STADIUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI REGIONALE DE … MONITORIZARE RIS 2009-2013...

STADIUL IMPLEMENTĂRII

STRATEGIEI REGIONALE DE INOVARE

2009-2013

- RAPORT MONITORIZARE –

AGENłIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ VEST Ianuarie 2011

1

CUPRINS

CONTEXT ............................................................................................................................. 2 1. METODOLOGIA DE MONITORIZARE......................................................................... 2 2. ANALIZA DATELOR OFICIALE ALE INS .................................................................. 5

Resurse umane.................................................................................................................... 5 Cheltuieli ............................................................................................................................ 7 Surse de finanŃare............................................................................................................. 10

3. ANALIZA FINANłĂRILOR ATRASE PRIN POR ŞI POS COMPETITIVITATE............... 13 4. ANALIZA DATELOR OBłINUTE DIN CHESTIONARE........................................... 15

Structură eşantion ............................................................................................................ 15 ContribuŃii la axele Strategiei Regionale de Inovare 2009-2013 .................................... 16 4.1. Analiza Axei 1 - Sprijinirea infrastructurii de inovare, generatoare de valoare adăugată în termeni de produse/ soluŃii/ tehnologii CDI.................................................. 17 Prioritatea 1.1. Dezvoltarea de noi servicii de către Tehimpuls şi alte instituŃii de cercetare şi transfer tehnologic........................................................................................ 18 Parteneriatul cu organizaŃiile de cercetare ..................................................................... 18 Servicii dezvoltate ............................................................................................................ 19 Prioritatea 1.2. Încurajarea asocierii dintre întreprinderile unui sector şi formarea de clustere sectoriale ............................................................................................................ 21 Prioritatea 1.3. Extinderea şi crearea de noi locaŃii destinate dezvoltării întreprinderilor inovatoare......................................................................................................................... 22 4.2. Analiza Axei 2 - Sprijinirea inovării în întreprinderi susŃinută de internaŃionalizarea acestora............................................................................................................................. 23 Prioritatea 2.1. Stimularea activităŃilor inovatoare prin investiŃii în CDI în cadrul întreprinderilor................................................................................................................. 24 Proiecte de inovare .......................................................................................................... 24 Protejarea proprietăŃii intelectuale în mediul CDI.......................................................... 25 Protejarea proprietăŃii intelectuale în mediul de afaceri ................................................ 26 Companii spin-off ............................................................................................................. 27 Prioritatea 2.2. InternaŃionalizarea întreprinderilor....................................................... 27 ModalităŃi de promovare-cooperare ................................................................................ 27 Prioritatea 2.3. Fondul regional preseed şi seed pentru activităŃi CDI .......................... 28 Parteneriat prin fonduri pre-seed/seed ............................................................................ 28 IniŃierea şi parteneriatul în proiecte europene ................................................................ 29 4.3. Analiza Axei 3 - Promovarea culturii de inovare la nivel regional........................... 31 Prioritatea 3.1. SusŃinerea inovării în cadrul politicii de dezvoltare regională.............. 32 Analiza implicării în publicaŃii CDI................................................................................. 32 Prioritatea 3.2. Realizarea de acŃiuni de promovare şi diseminare a culturii de inovare la nivelul Regiunii Vest .................................................................................................... 33 Organizare evenimente .................................................................................................... 33 Participare evenimente .................................................................................................... 34

5. CONCLUZII ŞI ANALIZĂ COMPARATIVĂ AXE STRATEGICE-INDICATORI, łINTE ŞI GRAD DE REALIZARE.................................................................................... 36

2

CONTEXT

În cursul anului 2009, AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Vest împreună cu parteneri regionali relevanŃi pentru domeniul cercetare-dezvoltare-inovare, au iniŃiat demersul de actualizare a Strategiei Regională de Inovare. Aceasta reprezintă documentul strategic elaborat în strânsă legătură cu Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Vest 2007-2013. În esenŃă Strategia Regională de Inovare este documentul care urmăreşte implicarea tuturor resurselor disponibile în materie de cercetare-dezvoltare-inovare pentru creşterea competitivităŃii Regiunii Vest. Punctul de plecare al elaborării Strategiei Regionale de Inovare 2009-2013 – Regiunea Vest îl reprezintă Strategia Regională de Inovare elaborată pentru perioada 2004-2008 şi a fost supus dezbaterii publice în data de 23 iulie 2009. Obiectivul general al RIS 2009-2013 Regiunea Vest este accelerarea dezvoltării economice a Regiunii Vest prin integrarea inovării şi cunoaşterii în cadrul politicilor publice şi a activităŃii curente a întreprinderilor, în vederea creşterii competitivităŃii produselor şi serviciilor inovatoare pe piaŃa globală.

1. METODOLOGIA DE MONITORIZARE

În anul 2009, în contextul lansării Strategiei Regionale de Inovare 2009-2013, discuŃiile în cadrul grupului consultativ au condus la ideea unor eforturi cu privire la necesitatea stabilirii mijloacelor de monitorizare a implementării RIS, în vederea analizei progreselor înregistrate. În acest sens, AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Vest, a stabilit în conformitate cu axele strategice identificate, o serie de indicatori care permit observarea principalelor tendinŃe în domeniu (vezi Tabelul 1). Obiectivele activităŃii de monitorizare a implementării Strategiei Regionale de Inovare 2009-2013 a Regiunii Vest sunt: - urmărirea evoluŃiei domeniului inovării în contextul politicii de dezvoltare regională a Regiunii Vest; - urmărirea gradului de realizare a activităŃilor incluse în strategie; - evaluarea impactului şi a gradului de îndeplinire a indicatorilor şi Ńintelor asumate în cadrul documentului; - corelarea proiectelor derulate la nivel regional în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării; - identificarea de proiecte-pilot şi de bune practici; - schimbul de informaŃii între „actorii” inovării la nivelul Regiunii Vest. Activitatea de monitorizare se va desfăşura anual în perioada 2010-2013 şi cuprinde următoarele 5 etape: pregătirea, colectarea datelor, analiza rezultatelor, elaborarea unui raport de monitorizare şi prezentarea rezultatelor.

3

Etapa de pregătire cuprinde selectarea instrumentelor de monitorizare utilizate şi identificarea subiecŃilor activităŃii de monitorizare. Colectarea datelor se realizează prin aplicarea instrumentelor selectate iniŃiatorilor sau / şi partenerilor de proiect. În cadrul reportului se vor regăsi atât date publice oferite de Institutul NaŃional de Statistică cât şi date culese de către echipa de cercetare de la principalii actori regionali ai inovării. În cadrul activităŃii de monitorizare a inovării, s-a realizat o culegere de informaŃii privind proiectele şi activitatea de sprijin a inovării existentă în regiune, având următoarele repere metodologice:

- instrumentul care a stat la baza culegerii datelor a fost ghidul de interviu semistructurat,

- instrumentul a fost elaborat în conformitate cu axele RIS 2009-013 şi caracteristicile grupului Ńintă vizat iar modul de completare a fost autoaplicarea;

- respondenŃii au fost în principal colaboratorii centrului Tehimpuls, reprezentanŃi ai mediului cercetare, public şi economic din regiune;

- De asemenea au fost incluse în eşantion instituŃiile care au beneficiat de finanŃări prin POR măsura sprijin micro-întreprinderi şi prin POS Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare;

- datele au fost culese pe perioada august – octombrie 2010; - numărul chestionarelor analizate a fost de 31.

Analiza rezultatelor presupune prelucrarea tuturor datelor şi stă la baza întocmirii raportului anual de monitorizare. Elaborarea raportului de monitorizare se efectuează pe baza informaŃiilor colectate în etapele anterioare.

Prezentarea rezultatelor procesului de monitorizare se realizează în cadrul întâlnirii grupului de lucru şi reprezintă atât o validare a raportului anual de monitorizare, cât şi începutul noului proces de monitorizare. Efortul de monitorizare al RIS 2009-2010 reprezintă un demers desfășurat în parteneriat la nivelul Regiunii Vest.

