ST14

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~AUGUST 2007

Focul iadului � Noua toleran]` � Teoria catastrofelor

pune pe jaromenirea

Criza apei

Covers:Layout 1 8/7/07 10:44 AM Page 3

Semnele Timpului August 2007

Editorial

1 Ecumenismul \n croialaVaticanului

Religie

2 Biblia [i civiliza]ia

8 Focul Iadului

Politic

14 Homo politicus [i Utopia modern`

Cultur`

21 Acas` printre str`ini

23 Citatul ST

Social

24 Pia]a comun` a crimei

30 Noua toleran]`

Mediu

36 Teoria catastrofelor

40 Criza apei pune pe jaromenirea

46 Pune]i pre] pe ap`!

SumarAUGUST 2007

2

36

46

24

8/2007

VOLUMUL 19 NR. 113 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin

Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu,Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu

Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`,Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli,

Anca Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA: Adela B`nc`u-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

MANAGER:Irina Anghel – 0744.472.463

ISSN 1453-7060 8/2007

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUI

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~AUGUST 2007

Focul Iadului � Noua toleran]` � Teoria catastrofelor

pune pe jaromenirea

Criza apei

Sumar + Editorial:Layout 1 8/8/07 11:23 AM

aticanul se declar` \ncon tinuare un sus ]i n` -tor al dialogului ecu-menic pe care \l consi -der „una din priori t` -

]ile Bisericii Catolice. Totu[i,pentru ca dialogul s` fie cuadev`rat constructiv, \n afar`de deschiderea interlocuto-rilor, este necesar credin]a \nidentitatea religiei catolice.”Mai pu]in elegant formulat,un catolic ar spune: discu -t`m… putem fi ecumenici…dar numai dac` ne re cu -noa[te]i superioritatea. Alt-fel, toat` t`r`[enia asta cu ecumenismul este doarun exerci]iu de imagine sau, dac` vre]i, o curiozi-tate cultural` lipsit` de efecte concrete.

Bisericile vizate de noul discurs al Vaticanului, \nspecial cele ortodoxe [i protestante, s-au ar`tat \n -gri jorate de recrudescen]a superiorit`]ii inflexibilea conservatorilor catolici. Reac]iile au eviden]iat cuprec`dere dificult`]ile de care bisericile cre[tine sevor lovi \n contextul dialogului ecumenic. Iure[uldeclara]iilor critice la adresa exclusivismului doc-trinar al actualului pap` a expediat consecin]elepozitive ale evenimentului \ntr-un plan cu totulmarginal. Unii anali[ti au catalogat documentulCongrega]iei drept o gaf` de propor]ii, f`r` a lua \ncalcul c`, \n acest fel, se poate activa substratullatent de luciditate [i scepticism inteligent pe careorice biseric` ar trebui s`-l aib` \n fa]a unei banaleconstat`ri: institu]iile eclesiastice sunt formele deorganizare cel mai pu]in reformabile.

Dialogul ecumenic nu poate fi imaginat \ntreparteneri lip si]i de identit`]i stabile. |n acest caz,ecumenismul apare ca un exerci]iu de diploma]iea cre din]elor, un mod de a bandaja diversit`]i con-fesionale prea col ]uroase. Din p` cate, \n ultimultimp, tot mai mul]i lideri ai unor mari bisericicre[tine au \nceput s` vad` \n ecumenism un fel deagent dizolvant, o tinctur` \n care se pot contopidiversi t`]i diametral opuse \ntr-o formul` de cre -din]` superioar`, capabil` s` \nsumeze toate

aspectele pozitiver`spândite mai multsau mai pu]in uni-form de-a lungultuturor confesiu-nilor cre[tine. |nacest avânt cu izutopic, aproape c` s-a uitat c` o biseri -c` ce nu sus]ine c`este cea adev`rat`nu este decât o[uet` pioas`. Nu tepo]i reculege as -cultând mesa ca to -lic` \n latin`, ca mai

apoi s` te r`core[ti \ntr-o [edin]` de glosolalie1 lapenticostali, dup` cum nu te po]i \nchina sobru \ntr-o biseric` luteran` norvegian`, ca mai apoi s`\ncepi s` te balansezi evlavios dup` ritmurile u[ordansante ale bap ti[tilor de culoare din sudulStatelor Unite. Sunt la mijloc diferen]e ireductibilede cultur`, de doctrin`… |n fine, diferen]e care artrebui s` reziste oric`rui elan ecumenic…,numai dac` acesta din urm` nu se vreaun campionat care s` sfâr[easc` \n cla -samente severe. C`ci \n acest fel, celcare ocup` primul loc ar privi cuautoritate \n urm` [i s-arsim]i \ndrept`]it s` fre-doneze celebrul hit alfor ma]iei ABBA:The winner takesit all 2. ST

1

OpinieEcumenismul \n croiala Vaticanului

|ntr-un document dat publicit`]ii recent, papaBenedict al XVI-lea a etichetat bisericile ortodoxe

drept „biserici particulare”, care sufer` de o„lips`” atâta timp cât nu \l recunosc pe suveranulpontif drept urma[ al lui Petru, \n vreme ce BisericaCatolic` este „unica [i adev`rata Biseric` a lui Hris-tos”. „Comunit`]ile protestante nu pot fi numite

biserici” pentru c` dezvolt` o alt` concep]ie aeuharistiei [i a sacerdo]iului, se mai arat` \n docu-mentul publicat de Congrega]ia pentru Doctrina

Credin]ei, supranumit` „marele inchizitor”.

V

August 2007 Semnele Timpului

1. Vorbire \n limbi2. |nving`torul ia totul

Sumar + Editorial:Layout 1 8/8/07 11:23 AM Page 1

Religie

2


[i civiliza]ia

Izgoni]i din patria lor, \mpr`[tia]iprintre toate neamurile, deposeda]i de bunuri, c`lca]i \npicioare [i masacra]i cu zecile demii, evreii sunt singurul popor dinAntichitate care continu` s` vorbeasc` aceea[i limb` [i \[ip`streaz` aceea[i identitate. Ce for]` extraordinar` sus]ine [irena[te de fiecare dat` acest poporcondamnat de atâtea ori la moarte?

Biblia

� Lucian Cristescu

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1 8/7/07 3:53 PM Page 2

La d`râmarea Ierusalimului de c`treromani \n anul 70 d.Hr., peste 1.300.000de evrei au pierit [i aproape 100.000 au

fost lua]i robi. Dup doar 60 de ani (135 d.Hr.),o alt` jum`tate de milion a fost m`cel`rit` deHadrian, care a distrus 50 de forturi [i 800 delocalit`]i. Blestemul poporului evreu s-a per-petuat [i \n Evul Mediu. Sub Ioan al Angliei(1180), \ntr-o singur` zi au fost masacra]i,doar \n cetatea York, 1.300 iudei. Pe vremea luiFerdinand [i a Isabelei, peste 800.000 de evreiau fost izgoni]i din Spania. Pu[i \n b`rci [ialunga]i \n mare, cei mai mul]i au murit \neca]i.Cruciadele r`zuiau, \n mod ciclic, a[ez`rileevreilor de pe valea Rinului. |n 1321, subdiverse acuza]ii, peste 5.000 de evrei au fost ar[ide vii \n Fran]a central . Pen tru ciume, foametesau alte nenorociri, tot evreii erau sacrifica]i.Când a izbucnit ma rea cium` \n 1347, 12.000de evrei au fost ma sa cra]i \n Bavaria, 12.000 \nToledo, 6.000 \n Mainz [i 3.000 \n Strasbourg.|n 1650, \n Ucraina [i Polonia au fost uci[ipeste 100.000. Pe evrei i-a omorât [i Hitler, [iStalin. {i totu[i exist`!

Prin ce tain`? Secretul nu ]ine de ADN, nicide mo[tenirea cultural , ci de sursa din care eiau scos speran]a ce trece dincolo de sârmaghimpat` [i de lumea blestemat`: Carteac`r]ilor, Biblia.

Puterea C`r]iiDup` Nero, primul cre[tinocton, al]i zece

cezari1 au amplificat prigoana. Prima perse-cu]ie general` a avut loc sub Maximin Tracul(235-251). Lideri ai bisericii au fost executa]isau deporta]i \n min`. Mul]imile din Capado-cia au pornit un raliu de jaf [i exterminare acre[tinilor, acuzându-i de a fi pricina unuicutremur recent. Decius (249-251), careplic` la atitudinea favorabil` cre[tinilor apredecesorului s`u, Filip Arabul, d` unedict de nimicire sistematic` acre[tinilor: Roma, Alexandria,Pergam, Antiohia [i Ierusalim devinastfel b`i de sânge. Ultima [i cea mainimicitoare vân`toare de cre[tini a fostpromulgat` de Galerius [i Diocle]ian, prinpatru edicte consecutive (303-304). Siria,Egiptul [i Asia Mic` au fost scena celor maidezl`n]uite furii.

Totu[i, cu tot genocidul, nu oamenii erauvâna]i. Imperiul se r`zboia cu Cartea. Unuldintre edictele lui Diocle]ian poruncea ca, \nprovinciile imperiului, toate Bibliile s` fie con-fiscate [i arse.

Cei zece ani de prigoan` (303-313) au mar-cat \ncheierea valului nimicitor de circa 300 ani,care a consemnat martiriul a peste 100.000 decre[tini.

R`zboiul contra C`r]ii nu se sfâr[e[te cuRoma. |n cei 2000 de ani de cre[tinism, s-a esti-mat c` circa 70.000.000 de cre[tini au fostuci[i pentru credin]a lor. Surprinz`tor estec` mai mult de jum`tate dintre ei (45 mil-ioane) au fost m`cel`ri]i \n secolul marilorrealiz`ri, secolul XX. La sfâr[itul PrimuluiR`zboi Mondial, na]ionali[tii turci au juratmoarte cre[tinilor greci, armeni [i asirieni.|ntre 1915 [i 1922, au fost uci[i 1,5 milioanearmeni, 750.000 asirieni [i 350.000 greci.

Omenirea este \n continuare ne[tiutoare, dinneglijen]` sau cu inten]ie, de cea mai sever`

persecu]ie actual , care se deruleaz`chiar azi, \n Sudan. Pân` acum,1,5 milioane de cre[ tini au fosttortura]i [i masacra]i de c`tre

mili]iile musulmane.

3


Contemporanul lui Nero, istoricul Corneliu Tacitus,consemneaz`: „O mare mul]ime a fost condamnat`nu atât pentru crima de a fi incendiat Roma, ci dinur` omeneasc`. |n ceasul mor]ii lor, erau f`cu]i

subiectul distrac]iei: erau \nveli]i \n piei de fiare s`lba -tice [i sfâ[ia]i de câini sau pironi]i pe cruce ori ar[i de vii.

Iar la apusul soarelui, erau da]i focului spre a lumina ca tor]evii.” (Tacitus, Anale: 15, 44).


Religie

4


Ce lucru atât de deosebit are aceast` carte,Biblia? Ce-i motiveaz` pe oameni s` moar`pentru ea? {i, \n ciuda tributului de sânge, ce-iface s` renasc` iar [i iar, realimentând foculata[amentului de Dumnezeul Scripturii?

Printre Worldview-uri...2

Punctul care deosebe[te radical cre[tinismulde toate celelalte sisteme filozofico-religioaseeste concep]ia despre existen]`.

|n mitologia greac`, zeit`]ile primare(Gaia, Tartarus, Uranus, Pontus) proveneaudin Haos – nimicul imens. Zeul-fiu Cronos \[icastreaz tat l, pe Uranus, din r`nile c`ruia \ns`se nasc gigan]ii...

|n privin]a originii omului, mitologia greac`lista apari]ia, prin voia vreunui zeu, a 5 epociale existen]ei umane: de aur, de argint, debronz, de fier [i a omului de azi. Fiecare epocàp`rea dup` stingerea rasei anterioare. Chiar[i pentru epoca oamenilor de azi, mitologia pre-vestea un sfâr[it apropiat, \n ziua când rùl vaprevala binele...

Mitologia Upani[adelordescrie o Pu- tere divin`, impersonal`, existent` pretutin-deni [i \n toate, care se personific \n trei iden-tit`]i: Brahma – creatorul; Vi[nu – sus]in`torul;{iva – distrug`torul.

|n privin]a originii, hinduismulcrede \ntr-ocrea]ie [i nimicire ciclic`. Universul nostru aap`rut din nimicirea celui anterior [i, \ntr-o zi,universul acesta, al nostru, va fi la rându-inimicit, pentru a face s` apar` un altul. Kali

Yuga sus]ine c` ne afl`m \n epoca declinului,sfâr[itul privind pe fereastr`!

Cât despre oameni, ace[tia ar fi ap`rut dinjertfirea omului primordial, Manu. P`r]ile \ncare a fost t iat au dat na[tere la caste: din guralui se trag brahmanii; din bra]e – r`zboinicii; dinpicioare – negustorii [i ]`ranii; iar din talp` [idegete au ap`rut sclavii [i paria. Partea omuluieste s`-[i dreag` soarta cum poate, printr-o

karm` corect` care, \n cele din urm`, s`-ltransporte \n \ncarna]ii tot mai \nalte, pân` laabsorbirea lui \n Puterea divin` impersonal`...

Confucius– mai \n]elept – p`streaz t ceredeplin cu privire la \nceputuri, supra na tural [izei. Nu [tie. Ca atare r`mâne agnostic.

Mai tran[ant, Buddha \[i bate joc de toat`cosmogonia Rig-Vedei hinduse. Dup` el, nuexist` nici creator [i nimeni de adorat. N-avem a ne concentra decât asupra proprieicondi]ii...

Biblia Vechiului [i Noului Testament desco -per` un Worldview contrastant.

...un Worldview unic|napoia oric`rei existen]e, Biblia spune c Se

afl un singur Dumnezeu (Isaia 45,6), un Dum-nezeu personal – cu ra]iune, afec]iune [i voin]`(Psalm 47,8). El este distinct de lumea creat`[i transcende orice limitare material` (2 Cro -nici 6,18): este omniprezent, omniscient,omnipotent (Apocalipsa 1,8). Dumnezeu acreat [i continu` s` creeze \n virtutea naturiiSale, c`ci este iubire (1 Ioan 4,8). Pe om, l-acreat dup` asem`narea Lui (Geneza 1,5), l-a\nzestrat cu libertate de alegere (Deuteronom30,19.20) [i i-a dat un set de repere morale.Scopul pentru care l-a creat este ca s` fiefericit (Deuteronom 4,40).

Dac`, \n celelalte sisteme religioase, rùleste propriu existen]ei [i e parte integrant` [inecesar (Yin/Yang), Biblia descoper origineaintrusiv` a rùlui. |n virtutea liberului arbi-tru, omul a ales s se r`zvr`teasc \mpotriva luiDumnezeu (Geneza 3,4-6). Urmarea a fostapari]ia inexplicabil` [i atât de nenecesar` ap`catului [i a mor]ii.

Cu toate c` ne na[tem cu o natur` corupt`(Psalm 51,5), Dumnezeu ofer pentru p`c`tosun „plan de salvare”: [ansa de a mai alege odat . Pentru ca o a doua alegere s fie posibil ,Dumnezeu a pl`tit toate datoriile lumii prinmoartea Fiului Sù, Isus Hristos (Ioan 3,16).Este acum rândul omului s`-L aleag pe Dum-nezeu [i voia Sa (Romani 8,2.4).

Prin credin]`, Biblia ne d` asigurarea c`suntem ierta]i de vina p`catului nostru. Nu \ns`[i de urm`rile p`catului – \mb`trânirea [i moar -tea. Dumnezeu \ns` a luat m`suri [i pentruaceast` problem`: prin \nvierea lui Hristos din

Prin credin]`, Biblia ne d` asigurarea c` suntem ierta]i de vina p`catului nostru. Nu \ns` [i de urm`rile p`catului –\mb`trânirea [i moartea


5


mor]i (Luca 24,46; 1 Corinteni 15,4), El f` g` -duie[te tuturor celor care-L aleg c`-i va \nviapentru via]` ve[nic` (Ioan 5,28.29; 1 Tesa-loniceni 4,13-18) \ntr-un paradis f`r` durere,lacrimi sau moarte (Apocalipsa 21,1-5).

Aceast viziune, consfin]it prin actul istorical \nvierii lui Isus Hristos, \n anul 31 e.n., actcare a [i n`scut mareea numit` „cre[tinism”,este just`, ra]ional`, p`truns` de dragostedivin` [i plin` de speran]`.

Civiliza]ii bune [i releToate culturile [i civiliza]iile consecutive

au dreptul la afirmare [i existen]`. Dar nutoate sunt la fel de bune sau drepte.

Civiliza]ia aztec ajunsese \n epoca de aur cumult \naintea sosirii conchistadorilor (Cortes,1519).

Exist` eviden]e care demonstreaz` supe-rioritatea civiliza]iei aztece. Aveau un calendarde 365 zile, mai performant decât calendarulIulian, utilizat de europeni \n tot Evul Mediu.Arhitectura urban` aztec`, sofisticat`, nu era

altceva decât reprezentarea plan` a con-stela]iilor, o imens` hart` a universului.

|n acela[i timp, aztecii practicau sacrificiileumane. Anual, jertfeau 20.000 oameni. Preo]iile smulgeau inima [i, \nc` pulsând, o \nchinauzeului pe altar. Uneori \[i sacrificau copiii –socotindu-i puri [i buni pentru a fi adu[i cajertf`. Cronica lor raporteaz` c`, pentru res-fin]irea Marii Piramide de la Tenochtitlan, \n1487, aztecii au smuls inimile a 84.400 pri-zonieri \n cursul a 4 zile, nonstop. |n ciudarealiz`rilor lor, civiliza]ia aztec` era totu[inedreapt` [i rea.

Cheia progresului Privind linia pe care a urmat-o istoria civi-

liza]iilor, de la politeism [i sacrificii umane laciviliza]ia european`, gânditorii se \ntreab`care a fost factorul-cheie care a determinatacest progres? Psihologul John Dewey con-sidera c` este inteligen]a cooperativ`. Logi-cianul Alfred North Whitehead considera c`este limbajul. Istoricul Arnold Toynbee credea


Religie

6


c secretul civiliza]iei a fost scânteia creati vit`]iiumane. Sociologul Will Durant gândea c` eraconceptul de ordine. Prim-ministrul BenjaminDisraeli credea c` bog`]ia [i distrac]ia erausecretul. Pentru eseistul Ralph W. Emerson,factorul-cheie era influen]a femeilor.

Cu toate c` fiecare r`spuns se refer` la unfactor important, cheia consta totu[i \n altce-va. Unul dintre fondatorii Constitu]iei ameri-cane, James Madison, scria \n memorialul sùdin 1785: „|nainte s` fie considerat membru alsociet`]ii civile, omul trebuie mai \ntâi s`devin` un supus al St`pânului Universului.”

Dac` oamenii adopt` o conduit` oarecare,aceasta se datoreaz` principiilor (bune saurele) care-i guverneaz` (de exemplu a fi res -pec tuos sau arogant). Principiile de via]` \ns`nu reprezint` alegerea direct` a omului. Eledecurg doar din setul de valori pe care leadop t` omul (de exemplu demnitatea omuluisau primatul meu). Partea cea mai impor-tant` este c` valorile, la rândul lor, sunt con-secin]a autorit`]ii c`reia ne supunem (de

exemplu Dumnezeu, f`c`torul omului, sauEgo-ul).

Natura acestei autorit`]i, bun` sau rea,determin` destinul individului [i croie[te isto-ria unui popor [i evolu]ia pozitiv` sau negativà civiliza]iei.

