2. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexualeSigmund FREUD A. Tematica1. Consideratii introductive2. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale2.1. Stadiul oral. Caracterizare, moduri de actiune.2.2. Stadiul anal. Caracterizare, moduri de actiune.2.3. Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip.2.4. Perioada de latenta2.5. Stadiul genital3. Contributia lui S. Freud la dezvoltarea psihologiei secolului XX 4. Critici aduse teoriilor lui S. Freud.1. Consideratii introductiven viziunea lui Freud, personalitatea ca pattern concret se dimensioneaza n interactiunea de tip parinte-copil, n care copilul ncearca sa obtina maximul de placere din satisfacerea instinctelor si parintii care, ca reprezentanti ai societatii, ncearca sa impuna cerintele realitatii si constrngerile morale.Primii 5 ani de viata, n vizuinea lui Freud, sunt definitorii pentru osatura structurii de personalitate. Cele mai puternice conflicte din aceasta perioada, n cadrul relatiei parinti-copii, sunt de natura sexuala si graviteaza n jurul zonelor erogene ale corpului. Ca centru al conflictului, fiecare zona are o importanta diferita, n functie de vrsta existnd o dominanta care da specificul stadiului. S.FREUD formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este n esenta ei o dezvoltare psihosexuala si identifica 5 etape de evolutie prin care trece copilul: stadiul oral, stadiul anal, stadiul falic, perioada de latenta si, n final, stadiul genital. Fiecare stadiu se caracterizeaza printr-un conflict specific care trebuie rezolvat satisfacator pentru a putea trece n stadiul urmator. Daca trebuintele copilului au fost excesiv satisfacute n stadiul respectiv, sau dimpotriva, copilul acumuleaza multa frustrare, exista tendinta ca individul sa ramna fixat n acel stadiu ramnndu-i mai putina energie pentru urmatoarele stadii. Pentru fiecare stadiu exista cte o orientare sexuala pentru care copilul primeste gratificatii, acumuleaza frustrare sau este excesiv satisfacut. Toate aceste reactii din partea parintilor amprenteaza mai mult sau mai putin personalitatea copilului.2. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale2.1. Stadiul oral Caracterizare- se plaseaza n intervalul 0 -2 ani- principala sursa de placere este gura- placerea este derivata din supt, sorbit, muscat, mestecat si din senzatii care nsotesc aceste gesturi n zona buzelor, limbii si obrajilor, placere careia S. Freud i atribuie o natura sexuala- copilul este ntr-o relatie de dependenta absoluta fata de mama, care devine obiect al libidoului- copilul nvata, ntr-o maniera primitiva sa-si iubeasca mama- modul n care mama raspunde la cerintele copilului (care sunt cerinte pure ale Sinelui) va da ,,culoare'' micii lumi a copilului, care poate fi buna sau rea, satisfacatoare sau frustranta, sigura sau periculoasa.Moduri de actiune n stadiul oral :a. Modul oral-incorporativ - presupune stimularea placuta a gurii n momentul hranirii sau de catre ceilalti (faza initiala)- adultul fixat n acest stadiu are preocupari orale obsesive: a mnca, a bea, a fuma, a saruta, a vorbi s.a.- daca n copilarie satisfactia a fost excesiva la vrsta adulta va fi predispus la optimism si dependenta excesiva- satisfacerea ulterioara va fi ntotdeauna dependenta de ceilalti si ca atare subiectul va fi credul, naiv, va ,,nghiti'' tot ce-i spun ceilalti si vor avea ncredere excesiva n ei.