4

Tabel 1: RIS 2009 -2013: AXE PRIORITĂłI ŞI INDICATORI

AXA STRATEGICĂ

PRIORITĂłI INDICATORI

1.1. Dezvoltarea de noi servicii de către Tehimpuls şi alte instituŃii de cercetare şi transfer tehnologic

- nr de servicii dezvoltate - nr de parteneriate între organizaŃiile de cercetare - nr contracte comerciale încheiate - nr de vouchere - nr de organizaŃii asistate - nr de persoane instruite

1.2. Încurajarea asocierii dintre întreprinderile unui sector şi formarea de clustere sectoriale

- nr de companii aflate într-un cluster - nr de clustere din regiune - tipuri de activităŃi/servicii desfăşurate

1. Sprijinirea infrastructurii de inovare, generatoare de valoare adăugată în termeni de produse/ soluŃii/ tehnologii CDI

1.3. Extinderea şi crearea de noi locaŃii destinate dezvoltării întreprinderilor inovatoare

- nr. de parcuri ştiinŃifice şi tehnologice noi - nr. de firme localizate în parcurile noi - nr de afilieri la reŃele europene - nr activităŃi/ servicii inovative susŃinute

2.1. Stimularea activităŃilor inovatoare prin investiŃii în CDI în cadrul întreprinderilor

- valoare cheltuieli cu CDI la nivelul întreprinderilor - nr. de transferuri tehnologice - nr de companii inovative - nr de parteneriate mediu academic-mediul de afaceri - nr de produse rezultate în urma colaborări mediu academic-mediul de afaceri - nr de companii de tip spin off - nr de companii implicate în proiecte europene - nr de certificate de proprietate intelectuală - nr de proiecte inovative la nivelul companiilor

2.2. InternaŃionalizarea întreprinderilor

- nr de târguri - evenimente de tip match–making - contracte comerciale semnate sau joint venture încheiate

2. Sprijinirea inovării în întreprinderi susŃinută de internaŃionalizarea acestora

2.3. Fondul regional preseed şi seed pentru activităŃi CDI

- nr. de solicitanŃi de finanŃare - nr. de proiecte care au beneficiat de finanŃare

3.1. SusŃinerea inovării în cadrul politicii de dezvoltare regională

- evenimente de promovare a inovării - in-put la nivelul documentelor strategice elaborate la nivel naŃional, regional şi local

3. Promovarea culturii de inovare la nivel regional

3.2. Realizarea de acŃiuni de promovare şi diseminare a culturii de inovare la nivelul Regiunii Vest

- nr de evenimente care au ca temă inovarea - nr persoane participante - comunicate de presă transmise - publicaŃii pe teme de interes din CDI

5

2. ANALIZA DATELOR OFICIALE ALE INS În cadrul acestui capitol sunt sintetizaŃi şi redaŃi principalii indicatori statistici oferiŃi de Institutul NaŃional de Statistică în cadrul publicaŃiei Cercetare-dezvoltare în România 2004-2009, apărută în 2010 respectiv: resurse umane, cheltuieli şi surse de finanŃare.

Resurse umane În Regiunea Vest sunt concentrate 7,2% din totalul resurselor umane din cercetare-dezvoltare. Modul de distribuire a resurselor umane la nivelul judeŃelor componente este strâns legată de existenŃa infrastructurii de cercetare-dezvoltare. Puternica fluctuaŃie a forŃei de muncă se datorează tendinŃei descrescătoare în judeŃele Hunedoara şi Caraş-Severin, respectiv creşterii puternice din judeŃul Arad. Un prim indicator analizat se referă la resursele umane din sector în condiŃiile în care, analizele anterioare remarcau declinul numărului de cercetători şi creşterea mediei de vârstă în acest domeniu. Numărul salariaŃilor din Regiunea Vest la sfârşitul anului 2009 a fost de 3.051 de persoane, reprezentând 7,2% din totalul resursei umane existente pe Ńară şi situându-se pe locul 6 din acest punct de vedere. Valoarea acestui indicator trebuie să fie corelată cu faptul că Regiunea Vest are cea mai mică populaŃie dintre toate regiunile din România.

SalariaŃii din activitatea de cercetare-dezvoltare la sfarsitul anului 2009 (INS)

4.185 3.732 4.0441.865

19.577

3.6762.290 3.051

0

5000

10000

15000

20000

25000

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Bucureşti-Ilfov

Sud-Muntenia

Sud-VestOltenia

Vest

O analiză la nivelul Regiunii Vest indică faptul că judeŃul Timiş deŃine 55% din totalul forŃei de muncă în domeniu, explicabil prin existenŃa unui centru universitar mai puternic.

6

SalariaŃii din activitatea de cercetare-dezvoltare la sfarsitul anului 2009 în Regiunea Vest (INS)

799; 26%

144; 5%

419; 14%

1689; 55%

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Din perspectiva evoluŃiei numărului de salariaŃi din ultimii 6 ani se observă o tendinŃă puternică de fluctuaŃie cu o revenire în 2009 aproape la nivelul din 2004.

EvoluŃia salariaŃilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest (INS)

3.315

1.8551.587

2.321 2.186

3.051

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Această fluctuaŃie se explică prin puternicele modificări existente la nivelul judeŃelor componente pe perioada 2004-2009. JudeŃul Arad este singurul care are o creştere explozivă a numărului de angajaŃi comparativ cu 2004 (126%) după ce în anii 2005-2006 avusese o scădere dramatică. JudeŃul Caraş-Severin suferă o înjumătăŃire a numărului de angajaŃi iar în judeŃul Hunedoara numărul scade cu 25,2%. JudeŃul Timiş pierde aproape 20% din personalul existent în sector.

EvoluŃia salariaŃilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest (INS)

799

144419

1689

0

500

1000

1500

2000

2500

2004 2005 2006 2007 2008 2009


7

Cea mai mare parte a resursei umane în domeniu o au cercetătorii în toate regiunile, ponderea acestora fluctuând între 64% şi 90%. În regiunea Vest cercetătorii reprezintă 83% din totalul resursei umane.

Tipuri principale de salariaŃi din activitatea de cercetare-dezvoltare la sfarsitul anului 2009 (INS)

2863

2823

3244

1331

13399

2372

2082

2531151

90

503

262

129

2614

307

214

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

Nord-Vest

Centru

Nord-Est

Sud-Est

Bucureşti-Ilfov

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Cercetători Tehnicieni

Cheltuieli Regiunea Vest cheltuie 3,8% din totalul cheltuielilor din activitatea de cercetare-dezvoltare. JudeŃul Timiş consumă 80% din totalul cheltuielilor la nivel regional. Creşterea susŃinută (2004-2008), urmată de declinul cheltuielilor în anul 2009, a afectat în principal activitatea de investiŃii, unde suma alocată a scăzut de trei ori comparativ cu 2008. Cheltuielile privind activitatea de CDI sunt un bun indicator economic al dinamicii consumului şi investiŃiilor din acest sector. În acest domeniu Regiunea Vest se situează pe poziŃia 7 corespunzător unor cheltuieli de 89.026 mii lei calculaŃi la preŃuri curente ceea ce reprezintă 3,8% din totalul cheltuielilor realizate pe 2009.

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare la sfarsitul anului 2009 - mii lei la preturi curente (INS)

194.256 170.057 157.865 91.591220.772

75.738 89.026

1.357.602

0

200.000

400.000

600.000800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000


Sud-Muntenia

Sud-VestOltenia

Vest

DistribuŃia cheltuielilor pe judeŃe componente reflectă de altfel şi ponderea pe care o are domeniul CDI în acestea. Astfel JudeŃul Timiş cheltuieşte 80% din resursele alocate i proporŃii în sensul că dezvoltarea sectorului atrage după sine şi creşterea cheltuielilor alocate.

8


1.651; 2%

10.503; 12%

71.369; 80%

5.503; 6%


Analiza evoluŃiei cheltuielilor în Regiunea Vest indică un trend ascendent deosebit în perioada 2004-2008 (creştere cu 95,5%) urmat de o prăbuşire cu 41,9% în anul 2009 comparativ cu 2008. Deşi anul 2009 marchează aproape o dublare a cheltuielilor din domeniul CDI comparativ cu 2004, prăbuşirea sesizată marchează un moment important în evoluŃia dezvoltării sistemului CDI.

EvoluŃia cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest - mii lei la preturi curente (INS)

45.530 52.78869.434

111.583

153.300

89.026

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Aprofundarea calculelor, pe baza datelor INS, cu privire la modul în care au fluctuat cheltuielile în domeniul CDI în Regiunea Vest atât comparativ cu 2004 respectiv 2008 (punctul în care cheltuielile au atins un punct maxim) a indicat următoarele:

- JudeŃul Arad se află în topul creşterii procentuale a cheltuielilor comparativ cu 2004 (164,7%) fapt explicat prin creşterea importantă a numărului de salariaŃi în această perioadă şi o descreştere de 30,5% în anul 2009 comparativ cu 2008;

- JudeŃul Caraş-Severin înregistrează pierderi aproximativ egale din ambele perspective de abordare;

- JudeŃul Hunedoara înregistrează o creştere discretă de 5% comparativ cu 2004 şi o descreştere de 62,8% în anul 2009 comparativ cu 2008;

- JudeŃul Timiş înregistrează o importantă creştere procentuală a cheltuielilor comparativ cu 2004 (163,4%) şi o descreştere de 34,9% în anul 2009 comparativ cu 2008.

Per ansamblu, concluzionăm că principalele motoare de creştere a cheltuielilor în domeniul CDI au fost judeŃele Arad şi Timiş. Reducerea cheltuielilor pe fondul austerităŃii bugetare poate fi privită ca o oportunitate de regândire a modului de finanŃare şi identificarea unor nişe financiare alternative.