S`mân]a aruncatÒdiseea evreilor, oricât de dramatic`, a fost

instrumentul providen]ial al prolifer`riicuno[tin]ei despre Scripturi [i Dumnezeu\ntre p`gâni. |nc` din secolul al VI-lea \.Hr.,evrei au fost risipi]i \n toat lumea civilizat . Lahotarul dintre ere, existau ora[e ca Nisibis(Mesopotamia), \n care iudeii formau majori-tatea popula]iei. Se [tie c` o mare parte dintrelocuitorii Siriei erau iudei sau converti]i laiudaism. |n Egipt, Philo Iudeul raporta c` eraupeste un milion de iudei, \n Alexandria ei fiind

o treime din popula]ia metropolei. Cu dou`secole \nainte de Hristos, prin Septuaginta – tra-ducerea Vechiului Testament \n limba greac`,limba interna]ional a Antichit`]ii post-alexan-drine – Scriptura devenise accesibil` oricui.

Clasicii romani (Hora]iu, Seneca, Juvenal,Martial [.a.) erau familiariza]i cu religia [i cuobiceiurile iudeilor, pe care le men]ioneaz`\n scrierile lor. Cicero, de[i critic fa]` de evrei,scria: „{tii ce mul]i sunt, cum ]in unii la al]ii [icât de influen]i sunt \n popor”.3

Datorit` concep]iei lor superioare desprevia]`, familie [i lucrul \n [ase zile, iudeii eraurespecta]i [i invidia]i. Iudaismul era vizibilprin accentul pus pe moral` – ceea ce con-trasta puternic cu religiile amorale ale lumiigreco-romane. Din acest motiv, moralitateaTorei exemplificat` \n via]a iudeilor atr`geaaten]ia locuitorilor imperiului. Pacea sufle -teasc` [i senin`tatea \n fa]a necazurilor, dar [icoeziunea fr`]easc` \i f`ceau pe mul]i dintrep`gâni s` accepte iudaismul. Unii apreciaz` c`prozeli]ii puteau fi socoti]i cu mi-lioanele. „Demult timp, masele au ar`tat o dorin] puternic`s` adopte preceptele noastre”, scria JosephusFlavius. „{i nu exist` o cetate, greceasc` saubarbar`, [i nici o singur` na]iune \n care obi-ceiurile noastre de p`zire a zilei a [aptea, pos-turile [i alte restric]ii s` nu fie respectate.”4

Iudaismul era vizibil prin accentul pus pe mo -ral` – ceea ce contrasta puternic cu reli gii leamorale ale lumii greco-romane. Din acestmotiv, moralitatea Torei exemplificat` \n via]aiudeilor atr`gea aten]ia locuitorilor imperiului.


Impactul Noului TestamentOdat` cu expansiunea roman`, toate dru-

murile duceau la Roma, f`când din Europa [iAsia Mic` „cazanul na]iunilor”. Proasp`tap`ruta biseric` cre[tin` \[i detoneaz` aicim`rturia. Copii ale Evangheliilor [i ale altorc`r]i nou-testamentare penetreaz` toateungherele imperiului. La ora aceasta, exist`5.300 de manuscrise \n limba greac`.

|n secolul al II-lea, Biblia este tradus` \nlimba copt pentru egipteni. |n secolul al III-lea,existau deja traduceri ale Evangheliilor \n siri-ac`. Tot \n secolul al III-lea, apar primele tra-duceri ale Noului Testament \n limbile etiopi-an` [i latin` (\n care exist` circa 8.000 demanuscrise).

|n timp ce barbarii h`r]uiau imperiul, Ulfilas– un tân`r cre[tin din Capadocia, f cut sclav dec`tre go]i – inventeaz alfabetul gotic [i traducetoat` Biblia \n limba gotic` (circa 350 d.Hr.).Cassiodor, secretarul de stat al lui TeodoricOstrogotul scria (circa 530 d.Hr.) c`, \ntrego]i, Biblia era citit` [i studiat`, fapt caref`cuse ca preo]ii germanici s` fie mai exersa]i\n cunoa[terea Bibliei decât clerul roman.

|n 411, Biblia este tradus` [i \n armean`, iardin armean` \n georgian`. Num`rul de ma nu-scrise ale Scripturii \n alte limbi decât greac`[i latin` urc` la 8.000!

|n zorii Evului Mediu, pe când ImperiulRoman se pr`bu[ea, con[tiin]a lumii civilizateera deja modelat` de spiritul Sfintei Scripturi.Europa se trezea pe fundamente cre[tine.

Ciocnirea Worldview-urilor1 ianuarie 404. |mp`ratul cre[tin Honorius,

de numai 16 ani, deschise por]ile Coloseumu -lui pentru s`rb`toarea Anului Nou printr-unspectacol pe cinste. Gladiatori veterani aveaus` incendieze publicul turbat. Din \ntâmplare,un c`lug`ra[ naiv, Telemachus, sosit tocmaidin Asia Mic`, venise ca s` admire cetateaetern`, s`la[ul sfin]ilor \mp`ra]i. „Unde s-oduce mul]imea? Probabil c` la biseric`, laslujb`!”, gândea acesta. {i, curios s` vad`m`rea]a catedral`, Telemachus i-a urmat petreptele Coloseumului, pân \n tribune. Surleleau dat semnalul. Mul]imea a urlat: „Ave Cae-sar!” Gladiatorii au intrat \n aren`. „Dar ce

fac? Ce slujb`-i asta?”, \ntreba revoltat Tele -machus \n stânga [i \n dreapta. „Stai cuminte,c`lu g`ra[ule. Dac` nu-]i convine, pleac`!” DarTelemachus fierbea: „Nu se poate! Fra]icre[tini, opri]i m`celul!” Luat \n râs [i bleste-mat de al]ii, Telemachus s-a avântat \n jos,spre aren`. „Opri]i! Opri]i m`celul!” {i, \nainteca cineva s`-l opreasc`, Telemachus a [i fost\ntre gladiatori. „Fra]i cre[tini, cum o s` face]iuna ca asta? Nu v` teme]i de Dumnezeu?L`sa]i sabia [i haide]i la rug`ciune!” Mâniat, ungladiator l-a lovit cu sabia. |n timp ce Tele -machus, c`zut la p`mânt, continua s` pledeze\ntre gladiatori, o band` mânioas` a s`rit dintribune [i, \n câteva clipe, l-a sfâ[iat pe miculc`lug`r. Gata, acum s` \nceap` b`t`lia... Darspectatorii erau cuprin[i de oroare... Un c` -lug`r... sfârtecat! Nu mai e de stat! {i, rând perând, „cre[tinii” din tribune s-au ridicat [i auplecat dezgusta]i. Acesta a fost ultimul spec-tacol cu gladiatori \n Imperiul Roman. ST

7


1. Domi]ian (c.90-96); Traian (98-117); Hadrian (117-138); MarcAureliu (161-181); Septimiu Sever (202-211); Maximin Tracul(235-251); Decius (249-251); Valerian (257-260); Diocle]ian [iGalerius (303-311).

2. Worldview (engl.) = concep]ia despre lume, via]` [i sensul existen]ei.3. Pro Flacco cap. 28; p. 437, Loeb ed.). 4. Contra lui Apion ii. pag. 39 [282] Loeb ed.


Religie

8


|n concep]ia popular`, iadul estematerializarea rùlui absolut,\ntruchiparea a tot ce e grotesc, dia-bolic [i dezgust`tor; este locul [istarea desp`r]irii de Dumnezeu. Aicinu se mai poate g`si un strop dedragoste [i mil`. |ntr-o scriere apo-crif`, Apocalipsa lui Petru, de prinsecolele I-II, iadul este descris: „{iunii erau spânzura]i de limb`; ei eraubatjocoritorii cìi neprih`nirii. Sub eiera foc, arzându-i [i pedepsindu-i. {iera un mare lac de foc, plin de v`pì,\n care erau unii oameni care austrâmbat dreptatea, [i \ngeri chinu-itori \i torturau. Mai erau femeispânzurate de p`rul lor deasuprafocului – erau cele care s-au\mpodobit pentru curvie. {i eraub`rba]i care s-au spurcat cu ele \ncurvie, atârna]i de picioare, cu capul\n para focului... [i am v`zut uciga[i\n locuri \nguste, pline de [erpi care-imu[cau [i viermi... Iar alte femeist`teau \n excremente pân` la ceaf`,\mpotriva c`rora plângeau prunciavorta]i...” Exist` deci un loc undevor fi pedepsi]i cei rì? Unde esteacesta [i când se va aplica pedeap-sa? {i, mai apoi, cum se poate\mp`ca ideea unui Dumnezeu iubitorcu cea a unui chin ve[nic? S` nu fietotul decât rodul imagina]iei umane?

� Marius Necula

08-13 Iadul:Layout 1 8/7/07 4:25 PM Page 8

9


Foculiadului

B iserica Catolic` [i-a exprimat speran]a,\ntr-un raport recent, c` pruncii careau murit f`r` botez pot intra \n rai. |n

acest context, Comisia Teologic` Interna ]io -nal` a concluzionat, la finalul lunii aprilie, c`exist` suficiente baze teologice [i liturgicecare s` fundamenteze speran]a c` ace[ti copiisunt salva]i [i se bucur` de lumea beatific` aParadisului. Membrii comisiei spun c` ipotezateologic` a „limb”-ului pare a fi bazat` pe ovedere nejustificat de restrictiv` a mântuirii.Procesul de reanalizare a teologiei desprelimb a fost ini]iat de c`tre papa Ioan Paul al II-

lea \n luna octombrie 2004, când le-a cerutcâtorva teologi catolici renumi]i s` cauter`spunsul la o \ntrebare care persist de se cole:Care va fi soarta copiilor care mor f`r` a fiboteza]i?

|n tradi]ia catolic`, limbul este descris cafiind un loc intermediar \ntre rai [i iad, carecru]` pruncii mor]i f`r` botez de pedeapsaiadului. Discu]iile recente cu privire la destinulcopiilor nu sunt decât o parte dintr-un puzzleteologic nerezolvat \nc`. Exist` un loc spe-cial unde se vor duce to]i cei r`i? |i va pedep-si Dumnezeu pe cei p`c`to[i? Cum? Când?


10


Blestemul iaduluiAmenin]area cu focul iadului a fost un

instrument prin care secole \ntregi s-a putut„produce” evlavie la comand . Teama a fost, [i\nc` mai este, for]a motrice a experien]ei reli-gioase a multor cre[tini. Poate c` unul dintrecei mai mari predicatori cre[tini care a valori-ficat din plin teama de iad a fost pastorul puri-tan Jonathan Edwards. Acesta, \ntr-o predic`

din 1741, P`c`to[ii \n mâinile unui Dumnezeumânios, descria torturile iadului: „Arcul mânieilui Dumnezeu este \ndoit [i s`ge]ile,preg`tite… Dumnezeu te ]ine deasupra iadu-lui – la fel cum cineva ar ]ine un p`ianjen saualt` insect` scârboas` deasupra unui foc –, tedetest` [i este grozav de provocat: mânia Luic`tre tine arde ca un foc; El se uit` la tine canefiind vrednic de nimic altceva decât s` tearunce \n foc… Tu e[ti de zece mii de ori mai

Religie


11


scârbos \n ochii Lui decât ar fi \n ai no[tri celmai urât [arpe veninos. Tu L-ai insultat, [itotu[i nu este nimic decât mâna Lui care te ]inedin a c`dea \n foc \n orice moment… O,p`c`tosule! Ia seama la pericolul \nfrico[`tor\n care te afli: este un cuptor mare al mâniei,este o groap` mare [i f`r` fund, plin` de foculmâniei, deasupra c`reia te ]ine mâna lui Dum-nezeu… Tu atârni de un fir sub]ire, cu focurilemâniei divine scânteind asupra lui [i gata \norice moment s` te pârleasc` [i s` te ard`complet.”1 Perspectiva unei asemenea sor]i acauzat multor puritani suferin]`, fric` [i an-xietate. Karen Armstrong subliniaz c accen-tuarea profund` a iadului [i a condamn`rii,combinat cu un proces extensiv de examinarede sine, i-a condus pe mul]i credincio[i ladepresie, unii curmându-[i chiar via]a.2

|nv`]`tura c` Dumnezeu condamn` lumeala un chin ve[nic este atât de repulsiv` \ncâtunii au abandonat credin]a \ntr-un astfel deDumnezeu ori au negat autenticitatea cre[ti -nismului. Un asemenea exemplu este CharlesDarwin. „Astfel, necredin]a s-a strecurat pestemine foarte \ncet, dar pân` la urm` a fostcomplet`… |ntr-adev`r, cu greu pot vedeacum poate cineva s` doreasc` cre[tinismuls` fie adev`rat; pentru c`, dac` ar fi a[a, lim-bajul simplu al textului pare s arate c oameniicare nu cred… vor fi pedepsi]i pentru vecie. {iaceasta este o doctrin` blestemat`”,3 spuneaDarwin \n autobiografia sa. Chiar [i unii teo logicontemporani v`d doctrina cu privire la chi-nurile iadului ca pe o r`m`[i]` a concep]iilormedievale [i cer o categoric` revizuire. Unuldintre ace[tia este episcopul Carlton Pearsondin SUA. |n ciuda faptului c` a fost declarateretic de c`tre Colegiul Episcopilor Penti-costali Afro-Americani, el continu` s` predicecu putere ceea ce consider` a fi o mare des co -perire: chinurile iadului nu sunt ve[nice.

|n acest context al redefinirii iadului, chiar[i tradi]ionala Biseric` Romano-Catolic` sesimte obligat` a respinge ideea unui chin fizic[i declar` c` tortura iadului este suferin]amintal` cauzat` de separarea de Dumnezeu.Un studiu4 din 2000 ar`ta c` 53% dintre ame -ricani accept` aceast` perspectiv`. |nsu[i fos-tul pontif, papa Ioan Paul al II-lea, a declarat cìadul nu este o pedepsire impus` din afar` de

Dumnezeu, ci este consecin]a natural` aalegerii p`c`tosului nepocìt de a trì se-parat de Dumnezeu. Afirma]ia este extremde \ndr`znea]` [i cu siguran]` este o \ncer-care de \ndep`rtare de concep]iile medie -vale influen]ate de tipologiile mitologicepre cre[tine. {i atunci, cum r`mâne cufocurile de nestins ale iadului?

Pentru secole \ntregi, p`rerea comun` afost c` iadul este \nùntrul p`mântului, \ntr-ovast camer subteran . Hades era la greci zeul\mp`r`]iei subp`mântene, fiul lui Cronos [i al

Rheei. Când s-a f`cut \mp`r]irea Universului,lui Zeus i-a revenit cerul, lui Poseidon – marea,iar lui Hades – lumea subp`mântean`. Hadess`l`[luia \n \mp`r`]ia umbrelor, pe care o câr-muia al`turi de so]ia sa, Persefona. El nu\ng`duia nim`nui, odat` ajuns acolo, s` maivad` lumina zilei. Aici nu sunt \nc` fl`c`ri.Mai degrab` \ntuneric, mucegai [i umezeal`.

|nv`]`tura c` Dumnezeu condamn`lumea la un chin ve[nic este atât de repulsiv` \ncât unii au abandonat credin]a\ntr-un astfel de Dumnezeu ori au negatautenticitatea cre[tinismului.


|n mitologiile nordice, lumea de dincolo estedescris` ca o lume a umbrelor [i a ghe]ii –explicabil de altfel deoarece amenin]area demoarte venea aici \n urma gerului. |n civi-liza]iile sudice, lumea de dincolo e dimpotriv`plin` de v`pìle unui foc care nu se stinge.

Se poate vorbi deiad ca de un loc real?

Atunci când Vechiul Testament a fost tradus\n grece[te (versiunea numit` Septuaginta),pentru ebraicul [eol (lit. „mormânt”, tradus \nromâne[te adesea cu Locuin]a mor]ilor) s-afolosit grecescul hades. Aici, unii traduc`torifac o grav` confuzie redând hades cu iad,avându-se \n minte mai degrab` imagineagreac` decât cea ebraic`. Descrierea cea maidetaliat` a iadului ca loc este f`cut` nu deScriptur`, ci de poetul italian Dante Alighieri\n Divina Comedie. A[adar, cât de cre[tinèste \nv`]`tura privind chinurile din iad? Tre-buie s` sesiz`m c` doctrina privind iadul estestrâns legat de antropologie. Ce este omul? Cese petrece cu el dup` ce moare? Filozofiagreac` (plecând de la Socrate, apoi Platon [iAristotel) pretinde c omul are un suflet nemu-ritor \n esen]a lui, fiind \nchis \n cu[ca unui trupmaterial. O astfel de viziune va avea cu sigu-ran]` un impact asupra dogmei cre[tineprivind starea omului de dup` moarte: „Noisuntem \ntotdeauna influen]a]i mai mult saumai pu]in de ideea greac`, platonic`, cum c`trupul moare, dar sufletul este nemuritor.Aceast` idee este total contrarie concep]ieievreie[ti [i nu poate fi g`sit` nicìeri \n Vechi-ul Testament”.5 Scrierile sacre ale Vechiului [i

Noului Testament prezint` fiin]a uman` ca un\ntreg, moartea fiind descris` ca reversulcrea]iei. Elementele constitutive (]`rânap`mântului [i suflarea de via]`) se despart,omul \ncetând astfel a mai fi o fiin]` vie.6

Moartea este numit` adesea un somn, chiar [icei credincio[i fiind \n mormânt, [i nicidecum\n Rai. De aceea apostolul Petru spunea despreDavid c` „nu s-a suit \n ceruri” (Fapte 2:34).

Este drept c` Biblia vorbe[te despre un focve[nic, dar nu perpetuu [i nu imediat dup`moartea persoanei, ci la Ziua Judec`]ii. |nEvanghelia dup` Matei, capitolul 25, versetele31-46, este relatat` pilda desp`r]irii oilor decapre, o descriere \n simboluri a Judec`]ii deApoi. Pedeapsa ve[nic` nu este altceva decâtmoartea a doua sau anihilarea complet`.7

Focul Judec`]iide Apoi este ve[nic?

E drept c`, \n Biblie, sunt pasaje care par adescrie chinurile ve[nice ale iadului. Iat` unexemplu: „Va fi chinuit \n foc [i \n pucioas`,

Religie

12


„Apoi am v`zut un cer nou [i un p`mânt nou; pentru c` cerul dintâi [ip`mântul dintâi pieriser` [i marea nu mai era. {i eu am v`zut coborân-du-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfânt`, noul Ierusalim, g`tit`ca o mireas` \mpodobit` pentru b`rbatul ei. {i am auzit un glas tare,care ie[ea din scaunul de domnie [i zicea: ’Iat` cortul lui Dumnezeucu oamenii! El va locui cu ei, [i ei vor fi poporul Lui [i Dumnezeu |nsu[iva fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va [terge orice lacrim` din ochiilor. {i moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nicidurere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut.’ Cel ce [edea pe scaunulde domnie a zis: ’Iat`, Eu fac toate lucrurile noi.’ {i a adùgat: ’Scrie,fiindc` aceste cuvinte sunt vrednice de crezut [i adev`rate’.” Apo calipsa21,1-5


\naintea sfin]ilor \ngeri [i \naintea Mielului. {ifumul chinului lor se suie \n sus \n vecii vecilor.{i nici ziua, nici noaptea n-au odihn` cei ce se\nchin` fiarei [i icoanei ei [i oricine prime[tesemnul numelui ei!” (Apocalipsa 14,10.11).Dar s` nu ne gr`bim \n a emite concluzii. Mai\ntâi, merit` observat c` fumul torturii lor se\nal]` \n vecii vecilor; pasajul nu spune c` tor-tura lor continu` \n vecii vecilor. Am`nuntuleste relevant deoarece, preluând imaginileVechiului Testament8, pasajul sus]ine, dim-potriv , o nimicire etern , [i nu o via] ve[nic`\n chinuri. Pentru a nu crea confuzii, \n Apo calip-sa 20,14, focul iadului escatologic este echivalatcu moartea ve[nic`: „{i Moartea [i Locuin]amor]ilor au fost aruncate \n iazul de foc. Iazul defoc este moartea a doua.” A[adar, focul este oreprezentare simbolic a anihil rii finale.

