ST 32 (februarie 2009)

SEMNELE

timpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEILEI

FEBRUARIE 2009

imagina]ieiE[eculo culp` care poate

deveni colectiv`

■ R`zboiul sfânt de pe autobuze

■ Political Correctness, Gaza \nsângerat`

SumarVOLUMUL 20 NR. 131

SERIE NOU~ 02/2009

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~

|N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

APARE O DAT~ PE LUN~.

LUCIAN CRISTESCU

CRISTIAN M~GUR~

DORIN AITEANU, MARIUS ANDREI, DANIEL ALBU, ANDRADA BADEA,

FLORIAN CÂRNU, DIANA GAVAJUC, ADRIAN NEAGU, MARIUS NECULA,

STELIANA NZIKOU, BENIAMIN PASCU, ATTILA PELI, CRISTINA PELI, ANCA PORUMB, FLORIAN

RISTEA, CRISTINA S~NDULACHE.

LUIZA GHICA

C~T~LIN CIOLCA

CRISTINA RU}~ - TEL: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 02/2009

EDITURA VIA}~ {I S~N~TATE, STR. LABIRINT 116, SECTOR 3,

BUCURE{TI, TELEFON: +402 (1) 323 4895,

FAX: + 402 (1) 323 0040

28

3808

EDITORIAL

GÂNDIREA F~R~ ISTORIE02 Un medicament pre-scris de obicei bolnavilor de inim` ar putea fi folosit [i la tratarea fobiilor, tulbur`-rilor de anxietate [i la [ter-gerea amintirilor nepl`cute, potrivit unui studiu al cerce-t`torilor de la Universitatea din Amsterdam.DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI

03 Vestul tremur` \n fa]a neputin]ei estuluiDE CRISTINA S~NDULACHE

04 Barack Obama: Revitalizarea economiei americane va dura ani \ntregi, [i nu luni.DE LUIZA GHICA

05 Epilogul epocii de aur negru ieftinDE CRISTINA S~NDULACHE

05 Evreii, acuza]i de o trei-me din europeni pentru criza economic`DE LUIZA GHICA

06 Singur`tatea – nociv` precum obezitatea sau fumatulDE CRISTINA S~NDULACHE

07 Ura de tip fascist contra românilor \n ItaliaDE CRISTINA S~NDULACHE

RELIGIE

R~ZBOIUL SFÂNT DE PE AUTOBUZE

08 Un autobuz din Oradea, care afi[a versete din Apocalipsa dup` Ioan, atr`gea aten]ia c`l`torilor

Director

Redactor-[ef

Colegiul de redac]ie

Corectur`

Grafic` [i tehnoredactare

Secretar de redac]ie

Adresa redac]iei

1SEMNELE TIMPULUIFebruarie, 2009

44

12

exact cu un an \n urm`. DE DORIN RUS

POLITIC

POLITICAL CORRECTNESS. GAZA |NSÂNGERAT~12 |n Fâ[ia Gaza, armele au t`cut. Fumul se ridic` [i descoper` \n Gaza City o priveli[te dezolant`.

DE LUCIAN CRISTESCU

POLITIC

E{ECUL IMAGINA}IEI

20 Convulsiile sistemului economic mondial pot pune \n pericol securitatea SUA [i a altor ]`ri, determi-nând o posibil` schimbare a strategiilor de ap`rare, pentru a face fa]` unei crize majore, \n care tulbur`rile sociale pot avea un efect cople[itor.DE FLORIAN RISTEA

TEHNOLOGIE

CO{MARUL ENERGIEI GRATIS

28 Dezvoltarea tehnologii-lor ieftine de producere a energiei alternative consti-tuie, pentru omul modern, un vis provocator.DE DORIN AITEANU

ECONOMIC

TO}I |N ACEEA{I BARC~38 Reuniunile Forumului Economic Mondial de la Da-vos, Elve]ia, au fost un simbol al capitalismului de succes.

DE MARIUS ANDREI

ECONOMIC

STIMULAREA „STIMULUS”- ULUI {I BANII IEFTINI

44 Primele s`pt`mâni ale lui Barack Obama la Casa Alb` s-au concentrat pe promova-rea [i aprobarea noului plan de stimulare a economiei. DE ATTILA PELI

20

2 SEMNELE TIMPULUI Februarie, 2009

Editorial

Sensibilitatea parlamentarilor no[tri puri[ti ar fi \ncadrat aceast` [tire \n r=ndul ce-lor cu tem` pozitiv`, slujind av=ntului orwellian de a echilibra \n audiovizualul rom=nesc ponderea [tirilor negative cu cele pozitive. Amintirile nepl`cute sunt, \n mod evident, o „afec]iune” de care suferindul trebuie s` se debaraseze chiar [i printr-un tratament medicamentos, a[a c` vestea nu poate dec=t s` ne bucure.

Num`rul celor care sunt \mpov`ra]i de amintiri negative va fi tot mai mic at=t timp c=t vor dispune din trecutul lor doar de relieful monoton al fi ec`rei zile, p`tat din c=nd \n c=nd de efuziuni rozalii [i cr=mpeie luminoase.