9

Analiza evolutiei procentuale a cheltuielilor in anul 2009 din sectorul CDI

95,5

164,7

5,0

163,4

-41,9 -30,5

-62,8-34,9

-74,0 -78,1-100,0

-50,0

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

Regiunea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

% crestere/scadere comparativ cu 2004 % crestere comparativ cu 2008

Din punct de vedere tehnic cheltuielile se împart în curente (plăŃile reprezentând costul forŃei de muncă, al materialelor, precum şi alte cheltuieli curente) şi de capital / investiŃii menite să contribuie la creşterea volumului de mijloace fixe ale unităŃii. Din analiza acestora se poate observa că cele mai mari cheltuieli sunt cele curente, iar cheltuielile de capital, necesare modernizării centrelor ocupă o pondere redusă. Din această perspectivă, Regiunea Vest alocă 87,8% din resurse pentru cheltuielile curente, restul cheltuielilor fiind cheltuieli de capital. Raportat la nivel naŃional, cheltuielile curente reprezintă 3,8% din totalul pe acest segment iar cele de capital 3,9%.


78.13910.887

0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000 1.200.000 1.400.000

Nord-Vest

Centru

Nord-Est

Sud-Est

Bucureşti-Ilfov

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Cheltuieli curente Cheltuieli de capital

Din perspectiva evoluŃiei tipurilor de cheltuieli realizate remarcăm menŃinerea unui trend crescător până în anul 2009 când acestea se reduc brusc. Anul 2009 pentru Regiunea Vest înseamnă o dublare a cheltuielilor curente comparativ cu 2004, dar o scădere cu 40% comparativ cu anul 2008. Mai important de menŃionat este că în ceea ce priveşte cheltuielile de capital anul 2009 a însemnat o creştere cu aproape 40% comparativ cu 2004, dar o scădere de peste trei ori comparativ cu 2008. Concluzionăm astfel că în plină manifestare a crizei economice activitatea investiŃională a fost redusă la minimul de supravieŃuire posibil.

10

EvoluŃia tipurilor de cheltuielilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest - mii lei la preturi curente (INS)

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.00045.000

50.000

cheltuieli curente cheltuieli de capital

Analiza ponderii procentuale pe care au avut-o cheltuielile curente şi cele de capital în intervalul analizat indică faptul că cele mai mari investiŃii s-au realizat în 2008, după care ponderea a scăzut sub nivelul din 2004.

EvoluŃia procentuală tipurilor de cheltuielilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest (INS) 87,8

70,673,875,871,882,8

12,2

29,426,224,228,2

17,2

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008 2009

% cheltuieli curente % cheltuieli de capital

Surse de finanŃare

EvoluŃia surselor de finanŃare în perioada 2004-2009 urmăreşte evoluŃia economică din această perioadă. Astfel, în perioada 2004-2009 avem de-a face cu o triplare a valorii surselor de finanŃare, în timp ce 2009 se caracterizează printr-o înjumătăŃire a acestora. În vederea realizării bugetului de cheltuieli (curente şi de capital) sursele de finanŃare pot fi multiple:

- de la întreprinderi, destinate realizării lucrărilor de cercetare-dezvoltare contractate de acestea, precum şi din resursele provenite din activităŃile de producŃie, microproducŃie, economii la cheltuielile generale ale unităŃii şi alte surse de care dispune unitatea;

- din fondurile publice, administrate în principal de coordonatorii de fonduri şi utilizate pentru finanŃarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare realizate pe bază de contracte şi programe generale finanŃate de la buget;

- din fondurile din străinătate, pentru activităŃi de cercetare-dezvoltare, inclusiv sursele primite de la organizaŃii internaŃionale, guverne sau instituŃii străine.

11

În 2009, la nivel naŃional au fost atraşi 2.356.906 mii lei la preŃuri curente drept surse de finanŃare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, 57,6% din aceştia revenind Regiunii Bucureşti-Ilfov. Deşi la nivelul valorii absolute, Regiunea Vest a atras 89.027 Ron (3,7% din totalul naŃional) ceea ce o plasează pe penultima poziŃie, este important de analizat ponderea surselor de finanŃare. Principalele surse de finanŃare în cazul tuturor regiunilor le reprezintă, fondurile publice, întreprinderile şi finanŃări străine, în graficul alăturat fiind redate primele două. Din această perspectivă se observă că în 2009 în regiunea Vest finanŃările provenite de la întreprinderi se ridică la 30,4% din totalul resurselor restul de 59,8% fiind din fonduri publice.

Ponderea procentuală a surselor de f inantare din activitatea de cercetare-dezvoltare (INS)

37,2

57,959,8

30,427,7

73,9

17,0 16,9 25,6

83,9

65,0

18,5

69,7

36,1

63,9

13,2

0

20

40

60

80

100


Sud-Muntenia

Sud-VestOltenia

Vest

% Întreprinderi % Fonduri publice

Analiza evoluŃiei surselor de finanŃare a indicat o creştere a totalului în perioada 2004-2008, urmată de o prăbuşire pentru anul 2009. Important este de remarcat scăderea continuă a ponderii întreprinderilor la bugetul total al activităŃii de cercetare – dezvoltare.

EvoluŃia surselor de f inanŃare din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest - mii lei la preŃuri curente (INS)

45.530 52.788

111.583

153.300

69.434

89.026

30,4%33,1%

57,8%61,0%

46,6% 48,6%

0

50.000

100.000

150.000

200.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

0

10

20

30

40

50

60

70

Total f inanŃare % întreprinderi

%

Chiar dacă în valoare absolută participarea întreprinderilor la finanŃare a crescut în perioada 2004-2007 şi s-a prăbuşit ulterior în 2009 sub valoarea care o avea în 2004, ponderea procentuală a acestei surse de venit a scăzut constant. Asta presupune că fondurile publice au căpătat o importanŃă din ce în ce mai mare pentru Regiunea Vest însă şi-au dovedit limitele în contextul crizei economice, când acestea s-au redus cu 82% în 2009 comparativ cu 2008. Per ansamblu menŃionăm că oportunitatea creşterii finanŃării prin fonduri publice putea/poate fi utilizată ca o oportunitate/mijloc spre creşterea sau consolidarea ponderii participării finanŃărilor private.

12

EvoluŃia participării întreprinderilor la f inanŃarea activităŃii de cercetare-dezvoltare în Regiunea Vest - mii lei la preŃuri curente (INS)

27.770 30.517

54.23650.731

27.07532.357

48,6%46,6%

61,0% 57,8%

33,1%30,4%

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

0

10

20

30

40

50

60

70

Valoare sursa întreprinderi % întreprinderi

%

13

3. ANALIZA FINANłĂRILOR ATRASE PRIN POR ŞI POS COMPETITIVITATE UniversităŃile implementează proiecte în valoare de aproximativ 46 milioane de euro, în vederea dezvoltării infrastructurii de cercetare. Mediul economic a atras aproximativ 5 milioane de euro în vederea dezvoltării producŃiei sau îmbunătăŃirii serviciilor. În cadrul acestui capitol s-a realizat o analiză a finanŃărilor acordate mediului de cercetare, mediului economic şi public în vederea susŃinerii sau stimulării inovării. Au fost alese spre analiză proiectele implementate sau în curs de implementare pe două mari categorii de programe, în funcŃie de relevanŃa acestora în raport cu grupurile Ńintă studiate, specificul obiectivelor vizate de finanŃări cu implicaŃii la nivelul activităŃii de inovare şi accesibilitatea datelor:

• Programul OperaŃional Regional, Axa 4.3. Sprijinirea dezvoltării micro-întreprinderilor

• Programul OperaŃional Sectorial Stimularea CompetitivităŃii Economică prin Cercetare Dezvoltare Inovare, domeniile majore de intervenșie:

o 2.1.1. Proiecte de cercetare în parteneriat între universităŃi/ instituŃii de cercetare şi întreprinderi

o 2.1.2. Proiecte CD de înalt nivel ştiinŃific la care vor participa specialişti din străinătate

o 2.2.1. Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri CD

o 2.2.3. Dezvoltarea unor reŃele de centre C-D, coordonate la nivel international si racordate la retele europene si internationale de profil

o 2.2.4. Întărirea CapacităŃii Administrative, o 2.3.1. Sprijin pentru Start-up-urile şi Spin-off-urile inovative o 2.3.3. Promovarea inovării în cadrul firmelor

Au fost astfel analizate un număr total de 44 de proiecte din care 25 finanŃate din POR şi 19 din cadrul POS competitivitate. Din perspectiva numărului de proiecte implementate, cele mai multe aparŃin mediului economic, fapt explicat prin preponderenŃa proiectelor finanŃate prin POR, program care s-a dedicat exclusiv întreprinderilor. Ceea ce este important de menŃionat este că un număr de patru proiecte finanŃate prin POS Competitivitate s-au desfăşurat în parteneriat între universităŃi/ instituŃii de cercetare şi întreprinderi.

14

Numar proiecte implementate/în implementare pe judeŃe şi categorii de f inanŃare

35

11

6

1

17

1

02468

1012141618

Caraş-Severin Hunedoara Timiş Arad

POR POS COMPETITIVITATE

În ceea ce priveşte valoarea totală a proiectelor depuse, în mod evident, mediul de cercetare a atras circa 46 milioane de euro, (71,5% din totalul sumelor luate în calcul) marea parte a acestor bani fiind atraşi de universităŃi în vederea dezvoltării infrastructurii de cercetare.