- acest mod de actiune structureaza n timp un tip de personalitate oral dependentaFreud considera ca persoanele foarte independente prezinta o formatiune reactionala mpotriva dependentei de stadiul oral. Cu alte cuvinte, ele supracompenseaza aceasta dependenta, transformnd-o n opusul sau.Discutie pe tema conduitelor alimentare atipice - obezitateab. Modul oral-agresiv (faza secundara) - survine n momentul dureros si frustrant al eruptiei dentare- persoanele fixate n aceasta faza sunt nclinate spre pesimism, ostilitate, agresiune, sunt certarete, sarcastice (prefera sa faca remarci suparatoare, sa-si exprime sadismul fata de altii)-sunt invidioase si ncearca sa-i domine pe ceilalti exploatndu-i si manipulndu-i- acest mod de actiune structureaza ntr-un tip de personalitate oral-sadica.Stadiul oral se ncheie la vrsta ntarcatului desi, daca a fost reala fixarea, ramne un oarecare libido, si copilul se reorienteaza spre stadiul urmator.2.2. Stadiul anal Caracterizaren majoritatea cazurilor, n stadiul oral parintii sunt cei care se adapteaza la cerintele copilului fara a astepta ca acesta sa se adapteze la vreo cerinta a lor. n jurul vrstei de 2 ani, copilului i se impune o prima cerinta: pastrarea curateniei corporale si formarea unor deprinderi de igiena. S. Freud sustine ca experientele legate de formarea acestor deprinderi sunt esentiale pentru formarea personalitatii.Spre finalul celui de-al doilea an de viata copilul dobndeste mai mult control n a-si rezolva nevoile prin faptul ca deja se poate deplasa singur, poate comunica lucruri elementare, poate apuca sau chair lovi daca este necesar. Din orientarea pentru un control mai bun al mediului n vederea satisfacerii propriilor nevoi, copilul resimte placere din explorarea mediului, din testarea propriilor forte n relatie cu parintii si agentii autoritatii.Eliminarea fecalelor reduce placerea copilului dupa instaurarea ,,regulii olitei'' el trebuie sa amne aceasta placere. Pentru prima data, satisfacerea unui impuls instinctual este barata de cerinta parintilor de a o face la un moment dat si ntr-un anume loc. Este o perioada de traume si conflicte pentru ambele parti.- copilul descopera ca are o arma (fecalele) pe care o poate utiliza mpotriva parintilor- prin aceasta el dobndeste un control asupra a ceva si poate alege daca sa se supuna sau nu exigentelor parintilor- daca parintii sunt prea duri sau copilul are dificultati n formarea deprinderilor, acesta reactioneaza la frustrare n doua moduriModuri de actiune n stadiul anal a. Modul anal-retentiv -copilul retine fecalele-retentia este la rndul sau o sursa de placere produsa de rectul plin- poate fi si ea o tehnica pentru manipularea parintilor: daca nu are scaun mai mult timp copilul atrage atentia si grija parintilor si implicit dragostea lor- n timp se contureaza un tip de personalitate anal-retentiva- personalitatea se manifesta prin ncapatnare, zgrcenie, are tendinta de a acumula pentru ca securitatea sa depinde de ceea ce poseda si de modul grijuliu n care posesiunile vor fi ,,gospodarite''- tendinta de rigiditate, curatenie compulsiva, constiinciozitate si ncapatnareb. Modul anal-expulsiv (agresiv)-copilul detecteaza unde si cnd este interzis, nfruntnd cerinta parintilor- daca tehnica aceasta se dovedeste satisfacatoare pentru a reduce frustrarea, va fi folosita frecvent -n timp se dezvolta un tip de personalitate anal-expulsiva- personalitatea se manifesta prin comportament de cruzime, tendinte distructive, accese de furie, dezordine sau, la cealalta extrema, prin conduite extrem de generoase sunt structuri creative si autonome care militeaza pentru interogarea normelor si demolarea modelelor care le ngradesc sever gradele de libertate Personalitatea anala, dupa Freud, este caracterizata de o obsesie pentru curatenie si pentru ordine si de prea putina spontaneitate. Este tipul birocratului ideal! 2.3. Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip (4 - 5 ani)Zona erogena dominanta devine cea genitala. Copilul se confrunta cu limitarile impuse de societate (parinti) n calea satisfacerii impulsurilor Sinelui. La aceasta vrsta copilul ncepe sa fie curios si sa exploreze propriile zone genitale si ale altora, placndu-le sa se joace dezbracati. Placerea provine din zona genitala si este produsa nu numai prin masturbare ci si prin fantasme (fantezii). Copilul vrea sa stie cum a venit pe lume, cum arata sexul fratilor si surorilor si vrea sa se casatoreasca cu parintii de sex opus. Conflictele falice constituie ultimul stadiu al dezvoltarii pregenitale si sunt cele mai complexe. Ele sunt greu acceptabile pentru ca implica notiunea de incest, un tabu absolut n mai multe culturi.Complexul Oedip - dorintele de natura sexuala se orienteaza spre parintele de sex opus-concomitent apare dorinta de a nlocui, ba chiar de a suprima parintele de acelasi sex- este mai pregnant manifestat la baieti si are o dezvoltare completa- complexul se rezolva prin identificarea cu parintele de acelasi sexManifestari ale Complexului Oedip la baietiAnxietatea de castrare -baiatul este gelos si ostil fata de tata- vrea sa-i ia locul si se teme de razbunarea tatalui (tatal va taia organul ofensator - falusul - sursa placerii si a dorintelor sale). Aceasta teama provine din faptul ca baietelul observa inexistenta penisului la fetite si crede ca acestea au fost castrate.- teama este att de mare nct trebuie sa-si reprime dorintele sexuale si sa le nlocuiasca cu o afectiune mai acceptata (sublimare)Rezolvarea complexului - identificarea cu tatal- adoptarea unor substitute de satisfactie sexuala - dezvoltarea Supraeului (ca mostenire a complexului) sub forma introiectiei imaginii si cerintelor paterneExemplificari si analize ale unor prezente paterne cu care copiii nu se pot identifica. Identificarea consecintelor si formularea unor concluzii.Manifestarea complexului Oedip la fete Complexul Electra -desi mama a fost obiectul initial al dragostei, se produce o reorientare spre tata- cauza reorientarii: fetita descopera ca baietii au ceva n plus si si condamna mama ca a castrat-o reorientndu-si dragostea spre tata, care poseda organul rvnitInvidia (rvna) de penis este corespondentul feminin al anxietatii de castrareRezolvarea complexului Electra - daca tatal raspunde micilor favoruri pe care le reclama fiica sa si este dispus sa o securizeze n demersul ei seductiv, atunci fetita va fi ntarita pozitiv n ceea ce priveste rolul de sex pe care si-l va asuma, si va dezvolta n relatie cu barbatii o relatie pozitiva, normala - orientarea din nou spre mama si re-identificare cu acest model va duce la rezolvarea complexului- S. Freud este de parere ca nu se poate rezolva complet, de aceea femeile au un Supraeu slab dezvoltat- aceasta nerezolvare se manifesta fie n dragostea femeii pentru un barbat, fie pentru propriul fiu - ea se va grabi si si va asuma rolul marital sau matern si si va reprima dragostea incestuoasa pentru tatal sau orientndu-se n mod firesc spre partener, respectiv spre fiuDe rezolvarea complexului Oedip depinde atitudinea adultului fata de sexul opus. Rezolvarea incompleta determina conturarea unui tip de personalitate falic, caracterizata prin narcisism si dificultatea stabilirii unor relatii heterosexuale mature. Aceste persoane au nevoie de recunoastere si apreciere permanenta a atractivitatii lor sexuale. Daca nu reusesc n aceasta directie dezvolta sentimente de inferioritate si inadecvare.