Tocmai aici este cheia care deslu[e[te pedeplin taina ac]iunii stranii \ntreprinse de unDumnezeu iubitor. Nimicirea final` nu estestrict punitiv`, ci mai degrab` regenerativ`.„Ziua Domnului \ns` va veni ca un ho]. |n ziua

aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurilecere[ti se vor topi de mare c`ldur` [i p`mân-tul, cu tot ce este pe el, va arde” (2 Petru3,10). Focul este cu adev`rat ve[nic \n efectelelui, distrugerea fiind deplin` [i definitiv`, darnic ieri nu este descris ca fiind [i continu . Deacum se pot vedea zorile ve[niciei. Distrugereaface loc unei noi lumi: f`r` chinuri [i f`r`suferin]`. Acum asist`m la re\ntoarcerea \nEdenul pierdut. ST

13


1. Pasajul este citat de Karen Armstrong, A History of God, 1993, p. 284.2. Idem.3. Citat de Paul Martin, The Healing Mind: The Vital Links Between

Brain and Behavior; Immunity and Disease, 1997, p. 327.4. U.S. News and World Report, 31 ianuarie, 2000, p. 47-485. The International Standard Bible Encyclopedia, 1960, vol. 2, p. 812,

articolul „Death” (Moartea)6. |n Eclesistul 12,7, cele dou` elemente constitutive sunt identificate

cu ]`râna [i duhul. Cuvântul ebraic de aici este ruah („suflare”,„suflet”, „suflu”, de aici „vânt”), care nic`ieri nu este definit ca o enti-tate de sine st`t`toare. Mul]i teologi \l echivaleaz` cu „suflarea devia]`” din Geneza 2,7.

7. |n Iuda 1,7, se spune c` Sodoma a suferit pedeapsa unui foc ve[nic.Este clar c` autorul nu \n]elegea prin asta un foc ce ardea continuu,ci un foc ce a ars odat` pentru totdeauna.

8. A se vedea Psalmi 37,20, Psalmi 68,2, Maleahi 4,1


Politic


Homo Politicus [i U14

14-20 Homo politicus:Layout 1 8/7/07 11:01 AM Page 14

15


Vizitând site-ul celui maimare [i mai cunoscutmagazin virtual, Amazon.com, aten]iami-a fost atras` de o„discu]ie” purtat` peforum-ul clien]ilor.1 Unutilizator \ntreba: „Cefel de stat a]i prefera:unul \n \ntregime secular (laic) sau unulreligios?” O privirefugar` asupra sceneipolitice mondialedescoper` numaidecâtmotiva]ia unei asemenea dezbateri. |n timp ce modelul statului secular a ajunss` fie asociat cu toleran]a [i pluralismulideologic, statul religioseste asociat cu intoleran]a [ifanatismul.

i Utopia modern`

� Florian Ristea


Politic

16


La \ntrebarea „Ce ai prefera, un stat laic sauunul religios?”, majoritatea vizitatorilorsite-ului Amazon.com au r`spuns c este

de preferat s tr ie[ti \ntr-un stat secular (laic),deoarece cet`]enii unui astfel de stat sunt car-acteriza]i de toleran]` [i respect fa]` de per-soane cu convingeri diferite. Unul dintre par-ticipan]ii la dezbatere a men]ionat chiar [i fap-tul c`, \ntr-un stat secular, referirile la vreundumnezeu pe care cineva le-ar face nu ar fiinterpretate ca un afront personal de o persoan`cu alte convingeri religioase. |n acela[i timp,\ntr-un stat religios, o asemenea persoan` arputea fi lin[at` pentru opiniile sale. Evident,accep]iunea general` a no]iunii de „stat secu-lar” nu presupune eliminarea religiei, ci coex-isten]a ei laolalt` cu celelalte forme de expri-mare a spiritualit`]ii umane, poate chiar con-siderarea acesteia ca „un r`u necesar”. Acestparadox conduce la o constatare unic : \n lipsaParadisului, \n care nu se mai crede, noua ge-nera]ie alearg` dup` modele de societ`]i uma-niste [i utopice. Cauza principal este tocmai…religia sau, mai bine zis, modul \n care anumi]ioameni sau popoare au \n]eles s -[i exprime saus`-[i apere convingerile religioase. |n condi]iile\n care intoleran]a [i fanatismul religios se ma-nifest , \n unele cazuri, chiar la nivel de stat, estelesne de \n]eles de ce oamenii prefer` un statsecular, ale c`rui institu]ii de guvern`mânt saueduca]ie sunt eminamente laice.

Un caz contemporanPreferin]a pentru un stat secular a fost

readus` \n aten]ia maselor de criza politic`\n care s-a aflat Turcia \n ultimele luni. Elitelelaice ale ]`rii, reprezentate de partidele deopozi]ie, armat , justi]ie [i alte categorii sociale,au acuzat Partidul Drept`]ii[i Dezvolt`rii, aflat laguvernare, de subminareastatutului laic al ]`rii [ifavorizarea islamului politic.Criza a izbucnit la 24 aprilie,când premierul Recep TayyipErdogan (foto) l-a anun]atdrept candidat la pre[edin]ia]`rii pe Abdullah Gul, fost min-istru de externe, cunoscutpentru vederile sale pro-

islamiste. Este [tiut faptul c` institu]ia prezi-den]ial` constituie un bastion tradi]ional almediilor laice [i armatei, folosit \n trecut pen-tru a stopa tentativele de legalizare a „isla-mului politic” turc. Propunerea lui Gul pentrupre[edin]ia Turciei a scos \n strad` peste unmilion de manifestan]i hot`râ]i s` aperemo[tenirea lui Mustafa Kemal Atatürk – fonda-

torul Turciei moderne –, castat democratic [i secular. |naceste condi]ii [i pe fondulaver tiz`rilor c` [i armata vainterveni \n ap`rarea statutu-lui secular al statului, pre-mierul a fost nevoit s` con-voace ale geri generale antici-pate \n data de 22 iulie. Cutoate c` partidul s`u pro-islamist a câ[tigat deta[atalegerile, premierul turc este


17


con[tient de faptul c` aceast` criz` estedeparte de a se fi \ncheiat. O eventual` schim-bare a Constitu]iei, \n vederea alegeriipre[edintelui de c`tre popor, prin vot direct [i,eventual, schimbarea statutului laic al ]`riipoate declan[a o criz` f`r` precedent \ntr-odemocra]ie \nc` insuficient maturizat`, a[acum este Turcia. Un efect secundar care nupoate fi deloc neglijat este faptul c`, \n aseme-nea condi]ii, nici nu s-ar mai pune problemaader`rii acestei ]`ri la Uniunea European`.

Ce este r`u la un stat religios? Principalul repro[ care se aduce unui stat

organizat pe baze religioase este faptul c`cet`]enii acestuia au, de regul`, vederi\nguste [i urm`resc linia de gândire a lideri -lor lor. Un asemenea stat are un lider carepretinde c` autoritatea sa vine direct de laDivinitate [i c` ac]ioneaz` \n calitate de tri -

mis al Divinit`]ii. Ca urmare, autoritatea sanu trebuie pus` la \ndoial` niciodat`. Dac`cineva \ndr`zne[te s` fac` lucrul acesta, vafi stigmatizat ca „necredincios”. De aseme-nea, \ntr-un astfel de stat, minoritatea carede]ine puterea manipuleaz` majoritatea,ajungându-se nu de pu]ine ori la perse-cutarea minorit`]ilor etnice sau religioase.L`sând deoparte numeroasele cazuri dinperioada Evului Mediu, se pot g`si exemplede astfel de situa]ii chiar [i \n istoria modern`[i contemporan`: persecutarea cre[tinilor[i genocidul asupra popula]iei armene depe teritoriul Imperiului Otoman, \ntre 1915[i 1923; conflictele din fosta Iugoslavie, Ruan-da, Cambogia, Sudan; persecutarea mino -rit`]ii arabe [i a celei sunnite din Iran [i,desigur, sus]inerea terorismului interna]ionalde c`tre unele state musulmane, \n numele„r`zboiului sfânt” islamic (Jihad).


Politic

18


„De la Dumnezeu”,dar f`r` Dumnezeu?!

Un fapt la fel de relevant este acela càsemenea derapaje „cuvioase”, f`cute pe bazadogmelor sau a convingerilor religioase, se\ntâlnesc uneori [i \n cadrul unor state secu-lare (organizate pe principii laice). {i aiciexist lideri care, pentru a-[i justifica ac]iunile,se consider` „trimi[i ai lui Dumnezeu”. Celmai cunoscut [i recent exemplu este cel alpre[edintelui american George W. Bush, care

a afirmat \n câteva rânduri c` are o misiune„divin`” \n r`zboiul \mpotriva terorismului.Pe fondul popularit`]ii tot mai sc`zute aac]iunilor sale \n Orientul Mijlociu, aceste afir-ma]ii au determinat o parte a opiniei publiceinterna]ionale s`-l compare pe pre[edinteleamerican cu… Hitler, ale c`rui preten]ii de„trimis al lui Dumnezeu” sunt de asemeneacunoscute. Religia, \n special cea cre[tin` – \nsensul ei pur –, nu este un paravan pentruac]iunile condamnabile ale unor indivizi mes-chini sau fanatici. Cu privire la acest subiect,Biblia con]ine referiri foarte clare [i concise.2

Cre[tinismul biblic nu sus]ine natura divin` avreunui stat sau a autorit`]ii vreunui liderpolitic ce ar pretinde lucrul acesta. Mai degrab`Biblia face referiri la conduita credinciosului \nrela]ie cu autorit`]ile statului, care, chiarateiste fiind, guverneaz` cu permisiunea luiDumnezeu. Doar \n acest sens se poate spunec` anumite autorit`]i (guverne) „au fost rân-duite de Dumnezeu”.3 Altfel, s-ar putea justi-fica o serie de fapte abominabile (cum de alt-fel s-a [i \ntâmplat de-a lungul istoriei), \nnumele „chem`rii divine” pe care [i-o arogùnii lideri politici [i guvernele lor. Dar realitateaeste c` a pretinde autoritate divin`, dar a nuac]iona dup` preceptele divine \nseamn` a-i

manipula pe oameni [i sentimentele lor reli-gioase. Astfel de lucruri se petrec pe \ntregmapamondul, inclusiv pe meleagurile noastreromâne[ti, f`r` ca „lupii \mbr`ca]i \n haine deoi” s` fie recunoscu]i [i trata]i ca atare.

|n cùtarea Utopiei Trebuie s` recunoa[tem c`, \n ceea ce

prive[te discu]ia clien]ilor Amazon.com, aceas-ta are o baz` obiectiv`. Ceea ce s-a \ntâmplat[i se \ntâmpl` \n lumea noastr`, adesea laad`postul religiei, \i determin` pe oameni s`caute sau m`car s`-[i imagineze o societate lip-sit` de urâ]enia [i nesiguran]a celei \n caretrìm cu to]ii. Dar acest fapt nu este delocnou. El revine \n aten]ia genera]iei noastredup` ce a aprins imagina]ia altora, care aucùtat la vremea lor societatea ideal`. Dincauza imposibilit`]ii de a o vedea realizat`,au numit-o Utopia4 – „}ara care nu exist`”. Fiec` vorbim de lucr`ri literare (Republica luiPlaton [i Utopia lui Thomas More), fie c` nereferim strict la evenimente istorice concrete

� |n Republica (400 \.Hr.), Platon \[i imagina o utopie politic`, guvernat` de regi filozofi.�Cetatea Soarelui (1623), de Tommaso Cam-panella, \nf`]i[eaz` o societate teocratic` [i comu-nist`. �Noua Atlantid` (1626), de Francis Bacon, esteun roman de fic]iune, care descrie o ]ar` mitic`, \ncare c`s`toria [i familia sunt bazele societ`]ii, iarleg`turile de familie sunt glorificate \n cadrul unors`rb`tori sponsorizate de stat.�{tiri de Nicìeri (1890), de William Morris esteun roman clasic de fic]iune, \n care autorul – un pio-nier socialist – \[i sus]ine convingerea c socia lismulva impune nu doar abolirea propriet`]ii private, ci [igrani]ele dintre art`, via]` [i munc`.� |n lucrarea Utopia (1516), Thomas More descrieo societate insular` fictiv` [i tr`s`turile sale reli-gioase, sociale [i politice. F`r` s` fie o „societateideal`”, Utopia lui More pune \n contrast ideilepolitice neobi[nuite ale acestei ]`ri fictive cu hao-sul politic din zilele sale.

O list` sumar` a unor lucr`ri literare având ca subiectUtopia

Cre[tinismul biblic nu sus]ine natura divin` a vreunui stat sau a autorit`]ii vreunui liderpolitic ce ar pretinde lucrul acesta. A pretin -de autoritate divin`, dar a nu ac]iona dup`preceptele divine \nseamn` a-i manipula peoameni [i sentimentele lor religioase.


(vezi experien]a cutremur`toare a Revolu]ieiFranceze sau actuala \ncercare a ceea cenumim Uniunea European`), omenirea a \ncer-cat mereu [i \nc` \ncearc` s`-[i edifice o soci-etate „ideal`”. Ceea ce nu am \nv`]at \ns` dinexperien]ele trecutului este faptul c o aseme-nea „societate ideal`”, construit` pe principiiseculare, umaniste, nu poate avea sor]i deizbând`. Revolu]ia Francez` [i comunismullui Marx [i Engels dovedesc cu certitudine c`punerea \n practic` a unor astfel de utopii nupoate conduce decât la… distopii5 – adic` laexperien]e tragice [i amintiri dureroase \ncon[tiin]a omenirii. Din aceast` perspectiv`, ede mirare cât de grabnic alearg statele Europeic`tre integrarea \n Uniunea European` careeste, de fapt, o utopie de sorginte umanist` cuspoial` religioas`.

Homo Politicus, \ncotro? Realit`]ile dureroase prin care a trecut

omenirea, cu consecin]ele lor inimaginabile, artrebui s` ne \nve]e, o dat` pentru totdeauna,c Utopia – societatea ideal – este o… utopie,o fata morgana, pe care umani[tii de ieri [i deazi o urm`resc \n zadar. Ca [i setea care \icreeaz` iluzii istovitoare celui r`t`cit \n de[ert,

idealismul politic bazat pe principiile umanistele creeaz fantasme multor politicieni [i filozofidin zilele noastre. Setea acestora dup` o ]arìdeal`, lipsit` de constrângeri religioase [inedreptate social , \i determin s alerge dup`scenarii politice care, odat` puse \n practic` [iapoi e[uate, le m`resc [i mai mult neputin]a [iam`r`ciunea. Nici m`car nu mai amintim

efectele acestor scenarii asupra maselor deindivizi pe care s-au experimentat de-a lungultimpului diferitele modele de organizarepolitic`. |n aceast` cùtare, ca o sete neostoit`dup` acel „loc pl`cut”, se poate recunoa[te oreminiscen]` a c`minului pe care omul l-apierdut atunci când a decis s` nu mai ascultede Creator. Iar aceast` sete cere cu putere s`fie satisf`cut`. De ce oare nu cùt`m acolounde trebuie?

19


Ca [i setea care \i creeaz` iluzii istovitoarecelui r`t`cit \n de[ert, idealismul politicbazat pe principiile umaniste creeaz` fan-tasme multor politicieni [i filozofi din zilelenoastre.


Dar „|mp`r`]ia lui Dumnezeu”?Este posibil ca [i aceasta s` fie tot un fel de

Utopia oamenilor religio[i? Categoric nu.R`spunsul negativ laaceast` \ntrebare nuizvor`[te din subiec-tivismul omului reli-gios, ci dintr-o convin-gere ferm`, bazat` pedovezile obiective pecare Dumnezeu le-aoferit cu generozitatede-a lungul timpului –dovezi care a[teapt s`fie evaluate de oricine,inclusiv de sceptici. Exist` o diferen]` funda-mental` \ntre Utopia umanist` [i ceea ce IsusHristos a numit „|mp`r`]ia lui Dumnezeu”.Dup` cum o dovede[te istoria, prima a e[uatlamentabil – cel mai recent [i r`sun`tor e[ecfiind comunismul – [i nici nu exist [anse s serealizeze vreodat`. |n privin]a |mp`r`]iei luiDumnezeu, \n ciuda discredit`rii datorate\ncerc`rilor omene[ti de a o instaura pep`mânt, ea este \nc` \n viitor [i este sigur`deoarece nu este de origine omeneasc`

(umanist`), ci divin`. |ntr-unul dintre celemai frumoase capitole ale Bibliei sunt descri[icâ]iva dintre eroii credin]ei \n Dumnezeu dinperioada Vechiului Testament, a c`ror via]` a

avut un numitor comun.De[i „au fost \n c`utareaunei patrii”,6 ace[tia nu [i-au f cut iluzii cu privire lao ]ar` ideal` aici pep`mânt, ci „doreau o patriemai bun , adic o patrie ce -reasc`”, „al c`rei arhitect[i constructor este Dum-nezeu”.7 La rândul nostru,r`mâne s` alegem: s` necontinu`m alergarea istovi-

toare dup` propria Utopie sau s` \nv`]`m dru-mul c`tre |mp`r`]ia lui Dumnezeu. ST

Politic

20


1. Spa]iu virtual rezervat discu]iilor \ntre cump`r`tori.2. Romani 13,1-7; Prima Epistol` a apostolului Petru, capitolul 2,

versetele 13 [i143. Romani 13,1.4. Joc de cuvinte de la eutopos („loc pl`cut”) [i outopos („locul de

nic`ieri”). 5. O utopie negativ`, o societate totalitarist` [i represiv`, a[a cum

este descris` \n romanul 1984 al lui George Orwell sau \n Brave NewWorld („Admirabila Lume Nou`”) al lui Aldous Huxley.

6. Epistola lui Pavel c`tre Evrei, capitolul 11, versetul 14.7. Idem, versetul 16 [i versetul 10.

Exist` o diferen]` fundamen-tal` \ntre Utopia umanist` [iceea ce Isus Hristos a numit„|mp`r`]ia lui Dumnezeu”.

Dup` cum o dovede[te isto-ria, prima a e[uat lamentabil– cel mai recent [i r`sun`tor

e[ec fiind comunismul.


Ca niciodat` pânàcum, spune Gio-vanni Sartori \n

cartea sa Ce ne facemcu str inii? grani]ele so -ciet`]ii moderne n-aufost mai ignorate. |nprezent, acestea aproa -pe c` ajung s` repre-zinte doar o simpl` liniecare f`râmi]eaz` lumea\n buc`]i de p`mânt.Asist`m la un fenomenal imigra]iei sc`pat desub control. Efectele luinu \ncurajeaz prea multun viitor calm [i lipsitde conflicte, ci, dimpo -tri v`, unul extrem detensionat [i amenin]atde violen]`. {i aceasta,no teaz` Giovanni Sar-tori, deoarece lumea sesu fo c` tot mai mult custr` ini, cu oameni ac`ror tra di]ie, obiceiuri,culturi [i educa]ie se\ntre p` trund [i resping,se ac cept [i refuz reci -proc. Diferit de oameniilocului, imigrantul de -vi ne un altul, un strìncare intervine uneorimult prea strident \nvalorile noii comunit`]i, pentru c` el poart` cusine un surplus de di ver sit`]i necunoscutepentru societatea care-l prime[te. |ns` cu câtacesta devine mai tolerant, l`sându-[i propri-ile valori s` rela]ioneze cu cele noi, cu atâtmai u[or se va integra \n noua comunitate,cu atât mai mult se va l`sa apreciat de cei dinjurul sù.