Valoarea totală a proiectelor implementate/în implementare pe judeŃe şi categorii de solicitanŃi

193442031

2865468,48 5281517,66 8644210,42

54740910

68429154074590,924182213

0

50000000

100000000

150000000

200000000

250000000

Caraş-Severin Hunedoara Timiş Arad

mediul CDI mediul economic mediul public parteneriat mediul economic-mediul CDI

O analiză comparativă a modului de distribuire a valorii totale a proiectelor pe cele două programe analizate indică faptul că în cadrul POS Competitivitate, judeŃul Timiş atrage prin valoarea proiectelor 96% din suma existentă la acest moment, datorită principalelor universităŃi existente. De asemenea, marea parte a acestor bani sunt alocaŃi unor proiecte aflate în implementare. Există astfel riscul accentuării unor disparităŃi şi de aici subliniem necesitatea ca centrele universitare din regiune să-şi definească mai bine oferta de cercetare şi să identifice nişele în care ulterior să investească mai mulŃi bani.

Valoare proiecte depuse pe judeŃe pe POR AXA 4

4074590,92; 24%

2865468,48; 17%

3505169,66; 20%

6862992,82; 39%

Caraş-Severin

Hunedoara

Timiş

Arad

Valoare proiecte depuse pe judeŃe pe POS competitivitate

1776348; 1%

6842915; 3%

254146371,6;

96%

Caraş-Severin

Hunedoara

Timiş

Arad

15

4. ANALIZA DATELOR OBłINUTE DIN CHESTIONARE În cadru acestui capitol sunt analizate din punct de vedere cantitativ şi calitativ chestionarele aplicate principalilor actori ai inovării din mediul academic, economic şi public. Analiza a fost realizează defalcat în funcŃie de cele trei axe strategice şi priorităŃile prevăzute în Strategia Regională de Inovare 2009-2013. Fiecărei axe analizate îi corespunde o categorie de actori ai inovării, iar pentru indicatorii comuni datele sunt analizate la nivelul tuturor repondenŃilor.

Structură eşantion Eşantionul supus analizei este compus din cel trei mari categorii de „actori” ai inovării (sector CDi, economic, public) care au participat la studiu. Aceştia sunt în principal formaŃi din: universităŃi şi institute / centre de cercetare-dezvoltare-inovare, centre de transfer tehnologic, cercetători individuali, IMM-uri inovative, intermediari şi consultanŃi în domeniul inovării, administraŃie publică, agenŃii de dezvoltare locală, asociaŃii ale întreprinzătorilor, consorŃii de inovare. În acest eşantion o pondere importantă o are mediul economic.

16

ContribuŃii la axele Strategiei Regionale de Inovare 2009-2013

Din perspectiva modului în care fiecare „actor” al inovării a realizat activităŃi prevăzute de axele RIS 2009-2013 se poate observa că în mediul public principala activitate a fost aceea de diseminare a culturii promovării, în timp ce în mediul de cercetare s-au realizat servicii de transfer tehnologic. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, principala activitate a fost aceea de a realiza investiŃii în CDI sau în achiziŃionarea de echipamente care să permită o producŃie cu un grad ridicat de calitate.

Prioritatea din RIS în care poate fi încadrat proiectul CDI (%)

29,0

9,7

16,1

38,7

16,1

3,2

3,2

9,7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

servicii&transfer tehnologic

extindere/creare noi locatii pt intreprinderi inovative

creare cluster

stimulare inovare prin investitii in CDI

internationalizarea intreprinderii

fond regional preseed şi seed pt CDI

sustinerea inovării in cadrul politicii regionale

actiuni diseminare promovare cultura inovarii

Med

iul C

DI

Med

iul d

eaf

acer

iM

ediu

lpu

blic

17

4.1. Analiza Axei 1 - Sprijinirea infrastructurii de inovare, generatoare de valoare adăugată în termeni de produse/ soluŃii/ tehnologii CDI Principalele rezultate obŃinute sunt: - 16 parteneriate cu organizaŃii CDI încheiate, - 6 tipuri de servicii noi create, - 8 instituŃii din mediul CDI intenŃionează încheierea de contracte comerciale, - 9 instituŃii din mediul CDI intenŃionează realizarea unui transfer de expertiză, - 6 instituŃii din mediul CDI organizează sesiuni de instruire, - mediul CDI manifestă interes în crearea de clustere în domenii precum: energii sustenabile, nanotehnologii şi ICT, - 2 iniŃiative de creare a unor locaŃii destinate întreprinderilor. Dezvoltarea unei infrastructuri de inovare adecvate reprezintă un deziderat al fiecărei regiuni în cadrul economiei globale competitive. Mai mult, numeroasele exemple de succes din diferite regiuni ale Uniunii Europene confirmă rolul pozitiv pe care existenŃa unei infrastructuri de CDI dezvoltată îl are în cadrul societăŃii bazate pe cunoaştere.

1. SPRIJINIREA INFRASTRUCTURII DE INOVARE, GENERATOARE DE VALOARE ADĂUGATĂ ÎN TERMENI DE

PRODUSE/SOLUłII/TEHNOLOGII CDI

1.1 Dezvoltarea de noi servicii de către

Tehimpuls

1.2 Încurajarea asocierii dintre întreprinderile

unui sector şi formarea de clustere sectoriale

1.3 Extinderea şi crearea de noi locaŃii destinate dezvoltării

întreprinderilor inovatoare şi bazate pe cercetare

18

Prioritatea 1.1. Dezvoltarea de noi servicii de către Tehimpuls şi alte instituŃii de cercetare şi transfer tehnologic

Parteneriatul cu organizaŃiile de cercetare

În mod fundamental activitatea de cercetare este facilitată de existenŃa unui parteneriat în cadrul căruia se pot valorifica rezultatele obŃinute. Acest indicator comun pentru toată populaŃia studiată relevă faptul că 51,6% din cei studiaŃi au încheiat astfel de parteneriate.

Analiza modului în care cei 51,6% se distribuie pe categorii de actori ai inovării indică faptul că cei mai activi în încheierea de parteneriate cu organizaŃii de cercetare sunt cei din mediul CDI (25,8%) şi din mediul economic (22,6%). Analiza procentelor din totalul cazurilor pe fiecare categorie de actori ai inovării reflectă aceeaşi ierarhie.

Actori ai inovării care au încheiat parteneriate cu organizaŃii de cercetare?

6,2%

22,6%25,8%

43,8%

72,7%

25,0%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

mediu CDI mediu economic mediu public

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

% din total respondenti

% din total pe categorie

19

Servicii dezvoltate Un rol important al inovării, este acela de a dezvolta proiecte care ulterior să creeze servicii noi. Analiza doar la nivelul celor din mediul de cercetare indică faptul că 90,9% din repondenŃi au întreprins activităŃi în acest sens.

Proiectele desfăşurate vizează domenii foarte diverse indicând faptul că demersul inovativ are aplicabilitate foarte largă. Discutăm astfel de cursuri de servicii pentru comunitate, pentru mediul economic sau de investiŃii care vor produce servicii. Tip servicii/activităŃi Descriere 1.Cursuri • înfiinŃare cluster în domeniul energiilor regenerabile 2.Servicii pentru comunitate

• monitorizare si depoluare factorilor de mediu apă şi sol • servicii de documentare in obstetrica-ginecologie

3.Servicii pentru mediul economic

• servicii diagnostic medicina veterinara si agricultura • oferirea de facilitaŃi de calcul si stocare la distanta • noi metode de control a calităŃii produselor • servicii marketing pt dispozitive mobile

4.InvestiŃii care vor produce servicii

• dezvoltarea Incubator Software • dezvoltare Institut de Cercetări în domeniul Energiilor Regenerabile

Ce este deosebit de important de menŃionat este că în cea mai mare parte în rândul

mediului de cercetare (72,7%), se intenŃionează ca odată implementate proiectele să se încheie contracte comerciale scopul acestora contractelor fiind orientat puternic spre servicii:

- colaborare în cadrul unor proiecte naŃionale şi internaŃionale, - oferirea de servicii pentru analize şi măsurători fizice şi chimice, - aplicarea rezultatelor cercetării de către partenerii industriali, - cercetare, proiectare, expertiză şi consultanŃă in domeniul energiilor regenerabile, - analize, probe pentru care există dotări, competenŃe şi autorizări, - cercetare-dezvoltare, consultanŃă, asistenŃă tehnică, - servicii marketing pentru întreprinderi.

20

Tot în cadrul mediului de cercetare, s-a analizat frecvenŃa utilizării sistemului de vouchere. Deşi este extrem de folosit şi flexibil în alte zone, această practică se bucură de o mai mică popularitate în rândul mediului CDI din Regiunea Vest, mai ales în condiŃiile în care nici o instituŃie nu a beneficiat la rândul ei de o astfel de facilitate în 2010.