- barbatul - este obraznic, nfumurat, indiferent la trairile sexului opus manifestndu-si demonstrativ masculinitatea n mod insistent prin placerea de a cuceri femeia, sau la celalta extrema, posibil orientat spre pederastie- femeia - si exagereaza feminitatea, se comporta seductiv, ncearca sa cucereasca barbatiiLa vrsta adulta mecanismele sunt inconstiente si de aceea, cu greu putem evoca amintiri care sa le ilustreze ntr-un fel sau altul.2.4. Perioada de latenta Cele 3 structuri ale personalitatii: Sinele, Eul si Supraeul sunt formate si relatiile dintre ele se cristalizeaza. Nu constituie un stadiu propriu-zis al dezvoltarii psihosexuale. Energia este canalizata si sublimata n activitati scolare, sport, hobby si prietenii cu cei de acelasi sex. Freud nici nu a acordat importanta perioadei, neopsihanalistii nsa au gasit conflicte.2.5. Stadiul genital (ncepe la pubertate, 11-12 ani)Corpul devine matur din punct de vedere fiziologic si daca au fost depasite conflictele stadiilor anterioare, individul va putea duce o viata nonnevrotica cu relatii heterosexuale normale. Conflictele acestei perioade sunt mai putin intense si pot fi reduse prin sublimare, n confruntarea cu sanctiunile si tabuurile societale.Energia sexuala poate fi exprimata n adolescenta prin substitute social-acceptabile si apoi rezolvate plenar n viata adulta printr-o relatie profunda cu o persoana de sex opus.Tipul de personalitate genitala gaseste satisfactie n munca si n dragoste.S. Freud nu a acordat o prea mare importanta nici acestui stadiu, deoarece considera ca pentru structurarea personalitatii, determinante sunt primele trei si mai putin cel ulterior.3. Contributia lui S. Freud la dezvoltarea psihologiei secolului XXO evaluare de ansamblu a personalitatii stiintifice a lui S. Freud (1856-1939) si a teoriilor sale este inevitabil controversata. Nu este nici o ndoiala asupra faptului ca opera sa a influentat gndirea occidentala moderna din medicina, literatura, religie, sociologie, antropologie, contributia sa la dezvoltarea psihologiei fiind considerabila. ntr-adevar, teoria personalitatii a lui Freud este probabil cea mai de referinta teorie propusa vreodata de cineva. Ideile sale au dimensionat un amplu registru de tehnici psihoterapeutice deschiznd trasee pentru dezvoltarea mai multor strategii de evaluare a personalitatii (includem aici si tehnicile proiective).Psihanaliza este prima abordare sistematica a personalitatii si, ca perspectiva de abordare a omului n general, constituie o adevarata evolutie. La vremea sa, Freud a determinat un prozelitism zelos dar a si fost contestat vehement. Indiferent de orientarea ulterioara a teoreticienilor personalitatii, acestia s-au referit, ntr-un fel sau altul, la acest nceput. Multi dintre discipolii lui Freud au creat o noua scoala de psihologie, de marca, si au fost numiti neo-freudieni (C.G.Jung, A.Adler, E.Erikson, E. Fromm, H.Stack Sullivan). Primul personolog feminist neo-freudian a fost Karen Horney care a studiat perspectiva freudiana n baza careia femeile i invidiaza pe barbati si se simt inferioare n relatie cu acestia datorita faptului ca nu au penis (1937). Horney a argumentat ca, de fapt, barbatii le invidiaza pe femei datorita faptului ca nu au acces la experienta maternitatii si deci, destinul lor are o mai slaba semnificatie dect al femeilor. Horney a numit aceasta conditie invidia de pntec (vagin). A argumentat, de asemenea, ca femeile se simt inferioare fata de barbati datorita restricttiilor personale si politice pe care barbatii le-au rescris pentru ele si nu datorita invidiei de penis. Opinia lui Horney n aceasta problema reflecta convingerea sa ferma ca factorii culturali, mai mult dect pornirile instinctuale, joaca rolul cel mai important n dezvoltarea personalitatii (Feist & Feist, 1998). De fapt, accentul masiv pus pe influentele culturale este cel care