Concret vorbind, \ntreab` Giovanni Sartori,cât de deschis poate fi societatea zilelor noas-tre? Cât de sensibile pot s r`mân frontierele?Cât de mult sunt dispu[i noii veni]i s -[i supun`sau cel pu]in s` reduc` din entuziasmul pro-priilor valori? Cât de mult se pot asimila iden-tit`]ile f`r` s` tresar` \n resentimente saufrustr`ri, f`r` s` se im pu n` una alteia, f`r` s`

se prelungeasc` \ntr-unaccentuat co[mar al fa -na tismului sau al mili-tantismului religios,care \n cele din urm` s`trans forme o lume\ntreag` \ntr-un t`râmal urii?

Deosebit de actual,textul lui Giovanni Sartori, Ce ne facem custr` inii? trìe[te \n pro -xi mitatea, dar [i \n inte-riorul agitat al societ`]iimoderne. Tema str inu-lui, a imigrantului, atâtde veche de altfel, \l pre-ocup` pe autor nu casu biect teoretic, ci caunul implicat \n prezent[i foarte important pen-tru societatea modern .Ceea ce-l \ncurajeaz pecititor \nspre o lecturàtent` este faptul c`,spre \mbufnarea unorONG-urilor, GiovanniSartori nu ascunde gra -vi tatea conflictelor [i nule mascheaz` \n expre-sii \nc`rcate \n senti-men talism, ci leexprim` deschis, \ntr-un mod cât se poate de

bine argumentat. F`r nuan] ri. F`r s \nchidÒccidentul sub un clopot de sticl`, pe care s`-l apere de furia strìnilor. Dar nici nu ezit`s` vorbeasc` despre sc`p`rile lumii civilizate,despre intoleran]a manifestat` de-a lungultimpului fa] de cel lalt, fa] de orice identitatediferit`.

Cartea lui Giovanni Sartori este formulat cudegetul pe ran` [i are un scop bine definit:adoptarea de c`tre societate a unei pozi]iipluraliste, care favorizeaz nu dizolvarea iden-tit`]ilor, ci asimilarea valorilor [i integrarealor pe un fond solidar [i tolerant.

|n textul sù, autorul abordeaz` temadeosebit de sensibil a str inilor [i a fluxului deimigran]i, mai ales a celor din ]`rile Orientului,


21

Acas`printre strìni

Fiecare individ are un acas` alsù – un loc care-i apar]ine, un

spa]iu care-l g`zduie[te [i-ldefine[te. Un col] de lume pe

care-l aprob` sau neag` [i-n fa]ac`ruia se las` asediat de amintiri,trìri, idei, senza]ii sau imagini. Epunctul care-i hot`r`[te identi-tatea, \nceputul c`l`toriilor ce-lvor \ndep`rta, imaginar sau nu,care-l vor rupe de ai sì [i-l vor

abandona \ntr-o lume strìn`. Totmai strìn` pentru unii, \n timp ce

al]ii \ncep s` o afirme ca pe unnou centru, o nou` identitate

[i \n cele din urm`, o nou` acas`.� Alina Popa

Cultur`

21-22 Cronica:Layout 1 8/7/07 8:45 PM Page 21

evitând ideile preconcepute [i polemicile ste-rile bine hr`nite de spa]iul occidental. Textulsupune societatea actual` dialogului inter-cutural, inter-religios [i inter-etnic, dar f`r` sò am`geasc \n ordinea unor viziuni optimiste.Cu toate acestea, cartea nu este umbrit` depesimismul unei lumi care se dizolv` sub ochiino[tri, ci ea prezint` solu]ii de bun` con-vie]uire [i convingeri c` societatea actual`poate comunica, \n ciuda diversit`]ii ei.

Lumii moderne pare c`-i este atrofiat sim]ulcrea tivit`]ii. O societate profund colorat` sepoate bucura de diversitatea ei, creând pun]i\ntre indivizi, f`r` s` motiveze \n niciun fel res -pingerea, izolarea sau ghetoizarea a tot ceea cepoart` semnele diferitului. C`ci societateadeschis`, spune autorul, inte-greaz , [i nu respinge, asimi-leaz`, nu anuleaz` iden ti -t`]ile. Socie tatea deschis`convie]u ie[ te [i nu se rupe\n suburbii inferiorizate derestul comunit`]ii.

Plecând de la premisac` o societate bun` nutrebuie s` fie \nchis`, câtde deschis` poate s` devin` osocietate deschis`? Cât de ocupat poate s fie,f`r` s` ri[te autodistrugerea ca societate?

|n perioada 1845-1925, aproape 50 de mi-lioane de persoane au traversat Atlanticul; iar\ntre 1900 [i 1913, imigran]ii au atins cifrarecord de 10 milioane. To]i ace[ti nou-sosi]i aug`sit \n lumea nou` un nesfâr[it spa]iu gol, pecare au \nceput s`-l completeze, s`-l trans-forme \n noua lor patrie, s` devin` americani.Altfel \ns` stau lucrurile cu imigran]ii sosi]i \nEuropa. Spre deosebire de Statele Unite, n`s -cute ca o na]iune care a primit [i absorbit altena]iuni, statele europene, noteaz` Sartori,

sunt na]iuni constituite ce se confrunt cu con-tra-na]ionalit`]i, cu imigr`ri tot mai masive ce leneag identitatea na]ional . Fa] de noii veni]i,reac]iile sunt diverse [i complicate. Ap`rarealocului de munc , xenofobia [i im pli cit com-portamentul resping tor, \nf ]i[eaz mai degrabùn spa]iu ostil [i aparent imposibil de p`truns.

|n Europa zilelor noastre, xenofobia, spuneautorul, se concentreaz` asupra imigran]ilorafricani [i islamici. Este vorba despre o reac]iede respingere cultural-religioas`. Legea cora -nic` nu accept` separarea \ntre biseric` [istat, \ntre politic` [i religie, [i nici nu re cu -noa[te drepturile omului ca drepturi individ-uale, universale [i inviolabile, aspecte opuse

gândirii civiliza]iei occidentale. Cu sigu-ran] c aceste contraste se resimtast`zi tot mai pronun]at, ceea ce-i determin` pe imigran]ii din ]`rile

Orientului s` se integreze foartegreu \n spa]iul lumii occidentale. A

intra \ntr-o comunitate, noteazàutorul, \nseamn` a dobândi [i

a da de la tine \n acela[i timp.Strìnii care nu sunt dispu[i s`dea de la ei ceva \n schimbul aceea ce dobândesc, care-[i propun

s` r`mân` \n afara comunit`]ii \n care p`trundprin a-i contesta principiile, sunt oameni carestârnesc reac]ii de respingere, de team` [i deostilitate.

Cartea lui Giovanni Sartori completeaz studi-ile despre fenomenul imigra]iei, fiind, spre deose-bire de acestea, un text categoric. O lucrarescri s` prin viziunea celui care refuz` s` uitetragediile istoriei [i care oblig modernitatea s`priveasc la importan]a unei societ`]i deschise.O societate care tolereaz [i e tolerat \n acela[itimp. O societate \n care primeaz respectulre ci proc. Un spa]iu care asimileaz` [i fa vo ri -zea z` integrarea. O lume unde acas` poate func ]io na la fel de bine chiar dac se \ntemeiaz`printre str ini.

Giovanni Sartori, profesor de filozofie mo- der -n`, [tiin]e politice [i sociologie, se bucur` de oprestigioas carier universitar \n Statele Unite,la Stanford, Columbia, Harvard [i Yale. Lucr`rilesale de politologie au un mare ecou \n spa]iileitalian, american [i hispanic. |n prezent este [ieditorialist la Corriere della Sera. ST

Cultur`

22


Giovanni Sartori, Ce ne facem

cu strìnii? Pluralism vs.

Multiculturalism, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007,pag. 173

21-22 Cronica:Layout 1 8/7/07 8:45 PM Page 22

23


Mai bun este

Nu te gr`bi

|n]elepciunea

„Mai bun este sfâr[itul unui lucru decât \nceputul lui;mai bine cel bun la suflet decât cel \ngâmfat.

Nu te gr`bi s` te mânii \n sufletul t`u, c`ci mânia locuie[te\n sânul nebunilor.Nu zice: ’Cum se face c` zilele de mai \nainte erau mai bunedecât acestea?’ C` nu din \n]elepciune \ntrebi a[a.

|n]elepciunea pre]uie[te cât mo[tenire, [i chiar mai multpentru cei ce v`d soarele.C`ci ocrotire d` [i \n]elepciunea, ocrotire d` [i argintul; darun folos mai mult al [tiin]ei este c \n]elepciunea ]ine \n via]`pe cei ce o au. (…)Cuvintele \n]elep]ilor sunt ca ni[te bolduri [i, strânse la unloc, sunt ca ni[te cuie b`tute, date de un singur st`pân.

”Solomon, Eclesiastul

Citatul STPrimatul ve[nic al \n]elepciunii

23 Citatul ST:Layout 1 8/7/07 4:40 PM Page 23

Mafia, ca termen, a ap`rut \n Italia pen-tru ca, mai apoi, s` se extind` rapid \nmajoritatea ]`rilor. Unele grupuri

mafiote [i-au creat adev`rate branduri, \nfunc]ie de ]ara de origine (vezi caseta Mafia \nlume). Adev`rate branduri ale mor]ii. |nEuropa Central` [i de Est, criminalitatea aatins cote alarmante, cu deosebire \n spa]iulcare define[te fosta Comunitate a StatelorIndependente (C.S.I ). |n aceste state, crimaorganizat` are o influen]` deosebit` \n planuldestabiliz`rii situa]iei interne. Acest plan a

Social

24


Pia]a comun` a

crimeiAsasinarea deputatei Galina Saraitova, dictat` de Mafia rus`, \n 1998, laSankt Petersburg, arestarea premierului ucrainean de Poli]ia elve]ian` \ncadrul unei anchete de sp`lare a banilor, implicarea lui Boris El]\n \n afacereaAEROFLOT [i a lui Primakov \n ob]inerea a 800.000 dolari de la SaddamHusein – acestea sunt doar câteva evenimente \n spatele c`rora membriimafiei \[i fac veacul. Pare o poveste extras` din romane sau seriale TV. Darnu, mafia [i crima organizat` sunt mai actuale [i prezente ca niciodat`.

� Beniamin Pascu

24-29 Mafia:Layout 1 8/7/07 4:45 PM Page 24

cunoscut transform`ri esen]iale: de la econo-mia centralizat` s-a trecut la cea de pia]`, dela regimul politic autoritar, la cel democratic[i de la un sistem centralizat de securitate s-a mers spre un sistem na]ional de securitateindependent. |n ultimul timp, mass-mediaoccidentale au acordat o aten]ie sporit` extin-derii autorit`]ii organiza]iilor de tip mafiot pecontinentul european. Conform institu]iilormedia, pr`bu[irea Cortinei de Fier a \nlesnit nunumai liberalizarea leg`turilor persoanelorfizice cu organiza]iile legale din Est [i Vest, cichiar [i cu cele ilegale. Potrivit cotidianuluibritanic The Times, Poli]ia ceh` a dezv`luit\n 1997 c`, \ntre organiza]iile mafiote dinRusia [i Mafia italian`, s-ar fi \ncheiat unact privind traficul de narcotice [i substan]efolosite la fabricarea de arme nucleare. Deasemenea, un \nalt func]ionar de la Minis-terul Federal de Interne al Cehiei spe-cializat \n traficul interna]ional de stupe-fiante sus]inea, \n 1998, c` [efii re]elelormafiote din Italia [i Rusia au pus la caleo afacere prin care s` se extind` con-trolul asupra a 20% din toate opera]iunilede contraband` din lume. Obiectivulstabilit a fost atins un an mai târziu.

|n cea mai mare parte a teritoriuluiestic european, inclusiv \n România,

ordinea civil` s-a degradat, infla]ia a \nregis-trat un salt abisal, criminalitatea a crescutalarmant, iar pia]a neagr a devenit o prezen]`cotidian`. Deschiderea frontierelor \n toatàceast` regiune a facilitat mi[carea per-soanelor, a m`rfurilor [i a serviciilor, impul-sionând pia]a liber`, dar [i criminalitatea.Folosind for]a financiar`, grupurile crimeiorganizate au penetrat foarte rapid demo -cra]iile aflate \n faze incipiente [i au corupt ofi-cialit`]ile politice [i guvernamentale. Acesteadin urm` au fost reprezentate, de regul`, depersoane voluntariste, influen]abile [i slabpreg`tite \n actul conducerii. Procesul de pri-vatizare declan[at \n fostul spa]iu comunist areprezentat, \n absen]a unei reglement`riclare [i a unei minime strategii, o man`cereasc` atât pentru lumea interlop`, cât [i

pentru fosta nomenclatur`. Cele dou`„lumi” au avut la dispozi]ie de la bun\nceput for]a financiar necesar acoperirii

unei importante p`r]i a capitalului scos la pri-vatizare.

Anestezia \ncepe de la capSpa]iul dintre C.S.I [i Germania este denu-

mit „pia]a comun` a crimei”, cu epicentrul \nGermania. Este suficient dac` amintim cÀlbania, Croa]ia, Bosnia [i Serbia sunt apropi-ate geografic de Italia, singura ]ar` care aprimit numele de „Universitate a Mafiei”. Aiciexist puternice comunit`]i de albanezi, croa]i[i sârbi, dup` cum \n teritoriile Europei Occi-dentale (Germania, Austria, Fran]a, Olanda)s-au stabilit, de zeci de ani, cet`]eni din spa]iulsud-est european. La rândul ei, Mafia albanezèste recunoscut` drept cea mai violent` [imai bine organizat` grupare criminal`, cucapacitate de ac]iune din 1997. Dup` ce „s-au[colit” \n Italia, de la profesioni[tii Cosei Nos-tra [i ai Mafiei Siciliene, grupurile de albaneziau revenit pe teritoriul natal. Chiar \n curteapropriei ]`ri, „\nv`]`ceii” au dezvoltat un intenstrafic de droguri, o veritabil` industrie a pros-titu]iei [i a migra]iei clandestine \n Italia [iGrecia. Comer]ul cu armament [i muni]ie des-tinat teatrelor de r`zboi cu Iugoslavia a ajunsla apogeu, \n timp ce autorit`]ile au pierdutcontrolul afacerilor cu contraband` de alcool,]ig`ri sau petrol. Aceasta a fost etapa de con-solidare financiar` a Mafiei albaneze, care apenetrat [i a subordonat cele mai \nalte zoneale politicului, armatei, poli]iei [i chiar justi]iei.

Bulgaria, ]ara care promitea \ntre anii 1992[i 1994 c` va dep`[i repede [ocul provocat detrecerea la democra]ie, a intrat \ntr-o criz`generalizat`, materializat` \n pr`bu[ireaeconomiei [i finan]elor, \n \nflorirea ban-ditismului, a violen]ei [i \n punerea sub

25


Proiectul de lege promovat \n Parlamentul României define[te crimaorganizat` ca fiind „o activitate desf`[urat` de orice grup constituit dincel pu]in trei persoane, \ntre care exist` raporturi ierarhice ori personale,care permit acestora s` se \mbog`]easc` sau s` controleze teritorii,pie]e ori sectoare ale vie]ii economice [i sociale interne sau strìne,prin folosirea [antajului, intimid`rii, violen]ei ori coruperii, urm`rind fiecomiterea de infrac]iuni, fie infiltrarea \n economia real`”. |n opinia spe-ciali[tilor, forma superioar` de organizare a acestor grupuri de infrac-tori se nume[te „MAFIE”.

Ce este [i cum ac]ioneaz` mafia?


Social

26


anestezie a autorit`]ilor. Se spune c , la bulgari,crima organizat` are culoarea ro[ie. Zecile demii de sovietici militari [i comercian]i spioni aupus pe picioare o veritabil` industrie a crimei.|n prim` faz`, [i aici scenariul a fost cel clasic:contraband`, trafic masiv de droguri, prosti-

tu]ie, migra]ie clandestin`, jaf asupra propri-et`]ii de stat. Perioada de consolidare a Mafieibulgare a constituit-o intervalul de aplicare aembargoului asupra Iugoslaviei. |nc`lcareaembargoului a fost dictat` de mafia autohton`[i Mafia rus . Puterea politic a acceptat [i, ast-fel, s-a pus pe picioare o adev`rat` industrie a\nc`lc`rii embargoului. Crima organizat`, dejamafie, [i-a \mp`r]it domeniile creând filierestrict specializate pentru comercializarea dearmament, carburan]i, materiale de con-struc]ii, echipament militar [i m`rfuri ali-mentare [i industriale.

1992 – \nceputulexpansiunii Mafiei Ro[ii

De aproape [apte ani, Statele Unite aleAmericii [i Occidentul european tr`iesc un ve-ritabil co[mar – expansiunea Mafiei Ro[ii –\n]elegând prin aceasta tot ce au produs \nmaterie criminal` teritoriile fostului ImperiuSovietic, fie c` au fost republici, regiuniautonome sau zone abia cunoscute (Cecenia,Caucazia, Armenia, Dagastanul). Anali[tii occi-dentali compar Moscova de ast`zi cu Chicagodin anii ’30, dominat de luptele dintre grup`rilecriminale. Frontul interna]ional rezervat eliteiMafiei Ro[ii are \n structur` zonele controlatepân` nu demult de KGB, \n Germania, Fran]a,S.U.A sau America de Sud. |n 1993, Boris El]\n

afirma: „Crima organizat a devenit amenin]areanum`rul 1 pentru interesele strategice aleRusiei [i pentru securitatea sa na]ional .” Un anmai târziu, tot el spunea: „Crima organizat`\ncearc` s` strâng` ]ara de gât [i a devenit cuadev rat problema num rul 1 a Rusiei de ast zi.”

Explozie f`r` precedentGrup`rile criminale [i-au perfec]ionat prin-

cipiile de organizare [i regulile de ac]iune. |nacela[i timp, se observ` o tendin]` de inte -lectualizare a grup`rilor criminale prinabsorb]ia, \n interiorul acestora, de persoanece ocup func]ii oficiale \n domeniul finan]elor,comer]ului, b`ncilor, administra]iei [i justi]iei.{efii mafiei „pun ochii” pe avoca]ii reputa]i, petehnicieni [i exper]i \n comunica]ii [i logis-tic`. Afacerile ilegale de amploare – contra-band , evaziune fiscal , trafic de armament, dedroguri, de materiale radioactive, taxa de pro-tec]ie [i „recuper`rile de debite” – nu se potderula [i finaliza f`r` realizarea unui partene-riat \ntre infractorii autohtoni [i cei careac]ioneaz` pe teritoriul altor state. Ast`zi e lamod` „folosirea func]iei publice” pentru rea -li zarea afacerilor, \n spatele sau pe spatele c` -reia se deruleaz` cele mai importante afaceri.

Economia subteran` – economie paralel` –se alimenteaz` [i se dezvolt` dintr-o mare di -ver sitate de afaceri ilegale, care produc oimens` mas` monetar` necontrolat`. O astfelde economie se alimenteaz` din contraband`,evaziune fiscal`, munc` la negru [i tax` deprotec]ie. Fiecare ]ar` dispune de o economiesubteran`. Important` este \ns` dimensiuneaacesteia. De pild`, \n Japonia, economia

Crima organizat`, de natur` economico-financiar`, a atins 40% din Produsul Intern Brut (PIB) \n Rusia [iacela[i procentaj \n ]`rile din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia). Afacerile mafiei au \nsemnat 30%din PIB \n China, 30% \n Japonia [i 28% \n Fran]a. Se pare c` Mafia german` [i cea suedez` sunt mai s`race,având \n vedere faptul c` ating „doar” 20% din PIB-ul Germaniei [i 15% din cel al Suediei. |n privin]a cri-minalit`]ii de mas` sau conven]ionale, aproape toate ]`rile de pe continent au cunoscut adev`rate exploziiale criminalit`]ii [i o cre[tere continu` a ratei acesteia, sus]in speciali[tii de la Interpol. Conform acestora,178 de state europene, ]`ri precum Bulgaria, Fran]a, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria [i Ucraina, se confrunt`cu cre[teri ale ratei criminalit`]ii. |n alte ]`ri, \n Suedia, Spania, Grecia sau Belgia, fenomenul, dup` o explozieini]ial`, a cunoscut un regres. {i situa]ia României se afl` pe masa Interpolului. |n acest context, cre[tereacriminalit`]ii \n România din ultimii ani nu este o excep]ie. |n ]`rile din zona noastr` geografic`, \n anul 2000,rata criminalit`]ii a fost: 6.000 \n Ungaria, 4.690 \n Grecia, 2.800 \n Slovenia [i 2.790 \n România.