Transferul expertizei dinspre mediul CDI înspre mediul de afaceri sau către diferite organizaŃii reprezintă un important efect multiplicator al proiectelor de inovare, acesta fiind vizat de majoritatea instituŃiilor de cercetare. Principalele grupuri Ńintă vizate sunt:

- mediul de cercetare (cercuri ştiinŃifice/de specialişti, mediul academic) unde informaŃia difuzată poate sprijini cercetări ulterioare sau dialog de specialitate,

- mediul industrial ca parte a activităŃii de valorificare a rezultatelor, - partenerii proiectului de cercetare ca obligaŃie de a exploata în comun rezultatele.

21

Un alt efect al implementării proiectelor de inovare de către mediul CDI este acela de a organiza sesiuni de instruire la peste jumătate din respondenŃi.

Prioritatea 1.2. Încurajarea asocierii dintre întreprinderile unui sector şi formarea de clustere sectoriale

Crearea unui cluster poate interveni ca un vector de îmbunătăŃire a capacităŃii de inovare a unui sector prin resursele specifice pe care le mobilizează. În acest sens există disponibilitatea a 45,5% de instituŃii din mediul CDI de a face demersuri în vederea creării unui cluster în domenii de vârf precum: energii sustenabile, nanotehnologii şi ICT.

22

Prioritatea 1.3. Extinderea şi crearea de noi locaŃii destinate dezvoltării întreprinderilor inovatoare În ceea ce priveşte investiŃia pentru crearea de noi locaŃii destinate dezvoltării întreprinderilor, acestea permit un impact ridicat la nivelul comunităŃii şi premisele realizării unor poli de excelenŃă în cercetare. Principalele domenii vizate sunt: ICT, energii regenerabile şi medicină (ginecologie).

23

4.2. Analiza Axei 2 - Sprijinirea inovării în întreprinderi susŃinută de internaŃionalizarea acestora Principalele rezultate obŃinute sunt: - 11 companii au desfăşurat proiecte inovative concretizate în producŃie şi servicii - 7 companii au crescut bugetul alocat inovării - 7 companii au încheiat parteneriate cu mediul CDI - 10 certificate de protejare a proprietăŃii intelectuale au fost utilizate de către mediul de cercetare - 7 certificate de protejare a proprietăŃii intelectuale au fost utilizate de către firme - 2 companii de tip spinn off au fost create de către mediul academic şi economic - 12 companii au semnat contracte comerciale noi - 12 instituŃii dispuse să participe la crearea unui fond regional de tip pre-seed/seed - 9 actori ai inovării au iniŃiat proiecte europene, iar 11 au fost parteneri în aceste proiecte Mediul economic introduce inovarea în activitatea zilnică la nivel de produse, tehnologii şi servicii. IMM-urile sunt surse permanente de noi locuri de muncă şi în acelaşi timp sunt actori cheie în procesul de inovare Creşterea economică a Regiunii Vest necesită acŃiuni menite să mobilizeze resurse suplimentare care să susŃină această dezvoltare şi în special întreprinderile cu potenŃial. Indicatorii analizaŃi în această axă vizează în principal activitatea întreprinderilor însă pe alocuri anumite activităŃi desfăşurate de întreg mediul CDI sunt analizate pe ansamblu.

2. SPRIJINIREA INOVĂRII ÎN ÎNTREPRINDERI SUSłINUTĂ DE

INTERNAłIONALIZAREA ACESTORA

2.1 Creşterea competitivităŃii

întreprinderilor prin investiŃii în CDI

2.2 Crearea de servicii de internaŃionalizare a

întreprinderilor

2.3 Acordarea de sprijin financiar din fondul

regional preseed şi seed

24

Prioritatea 2.1. Stimularea activităŃilor inovatoare prin investiŃii în CDI în cadrul întreprinderilor

Proiecte de inovare În contextul globalizării pieŃelor, o sursă a competitivităŃii întreprinderilor o reprezintă proiectele de sprijinire a inovării. 83% din companiile participante la studiu au întreprins activităŃi de sprijin al inovării orientate preponderent spre producŃie în diferite domenii. Domeniu inovării Descriere 1.ProducŃie • producŃie inovativă şi eco-eficientă a vopselelor (industrie

vopseluri) • înlocuire comenzi electromecanice de pe 3 utilaje (prelucrări

metalice) • trepanarea diametrelor mari (prelucrări mecanice) • cercetare si experienŃe in tehnica pate de verre (industria

ceramică) • tehnologie lipire semisfere polipropilenă (mase plastice) • linie de producŃie tuburi flexibile (mase plastice) • câştigare proiect spinn-off (nanotehnologii) • dezvoltare produse noi (ITC)

2.Servicii • programe de formare profesionala utilizand tehnici si metodologii inovative (educaŃie)

• aparatură efectuare teste de screening pentru sindromul Down la gravide (servicii medicale)

3.Managementul producŃiei

• implementare sistemul de management al calităŃii ISO 9001 şi de mediu ISO 14001

Bugetul, ca principal instrument de determinare a nivelului cheltuielilor în ceea ce priveşte activitatea CDI, a crescut în 43,8% din companii. Acordarea unei importanŃe ridicate acestui activităŃii CDI reprezintă un semn de maturizare a firmelor în raport cu contextul actual al crizei. Investirea în inovare permite companiilor ca printr-o cheltuială strategică să-şi menŃină

25

sau chiar să-şi îmbunătăŃească poziŃia pe piaŃă, evitând astfel eşecul în contextul crizei economice.

43,8% din firme au colaborat cu mediul CDI, majoritatea (37,5%) apreciind ca pozitive rezultatele, ceea ce indică importanŃa relaŃiei firme-mediul CDI. De la stadiul actual restrâns relaŃia companii-mediul CDI ar trebui să crească, un rol important în acest sens avându-l facilitatorii din mediul public sau privat.

Protejarea proprietăŃii intelectuale în mediul CDI

Un important aspect în activitatea de CDI este acela de a proteja invenŃia în perspectiva deŃinerii exclusivităŃii asupra utilizării acesteia. În peste jumătate din instituŃiile aparŃinând mediului de cercetare s-au realizat modalităŃi de protejare a invenŃiilor. În principal prin brevetare şi patentul, deşi s-au realizat şi demersuri de drepturi de autor sau de marcă înregistrată.

26

Demersuri de proprietate intelectuală realizate de mediul CDI (%)

63,6

9,1

9,1

18,2

0 10 20 30 40 50 60 70

brevet

marca inregistrata

drept de autor

patent

Protejarea proprietăŃii intelectuale în mediul de afaceri

Odată ajuns la un nivel de dezvoltare ridicat, procesul de inovare, permite apariŃia unor produse sau soluŃii noi, a căror potenŃial economic poate fi protejat în raport cu concurenŃa prin utilizarea mijloacelor de proprietate intelectuală. EmergenŃa inovării în mediul economic este de cele mai multe ori garanŃia valorificării economice a acesteia. Un sfert din companiile intervievate au realizat demersuri în acest sens, cele mai utilizate fiind mărcile înregistrate şi brevetele.

Demersuri de proprietate intelectuală realizate de f irme (%)

12,5

18,8

6,3

6,3

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

brevet

marca inregistrata

drept de autor

patent

27

Companii spin-off O formă superioară de manifestare a procesului inovativ în cadrul organizaŃional este aceea ce a crea companii de spin-off în acest caz fiind vorba de o nouă entitate sau organizaŃie formată prin desprinderea dintr-una mai mare, şi căpătând cu timpul propria autonomie. Două companii de tip spin-off au fost create de către mediul CDI şi mediul economic.

Prioritatea 2.2. InternaŃionalizarea întreprinderilor

ModalităŃi de promovare-cooperare PrezenŃa pe plan internaŃional a firmelor s-a realizat în contextul extinderii pieŃei acestora în jumătate din cazuri.

SoluŃia generală a fost de utilizare a materialelor de promovare (43,8%), mijloc mai puŃin costisitor, mai uşor de realizat, dar şi cu un impact redus asupra grupurilor Ńintă. Utilizarea misiunilor comerciale, a târgurilor sau a evenimentelor de match-making, reprezintă soluŃii mai puŃin folosite, dar mult mai eficiente în raport cu o piaŃă precisă.

Demersuri de promovarea pe plan international a companiei (%)

18,8

25,0

12,5

43,8

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

targuri

misiuni comerciale

evenimente match-making

materiale de promovare

28

Pentru 75% din firme 2010 a însemnat încheierea unor contracte comerciale noi, acest fapt fiind extrem de pozitiv, în contextul în care factorii economici au făcut, în special pentru sectorul productiv, ca parteneriatul să stagneze la cel stabilit în 2009 sau chiar să scadă. PrezenŃa proiectelor de tip joint venture rămâne redusă în ciuda faptului că permite scăderea costurilor şi împărŃirea riscurilor.

Parteneriate economice incheiate (%)

75,0

6,3

0 10 20 30 40 50 60 70 80

În anul 2010 aŃi semnatcontracte comerciale noi?

În anul 2010 aŃi încheiatvreun joint venture?