diferentiaza net scoala neo-freudiana de opera lui Freud. Viziunea sa despre om n general este pesimista si sumbra. Omul este condamnat pe vecie sa lupte cu fortele oarbe ale inconstientului. Scopul unic, ultim si necesar al vietii este reducerea tensiunii. n aceasta lupta Sinele iese ntotdeauna victorios, si ca atare, tensiunea si conflictul sunt permanent prezente. Freud a avut o parere proasta despre oameni n general si despre femei n special vazndu-le incapabile sa-si formeze un supraeu puternic.Influenta gndirii lui Freud asupra culturii secolului XX a fost uriasa. El a spart o serie de tipare ale gndirii, a repus n discutie tabuurile si normele societatii n care a trait. A evidentiat rolul inconstientului, importanta primei copilarii, modul de operare al mecanismelor de aparare. n demersurile sale investigative a insistat prea mult asupra subiectului particular, imatur, tulburat emotional si a abordat insuficient personalitatea matura si echilibrata si aceste aspecte pot pune n discutie valabilitatea generalizarilor sale. 4. Critici aduse teoriilor lui S. Freud Ulterior, cercetari si teorii contemporane au formulat o serie de limite punctuale ale teoriei lui Freud. Paulhus, Fridhandler & Hayes (1997) au identificat faptul ca oamenii folosesc, ntr-adevar, mecanisme de apararea a eului dar pun sub semnul ntrebarii faptul ca aceste mecanisme opereaza la nivel inconstient. Smith (1998) si Westen (1998) au demonstrat ca evenimente si experiente pe care nu ni le putem reaminti ne pot influenta gndurile si actiunile. O serie de puncte slabe au fost identificate la nivelul teoriei psihodinamice. Concluziile la care a ajuns Freud se bazeaza aproape n ntregime pe cteva studii de caz, motiv pentru care rezultatele cu greu pot fi extrapolate la nivelul ntregii populatii. Cele mai multe paciente ale sale au fost femei din clasa de sus a Vienei care nu numai ca aveau probleme psihice dar au si fost crescute ntr-o societate n care discutiile despre sex nu erau permise. Feist & Feist (1998) insista asupra faptului ca viziunea lui Freud asupra personalitatii si dezvoltarii acesteia reflecta valorile vest europene si nord americane care nsa nu se regasesc n cultura altor popoare. Triandis (1997) a evidentiat faptul ca conceptele de sine si eu centrale n teoria personalitatii a lui Freud se bazeaza pe o cultura individualista, cu valori orientate spre sine, si din acest motiv nu mai sunt la fel de ilustrative pentru dezvoltarea personalitatii ntr-o cultura de factura colectivista ca cele din Asia si Africa. Masson, J. (1984) a adus argumente n favoarea faptului ca lui Freud i-a fost teama sa accepte ca pacientele sale au fost abuzate sexual de catre parinti n copilarie deoarece acestia erau oameni cu multa putere si influenta n Viena acelor vremuri. Freud a numit aceste experiente despre care vorbeau pacientele sale dorinte nemplinite sau fantezii si nu amintiri ale unor experiente reale. Esterson (1993) mentioneaza ca este posibil ca Freud nsusi, sa modifice n mod inconstient rezultatele terapiilor pentru a ilustra mai bine teoria sa. Hall, Lindzey & Campbell (1998) sustin posibilitatea ca Freud sa fi utilizat o serie de ntrebari care i-au influentat pe pacienti sa-si aminteasca evenimente din copilarie care nu s-au ntmplat niciodata. Ofshe & Watters (1994) insista asupra faptului ca si n zilele noastre exista preocupari n ceea ce priveste pacientii care recupereaza amintiri reprimate despre abuzurile sexuale din copilarie si care, de fapt, nu sunt dect false evocari implantate de catre terapeutii lor. Sayers (1991) analizeaza reactiile feministilor, femei si barbati deopotriva, fata de concentrarea excesiva a lui Freud