale ;i pldnse pe tdcute, rug6ndu-se sirdmdni in via!5. in jur, o mullime de oameni, care in aceste momente

aveau gi ei o singuri dorin!5: aceeagi, de a rdm6ne in via!5. Nu se mai

gdndeau la casele lor, la agoniseala lor, viala lor era singura pradi pe

care voiau s-o c6gtige dupi acest rdzboiingrozitor.Cur6nd, alarma incetS, avioanele se indepirtari dupi ce-9i

lepddaserd povara ucigitoare gi oamenii incepeau sb se risipeascS,

96ndindu-se acum, ingrijoratri, daci vor mai gisi casa pe care o pdrS-

siseri nu cu mult timp in urm5. Maria il vizu pe tenerul cu geaman-

tanul ei, ciut6nd-o prin mulfime. ii multrumi pentru bunSvoinfi, apoi

se indreptd spre casd. Pe strada lor nu se intdmplase nicio nenoroci-

re, casele erau in picioare gi Maria risufld ugurat; c6nd il vizu in faga

casei pe tatil ei. Se imbrSligari cu emofie gi cu bucuria mereu reinno-

ite in fiecare zi, de a mai fi in via!5. Pornird apoi sd vadi ce se intdm-plase in orag, daci prietenii sau cunogtinlele scipaserd. La magazin la

unchiul Dominic se adunaseri c6teva rude, inclusiv mdtuga Olga, so-

fia proprietarului gi cei patru copii ai lor' Toli vorbeau cu insuflelire.

Se spunea cd fuseseri bombardate Uzinele de avioane IAR ;i Gara

Mare iar pagubele erau insemnate. Dar fuseserS vizate 9i obiective

dln centru: Palatul de Justifie, Hotelul ,,Coroana", in timp ce impozan-

ta vll! Kertsch din aceeagi zoni fusese demolati complet. in subsolul

el era un addpost antiaerian la care echipele de salvare se striduiau

acum sd ajung5, inlSturdnd munlii de moloz. Peste cdteva zile aveau

si afle cd ajutorul nu putuse fi dat la timp, era prea mult moloz de

dislocat pi 16 persoane, aflate in adipost, muriserd sufocate sub stra-

tul gros de dd16mituri. ,,Slavd Domnului cd suntem toli ?ntregi 9i ne-

vdtdma;i gi casele noastre de asemenea - concluzionase mituga Olga.

il

in cazarma din saturung a Batarionurui 2 V6nitori de Muntedin Bra;ov, in dormitoarele comune, era rinigte. se ddduse stingereagitinerii miliariincercau sd se odihneascd dupd efortul zilei preceden_te. Doar in patul din cor!, Lucian nu putea si adoarmi. se 96ndea ratrecut, se 96ndea ra viitor. RSzboiur ruase o turnurS noud, se apropiatot mai mult de Rom6nia, ajunsese ra granifere ei, trecuse chiar pesteele. in cu16nd nu va mai fi doar absolventul unei gcoli militare cu gradde sublocotenent, ci va merge chiar pe front, in focur bdtiriei. Astizi,la careu, pe terenur de instrucfie, rocotenentur comandant de prutonil evidenliase pentru !inutd, d6ndu-r ca exempru. Uniforma cu carevenise de la Batalionur 14 din suceava, de care !inea er, era destur deveche, dar el o cSrpise, ii cususe nasturii gi aspectul general era satis-f5citor. Degi bdiat de ra !ari, rui Lucian ti prdcea sd fie ingrijit, curat, giofilerul remarcase acest rucru. G6ndur ?i zburi spre satuin.t.r, .g"r.tsub o creastd impdduritd in apropiere de Vatra Dornei. Tatir sdu,Gheorghe al Pddurarurui, era un !iran instirit, cu o gospodirie fru-moasS' Mama sa, lleana, era gi ea fiici de gospodari de frunte, tat5r eichiar fusese primar in sat. Aveau tot ce le trebuia: o gospodirie mare,pSmdnt, vite. Gheorghe ar pddurarurui era un om mSndru, ca majori-tatea muntenilor. Erau oameni liberi, descendenli ai vechilor rdzegi,care aveau pSmSntul lor din tatd-n fiu gi peste care nu stdp6nise ni-meni. Lucian igi amintea un episod edificatorin acest sens.