Prioritatea 2.3. Fondul regional preseed şi seed pentru activităŃi CDI

Parteneriat prin fonduri pre-seed/seed Un posibil instrument de stimulare a inovării este crearea de fonduri pre-seed şi seed. Fondurile pre-seed reprezintă o facilitate financiară specializată în susŃinerea procesului de valorizare a cunoaşterii, fie prin servicii cu valoare adăugată, fie prin stimulente financiare (granturi sau împrumuturi către persoanele interesate de validarea pieŃei şi/sau de validarea tehnică a ideii de afaceri) oferite înainte de crearea companiei. Fondurile seed reprezintă finanŃări acordate pentru a studia, evalua şi dezvolta un concept iniŃial şi pentru a testa validitatea tehnică a produsului/ serviciului. Capitalul seed este adesea esenŃial în proiectele high-tech pentru a permite oamenilor de afaceri să desfăşoare anchete, precum şi activităŃi de cercetare-dezvoltare pe prototipuri care vor deveni afacerile centrale ale companiilor. 38,7% din respondenŃi declară că sunt dispuşi să contribuie la crearea unui fond regional de tip pre-seed sau seed.

29

Din cei 38,7% care sunt dispuşi să contribuie la crearea unui astfel de fond, 19,4% provin din mediul economic iar 16,1% provin din mediul de cercetare. Calcularea procentelor din totalul pe categorie indică faptul că 45,5% din cei din mediul CDI ar fi dispuşi să contribuie la crearea unui astfel de fond.

OrganizaŃii dispuse să contribuie la crearea unui fond regional de tip preseed şi / sau seed

3,2%

19,4%

16,1%

37,5%

45,5%

25,0%

0%

5%

10%

15%

20%

25%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%



IniŃierea şi parteneriatul în proiecte europene În majoritatea abordărilor strategice, finanŃările Europene reprezentau o oportunitate de dezvoltare inclusiv în domeniul inovării. Doar 29% din cei cuprinşi în eşantion au iniŃiat în 2010 proiecte europene.

Cei mai activi în iniŃierea proiectelor europene sunt instituŃiile din mediul CDI (universităŃi, centre de cercetare etc.) fiind urmate de cele din mediul economic şi ulterior cele din mediul public. Raportând numărul celor care au iniŃiat proiecte europene din totalul pe fiecare sub-categorie în parte se poate observa că 25% din totalul celor din mediul public au iniŃiat proiecte europene raportat la 12,5% din totalul celor din mediul economic.

30

Initierea in proiecte europene pe categorii de actori ai inovarii in 2010

3,2%

6,5%

19,4%

12,5%

54,5%

25,0%

0%

5%

10%

15%

20%

25%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%



La nivelul parteneriatului în cadrul proiectelor europene a existat o activitate mai intensă pentru 35,5% din cei chestionaŃi.

Şi în acest caz, cei mai activi parteneriatul proiectelor europene sunt instituŃiile din mediul CDI (universităŃi, centre de cercetare etc.) fiind urmate de cele din mediul economic şi ulterior cele din mediul public. La fel, raportând numărul celor care au iniŃiat proiecte europene din totalul pe fiecare sub-categorie în parte se poate observa că 25% din totalul celor din mediul public au iniŃiat proiecte europene raportat la 12,5% din totalul celor din mediul economic.

Parteneriatul in proiecte europene pe categorii de actori ai inovarii in 2010

3,2%

22,0%

9,7% 25,0%

63,6%

18,8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%



31

4.3. Analiza Axei 3 - Promovarea culturii de inovare la nivel regional Principalele rezultate obŃinute sunt: - 8 actori din mediul CDI şi din mediul economic s-au implicat în elaborarea unor documente strategice privind politica de CDI, - 16 actori ai inovării au elaborat publicaŃii pe teme de interes privind activitatea CDI - aproximativ 1600 de persoane au participat la evenimentele organizate în domeniul CDI AcŃiunile cuprinse în cadrul acestei axe strategice au în vedere în mod prioritar promovarea culturii inovării la nivelul următoarelor grupuri Ńintă:

� Mediul academic şi institute de CDI; � Sectorul public; � Sectorul privat; � PopulaŃia.

Această arie de acŃiune vizează o dublă provocare – pe de o parte, diseminarea sistematică a culturii de inovare în mediile regionale, prin evenimente de susŃinere a întreprinderilor şi produselor inovative, iar pe de altă parte, crearea unui mediu economic regional favorabil inovării, investiŃiilor străine directe şi implementării unei politici de inovare înglobate politicii de dezvoltare regională în ansamblu. Datorită generalităŃii acestei axe, indicatorii au fost analizaŃi la nivelul întregului eşantion dar şi la nivelul fiecărui tip de actor regional în parte.

3. PROMOVAREA CULTURII DE INOVARE LA NIVEL REGIONAL

3.1 SusŃinerea inovării în cadrul

politicii de dezvoltare regională

3.2 Realizarea de acŃiuni de promovare şi diseminare a

culturii de inovare la nivelul Regiunii Vest

32

Prioritatea 3.1. SusŃinerea inovării în cadrul politicii de dezvoltare regională

Analiza implicării în publicaŃii CDI Participarea la documente strategice privind CDI este destul de restrânsă (25,8%), în general acestea vizând domenii precum: inovarea, energie, cooperare internaŃională, dezvoltare regională, evaluări de potenŃial al cercetării, rapoarte tematice etc.

Cei mai dinamici în oferirea de consultanŃă documentelor strategice ce vizează sectorul CDI rămân instituŃiile din mediul CDI.

Actori ai inovării care au participat la elaborarea unor documente strategice privind CDI

6,5%

19,4%

12,5%

54,5%

,0%0%

5%

10%

15%

20%

25%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%



33

Prioritatea 3.2. Realizarea de acŃiuni de promovare şi diseminare a culturii de inovare la nivelul Regiunii Vest

Organizare evenimente În susŃinerea activităŃii CDI o importantă componentă o reprezintă diseminarea activităŃilor CDI, 51,6% din respondenŃi fiind organizatori de evenimente de promovare a rezultatelor activităŃii CDI.

Cei mai activi în organizarea de evenimente de promovare a rezultatelor activităŃii CDI sunt reprezentanŃii mediului de cercetare, actori ai inovării care au dezvoltat în mod explicit o politică în acest sens susŃinută de seminarii, conferinŃe anuale.

Actori ai inovării care au organizat evenimente de promovare/diseminare a rezultatelor activităŃii de CDI

9,7%

32,3%

9,7%

75,0%90,9%

18,8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%



Cu un total de 1.623 de participanŃi la evenimentele organizate, principalele tipuri au fost work-shop-urile, seminariile şi conferinŃele.

34

Evenimente organizate de promovare/diseminare a rezultatelor activităŃii de CDI

12,9

32,3

29,0

32,3targ

seminar

conferinta

w ork-shop

Participare evenimente Participarea la evenimente de promovare a rezultatelor activităŃii de CDI a fost realizată de 54,8% din instituŃiile intervievate.

Şi în acest caz, cei mai activi sunt reprezentanŃii mediului de cercetare. Este important de reŃinut că aproape o treime din reprezentanŃii mediului economic au participat la astfel de evenimente alături de 75% din totalul celor din mediul public.

Actori ai inovării care au participat la evenimente de promovare/diseminare a rezultatelor activităŃii de CDI

9,7%

16,1%

29,0%

31,3%

81,8%75,0%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%



35

Principalele evenimente la care au participat rămân conferinŃele, work-shop-urile şi seminariile.

Evenimente de promovare/diseminare a rezultatelor activităŃii de CDI la care au participat

16,1

29,0

38,7

29,0

targ

seminar

conferinta

w ork-shop

În ceea ce priveşte elaborarea unor publicaŃii din domeniul CDI a existat o activitate mai intensă peste jumătate afirmând acest lucru.

Raportat la totalul respondenŃilor cei mai activi care au elaborat publicaŃii pe teme de interes pentru domeniul CDI sunt reprezentanŃii mediului CDI (29%). cei Cei mai dinamici în oferirea de consultanŃă documentelor strategice ce vizează sectorul CDI rămân instituŃiile din mediul CDI. De asemenea se poate observa că toŃi actorii din mediul public au elaborat publicaŃii în acest domeniu.

Actori ai inovării care au elaborarat publicatii pe teme de interes pentru

domeniul CDI

12,9%

29,0%

9,7%

100,0%

81,8%

18,8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%


0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%



36

5. CONCLUZII ŞI ANALIZĂ COMPARATIVĂ AXE STRATEGICE-INDICATORI, łINTE ŞI GRAD DE REALIZARE - resursele umane din domeniul CDI continuă să se polarizeze în jurul centrelor de cercetare / universitare din Regiunea Vest pe fondul fluctuaŃiei forŃei de muncă; - principala pondere a resursei umane este constituită de cercetători (83%); - creşterea cheltuielilor din domeniu s-a materializat mai degrabă printr-o creştere a cheltuielilor curente şi mai puŃin a celor de investiŃii; - se manifestă riscul creşterii dependenŃei domeniului de cercetare faŃă de finanŃarea publică şi „marginalizarea” resurselor provenite de la întreprinderi; - scăderea cheltuielilor în contextul crizei economico-financiare s-a materializat mai degrabă printr-o scădere a cheltuielilor de investiŃii şi mai puŃin a celor curente; - finanŃările atrase prin programul POR Axa 4.3. au contribuit la inovare şi creşterea performanŃei în producŃie şi servicii; - finanŃările atrase prin programul POS Stimularea CompetitivităŃii Economică prin Cercetare Dezvoltare Inovare au contribuit la importante investiŃii în infrastructura de cercetare şi în sudarea parteneriatului dintre mediul CDI şi întreprinderi; - gradul general de implementare indică o serie de progrese, activităŃile de succes referindu-se la internaŃionalizarea întreprinderilor şi la acŃiunile de promovare a culturii inovării.