27


paralel` este estimat` la 5% din PIB, \n MareaBritanie, la 8% [i \n Statele Unite la 8,5%. |nFran]a, Olanda, Canada [i Germania, economiasubteran` \nseamn` 9% din PIB, iar \n Italia,afacerile „la negru” ating un procentaj de11,5%. Campioni la economiile subterane suntchinezii, cu 30% din PIB, [i ru[ii, cu peste50% din PIB.

Falsificarea de bani [i a altor titluri de va-loare, precum [i traficul cu astfel de mijloacede plat` contraf`cute cunosc o recrudescen]`\ngrijor`toare. Din acest motiv, poli]iile [i ser-viciile specializate din sectorul bancar sunt\ntr-o continu` alert`, cùtând permanent noimodalit`]i de contracarare a fenomenului. |nRomânia, \n perioada 2000-2005, au fostdescoperite peste 16.000 cazuri de plasaresau \ncercare de plasare a valutei false. Crimi-nalitatea din domeniul economico-financiara cunoscut \n lume o explozie f`r` precedent,sus]in exper]ii. Ace[tia caracterizeaz` aceast`stare actual` ca fiind „un prag al marii crimi-nalit`]i”: prin infrac]iuni de „evaziune fiscal`”,„bancrut` frauduloas`” [i „regim al con-tabilit`]ii” se „legitimeaz`” produsul crimei,al infrac]iunii economice grave. Aceasta,

atunci când devine o preocupare constan -t` a unor agen]i economici, afec teaz` gravclimatul de ordine economic` al ]`riirespective.

Cascadafalimentelor

|n România, sistemul financiar-bancar de dup 1995 a fost marcat puternic deo starea de criz` evident`, determinat` delipsa de lichidit`]i, ca urmare a unor activit`]ianterioare derulate cu \nc`lcarea oric`rornorme de pruden]ialitate de c`tre unele b`nci.Au fost acordate credite uria[e, f`r` garan]iisau cu garan]ii neimportante din punct devedere economic, la care s-a adùgat ritmulaccelerat al infla]iei. Prin urmare, falimentul atrecut pragul b`ncilor CreditBank, Dacia Felix,Bancorex, Albina, Columna sau Banca Agri-col`.

Chestorul Costic` Voicu, rectorul Acade-miei de Poli]ie, declara recent c` este greu decuantificat magnitudinea fenomenului decrim` economico-financiar`, mai alesatunci când te afli \n fa]a a treiseturi de cifre: ale poli]iei, aleprocuraturii [i ale justi]iei,cu diferite nor me \ntre ele.Importante sunt \nsèfectele propagate \neconomie de feno me nulcriminal. De pild`, cascadafalimentelor dure roase alecolo[ilor americani Xerox,Enron [i Andersen, cares-a produs imediat dup`11 septembrie 2001, aatras pagube de peste 80de miliarde de dolari. Lafel [i cazul Parmalat,care a costat economiaItaliei 1% din PIB.

Ziarul Financiaranun]a, \n 2005, càutorit`]ile de regle-mentare [i suprave-ghere financiar` dinStatele Unite aurecunoscut amendareagrupului ABN AMRO

|n cele mai importante ]`ri ale lumii s-au dezvoltatputernice grupuri de infractori ce ac]ioneaz` peprincipul mafiei. |n Italia, exist` Cosa Nostra Sici-lian`, Camorra, ’Ndrangheta [i Sfânta CoroanÙnit`; \n Fran]a, Mafia sicilian` [i Camorra; Angliaare Mafia italian`, Triada chinez`, Mafia Ro[ie(rus`) [i Grupurile criminale jamaicane; SUA e„bântuit`” de Cosa Nostra, Mafia Sicilian`, Camor-ra Napolitan`, ’Ndrangheta Columbian`, SfântaCoroan` Unit`, Triadele chineze[ti, dar [i deBoryukudan din Japonia; Australia – ‘Ndrangheta dinCalabria [i Familiile cu bazele \n Griffith (un districtagricol la vest de Sidney); Brazilia – EscadroaneleMor]ii, Mafia italian`, Bicheiros; Columbia – „LaCostena” (de-a lungul Atlanticului), Antioquia [iCauca Valley (din zonele centrale [i estice), CartelulMedellin, Cartelul Cali, Coast Cartel, Asse del Caffe,Orgota; Japonia – Yacuza (joc de c`r]i japonez) [iBoryokudan „familia”; Mexic – Cartelul din Golf,Cartelul Pacificului [i Cartelul Tijuana; Rusia – Mafiacecen`, Georgienii, Armenii [i Mafia caucazian`.

Mafia \n lume


cu 80 de milioane de dolari pentru nere-spectarea legisla]iei americane \mpotrivasp`l`rii banilor. O serie de autorit`]i1 au sem-nalat deficien]e \n controlul intern al b`nciireferitor la sp`larea de bani la sucursalele dinNew York [i Chicago. |n plus, ABN AMRO aparticipat la tranzac]ii care au \nc lcat legisla]iaStatelor Unite, [i totu[i nu a raportat ope ra -]iunile suspecte. Institu]ia olandez` de supra -ve ghere, De Nederlandsche Bank, [i-a datconsim]`mântul pentru emiterea deciziei depenalizare a b`ncii.

{i \n România, restituirea taxei pe valoareadùgat` (TVA) face \nc` obiectul unoringinerii financiare extrem de p`guboase pen-tru stat. La fel sunt [i achizi]iile publice, docu -mentele cu regim special, folosirea instru-

mentelor de plat` false sau cesionarea fictivà pl`]ilor sociale. Multe dintre aceste neregulise realizeaz` \n complicitate cu func]ionariipublici.

|n opinia chestorului Voicu, criminalitateaeconomico-financiar` este una dintre con-secin]ele globaliz`rii. Identificarea marilorcriminali, a celor care spal` bani, nu este sufi-cient`. |n primul rând, trebuie rezolvate

ecua]iile tot mai complexe elaborate de firmelefantom`. Apoi, mai exist` [i ve[nica problemà monitoriz`rii paradisurilor fiscale, acele locuriunde se pot lesne eluda taxele fiscale.

Toate aceste mecanisme dirijate de entit`]iale fraudei func]ioneaz` \n parametrii unorproiecte [i \n baza unor strategii generate demintea omului. A \ntreba unde se va ajunge\nseamn` a r`mâne \n zona retoricului. Dac`nu se va ac]iona eficient, se va ajunge, pro-babil, la colaps sau la ierarhiz`ri ce vor con-stitui formele ierarhice [i primitive de odi-nioar`, \ns` sub alte dimensiuni [i \nveli[uri.|n lupta dintre structurile statului [i infractoris-a \nregistrat de-a lungul timpului un „per-petuum”, \n care infrac]ionalismul, ca factorde elaborare a unor sisteme de fraudare, a fostmereu cu un pas \nainte. Important este \ns`ca acest decalaj \ntre for]ele de ordine [i cri -minali s` r`mân` minimum.

O imagineAfla]i \n preajma Templului din Ierusalim,

fariseii, mae[trii ai diversiunii, [i-au mandatatucenicii s`-I pun` lui Isus o \ntrebare, cu sco -pul, relateaz` Scriptura, „de a-L prinde cuvorba” – demers pe care ace[tia din urm` l-au[i \nf`ptuit: „|nv`]`torule, [tim c e[ti adev`rat[i c` \nve]i pe oameni calea lui Dumnezeu \nadev`r, f`r s`-}i pese de nimeni, pentru c Tunu cau]i la fa]a oamenilor. Spune-ne dar, cecrezi? Se cade s` pl`tim bir Cezarului sau nu?”

Desigur, r`spunsul lui Isus poate fi anticipatcu u[urin]`, acesta implicând nimic altcevadecât un enun] peremptoriu privind rapor-turile contribuabilului cu autoritatea statal`:„Da]i Cezarului ce este al Cezarului [i lui Dum-nezeu ce este al lui Dumnezeu”. Importanteste \ns faptul c , \nainte de a rezolva aceastècua]ie relativ facil`, Hristos {i-a cristalizatprincipialitatea printr-o contra\ntrebare: „Pen-tru ce M` ispiti]i, f`]arnicilor?”. Maniera luiIsus de abordare a problemei nu incumbainten]ia Lui de elucidare de la bun \nceput a„nel`muririi” ucenicilor-farisei referitoare laplata datoriilor c`tre stat, aceasta nerepre -zen tând o chestiune de fond. De altfel, modul\n care ucenicii-farisei au demarat dialogul cuIsus denot` limpede cunoa[terea de c`treace[tia a r`spunsului. Prin contra\ntrebarea Sa

Social

28


{i \n Romania, restituirea taxei pe valoare adùgat` face \nc` obiectul unoringinerii financiare extrem de p`guboasepentru stat.


\ns`, Hristos a reliefat, din start, nocivitatea [ipericulozitatea provoc`rii, a jocului la dou`capete al acestora, joc specific delatorului, acelui care cunoa[te Adev`rul [i Legea, darcare mimeaz` ignoran]a.

Contra\ntrebarea Mântuitorului demonstrasensibilitatea Acestuia la contravenien]` [ifraud`, chiar dac` aceasta era \ndreptat`\mpotriva Romei ocupa]ioniste... sau poatetocmai de aceea. Hristos nu face altceva decâts` basculeze gândirea eroziv` a fariseilor, gataoricând s` comit` tocmai acel delict (sustragerea de la veniturile datorate statului)despre care ar fi dorit „l muriri”. {i asta cu atâtmai mult cu cât „nel`muririle” lor erau pig-mentate cu o suit` de ingrediente m`guli-

toare puse „la dispozi]ia” |nv`]`torului: „e[tiadev`rat” , „\nve]i calea lui Dumnezeu”, „nucau]i la fa]a oamenilor”.

„Pentru ce M ispiti]i?” este neutralizarea dinstart a unei mentalit`]i parazitare [i meschine,structurat` pe ideea de infrac]iune prin refuzsau prin sustragere. Cine este sub lege (evi-dent, discutabil , elaborat de Roma \n interesocupa]ionist, dar lege) are obliga]ia de a orespecta, indiferent de emitentul [i naturaacesteia, \n condi]iile \n care legea respectiv`nu vizeaz` \ntinarea con[tiin]ei. Dimpotriv`,dovada unei atitudini cet`]ene[ti corecte ester`spunsul pozitiv pentru consolidarea sta-bilit`]ii. Eventualul refuz al fariseilor de nu seachita de sarcinile fiscale nu dovedea aderen]aacestora la ideea „patriotic`” de sabotare a

structurilor romane ocupante, mul]i dintrefarisei fiind colabora]ioni[ti. |n fa]a acestora,interesul personal, rela]iile, facilit`]ile datede romani primau \n fa]a atitudinii de auto -nomie. „F`]`rnicia” despre care Mântuitorulvorbe[te se refer` la rela]ia fariseilor cu EL,LEGEA, ADEV~RUL, adev`ratul CEZAR. Deaceea, chimia personal` a Mântuitorului, \ndialogul cu interlocutorii sì, con]inea o „for-mul`” de clasificare ce excludea orice com-promis – „F`]arnicilor!”.

Cât prive[te „Da]i Cezarului ce este alCezarului...”, acesta nu era decât adjuvantulunui r`spuns formulat anterior, f`r` echivoc:„Pentru ce M` ispiti]i?”.

Leonard Swellinger, [eful Poli]iei Comita-tului Midlsborough din Marea Britanie,

declara, cu ocazia unei conferin]e deanul trecut cu tema Componen]a cre-

ativ a actului infrac]ional, c „infrac-torii, \nainte de a comite actuldelict, testeaz`, provoac`, antici-peaz`, lanseaz` probe false, \nre -

gistrând reac]ia legiuitorului laschema ce urmeaz` s` fie aplicatìnfrac]ional. |n func]ie de reac]iastructurilor de control la ace[ti para-metri, ac]ioneaz`. |n timpul

anchetelor, au mimat candoarea,inocen]a, schi]ând chiar un oarecare

interes de a colabora cu autorit`]ile la eluci-darea problemelor”.

|n finalul dialogului ucenicilor-farisei cuMântuitorul, Scriptura fixeaz` o imagine. Ast-fel, dup ce i-au auzit r`spunsul – „Da]i Cezaru-lui ce este al Cezarului...” – ace[tia s-au mirat,adic au demonstrat tocmai p`catul suprem decare Isus i-a acuzat de la bun \nceput. Aumimat ignoran]a, adic` au fost f`]arnici. Ca [icând taxele, impozitele, datoriile fiscale, lega-litatea \n general, adic` lucruri care prin legesunt un apanaj binecunoscut al Cezarului, le-ar fi fost strìne. Apoi, ace[tia L-au l`sat [iau plecat – vorba domnului Leonard Swellinger– „schi]ând un oarecare interes \n elucidareaproblemelor”. ST

29


1. Rezerva Federal`, agen]iile de supraveghere bancar` din stateleNew York [i Illinois, Re]eaua pentru Criminalitate Financiar` [i Biroulpentru Controlul Activelor Strìne al Departamentului Trezoreriei


De peste ocean se contureaz tot mai claro nou` ideologie, denumit` noua tole-ran]`, care ne propune s` accept`m c`

toate afirma]iile presupus adev`rate sunt egale.|n consecin]`, toate valorile, convingerile [iafirma]iile cu preten]ie de adev`r sunt la fel delegitime. Singura virtute universal` care maipoate exista este toleran]a. A contrario, p`catulcapital este sinonim cu a fi intolerant. Dac` aip`reri ferme pe care \ncerci [i \ndr`zne[ti s lesus]ii \n spa]iul public, devii un pericol social.Concep]ia despre lume caracterizat de faptulc` binele [i r`ul sunt categorii absolute, comu-nicate de c`tre un Dumnezeu atotputernic adevenit un semn de fundamentalism.

Sisteme axiologice diferiteMonica a fost crescut` \ntr-o familie de

necredincio[i, dar iubitoare [i \n care seimpuneau reguli [i parametri destul de stric]i.Fiind o elev` bun` [i, potrivit p`rin]ilor ei, o

,,feti]` cuminte”, la vârsta de 18 ani a luat dru-mul facult`]ii. A ob]inut note mari, s-a impli-cat \n activit`]i l`udabile \n cadrul campusu-lui [i [i-a vizitat p`rin]ii cu consecven]` \nfiecare vacan]`. |n ultimul an de [coal` a fostcoleg` de camer` cu o cre[tin` entuziast`,care, cu r`bdare, a r`spuns nenum`ratelor\ntreb`ri ridicate de Monica. Nu dup` multtimp, fata se converte[te la cre[tinism. Seimplic extrem de activ \n via]a unei biserici din\mprejurimi, unde \ntâlne[te un tân`r cre[tinde mare ]inut`, pe nume Jack. La un an dup`c`s`torie, este prezentat` p`rin]ilor primanepoat`, Sherry. Via]a nu putea fi maipromi]`toare.

Când Sherry a ajuns la vârsta adolescen]ei,lucrurile au \nceput s` se schimbe. Monica [iJack au fost nevoi]i s` recunoasc` un fapt evi-dent: fiica lor, Sherry, respingea multe dintrevalorile cultivate \n c`minul lor. Au fost \ndure -ra]i, dar au continuat s se roage pentru fiica lor,

Social

30


Societatea din care facem parte este supus` unei schimb`ri culturale care poate fi etichetat` drept cea mai vijelioas` [i mai \ntunecat` din istoria omenirii. Denis Mc Callum vorbe[te despre o ,,metamorfoz` cultural` care transform` fiecareaspect al vie]ii de zi cu zi, r`spândindu-se prin intermediul educa]iei, televiziunii, cine-matografiei [i al altor forme de media”. Schimbarea este de o asemenea amploare\ncât implica]iile ei sunt realmente deconcertante.

� Viorel P`trana

30-35 Noua toleranta:Layout 1 8/7/07 4:33 PM Page 30

sperând c` ,,va dep`[i momentul” [i se va\ntoarce la \nv`]`turile cu care a fost educat`.Au fost lini[ti]i totu[i c`, \n ciuda diferen ]e lorde opinie, nu s-a l`sat atras` \n consumul dedroguri sau alcool. Sherry a ab sol vit liceul cumerite deosebite [i a urmat aceea[i facultate pecare a absolvit-o [i mama sa. Aici l-a \ntâlnit peTony. ,,Un bìat grozav”, a[a l-a caracterizatSherry mamei sale. Primul la orice curs, foarteres pectat de c`tre profesori [i colegi. |n plus, sepoar t` cu ea ,,ca [i cu o regin`”. Vestea c` deCr`ciun vor fi \m preun acas a bu cu rat-o nes-pus pe Mo nica. Ideea i s-a p`rut excelent`.Singura problem` care mai r`mânea de rezol-vat era ca vizita s` fieanun]at`, pentru camama s` preg`teasc`din timp camera deoaspe]i.

Sherry [ovì \ns`:,,Sigur, mam . De[i...”.Trase adânc aer \npiept. Pì, [tii, chiarcrezi c` e nevoie decamera musafirilor?Eu m-am gândit s`st`m amândoi \n ca -mera mea”. Mama af cut ochii mari. ,,Nu fistupid`, drag`. Cums` faci una ca asta? N-ar fi deloc potrivit.”

,,Da, eram sigur` cài s` spui asta”,r`spunse Sherry. I-amexplicat lui Tony cumvede]i voi lucrurileastea. |ns`, nu-]i facegriji, el a fost de acordca pe toat` durata[ederii noastre aici s`dormim \n camereseparate”.

Inima mamei b`teacu putere, ca ni[te tobe zgomotoase. „Cumadic`, doar cât sta]i cu noi? Vrei s` spui c`dormi]i \mpreun când nu sunte]i la noi \n cas`?”

„Pì, deja dormim a[a, mam`”, \i explic`Sherry cu r`bdare. „Ne iubim. Doar nu tea[tep]i s`...”

Mama o \ntrerupe: „M` a[tept s` respec]ivalorile morale cu care te-am deprins de cânderai mic`”.

„La urma urmei, mam`, nu toat` lumea areacelea[i opinii [i convingeri ca tine. E adev`ratc` tu [i tata m-a]i \nv`]at multe. Pentru tine [itata, faptul de a locui \m pre un` \nainte de c` -s` torie a fost [i va r`mâne ceva in ter zis. Dar euv`d lucrurile altfel. Asta trebuie s` \n]elegi. Tuai sistemul tù de valori [i eu \l am pe al meu.Faptul c` acestea nu sunt identice nu \n seam -n` c` unul este bun [i corect, iar cel`lalt estegre[it. De ase menea, asta nu \n seamn` c` nune putem respecta reci proc opiniile. De fapt,

aici este toat` pro-blema. Trebuie s`respect`m [i s`pre]uim toate sis-temele de valori – almeu, al tù, al oricuialtcuiva – exact a[acum \l respect`m [i\l pre]uim pe al nos-tru. Orice alt` atitu-dine ar fi intole-rant`. Nu avemdreptul s` emitemjudec`]i cu privirela sistemul de valorial celorlal]i”, a con-chis fata.

Sherry esteexem plul tipic deceea ce \nseamn s`fii victima concep-tului de noua tole-ran]`. Una dintreimplica]iile ei estepr`pastia pe care osap` \ntre copii [ip`rin]i, f` cându-ipe ultimii s` se\ntrebe unde augre[it \n educa]ia pe

care au dat-o copiilor lor. Pericolele noii toleran]e nu se opresc aici.