asupra dezvoltarii sexuale a baiatului si asupra invidiei de penis a fetitelor. Karen Horney, o cunoscuta contemporana neo-freud-iana a propus o teorie care explica exclusiv dezvoltarea psihosexuala a femeilor. Feist & Feist (1998) mentioneaza ca, dupa standarde metodologice contemporane, definitiile date de Freud sinelui, eului, conflictului inconstient si altor concepte reclama mai multa precizie, masurari si testari. Convingerea lui Freud ca actiunile oamenilor sunt determinate de dorinte instinctuale neconstientizate ignora faptul ca o mare parte din conduitele noastre depasesc nivelul gratificatiei instinctuale. Motivatia de a atinge scopuri personale, de natura sociala sau spirituala este, de asemenea, constientizata si asumata prin nvatare. Spiro M. (1982) a analizat crezultatele cercetarii lui Malinowski B. (1927) asupra unor familii din Tribul Trobriand si a concluzionat ca intensitatea si importanta complexului lui Oedip variaza n relatie cu cantitatea si calitatea controlului pe care parintii l exercita asupra copiilor, control care, la rndul sau, variaza n functie de structura grupului domestic. Parsons T. (1976) noteaza ca tot mai multi antropologi interesati de studiile despre cultura si personalitate resping ideea universalitatii complexului lui Oedip.C. Teme de dezbatere1. Conduitele alimentare atipice - obezitatea. Discutie pe analiza tipului de personalitate din perspectiva modelului dezvoltarii psihosexuale al lui S. Freud.2. Imposibilitatea identificarii cu parintele de acelasi sex.. Exemplificari si analize ale unor prezente paterne cu care copiii nu se pot identifica. Identificarea consecintelor si formularea unor concluzii. StadiulCaracteristici la nivelul subiectuluiMod de actiune

ORAL(0 - 2 ani)zona erogena: cavitatea bucala- Dependent de ceilalti- ncerezator- Naiv- Pesimist- Ostil- AgresivVerbe: a suge, a sorbi, a musca, a Mesteca, a mnca, a bea Oral incorporativ (Tip de personalitate oral dependenta)Oral agresiv (Tip de personalitate oral sadica)

ANAL(2 - 4 ani)zona erogena: anus- ncapatnat- Zgrcit- Tendinta de a acumula- Crud- Tendinte distructive- dezordonatVerb: a avea, a pastraAnal retentiv (Tip de personalitate anal retentiva)Anal agresiv (Tip de personalitate anal expulsiva)

FALIC(4 - 5 ani)zona erogena: cea genitala- Obraznic- nfumurat- Afemeiat- Excesiv de feminina- SeductivaVerb: a cuceri, a controla, a domina Complexul Oedip la baieti - anxietate de castrare - (Tip de personalitate falica)Complexul Electra la fete - invidia de penis - (Tip de personalitate falica)

Perioada de latenta(5 - 11/12 ani)Energia este canalizata si sublimata (scolare, sportive, asociere cu societatea de vrsta)n activitati specifice persoane de acelasi sex din

GENITAL(ncepe la pubertate)- Relationare matura cu sexul opus- Satisfactie n munca si n dragosteSublimare (Tip de personalitate genitala)

Tabel nr.1 Modelul stadial al dezvoltarii psihosexualitatii la S. FreudB. Teme de dezbatereC. Bibliografie :ALLPORT, Gordon. 1991. Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, E.D.P.BERSTEIN, Douglas (coord.). 2000. Psychology. Houghton Mifflin Company, Boston, New York.FREUD, Sigmund - integralHAYES, Nicky si ORRELL, Sue. 1997. Introducere n psihologie. Editura ALL.LAPLANCHE, Jean si PONTALIS, J.B. 1994. Vocabularul psihanalizei. Bucuresti, Editura Humanitas.MADDI, S.R. 1976. Personality Theories. A Comparative analysis. 3rd ed., The Dorsey Press, Homewood Illinois. MARVIN, Harris. 1993. Culture, People, Nature. An Introduction to General Anthropology. Harper Collins College Publishers.SCHULTZ, D.P. 1987. Theories of Personality, 3rd ed., Brooks/Cole Publ. Co., Pacific Grove, California.