O primă problemă cu care se confruntă domeniul CDI se referă la resursa umană, unde Regiunea Vest deŃinea în 2009 7,2% din total situându-se astfel pe locul 6. DisparităŃile existente în interiorul regiunii se explică pe de-o parte prin concentrarea resurselor umane în jurul centrelor universitare iar pe de altă parte prin declinul numărului de angajaŃi în judeŃele Caraş-Severin şi Hunedoara. Este important de menŃionat că începând cu 2006, judeŃul Arad a avut o creştere importantă a numărului de angajaŃi contribuind la menŃinerea importanŃei domeniului din acest punct de vedere.

În regiunea Vest se remarcă un înalt nivel de calificare astfel că 83% din angajaŃi sunt cercetători.

Din punct de vedere al cheltuielilor CDI, Regiunea Vest consuma în 2009 doar 3,8% din total în contextul menŃinerii disparităŃilor la nivel regional unde judeŃul Timiş deŃinea 80% din cheltuielile regionale.

Creşterea susŃinută (aproape dublarea) cheltuielilor CDI pe perioada 2004-2008 indică o creştere a activităŃii de cercetare însă marea pondere a acestora (87,8%) au fost destinate cheltuielilor curente şi doar 3,9% investiŃiilor.

În contextul manifestării din plin a crizei economice în 2009, cheltuielile s-au prăbuşit în special în ceea ce priveşte investiŃiile ceea ce indică fragilitatea acestui segment, deşi din punct de vedere strategic, investiŃia în infrastructură permite creşterea competitivităŃii pe viitor a produselor şi serviciilor.

Prăbuşirea cheltuielilor de capital poate fi explicată parŃial prin creşterea ponderii fondurilor publice în totalul surselor de finanŃare existente. Acest fapt a fost facilitat prin manifestarea pe deplin a oportunităŃii granturilor şi fondurilor UE disponibile şi mai uşor de accesat în raport cu banii proveniŃi din mediul privat.

37

Creşterea dependenŃei faŃă de fondurile publice şi-a dovedit lipsa sustenabilităŃii în condiŃii de criză economică când bugetul public a fost afectat, implicând şi reducerea la minim a cheltuielilor cu activitatea CDI.

Deşi la nivel absolut, valoarea banilor proveniŃi de la întreprinderi a crescut până în 2007, ponderea acestora în raport cu banii proveniŃi din finanŃările publice s-a înjumătăŃit.

Per ansamblu menŃionăm că oportunitatea creşterii finanŃării prin fonduri publice putea/poate fi utilizată ca o oportunitate/mijloc spre creşterea sau consolidarea ponderii participării finanŃărilor private.

FinanŃările atrase prin programul POR Axa 4.3. Sprijinirea dezvoltării micro-

întreprinderilor şi prin POS - Stimularea CompetitivităŃii Economică prin Cercetare Dezvoltare Inovare au contribuit în mod evident la impulsionarea investiŃiilor în infrastructura de producŃie/servicii sau de cercetare.

Valoarea totală a proiectelor finanŃate în cadrul POS Competitivitate se concentrează puternic în JudeŃul Timiş atrage prin valoarea proiectelor 96% din sumă la acest moment.

Deşi la un nivel restrâns, prin numărul de proiecte, POS a contribuit la stimularea parteneriatului dintre universităŃi/ instituŃii de cercetare şi întreprinderi, valoarea proiectelor implementate/în implementare depăşind 750 mii euro.

În cele ce urmează este redată în mod sintetic o raportare a principalilor indicatori

regionali ai inovării pe fiecare axă strategică şi prioritate stabilită în RIS 2009-2013 (Vezi Tabelul privind gradul de realizare al indicatorilor). Simbolurile utilizate în vederea evaluării gradului de realizare sunt următoarele:

łintă atinsă sau depăşită Proiect în derulare, tinta nu a fost atinsa incă łintă neatinsă łinta nu poate fi evaluată -

38

Tab

el 2

: G

radu

l de

real

izar

e al

Ńin

telo

r in

ovăr

ii

AX

A

STR

AT

EG

ICĂ

P

RIO

RIT

Ăł

I IN

DIC

AT

OR

I ł

INT

E

G

RA

D D

E

RE

AL

IZA

RE

E

valu

are

- 5 ti

puri

de

serv

icii

noi

oper

aŃio

nale

6

tipu

ri d

e se

rvic

ii n

oi c

reat

e

- 5 c

ontr

acte

com

erci

ale

înch

eiat

e 8

inst

ituŃ

ii d

in m

ediu

l CD

I in

tenŃ

ione

ază

astf

el

înch

eier

ea d

e c

ontr

acte

co

mer

cial

e

- 10

part

ener

iate

înch

eiat

e 16

par

tene

riat

e cu

org

aniz

aŃii

C

DI

înch

eiat

e

- aco

rdar

ea a

15

vouc

here

pe

an

2 in

stitu

Ńii in

tenŃ

ione

ază

să

utili

zeze

vou

cher

e

- 50

de o

rgan

izaŃ

ii as

ista

te

9 in

stit

uŃii

din

med

iul C

DI

inte

nŃio

neaz

ă re

aliz

area

unu

i tr

ansf

er d

e ex

pert

iză

1.1.

Dez

volta

rea

de

noi s

ervi

cii d

e că

tre

Teh

impu

ls ş

i alte

in

stitu

Ńii d

e ce

rcet

are

şi tr

ansf

er te

hnol

ogic

- nr d

e se

rvic

ii de

zvol

tate

- n

r de

part

ener

iate

într

e or

gani

zaŃii

le d

e ce

rcet

are

- n

r con

trac

te c

omer

cial

e în

chei

ate

- nr d

e vo

uche

re

- nr d

e or

gani

zaŃii

asi

stat

e - n

r de

pers

oane

inst

ruite

- 20

de p

erso

ane

inst

ruite

an

ual

6 in

stit

uŃii

din

med

iul C

DI

orga

nize

ază

sesi

uni d

e in

stru

ire

- 6 c

oope

rări

pun

ctua

le în

tre

com

pani

i din

cad

rul

clus

teru

lui

proi

ect î

n de

rula

re

1. S

priji

nire

a in

fras

truc

turi

i de

inov

are,

gen

erat

oare

de

val

oare

adă

ugat

ă în

term

eni d

e pr

odus

e/ s

oluŃ

ii/

tehn

olog

ii C

DI

1.2.

Încu

raja

rea

asoc

ieri

i din

tre

într

epri

nder

ile u

nui

sect

or ş

i for

mar

ea d

e cl

uste

re s

ecto

rial

e

- nr d

e co

mpa

nii a

flat

e în

tr-

un c

lust

er

- nr d

e cl

uste

re d

in re

giun

e - t

ipur

i de

activ

ităŃi/

serv

icii

desf

ăşur

ate

- 2 c

lust

ere

func

Ńiona

le

med

iul C

DI

man

ifes

tă in

tere

s în

cre

area

de

clus

tere

în

dom

enii

pre

cum

: ene

rgii

su

sten

abil

e, n

anot

ehno

logi

i şi

IC

T

39

- 2 in

iŃiat

ive

noi d

e in

fras

truc

tură

de

tip „

hard

” 2

iniŃ

iati

ve d

e cr

eare

a u

nor

loca

Ńii d

esti

nate

în

trep

rind

eril

or

- 10

firm

e lo

caliz

ate

proi

ect î

n de

rula

re

1.3.

Ext

inde

rea

şi

crea

rea

de n

oi lo

caŃii

de

stin

ate

dezv

oltă

rii

într

epri

nder

ilor

inov

atoa

re

- nr.

de p

arcu

ri ş

tiinŃ

ific

e şi

te

hnol

ogic

e no

i - n

r. de

firm

e lo

caliz

ate

în

parc

urile

noi

- n

r de

afili

eri l

a re

Ńele

eu

rope

ne

- nr a

ctiv

ităŃi/

ser

vici

i in

ovat

ive

susŃ

inut

e - a

filie

rea

la 3

reŃe

le

euro

pene

de

cerc

etar

e pr

oiec

t în

deru

lare

A

XA

ST

RA

TE

GIC

Ă

PR

IOR

ITĂ

łI

IND

ICA

TO

RI

łIN

TE

GR

AD

DE

R

EA

LIZ

AR

E

Eva

luar

e

- cre

şter

ea c

heltu

ielil

or c

u C

DI c

u 10

%

7com

pani

i au

cres

cut b

uget

ul

aloc

at in

ovăr

ii

- cre

şter

ea n

r de

com

pani

i in

ovat

ive

cu 5

%

łin

ta n

u po

ate

fi e

valu

ată

-

- 10

tran

sfer

uri t

ehno

logi

ce

łin

ta n

u po

ate

fi e

valu

ată

- - 1

0 de

par

tene

riat

e m

ediu

l ac

adem

ic –

med

iul d

e af

acer

i

7 co

mpa

nii a

u în

chei

at

part

ener

iate

cu

med

iul C

DI

- 2 c

ompa

nii d

e tip

spi

n of

f 2

com

pani

i de

tip

spin

n of

f au

fos

t cre

ate

de c

ătre

med

iul

acad

emic

şi e

cono

mic

- 5 c

ompa

nii p

arte

nere

în

proi

ecte

eur

open

e 9

acto

ri a

i ino

vări

i au

iniŃ

iat

proi

ecte

eur

open

e ia

r 11

au

fost

par

tene

ri în

ace

ste

proi

ecte

2. S

priji

nire

a in

ovăr

ii în

în

trep

rind

eri

susŃ

inut

ă de

in

tern

aŃio

naliz

area

ac

esto

ra

2.1.