Josh Mc DowelI afirm` faptul c` ,,implica]iileei sunt extrem de primejdioase pentru individ,familie [i Biseric`”.1 Jerrold Warner, profesorla Colegiul Arizona Western din Scottsdale,

31


|n esen]a ei, cultura postmodernèste nespus de \nsingurat`. Atunci

c\nd oamenii ader` la valorilegùnoase de «respect» [i «tolerare»

\n locul dragostei sacrificiale a slujitorului, rezultatul este

\nstrìnarea interpersonal`. Devinparaliza]i de ideea c` ar putea

spune lucruri «\n afara grani]elor»permise, r`m\n \ncremeni]i ca nu

cumva s` se ofenseze reciproc prinopiniile pe care le ventileaz`,

renun]ând chiar [i la drepturile lor.Cre[tinii… pot zidi rela]ii reale [i

comunit`]i pe care lumea laic` potdoar s` le invidieze. Mul]i postmod-

erni[ti au fost cuceri]i pentruHristos dup` ce au privit un grupde cre[tini care \mp`rt`[eau unii

cu al]ii dragostea lui Hristos.Dennis McCallum,

The Death of Truth (Moartea Adev`rului)


Social

32


primea anual elogii pentru munca prestat`.Asta pân` când s-a implicat \n Uniunea Stu-den]ilor Cre[tini (USC) din cadrul campusu-lui. Drept urmare, i s-a interzis s` mai g`z du -ias c` \ntâlniri ale Uniunii \n clasa lui f`r` per-misiunea vicepre[edintelui, \n ciuda faptului càl]i profesori organizau periodic \n clasele lor\ntâlniri de club. Mai mult, \n martie 1995,pro fesorul a fost \n[tiin]at c` re\nnoirea con-trac tului sù de munc` nu mai era posibil`. Cualte cuvinte, era dat afar`. De ce un profesor\[i pierde func]ia doar pentru c` sus]ine o or -ga niza]ie cre[tin`? R`spuns: o nou` defini]iea toleran]ei.

Beverly Schnell cùta un chiria[ care s` oajute s` \[i repare [i s` \[i restaureze casaveche de o sut` de ani, \n schimbul unei chiriimai mici. Cre[tin` fiind, ea spera s` ofere casatot unui cre[tin, demn de \ncredere. Astfel, acon ceput un anun] \n care cùta ,,un me[tercre[tin”. Odat ap`rut, anun]ul a stârnit mâniaoficialit`]ilor guvernamentale, care aureac]ionat prompt, decretându-l drept „uncaz tipic de discriminare sexual [i religioas`”.2

|n loc s` o coste [ase dolari, din cauza amen-zilor primite anun]ul „a u[urat” contul lui Be -verly Schnell cu suma de opt mii de dolari.

La o [coal` primar` din Bradenton, Florida,Shannon, un bìe]el din clasa \ntâi a vorbit\ntr-o pauz` cu un coleg de clas` desprecredin]a \n Isus Hristos pe care o \mp`rt`[eaup`rin]ii lui. |nv`]`toarea, auzind conversa]ia,i-a mustrat stra[nic pe amândoi, spunându-le c` „nu au voie s` vorbeasc` despre Isus la[coa l`”. Un incident asem`n`tor s-a petrecut[i \n New York, când \nv`]`toarea de la o clasà treia nu i-a permis unei eleve s` citeasc`Bi blia \n pauz`. Feti]ei, care plângea, i s-aspus s` nu mai aduc` acea carte „interzis` la[coal`”.

Raymond Raines, din clasa a patra, a f`cutgre[eala de a-[i pleca discret capul pentru arosti o rug`ciune \n t`cere, \nainte de a luaprânzul la cantina [colii. Gestul sù a fost urmatde o vizit` la biroul directorului, unde a fostamenin]at c , dac mai e v`zut c se roag \ncò dat`, chiar [i \n t`cere, va fi exmatriculat.3

Fiind \ntreba]i dac` le este fric` de anu-mite etichete pe care ar putea s` le primeasc`\n [coal`, cei mai mul]i dintre studen]ii unui

colegiu au r`spuns c` le este fric` s` fie numi]i„intoleran]i”.

{i bisericile se vor confrunta cu ostilitateacrescând` [i cu persecu]ia ce se na[te \n urmaacestei teribile amenin]`ri. Un ora[ din statulIllinois a emis un ordin prin care au fostinterzise \ntâlnirile care adunau mai mult detrei persoane o dat` (sunt incluse aici studiilebiblice, grupurile de rug`ciune, orele particu-lare, bisericile-cas`). Pastorul unei biserici dinPennsylvania a fost dat \n judecat de c`tre unfost membru pentru c acesta din urm fuseseexclus din cauz` c` era homosexual.

„Toate aceste cazuri relatate – scrie Josh McDowell \n lucrarea men]ionat` – ne conduc lao concluzie neechivoc : asist`m \n lumea occi-dental` la instalarea unei culturi care este nudoar nereceptiv`, ci \n mod manifest ostil`Bisericii [i Evangheliei lui Isus Hristos.

O cultur` \n care cei ce proclam` mesajulcre[tin sunt numi]i bigo]i [i fanatici. O cultur`\n care persecutarea cre[tinilor va fi nu doarpermis`, ci [i \ncurajat`. {i tot ceea ce se va\ntâmpla va fi rezultatul noii toleran]e”.

Cum este posibil a[a ceva? Cum poate cevanumit toleran]` s` creeze ostilitate? Cum arputea o idee atât de bine inten]ionat` s` deana[tere la oprimare [i persecu]ie?

Un singur cuvânt,dou` \n]elesuri

|n timpul secolului al XIX-lea, pe continen-tul nord-american a sosit un num`r impre-sionant de imigran]i, \ncepând de la evreiivorbitori de idi[, pân` la chinezii vorbitori aidialectului mandarin. Mul]i dintre ei \nv`]aufoarte greu engleza sau deloc, \n timp ce


33


copiii lor o deprindeau rapid la [coal` sau \nparcu rile de joac` din cartier. Prin urmare,copiii \ncepeau s vorbeasc o alt limb decâtcea a p`rin]ilor lor. Situa]ia a generat \n multecazuri confuzie, stres, ne\n]elegeri sau resen-timente.

{i azi, mul]i p`rin]i nu realizeaz c odraslelelor vorbesc o alt` limb`. Cele dou` limbi s-arputea s` sune asem`n`tor, dar cuvintele pecare le folosesc copiii nu mai \nseamn` \ntot-deauna acela[i lucru ca atunci când le folosescmama [i tata. Un exemplu este Matt, un ado-lescent de 16 ani. |n timp ce tundea gazonul dincurtea casei, vecinul sù l-a rugat ca, dup` cetermin` opera]iunea, s`-i \mprumute [i luima[ina, deoarece dorea s profite de ziua li ber`de care beneficia. |ntrebat cum de era liber toc-mai \ntr-o zi de luni, acesta a spus c`, de ZiuaHomosexualilor, conducerea companiei careeste foarte sensibil` la astfel de lucruri a acor-dat liber tuturor, spre a permite acelora careau o asemenea orientare s participe la mar[ulorganizat prin centrul ora[ului.

Fiind de fa] , Chuck, tat l lui Matt [i-a expri-mat uimirea cu privire la faptul c`, doar pen-tru c se organizeaz o parad gay, se \ntrerupelucrul \n companii. „Incredibil, \ncepi s` te\ntrebi \ncotro se \ndreapt` lumea aceasta”, aexclamat el. ,,Vezi-]i de treab`, d`-le pace”, areplicat vecinul Jim. Chuck [i-a ridicat mâinile[i a continuat: „O, s` nu m` \n]elegi gre[it, nuam nimic personal cu ei. Atâta tot vreau, s` nuimpun` celorlal]i din societate stilul lor devia]`, cu panglicile lor roz, parade [i toat`povestea cu drepturile homosexualilor. Nuspun c nu \i pot accepta ca oameni, dar pot sàfirm cu toat` t`ria c` homosexualitatea estegre[it`. Cum am putea, Doamne Isuse, s`s`rb`torim a[a ceva?”

Dup ce vecinul s-a dep`rtat, Chuck a obser-vat privirea s`get`toare a fiului sù. „Tat`, tu\ntotdeauna ne spui c trebuie s d`m m`rturiecelor din jurul nostru despre dragostea luiHris tos, c` trebuie s` fim cre[tini model. Tucum \]i permi]i s` vorbe[ti astfel despreoamenii aceia \n fa]a vecinului tù?”

Tat`l era stupefiat. „Nu \n]eleg despre cevorbe[ti. Am spus doar c`…” „Ai spus doar càcei oameni nu au dreptul s tr iasc [i s crea -d` \n ceea ce vor. Dar nu este asta cea mai

im por tant \nv`]`tur a cre[tinismului? Nu tre-buie s -i accep]i [i s -i iube[ti pe oameni a[a cumsunt? Nu este tocmai aceasta Regula de Aur?”

Tat`l a r`mas pur [i simplu bulversat. Nicio-dat` copilul sù nu-i vorbise \n felul acesta.

„Sigur c` trebuie s` respect oamenii, [i astafac. Dar nu \nseamn` c` [i trebuie s` fiu deacord cu convingerile lor [i s` le \ncuviin]ezmod ul de via]`. Observi diferen]a?”

„Diferen]`? Po]i s spui c accep]i [i respec]io persoan` când pui eticheta ’gre[it’ pesteconvingerile ei [i spui c` via]a ei este imoral`?Tat`, gânde[te-te o secund`. Pur [i simplunu are sens. Cum po]i s` te nume[ti cre[tin [i,\n acela[i timp, s` fii atât de intolerant? Nu ne\nva]` Biblia s` nu fim a[a?”

„Dar Matt, nu \n]elegi. A vorbi despre stilulde via]` unor oameni \n termenii Bibliei nu\nseamn` intoleran]`. M-ai auzit \n alte d`]ispunând: ’Ur`[te p`catul [i iube[te pe p`c`tos’.De fapt asta \ncerc s` \]i spun [i ]ie.”

„Ce f`]arnic e[ti, tat`! Ce sigur e[ti pe tine [icât de gata s judeci! Parc e[ti unul dintre fari-seii din Biblie care |l \nfuriau pe Isus. Dac stilulde via]` [i convingerile cuiva nu se potrivesccu ale tale, \ntotdeauna tu ai dreptate, [i ceilal]isunt \ngropa]i \n gre[eal`. Dac` asta nu esteintoleran]`, atunci ce e? Nu pot s` cred: tat`lmeu, bigot”.4

Studiu f`cut recent \n USA

57% dintre tinerii care merg la biseric` nu cred \n existen]a unui standard obiectiv al adev`rului.

53% dintre persoanele adulte, cre[tini conservatori, care cred \n Biblie, nu cred \ntr-un adev`r absolut.

84% dintre studen]ii cre[tini din anul I nu pot nici s` explice, nici s`-[i apere convingerile \ntr-un mod inteligent.

Dou` treimi dintre cei 70% dintre americanii care spun c` e important s` urmezi \nv`]`tura Bibliei resping absoluturile morale.

57% dintre copiii din bisericile evanghelice s`n`toase au \nceput dejas` cread` \n \nv`]`tura noii toleran]e, [i anume c` ceea ce pentru o

persoan` este gre[it, nu este neap`rat gre[it [i pentru o alta.

Mai pu]in de 50% dintre pensionari nu cred c` exist` un standard imuabil al binelui [i rùlui.

4 din 5 persoane având vârste cuprinse \ntre 18 [i 34 de ani\mbr`]i[eaz` aceast` idee.


Social

34


Care este cauza [ocului avut de tat` [i afuriei fiului sù \n acest caz? Cei doi foloseauacela[i cuvânt pentru a exprima dou` ideidiferite. Acesta este motivul principal pentrucare majoritatea p`rin]ilor, profesorilor, preo -]i lor [i pastorilor sunt marca]i categoric de oimposibilitate de a comunica sau de a-[i \n]e -lege co piii, colegii, [coala, guvernul, societateaatunci când ace[tia folosesc cuvântul toleran] .

Toleran]a tradi]ional`Dic]ionarul Websterdefine[te verbul a tolera

astfel: „a recunoa[te [i a respecta cre din ]ele,opiniile [i practicile altora, f`r` a le \m p`r t`[i”[i „a \ndura, a suporta ceva sau pe cineva pe carenu \l agreezi \n mod special”. Aceast atitudineeste, \n definitiv, ceea ce descrie apostolul Pavel\n prima Epistol` c`tre Corinteni, capitolul 13,versetul 6: „Dragostea \n du r` totul”. Bibliaspune: „Dac este cu putin] , atât cât atârn devoi, trì]i \n pace cu to]i oa me nii”. Toleran]atradi]ional este, a[adar, perfect compatibil cu

preceptele Bibliei. Ea respect`, pre]uie[te [iaccept persoana f`r ca aceasta s \nsemne \nmod obligatoriu acordul ori aderarea la convin-gerile sau la compor ta mentul ei. Toleran]atradi]ional` face diferen]a \ntre ceea ce crede[i face o persoan` [i persoana \ns`[i. Numai c`defini]ia actual` – conceptul pe care copiii \l\nva]` \n [coli [i este promovat de c`tre mass-media – este \n mod covâr[itor diferit`.

Noua toleran]`Se consider` c`, aproximativ \n 80% dintre

situa]iile \n care auzi cuvântul toleran]` \nafara bisericii – folosit de c`tre \nv`]`tori, ofi-cialit`]i, crainici, activi[ti pentru drepturileomului sau vedete –, nu se refer` niciodat` latoleran]a tradi]ional , ci la ceea ce numim nouatoleran] . Ea ar putea s sune ase m n tor, dareste la kilometri distan]` ca semnifica]ie.

Potrivit lui Stanley Grenz (\n cartea sa A Primer to Postmodernism), aceast nou to-leran]` se fundamenteaz` pe convingerea c`„adev`rul este relativ \n func]ie de comunitatea\n care o persoan` este integrat`. {i, de vremece exist` comunit`]i diferite, exist` [i multeadev`ruri diferite. Din moment ce exist` maimulte descrieri ale unei singure realit`]i, niciodescriere nu poate fi adev`rat` la modul absolut. De vreme ce adev`rul este exprimatprin limbaj, iar limbajul este un constructuman, toate adev`rurile sunt crea]ii umane.”5

|n plus, dac` adev`rurile sunt \n \ntregimecrea]ii umane, [i „to]i oamenii sunt egali princrea]ie” (dup` cum stipuleaz` Declara]ia deIndependen]`), atunci, logic, toate adev`rurilesunt egale.

Prin urmare, defini]ia noii toleran]e esteaceea c` valorile, convingerile, stilurile devia] [i percep]ia asupra adev`rului sunt egale.Pe cale de consecin]`, nu exist` nicio ierarhiea adev`rului. Convingerile mele sunt egale cuale tale, iar \ntregul adev`r este relativ.

„Noua toleran] ne impune ridicarea tuturorvalorilor [i a convingerilor la un statut care re cla -m respect egal”, afirma Edwin Delattre, de ca -nul Facult ]ii de Educa]ie a Universit ]ii Boston.

|n contrast cu toleran]a tradi]ional`, carespune c` fiecare, \n mod egal, are dreptul s`cread` sau s` afirme ceea ce consider` cèste adev`rat, noua toleran]` – a[a cum este\nv`]at \n [coli – spune c ceea ce fiecare per-soan` crede sau afirm` este \n aceea[i m`sur`corect. Numai c` impactul noii toleran]e nu seopre[te aici. Pentru a fi \ntr-adev`r tolerant(potrivit noii toleran]e), trebuie s` \n]elegi [is crezi c perspectiva altei persoane este la felde legitim ca a ta [i s \]i dai acordul, girul, tre-buie s \ncuviin]ezi sincer convingerile [i com-portamentul ei.

Aceast` doctrin` submineaz` \ns`[i esen]a[i semnifica]ia adev`rului absolut.

Implica]iile noii toleran]ei�Repudierea cre[tinismului

Ar putea simpla pomenire a numelui Isus s`te condamne la \nchisoare?

|n anul 1995, judec`torul Samuel B. Kent dela Curtea Districtului de Sud al Texas-ului a dato hot`râre potrivit c`reia orice student care

...defini]ia noii toleran]e este aceea c` valorile, convingerile, stilurile de via]` [i percep]ia asupra adev`rului sunt egale. Pe cale de consecin]`, nu exist` nicio ierarhie a adev`rului.


pomene[te numele Isus \n rug`ciunea dincadrul festivit`]ii de absolvire va fi condamnatla [ase luni de deten]ie. Dac` s-ar fi \ntâmplat\n URSS sau \n Irak-ul lui Saddam Hussein, nuar fi trezit nici urm` de mirare. Dar cum sepoate explica a[a ceva \n Statele Unite aleAmericii, ]ara Primului Amendament? Simplu.Decizia judec`torului Kent este rezultatullogic al noii toleran]e. Fiind bazat` pe ideea c`toate afirma]iile cu preten]ie de adev`r suntegale, deoarece sunt create [i condi]ionatecultural, noua toleran]` trebuie s` fac` maimult decât s` se opun` oric`rei proclam`ri aadev`rului absolut – trebuie s` o \n`bu[e. Deaceea numele Isus stârne[te reac]ii visceraledin partea unor indivizi [i grup`ri pa[nice, dealtfel. Preten]iile lui Isus c` El este Calea,Adev`rul [i Via]a \i fac pe modernii politicallycorrect s` se revolte [i fac cre[tinismulindezirabil, considerându-l erezia suprem`.6

�Decesul Adev`ruluiTimp de aproape dou` mii de ani, \ntreaga

cultur` occidental` a fost ghidat` de adev`rulimuabil al lui Dumnezeu. Biblia reveleaz omu-lui adev`rurile absolute ale lui Dumnezeu, va-labile pentru to]i oamenii, indiferent de loc sauepoc`. Vreme de milenii, legile omene[ti s-aucroit dup m`sura lui Dumnezeu. Moralitatea sejudeca potrivit cu exigen]ele Sale. Odat` cunoua toleran]`, omul occidental adopt` stan-darde proprii. Binele [i rùl difer de la cultur`la cultur sau chiar de la persoan la persoan .Aceast perspectiv este definit de afirma]ii ca:

• „Nimeni nu are dreptul s`-mi spun ce estecorect [i ce nu!”

• „Eu nu pot s`-]i spun ce e bine [i ce e rù;trebuie s` decizi tu singur”.

• „Nu e corect s` impui cuiva principiiletale morale”.

• „Am dreptul s fac ce vreau, atâta timp câtnu sup`r pe nimeni”.

• „Trebuie s` faci ceea ce crezi c` e bine”.• „{tii ce?... asta-i p`rerea ta!”• „Or fi astea valorile pe care le-ai mo[tenit

de la p`rin]ii tì, dar pe mine p`rin]ii m-au\nv`]at altfel”.

Rezultatul? Decesul adev`rului, care \nce -teaz` a mai exista ca realitate obiectiv`.|nseam n` c`, \n lumea noii toleran]e, odat` cuadev`rul, a decedat [i moralitatea.