La sf6rgitul anului r.93g, la sdrbdtorile de iarni, s-a interzisconstituirea ?n grup a mai murt de douS persoane, impricit s-a interzisumblarea cu buhaiul, !urca, obiceiuri strdvechi, dar practicate in grup.se bituse chiar doba in sat, dar oamenii nu putuserd si creadd cericnise Zaharie pe la risp6ntii. c6liva tineri, venifi de la gcoliin vacan-fa de crdciun, n-au receptat nici ei mesajur ;i au pornit cu !urca (ursurgi capra) prin sat, de Anur Nou. La Gheorghe acasd se adunaseri c61i-va gospodari care se cinsteau cu vin in aSteptarea noului an 1g3g,care trebuia sd vind peste cdteva ore. in atmosfera linistitd, au nivilitfetele pl6ngdnd 9i povestind cd bdielii au fost arestali gi inchigi raiandarmerie. comesenii au inferes cd ceea ce anuntase Zaharie cu

101.1

rlob,r nu era glum6. Ce sd facS? Erau at6t de increzdtori in dreptateakrr, inc6t nici nu s-au 96ndit si se umileasci cergind eliberarea incar-( r,r,rlilor. Au incropit pe loc un buhai impundtor, dintr-un butoi, 9i

;rrirrrir casi la care s-a urat cu acea matahal5 de buhai a fost la geful

rk,post. Acesta a dat fa!6 cu cei ce erau dintre fruntagii satului 9i,

irrlcleg6nd despre ce e vorba, s-a echipat gi i-a eliberat degrabi pe

,r rcstafi.Gheorghe gi lleana aveau doi fii, pe Nicanor gi pe Lucian. Fra-

tcle mai mare, Nicanor, ciruia i se spunea Nica, era insurat din 1936,

cAnd avea doar 18 ani, iar t6ndra nevastS, Catrina, venise sd locuiasci

in casa socrilor. Foarte cu16nd ins5, Nica, degi era ?ncd vreme de pace,

a fost concentrat gi a trebuit si stea in cantonament la 86rlad, venind

in sat in scurte permisii. Acum aveau trei copii: Lidia, Rareg 9i Raluca,

pe care Catrina gi lleana ii cregteau, cbci la izbucnirea rdzboiului Nica

plecase la regimentul sdu 5i apoi pe front. Seara, c6nd treburile erau

terminate gi copiii culcafi, Catrina addsta in fala vechii icoane de lemn

de deasupra patului gi inilla rugiciuni fierbinli pentru intoarcerea

birbatului ei. ii spusese o maicd de la una din marile ministiri din

roni sd lind un post ce nu putea da greg: in fiecare zi de vineri, timpdc 7 sdptdm6ni, sd !ind post negru pentru cauza ei 9i Dumnezeu ne-

gregit o va asculta. $i Catrina ii urmase cu sfinlenie sfatul. Se pare cd

l)umnezeu a ascultat-o intr-un mod neagteptat: Nica a fost rinit pe

lrontul de est la un picior gi a ajuns in spital la lagi. Nu era o rand

ugoarS, dar nici atAt de gravi incAt si fie lSsat la vatrd. Ca urmare, a

ajuns ordonanla colonelului Avramescu, la la9i, unde a petrecutrestul rizboiului.

Lucian oft5. i;i aminti despirlirea de mama sa lleana. O im-briitrigase cu putere, o str6nsese in brale ca 9i cum n-ar fi imbrSligat-odoar pe ea, ci tot satul, toati copilSria, tot ce i-a fost drag acolo. Ma-

rna avea lacrimi in ochi c6nd il sSrutase pe frunte gi-l binecuv6ntase:

,,Si te aduci Dumnezeu teafir inapoi, dragul mamii!" Tatdl il imbrSli-gase birbdtegte, incercdnd si-gi ascundi emolia. Plecase imbrdcat in

uniformi gi cu valiza de lemn in mAn5. lar acum, in zona satului siu se

dideau lupte intre nemli gi ru5i. Pulini sdteni fuseserd evacuali, ma-joritatea n-au vrut si plece, au rJmas in gospodiriile lor, intre cele

doui tabere care ocupaserd dealurile invecinate gi se luptau intre ele.