Stim

ular

ea

activ

ităŃil

or

inov

atoa

re p

rin

inve

stiŃi

i în

CD

I în

cadr

ul în

trep

rind

erilo

r

- val

oare

che

ltuie

li cu

CD

I la

niv

elul

într

epri

nder

ilor

- nr.

de tr

ansf

erur

i te

hnol

ogic

e - n

r de

com

pani

i ino

vativ

e

- nr d

e pa

rten

eria

te m

ediu

ac

adem

ic-m

ediu

l de

afac

eri

- nr d

e pr

odus

e re

zulta

te în

ur

ma

cola

boră

ri m

ediu

ac

adem

ic-m

ediu

l de

afac

eri

- nr d

e co

mpa

nii d

e tip

spi

n of

f - n

r de

com

pani

i im

plic

ate

în p

roie

cte

euro

pene

- n

r de

cert

ific

ate

de

prop

riet

ate

inte

lect

uală

- n

r de

proi

ecte

inov

ativ

e la

ni

velu

l com

pani

ilor

- 10

de c

ertif

icat

e de

pr

opri

etat

e in

tele

ctua

lă

10 c

erti

fica

te d

e pr

otej

are

a pr

opri

etăŃ

ii in

tele

ctua

le a

u fo

st u

tili

zate

de

cătr

e m

ediu

l

40

de c

erce

tare

7

cert

ific

ate

form

e de

pr

otej

are

a pr

opri

etăŃ

ii

inte

lect

uale

au

fost

uti

liza

te

de c

ătre

fir

me

- der

ular

ea a

15

proi

ecte

in

ovat

ive

în c

adru

l co

mpa

niilo

r car

e au

ca

rezu

ltat o

bŃin

erea

uno

r pr

odus

e şi

ser

vici

i

11 c

ompa

nii a

u de

sfăş

urat

pr

oiec

te in

ovat

ive

conc

reti

zate

în p

rodu

cŃie

şi

serv

icii

- par

ticip

area

a 3

0 de

co

mpa

nii l

a tâ

rgur

i in

tern

aŃio

nale

łin

ta n

u po

ate

fi e

valu

ată

-

- org

aniz

area

la n

ivel

re

gion

al a

3 e

veni

men

te d

e tip

mat

ch–m

akin

g

łin

ta n

u po

ate

fi e

valu

ată

-

2.2.

In

tern

aŃio

naliz

area

în

trep

rind

erilo

r

- nr d

e tâ

rgur

i - e

veni

men

te d

e tip

mat

ch–

mak

ing

- con

trac

te c

omer

cial

e se

mna

te s

au jo

int v

entu

re

înch

eiat

e

- 10

cont

ract

e se

mna

te

12 c

ompa

nii a

u se

mna

t co

ntra

cte

com

erci

ale

noi

2.3.

Fon

dul r

egio

nal

pres

eed

şi s

eed

pent

ru

activ

ităŃi

CD

I

- nr.

de s

olic

itanŃ

i de

fina

nŃar

e - n

r. de

pro

iect

e ca

re a

u be

nefi

ciat

de

fina

nŃar

e

- 5 b

enef

icia

ri d

e fi

nanŃ

are

- 5 p

roie

cte

deru

late

12

inst

ituŃ

ii d

ispu

se s

ă pa

rtic

ipe

la c

rear

ea u

nui f

ond

regi

onal

de

tip

pre-

seed

/see

d pr

oiec

t în

deru

lare

A

XA

ST

RA

TE

GIC

Ă

PR

IOR

ITĂ

łI

IND

ICA

TO

RI

łIN

TE

GR

AD

DE

R

EA

LIZ

AR

E

Eva

luar

e

3. P

rom

ovar

ea

cultu

rii d

e in

ovar

e la

niv

el r

egio

nal

3.1.

Sus

Ńiner

ea

inov

ării

în c

adru

l po

litic

ii de

dez

volta

re

regi

onal

ă

- eve

nim

ente

de

prom

ovar

e a

inov

ării

- in-

put l

a ni

velu

l do

cum

ente

lor s

trat

egic

e el

abor

ate

la n

ivel

naŃ

iona

l,

- 3 e

veni

men

te re

gion

ale

de

prom

ovar

e a

inov

ării

P

este

jum

ătat

e di

n m

ediu

l C

DI

au o

rgan

izat

eve

nim

ente

de

pro

mov

are/

dise

min

are

a in

ovăr

ii

41

- com

enta

rii,

suge

stii,

pr

opun

eri l

a ni

velu

l do

cum

ente

lor d

e po

litic

ă el

abor

ate

la n

ivel

naŃ

iona

l, re

gion

al ş

i loc

al

8 ac

tori

din

med

iul C

DI

şi

din

med

iul e

cono

mic

s-a

u im

plic

at in

ela

bora

rea

unor

do

cum

ente

str

ateg

ice

priv

ind

poli

tica

de

CD

I

re

gion

al ş

i loc

al

- con

verg

enŃa

str

ateg

iilor

în

ceea

ce

priv

eşte

inov

area

ł

inta

nu

poat

e fi

eva

luat

ă -

- 6 e

veni

men

te

Pes

te ju

măt

ate

din

med

iul

CD

I au

org

aniz

at e

veni

men

te

de p

rom

ovar

e/di

sem

inar

e a

inov

ării

- 200

de

pers

oane

pa

rtic

ipan

te

apro

xim

ativ

160

0 de

pe

rsoa

ne a

u pa

rtic

ipat

la

even

imen

tele

org

aniz

ate

în

dom

eniu

l CD

I

- 6 d

e co

mun

icat

e de

pre

să

- 20

de a

pari

Ńii în

pre

să

łin

ta n

u po

ate

fi e

valu

ată

-

3.2.

Rea

lizar

ea d

e ac

Ńiuni

de

prom

ovar

e şi

dis

emin

are

a cu

lturi

i de

inov

are

la

nive

lul R

egiu

nii V

est

- nr d

e ev

enim

ente

car

e au

ca

tem

ă in

ovar

ea

- nr p

erso

ane

part

icip

ante

- c

omun

icat

e de

pre

să

tran

smis

e

- pub

licaŃ

ii pe

tem

e de

in

tere

s di

n C

DI

- pub

licar

ea d

e m

ater

iale

re

leva

nte

pe te

ma

inov

ării

16 a

ctor

i ai i

novă

rii a

u el

abor

at p

ubli

caŃi

i pe

tem

e de

in

tere

s pr

ivin

d ac

tivi

tate

a C

DI

42

Din punct de vedere al gradului de atingere în raport cu Ńintele stabilite s-a realizat o evaluare sintetică pe o scala de la 1 la 10 (10 nota maximă) ce indică o serie de progrese importante. ActivităŃile de succes se referă la internaŃionalizarea întreprinderilor şi acŃiuni de promovare a culturii inovării.

Gradul de atingere/depăşire al Ńintelor pe axe şi priorităŃi ale RIS 2009-2013 (pe o scala de la 1 la 10)

5

1

2

5

8

0

5

8

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

servicii&transfer tehnologic

creare cluster

extindere/creare noi locatii pt intreprinderi inovative

stimulare inovare prin investitii in CDI

internationalizarea intreprinderii

fond regional preseed şi seed pt CDI

sustinerea inovării in cadrul politicii regionale

actiuni diseminare promovare cultura inovarii

Axa

1A

xa 2

Axa

3

43

AGENłIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ VEST

TIMISOARA Str. Proclamatia de la Timisoara, nr.5

300054, Timişoara, ROMANIA

Tel/Fax #1: +40 256 491981 Tel/Fax #2: +40 256 491923 Tel/Fax #3: +40 356 421572 Tel #4: +40 746 156521

e-mail: [email protected]

http://www.adrvest.ro

http://www.regiuneavest.ro/

http://www.strategvest.ro/

STADIUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI REGIONALE DE … MONITORIZARE RIS 2009-2013...

Documents

Transcript of STADIUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI REGIONALE DE … MONITORIZARE RIS 2009-2013...