�Dispari]ia virtu]iiCurajul, cinstea, integritatea, reveren]a,

respectul, polite]ea, modestia, generozitatea[i compasiunea – odinioar , toate acestea eraucalit`]i dezirabile de a fi imprimate \n caracterulcopiilor [i al tinerilor. De ce pare atât de greuast`zi s` se transmit` genera]iilor urm`toareasemenea valori? Pentru c` astfel de con-cepte sunt lipsite de con]inutul lor \ntr-o cul-tur` dominat` de noua toleran]`. |n vreme ceaceasta disloc` din [coli, guverne, societate [ibiserici toate celelalte virtu]i, proclamareavalorilor religioase absolute c`tre genera]iilecare vin devine din ce \n ce mai anevoioas`.�Sfâr[itul drept`]ii

Zorii noii toleran]e marcheaz` nu numaidecesul adev`rului [i al moralit`]ii, ci [i sfâr[ituldrept`]ii. Dreptatea, asemenea adev`rului, afost o virtute de c`p`tâi \n cultura occidental`.Dar ea nu poate coexista cu noua toleran]`,deoarece sunt concepte antitetice. {i aceastapentru simplul fapt c` ea nu poate exista f`ràdev`r. Implica]iile noii toleran]e sunt ample [iprofunde. M rezum la numai câteva dintre ele:pierderea convingerilor, privatizarea credin]ei,tirania individului, dezintegrarea drepturiloromului [i suprema]ia sentimentului. ST

35


1. Josh Mc Dowell & Bob Hostetler, Noua Toleran]`. Ed. Aqua Forte, Cluj Napoca, 2006, p. 9

2. Forbes, 10 februarie 2007.3. Christianity Under Attack, The Rutherford Institute4 Josh Mc Dowell, op. Cit., p. 15.5. Chuck Colson, Facilitating Faith, BreakPoint, 8 februarie 1995.6. Jhon Woodbridge, Culture War Casualties, „Christianity Today”,

6 martie 1995.


|ncepând cu anii1960-1965, prinimplicarea [i efor-

turile matemati-cianului francezRene Thom, o nou`ramur` a matema -ticii (a geometriei,mai exact) a \n ce -put s` prind` con-tur – Teoria Cata-strofelor. Thom a\nceput s` studiezecauzele apari]ieicatastrofelor \n sis-te mele stabile. Teoria spune c` \ntr-un me -diu/sistem stabil, caracterizat de un sistemde ecua]ii matematice cu parametri [i de un setde condi]ii ini]iale, varia]ii mici ale condi]iilorini]iale pot produce schimb`ri dramatice (cat-astrofe) \n solu]iile sistemului de ecua]ii, deter-minând manifest`ri disconti nue [i bru[te alesistemului. De exemplu, \n anii de dup apari]iamodelului matematic, s-au studiat cauzelepentru care apar revolte \n \nchisori. |n acestcaz, lini[tea din \nchisoare este dependent deparametrii care \nso]esc ecua]iile ce carac-terizeaz` sistemul. Aici se pot alege, ca

parametri, cantitateade hran`, temperatu-ra din incinta \nchi s-orii [i nu m` rul dede]inu]i care ocup`un pat. Fixarea con di -]iilor ini]iale \n seam n ,de fapt, fi xa rea aces-tor parametri la anu-mite nivele (de exem-plu: hrana – 1 kg/zi,temperatura – 20 degrade, num`rul de de -]inu]i – 0,8/pat).Plecând cu un sistem

de ecua]ii corect [i cu un set de parametri [icon di ]ii ini]iale corect alese, sistemul trebuies` ai b`, \n principiu, o evolu]ie stabil`. |n cazulnos tru, dac` cei trei parametri (hran`, tempe -ra tur`, num`r de de]inu]i) au fost ale[i corect,dac sistemul de ecua]ii este bun, iar condi]iileini]iale (1 kg/zi, 20 de grade [i 0,8/pat) sunt op -time, nu ar trebui s` apar` revolte \n cadrul\nchisorii. Din p`cate, alegerea parametrilornu este \ntotdeauna facil` pentru c` estenevoie de o \n]elegere foarte bun` a sis-temului pentru a fi \n stare s` identifici factoriicare \i condi]ioneaz` evolu]ia.

Mediu

36


Catastrof`... un termen ce devine dince \n ce mai familiar. Cuvântul „catas -

trof`”, a[a cum este folosit \n moduzual, sugereaz` implicit producerea

unui eveniment nepl`cut [i nedorit, cuefecte negative puternice asupra unuigrup mare de oameni. {i totu[i, con-trar opiniei generale, o catastrof` nueste \ntotdeauna ceva negativ [i nici

nu are neap`rat efecte cu o r`spândirelarg`. Totu[i cum pot fi evitate acelecatastrofe care au efecte negative?

� Attila Peli

36-39 Catastrofe:Layout 1 8/7/07 4:49 PM Page 36

S-a constatat \n diverse cazuri studiate c`,dac` num`rul de de]inu]i cre[te u[or [i con-stant, nu se produc schimb`ri \n stabilitatea sis-temului pân` la un punct. |n acela[i timp, doarun de]inut nou ad`ugat poate provoca o starede profund` nemul]umire, care duce la izbuc-nirea de revolte.

Catastrofe cu efecte beneficeDac`, \n cazul \nchisorii, evenimentul pro-

dus este o catastrof \n sensul comun al cuvân-tului, \n alte cazuri o catastrof` nu are \ntot-deauna implica]ii negative. De exemplu, schim-barea st`rii apei, din solid \n lichid [i apoi dinlichid \n gaz, pe baza unei schimb`ri lente atemperaturii ei, poate fi considerat` un modelal Teoriei Catastrofelor (schimb`ri \n condi]iileini]iale – cre[terea temperaturii – provoac`r`spunsuri radicale [i discontinue ale sis-temului – apa fierbe [i se evapor`).

Teoria Catastrofelor a fost aplicat` [i \nidentificarea cauzelor performan]elor slabeale sportivilor. Psihologii s-au folosit de acestmodel matematic pentru a explica de ce \ncazul atle]ilor, de exemplu, prin supunereprogresiv` la niveluri din ce \n ce mai ridicatede stres, se \nregistreaz` sc`deri drastice aleperforman]elor. Astfel, când nivelul de strescre[te pân` la un punct, cre[te [i performan]aatletului. |n momentul \n care se atinge unnivel al stresului numit „punctul critic”, o nou`cre[tere a stresului, chiar [i minuscul`, poateprovoca sc`deri bru[te [i necontrolate aleperforman]ei atletului.

Urm`rind acela[i model, \n anumite cazuri,catastrofele pot avea efecte benefice. De exem-plu, \n cazul unei epidemii, acela[i modelmatematic care a caracterizat propagarea epi-demiei poate produce [i procesul invers: dis-pari]ia epidemiei \ntr-un mod brusc [i nea[tep-tat. Aceasta se \ntâmpl` când propor]ia dintrebolnavi [i imuni, cerut` ca s` sus]in` o epi-demie, se modific` cu o rat` extrem de mic`,dar suficient` pentru a colapsa propagareaepidemiei \n continuare.

Cazuri delicateProblemele apar atunci când sistemul este

atât de complex \ncât speciali[tii nu pot deter-mina setul de ecua]ii care \l caracterizeaz`.

Practic, pentru a putea combate apari]ia uneicatastrofe (ne referim la cele care ar puteaavea un efect negativ semnificativ), trebuiedeterminate câteva componente: forma [itipul ecua]iilor care formeaz` sistemul, para-metrii ecua]iilor [i valoarea condi]iilor ini]ialeoptime pentru a genera stabilitate sistemului.

|n realitate, \n majoritatea cazurilor, sis-temele de ecua]ii sunt extrem de complexe. Pedeasupra, este practic imposibil a determinato]i parametrii care influen]eaz` sistemulrespectiv. |n cazul \nchisorilor am studiat

hrana, temperatura [i num`rul de de]inu]i,dar \n alte cazuri sau chiar aici pot fi mul]i al]iparametri. Acesta este faptul pentru care spe-ciali[tii se rezum` s` determine parametriicare influen]eaz` cel mai mult sistemul. Toc-mai de aceea, inevitabil, apar [i erori \n cadrulmodelului [i al concluziilor.

Mai mult, \n cazuri precum c`derea imperi-ilor, declan[area cutremurelor sau apari]iaschimb`rilor climaterice, sistemul este atâtde complex \ncât este greu chiar [i de con-ceput ca oamenii de [tiin] s poat ajunge vre-

37


|ntr-un mediu/sistem stabil, caracterizat deun sistem de ecua]ii matematice (...) [i deun set de condi]ii ini]iale, varia]ii mici alecondi]iilor ini]iale pot produce schimb`ri dramatice...


Mediu

38


odat` la o determinare cât de cât exact` acomportamentului unui astfel de sistem.

Actualmente ne lovim de cazul schimb`rilordramatice de clim` generate, se pare, doarde mici cre[teri ale temperaturii globale. Rea-li tatea este c sistemul este prea complex [i nu[tim cu exactitate dac` acesta este singurulfactor care \l influen]eaz`. Credem totu[i c`acesta este cel mai important.

Amprenta unui creatorPân` la urm`, \ntreaga tem` se reduce la

probleme de echilibru. Catastrofele ([i vorbimacum de cele acceptate \n limbajul cotidian) auefecte dezastruoase asupra formelor de via]`

– plante, animale, oameni. Uraganele, inun-da]iile, cutremurele [i epidemiile – toate\[i cer tributul \n vie]i de fiecare dat`. Darvia]a, pentru a exista, are nevoie de echili-bru, de stabilitate.

Ce este interesant [i uimitor \n acela[i timpeste faptul c` sistemele stabile au nevoie doarde o mic` schimbare a condi]iilor ini]iale pen-tru a genera haos [i ruin`. {i mai interesanteste faptul c` starea \n care g`sim sistemeleeste una de echilibru, cu toate c` plaja st`rilorde dezechilibru este incomparabil mai larg`decât cea a st`rilor de echilibru.

Toate acestea indic` spre aceea[i direc]ie [idezv`luie amprenta unui Creator, care a avutcapacitatea de a crea sisteme atât de com-plexe, [i totu[i \n stare de echilibru, dar de a[amanier \ncât orice interven]ie nechibzuit , fieea cât de mic`, s` ne poate arunca \n mijloculunei catastrofe.

Primul verset din Sfânta Scriptur` descriestarea P`mântului \nainte ca Dumnezeu s`-l fipus \n starea de echilibru: „P`mântul erapustiu [i gol” (traducerea Cornilescu) [i„P`mântul era nedeslu[it [i ne\mplinit” (Edi]ia


39


Jubiliar a Sfântului Sinod alBOR – 2001). Deseori neuit`m fascina]i la comple-xitatea unei ma[ini luxoase[i gândul ne duce imediatla miile de ore de studiu,inova]ie [i transpira]ie amiilor de ingineri [i spe-ciali[ti care au f`cut ca acestsistem s` fie \n starea deechilibru care s`-i asigure ofunc]ionare optim`.

Este greu s` ne imagin`m cum un sistemincomparabil mai complicat decât o ma[in delux, [i anume natura, poate ajunge la starea destabilitate f`r` un plan inteligent, f`r` un Cre-ator, cu atât mai mult cu cât starea de echili-bru a acestui sistem este atât de fragil`.

Un sistem semi-necunoscut pentru om

La \nceputuri, dup` crea]iune, despre careDumnezeu a afirmat c` era „foarte bun`”, unfactor, ini]ial f`r importan] , a reu[it s desta-bilizeze \ntreaga lucrare conceput de Creator.Un fruct „nevinovat” a generat o catastrof` alec`rei urme au fost sim]ite pe deplin \n istorie[i le sim]im [i noi ast`zi.

Repetând aceea[i gre[eal`, ne juc`m dinnou cu lucruri pe care nu le st`pânim. |n ulti-ma vreme, schimb`rile de clim` ne pun pro-bleme serioase, \ntrucât vedem cum echilibrul,care cu atâta generozitate a sus]inut via]a peacest P`mânt, d` semne clare de [ubrezeal`.Oamenii de [tiin]`, care sunt departe de a\n]elege func]ionarea unui sistem atât de com-plex precum natura, se contrazic \n ceea ceprive[te cauzele, f`când ca starea de anxi-etate din rândul maselor s` creasc` constant.

{i totu[i, \n ciuda faptului c` semnalele pecare le primim din natur` sunt \ngrijor`toare,omenirea \mpinge \ncet, dar sigur sistemulcreat de Dumnezeu afar` din starea de echili-bru, for]ând constant, prin industrializare,modificarea condi]iilor ini]iale.

Patru \ngeri ai lui Dumnezeu, descri[i \ncartea profetic Apocalipsa, au \ns`rcinarea ca,pân` la un anumit moment, s` men]in` stareade echilibru \n care \nc ne afl m. „Dup aceeaam v`zut patru \ngeri care st`teau \n picioare

\n cele patru col]uri aleP`mântului. Ei ]ineaucele patru vânturi aleP`mântului, ca s` nusufle vânt pe p`mânt, nicipe mare, nici peste vreuncopac”, descrie Ioan \ncapitolul 7 al c`r]ii, ver-setul 1. „Nu v`t`ma]ip`mântul, nici marea,nici copacii, pân nu vom

pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dum-nezeului nostru!”, se continu` \n versetul 3.

Harul lui Dumnezeu ne ]ine \nc` departe denenorociri mari. |ns pân când toate acestea?Ironia st \n faptul c , se pare, ruina va lovi toc-mai aceast` genera]ie a c`rei filozofie este„Dup` noi, potopul!”, transformând vecheavorb` \n: „Pentru noi, potopul!”. ST

La \nceput, dup` crea]iune,despre care Dumnezeu a

afirmat c` este ’foartebuna’, un factor, ini]ial f`r`

importan]`, a reu[it s`destabilizeze \ntreaga

lucrare conceput` de Creator.


Mediu

40


pune pe jar o

|n noiembrie 2002, laConven]ia Interna]ional`privind Drepturile Eco-nomice [i Culturale, a fostad`ugat „Comentariulgeneral nr. 15 privinddreptul la ap`”, prin care,pentru prima dat`, apaera explicit recunoscut` cadrept fundamental alomului. „Fiecare om aredreptul la ap` suficient`,fizic accesibil`, curat` [i decalitate corespunz`toare,pentru uz personal [idomestic”, se spune \ncomentariu. Aceasta \ncontextul \n care apadevine, \ncetul cu \ncetul,un lux pe care nu [i-l mai permite oricine.

Criza � Cristina Ru]`

40-45 Criza apei:Layout 1 8/7/07 1:02 PM Page 40

Pe fondul problemelor social-politice cescriu cronica timpului nostru, se con-tureaz` tot mai alarmant o criz` ce se

sustrage instrumentarului diplomatic ticluit deom pentru dezamorsarea nucleelor de tensi-une interna]ionale. Este o criz` ce suspend`determina]iile ob[te[ti [i ne vizeaz pe to]i, lao-lalt` [i \n mod egal.

Grandioas` [i palpitant`, chestiunea\mbog`]irii uraniului \n scopuri civile sau mi-litare este \n bon ton cu \n`l]imile contempo-rane ale cunoa[terii [i \ndemân`rii omene[ti.Criza aceasta \ns` vizeaz` un resort biotic fun-damental, primar, anterior curriculumuluimilenar uman: apa. Nimic mai simplu, maibanal, mai inofensiv [i suprem vital.

41


r omenireaapei


Mediu

42


Potrivit ONU, problema cea mai grav` cucare se va confrunta omenirea \n secolul XXI s-ar putea s nu fie nici r`zboiul, nici boala, nicifoametea, nici chiar colapsul ordinii sociale, ci,\n primul rând, declinul abrupt al rezervelor deap` dulce.1

De[i 70% din suprafa]a P`mântului esteacoperit` de ap`, 97,5% din volumul hidrictotal este ap` s`rat` [i numai 2,5% ap` dulce.Propor]ia se agraveaz` [i mai mult la o inves-tiga]ie a situa]iei capitalului de ap` dulce: 70%din acesta este blocat \n calotele polare, iarrestul, de 30%, se g`se[te \n cea mai mareparte \n sol, sub form` de umezeal`, [i \n sub-sol, \n stratul acvifer de mare adâncime, inac-cesibil omului. Mai pu]in de 1% din capitalul deap` dulce (circa 0,007% din totalul de ap` depe glob) r`mâne accesibil folosirii de c`treom. Aceasta este apa care se g`se[te \n lacuri,râuri, fluvii [i \n pânza freatic` de mic`adâncime.2

Reconstituite anual cu apa provenit` dinprecipita]ii, aceste sisteme reprezint` rezervaregenerabil` de ap` dulce din care, \n prezent,cele 6 miliarde de oameni \[i \nsu[esc o cot de54%. {i cu toate acestea, doar 15% din popu-la]ia global` nu resimte niciun stres \n ceea ceprive[te acoperirea necesarului de ap`.

Potrivit ultimelor date publicate \n diferiterapoarte,3 pentru o treime din popula]ia glo -ba l`, alimentarea cu ap` reprezint` o proble -m`. |n jur de 1,2 miliarde de oameni din ]`rile\n curs de dezvoltare situate \n zone aride, nuau acces la surse sigure de ap` potabil`. Alte500 de milioane stau sub iminen]a aceleia[isitua]ii. |n Asia, unde nu s-a vorbit niciodat deprecaritatea resurselor de ap dulce, \n perioa-da 1955-1990, disponibilul de ap` pe cap delocuitor s-a redus cu 40-60%. Previziunile pen-tru anul 2050 sunt dezolante, ca un labirin ticpeisaj de dune. Dac` nu se ia nicio m`sur`, \n

60 de ]`ri, 7 miliarde de oameni din totalul de9,3 miliarde (preconizat pentru acea dat`)vor fi afecta]i de lipsa de ap`. Dac`, \n schimb,ar fi adoptate câteva politici corespunz`toaresitua]iei create, num`rul celor afecta]i va puteafi coborât la 2 miliarde, iar num`rul ]`rilor, la 48.

Compara]ia celor dou` scenarii este edifica-toare cu privire la factorii ce dau amploare [iintensitate acestei crize. La o prim` evaluare, s-ar p`rea c` explozia demografic` din ultimulsecol a dezechilibrat raportul dintre disponibilulde ap` dulce [i consumul uman. Statisticiledescoper` \ns` c`, \n timp ce \n secolul XX,popula]ia global` s-a triplat, exploa ta rearesurselor de ap` dulce a crescut de 6 ori.Odat` cu sporirea numeric` a omenirii, s-a \n -registrat [i o cre[tere a consumului de ap` pecap de locuitor, dictat` de schimbarea obi-ceiurilor de via] (igien , alimenta]ie, programulde activit`]i casnice) [i de muta]iile survenite \nschema activit`]ilor umane (industrializare,activitate economic` [i agricol` intensificat`).

Ora[ele, sensibile la proble-me le generate de lipsa apei

Recenta prefacere a prezen]ei umane \nspa]iul terestru se r`sfrânge asupra disponi-bilului de ap` dulce prin prelu`ri sporite dindebitul total [i totodat` prin grave agresiunis`vâr[ite asupra sistemelor hidrologice, prinpoluarea [i contaminarea acestora.

� 350 l \n America de Nord [i Japonia� 200 l \n Europa� 10-20 l \n Africa sub-saharian` � |n Namibia, 15-20% din bugetul familiei se duce pe ap`. La propriu.

Consumul zilnic pe cap de locuitor \n lume


43


O important surs de poluare o constituieeaglomera]iile urbane, tot mai multe [i tot maidense. |n fiecare zi, num`rul celor care locu-iesc \n ora[e spore[te cu 18.000. |n prezent,zona urban` ad`poste[te jum`tate din popu-la]ia lumii. Anual, \n sectorul urban, sunt colec-tate aproximativ 2 milioane de tone de dejec]iiumane; circa 50% ajung \n bazinele hidrolo gice.|n numeroase ora[e din ]`rile \n curs de dez-voltare, absen]a uzinelor de tratare a apelormenajere [i a unui sistem de canalizare adec-vat se soldeaz` cu contaminarea resurselor deap` subterane [i de suprafa]`. Bolile hidrice,care apar prin contaminarea apei cu materiifecale sau urin`, umane sau animale, senum`r` printre principalii contribuabili laindicii mondiali de decese [i \mboln`viri. |n2000 s-a \nregistrat un num`r de 2,3 milioanede decese cauzate de boli asociate apei (mala -ria, febra galben` [i altele). Majoritatea vic-timelor au fost copii pân` \n 5 ani...

Apele reziduale industrialecon]in substan]e toxice

Majoritatea ini]iativelor industriale nu auprev`zut nimic \n privin]a de[eurilor toxicerezultante, care pur [i simplu sunt deversate\n canalele de scurgere [i \n cursurile de ap`

din apropiere. |n fiecare zi, 2 milioane de tonede de[euri toxice sunt deversate \n apelecurg`toare [i \n lacuri. |n acest context, 1 litrude de[euri este suficient pentru otr`virea a 8litri de ap`… Industriile ce prelucreaz materiiprime organice, \n frunte cu industria ali-mentar`, se situeaz` \n topul agen]ilor polua-tori cu de[euri organice. Cantitatea de apereziduale din \ntreaga lume este estimat` la12.000 km3, mai mult decât debitul \nsumat alcelor mai mari 10 fluvii [i de 4 ori volumulglobal de ap` folosit \n prezent pentru iriga]ii.

Agricultura, cel mai\nsetat consumator

Agricultura are impactul cel mai mareasupra resurselor de ap , prin prelu`rile masive(70% din disponibilul de ap` dulce) [i poluare(cu un aport de 70%). Folosirea excesiv` apesticidelor [i \ngr`[`mintelor chimice se sol-deaz` cu contaminarea surselor de ap` cedeservesc sectorul agricol, iar prin infiltrare \nsubsol, chiar a stratului acvifer.

O alt fapt uman , din nefericire umbrit deconsecin]ele negative, este ctitorirea de bara-je. Spre sfâr[itul secolului al XIX-lea – \nceputulsecolului al XX-lea, barajele au devenit popu-

lare ca instrumente de management al apei. |nprezent, \n lume func]ioneaz` \n jur de 45 demii de baraje mari, care furnizeaz` hidroen-ergie [i ap` pentru iriga]ii. Acestea regleaz`debitul fluviilor, preve nind producerea inun-da]iilor [i neutralizând efectele perioadelor desecet`. Be neficii indiscutabile, dar la un pre]

� 1,1 miliarde de oameni nu au acces la ap` deb`ut curat`.� Anual, 2,3 miliarde de oameni mor din cauzaafec]iunilor asociate apei.� Zilnic, \n jur de 6 mii de copii mor din cauzabolilor asociate cu consumul de ap` infestat` [iigiena deficitar`.

� 1 kg de cartofi - 100 l � 1 kg de grâu - 1000 l � 1 kg carne de vit` - 13.000 l

Cantitatea de ap` necesar` pentru a produce

� Agricultur` – 65%� Industrie – 23%� Uz casnic – 8%

Consumul anual de ap` \n


Mediu

44


ecolo gic [i social neamortizabil. Cursurile apeste 150 de fluvii mari din totalul de 227 aufost \ntrerupte de baraje; au fost compromiseecosistemele de lunc`, ce joac` un rol proe-minent \n buna desf`[urare a circuitului apei\n natur`, prin depozitarea unor \nsemnatecantit`]i de ap` din precipita]ii, ac]ionândapoi ca veritabile decantoare \n procesul depurificare a acumul`rilor de ap`; 5% dintresoiurile de pe[te de ap` dulce au disp`rut sausunt pe cale de dispari]ie; zeci de milioane deoameni au fost str`muta]i \n ]inuturi cel maiadesea mai pu]in fertile.

O idee mai sinuos, mult` vreme t`g`duit,dar de-acum indubitabil, este circuitul carecoreleaz gesturile industriale ale omului, temelemoderne ale existen]ei sale [i modific`rile cli-

matice. De-acum o problem` interna]ional`,schimbarea climei va contribui cu circa 20% laacutizarea crizei de ap`. Cele mai afectate vorfi ]`rile care deja sufer` de pe urma deficituluide ap`. Impactul se va face sim]it nu numai lanivelul resurselor acvifere, ci [i prin frecven]asporit a fenomenelor de secet [i inunda]ii. Unstudiu din 2006, realizat de Oficiul Meteorologicdin Marea Britanie, prognoza c , \n condi]iile \ncare nu intervine nicio ameliorare a tendin]elorclimatice curente, secetele severe, care pân`acum se produceau o dat` la 50 de ani, pân` \n2100 vor atinge o frecven]` anual`.

Motiv de ceart`|n urma agrav`rii situa]iei apei, este de

a[teptat o intensificare a tensiunilor dintreconsumatori, la nivel na]ional [i interna]ional.|n jur de 260 de bazine fluviale deservesc dou`sau mai multe state [i, \n lipsa unor acordurirobuste, exploatarea acestora ar putea devenipricin` de conflict. Totu[i, potrivit unui studiuasupra tuturor interac]iunilor inter-statalelegate de ap` din ultimii 50 de ani, este pu]inprobabil ca aceste tensiuni s` degenereze \n„r`zboaie pentru ap`”. Din cele 1831 de inte -rac]iuni catalogate, 1228 au avut caractercooperativ. Din cele 507 evenimente „con-flictuale”, doar 37 s-au soldat cu violen]e, dincare 21 au constat \n ac]iuni militare (18 \ntreIsrael [i statele \nvecinate).

� 1/3 din suprafa]a continental` (4 miliarde ha) st` sub iminen]afenomenului de de[ertificare.

� Zonele aride sau de[ertice acoper` 2/3 din suprafa]a continentu-lui african.

� |n Asia, suprafe]ele aride [i semi-aride totalizeaz` 1,7 miliarde ha. � Cunoscut` pentru p`durile tropicale, America Latin` este alc`tuit`

din terenuri de[ertice [i aride \n propor]ie de 28%. � 30% din teritoriul Statelor Unite este afectat de de[ertificare. � Degradarea solului este accentuat` \n cea mai mare parte a Europei

de Est [i Centrale [i deosebit de accentuat` \n regiunea M`rii Adri-atice.


„Da, exist o criz a apei \n prezent, \ns crizaaceasta nu este dat` de cantitatea insuficient`pentru acoperirea necesarului nostru, ci demanagementul mediocru al resurselor de ap`,de pe urma c`ruia miliarde de oameni – [imediul \nconjur`tor – aude suferit.” – World WaterView Report

|n orice zon` [i dome-niu ce necesit` ap` dulce –agricultura, industria, me -najul [i consumul – esteloc de o mai bun` [i maicuminte gestionare a aces-tui capital. Element vital[i, tocmai de aceea, din-totdeauna o pre zen]` na-tural`, obi[nuit` [i la\ndemân`, apa a fost risi-pit` ca orice alt lucru f`r` pre] [i dispensabil.Unii oamenii \ncearc tot felul de solu]ii tehno-logice prin care s` recupereze apele rezid-uale [i poluate. Sunt ]`ri \n lume, Australia deexemplu, \n care apele uzate sunt tratate,„reciclate”, pentru a putea fi folosite – [i con-sumate – de mai multe ori. De asemenea, se\ncearc` suplimentarea disponibilului de ap`dulce prin desalinizarea apei m`rii. |n prezent,60% din necesarul de ap` dulce din GolfulPersic este acoperit prin desalinizare. |nSpania, 22% din apa ob]inut astfel este folosit`la iriga]ii [i \n sta]iunile tu ristice situate \nzonele aride. Materie prim` ar fi din bel[ug,numai dac` desalinizarea nu ar fi o metod` de

ob]inere a apei mult prea costisitoare prin con-sumul de energie [i emisiile de gaze de ser`...

Mai mul]i exper]i propov`duiesc progra-mul „apei virtuale” drept solu]ie-cheie a pro -blemei apei. Conceptul de „ap` virtual`” afost definit de prof. J.A. Allan, \n anii 1990, [ise refer` strict la cantitatea de ap` folosit` laob]inerea produselor agricole [i industriale.Ideea ar fi ca ]`rile cu deficit de ap s importealimente – la un pre] decent – din ]`rile bogate\n resurse de ape. Propunerea e de mare fru-muse]e prin invocarea unei solidarit`]i aomenirii \n fa]a crizei, \ns` tot atât de perni-cioas` prin volumul colosal de combustibilnecesar transportului produselor dintr-o parte\n alta a lumii...

Pân` la urm`, tot preven]ia ar fi fost maibun`, prin folosirea responsabil` a disponi-bilului de ap , evitarea risipei [i a compromiteriiresurselor de ap` prin contaminare [i poluare.

Epilog|n anii ce i-au precedat

apusul, civiliza]ia Maya aavut necazuri mari. A[e -z`rile dens populate supra-solicitau resursele natu-rale. Ce a condus la colap-sul formidabilei civiliza]ii?Suprapopularea, luptapentru putere dintre mem-brii aristocra]iei, o baz`economic fragil [i un sis-tem politic abuziv. La fel[i degradarea mediului,

inclusiv prin desp`duriri. Toate au avut loc pefondul unui climat vitreg, punctat de treiperioade de secet` sever`.

Cum s-ar spune, nimic nou sub soare, doarde anvergur` mai mare. Global`. ST

45


1. Primul raport ONU World Water Development Report, prezentat cuocazia celui de-al treilea Forum Mondial al Apei, \n 2003.

2. Dar chiar [i a[a, dac` disponibilul de ap` dulce de pe p`mânt s-ar\mp`r]i \n mod egal la to]i oamenii, fiec`ruia i-ar reveni o cot` de5000-6000 m3 pe an. Având \n vedere c` limita sub care, potrivit indi-cilor \n vigoare, apare disconfortul \n asigurarea necesarului cu ap`este de 1700 m3/pesoan`/anual, raportul dintre disponibilul de ap`dulce [i num`rul de locuitori este unul de bel[ug, iar nu de penurie.

3. World Water Development Report II, prezentat cu ocazia celui de-alpatrulea Forum Mondial al Apei, \n martie 2006. ComprehensiveAssessment of Water Management in Agriculture, 2007

Dintre toate crizelesociale [i naturale cu

care ne confrunt`m noi,oamenii, criza apeicump`ne[te chiar

supravie]uirea noastr` [i a planetei P`mânt.

Koichiro Matsuura, director

general UNESCO


Mediu

46


Se vinde la sta]iile debenzin` [i cost`, \nStatele Unite, de dou`

ori cât benzina. Nimeni \ns`nu se plânge de lucrul aces-ta. |n toat` lumea, veniturileanuale din aceast` afaceresunt estimate la 300 miliarde dedolari. Numai SUA \nregis -treaz` jum`tate din aceast`sum . Cu cât apa r`mâne maipu]in`, cu atât veniturilecomercian]ilor se dubleaz`.„Investi]ia \n ap este cea mai eficient afacere.De exemplu, cei care au investit 10.000 dolari\n Consolidated Water (NASDAQ: CWCO), \n2000, au câ[tigat peste 71.000 dolari \n 2006”,sus]ine Louis Basenese, editor la The TakeoverTrader [i Oxford Club's Investment AdvisoryPanel. Conform acestuia, cine a investit 10.000dolari \n American Commercial Lines \n primaparte a anului 2005 a câ[tigat cu 310% maimult \n 2006. Banca Mondial arat c cerereade ap` se dubleaz` la fiecare 21 de ani.

Pre]ul apeiUn studiu efectuat \n 14 ]`ri indic` faptul c`

pre]ul mediu al apei are valori \ntre 66cen]i/metru cub \n SUA [i 2,5 dolari/metrucub \n Danemarca [i Germania. Rareori \ns`consumatorii pl tesc doar apa. Pre]ul sticlei depe raft este determinat de trei elemente: cos-tul transportului de la surs la consumator, ce-rerea pie]ei [i subven]iile. Se ad`ug` la chel-tuieli [i tratamentul pentru eliminarea

contamin`rilor, \ns`cheltuielile cu trans-portul sunt partea ceamai semnificativ` apre]ului. Aici intr` am -balajul, manopera [iener gia electric` –aceas ta repre zint` unprocent consistent dinpre]ul apei \mbuteliate.

Pia]aromâneasc`

Datorit` temperaturilor ridicate din ultimavreme, consumul de ap` s-a majorat numai \n]ara noastr cu 30%. Principalul produc`tor deap` plat` din România, Societatea Na]ional` aApelor Minerale, exploateaz` aproximativ16% din poten]ialul hidrologic. Acest procentreprezint` 90% din z`c`mintele de interesna]ional pentru consumul alimentar. Con-curen]a \ns` se manifest` pe segmentul de\mbuteliere. Pia]a este dominat` de [aptecompanii: Romaqua Group, European Drinks,Dorna Apemin, Perla Harghitei, BibcoBibor]eni, Bucovina [i Carpatina. Pre]ul apeivândute de Societatea Na]ional` a Apelor Minerale este de 0,007 lei/litru. Dup` ce este\mbuteliat`, la poarta fabricii apa cost` aprox-imativ 0,5 lei/l, iar \n magazine ajunge la aprox-imativ 1,5 lei. Astfel, pre]ul este determinat \npropor]ie de 70% de transport [i costurilelegate de ambalare.

De ce ap` \mbuteliat`? Motivul invocat de popula]ie este unul sin-

gur. Oamenii prefer apa \mbutelial pentru c`apa menajer` nu este sigur` pentru consum.Cel pu]in aceasta este percep]ia general`.|ntr-o oarecare m`sur`, oamenii au motive

„Apa promite s` fie pentrusecolul XXI ceea ce petrolul a fost pentru secolul XX: omarf` pre]ioas` care deter-min` bog`]ia na]iunilor”,avertiza Fortune Magazine

\n mai 2000.

� Marius Andrei

Pre]ul apei a crescut dramatic. |n ultimii 5 ani, municipalitatea a cres-cut pre]ul cu 27% \n SUA, 32% \n Marea Britanie, 45% \n Australia, 50%\n Africa de Sud [i 58% \n Canada.

Pune]i pre]

46-48 3 Pagini:Layout 1 8/7/07 1:13 PM Page 46

de \ngrijorare, dar aceasta nu este o regul` ge-neral`. „Apa menajer` din New York este la felde bun` ca [i cea \mbuteliat` de Evian”, spuneWalt Boyes, consultant \n tratamentul [i dis-tribu]ia apei.

Niciun sistem nu este perfect, ceea ce\nseamn` c` atât apa menajer`, cât [i cea\mbuteliat` con]in unele contamin`ri. |ns`p`rerea general` a consumatorilor este c` apa\mbuteliat` este mult mai pur` [i mai gus-toas decât cea menajer . Preten]ia celor carevând apa \mbuteliat` cu privire la puritateeste contestat` de unele studii efectuate deUniversitatea din Geneva, studii finan]ate deWorld Wildlife Fund. „Calitatea apei\mbuteliate este \n general bun`, de[i prezint`acela[i risc de contaminare ca [i apa menajer`”,spun speciali[tii. Aceast` contaminare ar sur-veni de la ]evi, sticle [i de la mediul de depo-zitare.

Brandul face apaPotrivit Asocia]iei Interna]ionale Bottled

Water, exist` dou` surse pentru apa\mbuteliat`: sursele naturale (izvoare [i fân-tâni) [i sursele municipale (apa este distilat`,de-ionizat` sau filtrat`). Pentru c` nu exist`diferen]` de gust, apa este de fapt aceea[i.Intervine \ns` brandul. „|n privin]a apei, nuexist superioritate tehnologic . Singurul lucrucare face diferen]a dintre o ap` [i alta estebrandul”, spune Chiranjeev Kohli, profesorde marketing la California State University,Fullerton. Cheia este diferen]ierea, pentru c`apa este ap`, \n orice form`. Un prim elementde diferen]iere este sursa. „Dac` vrei s` \]icreezi un nume (brand), porne[ti cu unicitateasursei”, afirm` Rob Frankel, consultant amer-ican de marketing. Un alt element care deter-min` vânz`rile sunt informa]iile cu privire la

puritata apei. Speciali[tii spun c`, pentrumajoritatea consumatorilor, brandul este chiarmai important decât pre]ul apei. „Pre]ul nueste un factor important pân` nu se opre[tecre[terea. Când aceasta se opre[te, atunci\ncepe r`zboiul pre]urilor”, sus]ine RobertLynn, vicepre[edinte al Global Beverage Systems.

Dou` companii domin` pia]a mondial` aapei: Groupe Danone [i Nestle. „Lovitura”care a redefinit pia]a a fost dat` de intrarea \n

47

Februarie 2007 Semnele Timpului

De[i apa nu pare un lucru extraordinar,\mbuteliat [i cu nume (brand), lucrurile seschimb` considerabil. Având \n vedere fap-tul c` pia]a american` se va dubla \n 2 ani,afacerea cu apa nu mai pare atât de sece-toas`. John Karolefski, editor-[ef la Brand Marketing magazine

] pe ap`!


Mediu

48


joc a gigan]ilor Co ca-Cola [i PepsiCo. Sis-temul de distribu]ie foarte eficient, renu-mele inter na ]ional sunt doar câteva dintreavantajele pe care cei doi le au \n raport cucei lal]i. „74% dintre consu matorii de ap`\mbuteliat` cre d c` aceasta are un gust maibun decât apa menajer`. Dintre ace[tia, 25%spun c` au o preferin]` pen tru o anumit`firm`, iar 42% spun c` prefer` dou` sau chiartrei fir me. Astfel, peste65% dintre consumatoriintr` \n magazin având dejaun nume de firm` \nminte”, afir m` Matt Peter -sen, director PepsiCo.

Viitorul...nu sun` bine

|mbuteliat` sau nu, apapotabil` este pe cale de dis-pari]ie. Dar se vor g`si \ntot-deauna investitori care s`fac` bani din nenorocireaaltora. Interesant este fap-tul c` majoritatea speciali[tilor \n domeniulhidrologiei, cu mici excep]ii, insist` pentruprivatizarea surselor de ap`, \n virtutea argu-

mentului c` \n acest fel va fimai eficient folosit`. Astfel,câ]iva oameni vor de]inenecesarul pentru toat`omenirea. |ngrijorat de lipsade ap` [i de seceta ceafecteaz` o mare parte aEuropei, Comisia European`a aprobat un document,numit Carta Verde, prin carestatele membre sunt che-mate pentru a stabili o strate-gie co mun pentru utilizareaapei. Pentru c` seceta va

afecta \n urm`torii ani nu doar sudul Europei,ex per]ii avertizeaz c se impune econo misireaapei atât de consumatorii casnici, cât [i decei industriali. Autorit`]ile atrag aten]ia c`20% din apa folosit` este risipit`. Ra]io-nalizarea consumului se im pune mai mult caniciodat`.

Provocarea pentru anii viitori este mare.Sunt bani mul]i de scos din ap`, iar investitorii[tiu c` cine de]ine mono polul asupra apei vafi bogat [i puternic. Va trebui s` fim mai aten]iatunci când d`m drumul la robinet, gândin-du-ne [i la ce putem face pentru cei caresufer din lips de ap potabil . Dictonul „dup`mine, poto pul” nu este realist. Poate doardac` \n loc de potop, a[tept`m pr`p`dul. Pen-tru c`, din p`cate, apa este doar una dintremarile crize ce afecteaz` p`mântul. {i am sen-timentul c` se adun` prea multe.

|n seara \n care am \nceput redactarea aces-tui articol, la momentul rug`ciunii al`turi decopiii no[tri, I-am mul]umit lui Dumnezeupentru ap`. Cum va fi \ns` atunci când nu vamai fi suficient`? ST

Prost s` fii [i s` nuinveste[ti \n pia]a cu cel

mai mare volum decre[tere din România.Este firesc s` pui banii\ntr-un segment mare [i

\n cre[tere. Eugen Margasoiu, director de

marketing Quadrant Amroq

Beverage


49


Talon de comand`Revista Semnele Timpului� 6 apari]ii... 20 lei, sau 12 apari]ii... 40 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate

Nume ................................................... Prenume ..........................................................Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor)SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special`va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`maprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

49 Talon:Layout 1 8/7/07 1:19 PM Page 49

timpuluiSEMNELE

„Pl cerea se poate sprijini pe iluzie, fericirea \ns se

\ntemeiaz pe adev r.”Chamfort

Covers:Layout 1 8/7/07 10:44 AM Page 2

ST14

Documents

Transcript of ST14