Pentru memoria unui individ sau a colectivit`]ii umane \n ansamblu, anamneza – reme-morarea tuturor experien]elor defi nitorii care au condus la sedimentarea profi lului identitar – poate fi un exerci]iu profi lactic dac` ]inem cont de riscul pe care \l semnala Nietzsche, [i anume c` \n urma[i tr`iesc nu doar \n]elepciunile str`mo[ilor, ci reizbucnesc [i toate nebu-

niile lor nevindecate. Dac` Nietzsche are dreptate, atunci putem spune c` proiectul la care lucreaz` oamenii de [tiin]` olandezi este, de fapt, g=ndirea f`r` istorie. Nu pare s` fi e vorba de un leac \mpotriva amintirilor negative, ci dimpotriv`, de o tehnic` de remodela-re a identit`]ii prin eliminarea tuturor fragmentelor care, \n trecutul nostru recent, nu pot fi legate numai de ac-cidentele nefericite care ne maculeaz` memoria, ci [i de la[it`]ile noastre, de groz`via op]iunilor politice sau de ravagiile ideologiilor extremiste ce au

mutilat umanitatea secolului trecut. Cum ar ar`ta lumea de ast`zi dac` ar [terge cineva, ca de pe un disc prea plin, memoria victimelor comunismului [i ale nazismului, dac`, aici la noi, su-pravie]uitorii experimentului de la Pite[ti ar uita brusc totul, dac` Gherla, Jilava, Aiud ar evoca doar pu]in` geografi e? Cum ar ar`ta istoria cre[tinismului dac`, \ntr-un elan optimist, am uita de Inchizi]ie, de r`zboaiele religioase, de intoleran]a fanatic` a unor fi guri care pot trece ast`zi \n egal` m`sur` teologi str`luci]i, dar [i propov`duitorii celor mai \nalte piscuri ale obtuzit`]ii asumate ca norm` doctrinar`?

Noi ca indivizi, dar [i societatea \n ansamblu suntem suma tuturor op]iunilor [i a evenimen-telor care ne-au jalonat existen]a, fi e ele traumatizante, fi e dulci episoade la care ne re\ntoar-cem cu pl`cere \n clipele de reverie. Mai mult, suntem suma tuturor proceselor de con[tiin]` prin care ne asum`m lec]iile trecutului [i, totodat`, suma tuturor renun]`rilor la care suntem dispu[i dup` ce am g`sit puterea de a dezinfecta ce a fost dureros [i fals. Nu este vorba de z`bovirea contemplativ` [i resentimentar` pe mormanul suferin]elor din trecut, dar nici de cultivarea amneziei. Poate c` se vor folosi tratamente medicamentoase pentru [tergerea amin-tirilor nepl`cute, dar pentru „nebuniile nevindecate” e nevoie de memorie [i de luciditate. ST

Gândireaf`r` istorie

A-]i goli [i a-]i cur`]a memoria nu este drumul propriu [i specific ignoran]ei?

Montaigne

Un medicament prescris de obicei bolnavilor de inim` ar putea fi folosit [i la tratarea fobiilor, tulbur`rilor de anxietate [i la [tergerea amintirilor nepl`cute, potrivit unui studiu al cercet`torilor de la Universitatea din Amsterdam.

CRISTIAN M~GUR~

3Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI

ECONOMIC

Aceste \mprumuturi au fost oferite de b`nci din Austria, Belgia,

Grecia, Italia [i Suedia, a c`ror stabilitate depinde acum de capacitatea est-euro-penilor de a-[i pl`ti aceste datorii. „B`ncile vest-euro-pene sunt \n mare pericol dac` debitorii est-europeni devin

insolvabili.” Dup` acest aver-tisment, lansat \n 13 februarie de presa austriac`, a ap`rut [i un raport al agen]iei de rating Moody’s, care a accen-tuat temerile occidentalilor, estim=nd c` recesiunea din ]`rile emergente ale Europei va fi mai sever` dec=t oriunde altundeva \n lume.

RUSIA – CEA MAI VULNERABIL~ ECONOMIE EMERGENT~Criza din est a fost resim]it` cel mai acut de Rusia, reali-tate reflectat` de sc`derea cu 7,1% din

B`ncile din Europa de Est au o datorie exorbitant`, \n urma contract`rii unor \mprumuturi de 1.700 miliarde $ pe termene relativ scurte. Ele trebuie s` ramburseze \n 2009 o sum` echivalent` cu o treime din PIB-ul regiunii.

CRISTINA S~NDULACHE

continuare \n pagina 4

{TIRI

4 SEMNELE TIMPULUI

ECONOMIC

BARACK OBAMA:

Economia american` \[i va reveni pe parcursul unor ani \ntregi, [i nu \n doar câteva luni, a declarat pre[edintele SUA, Barack Obama.

Februarie, 2009

valoarea indicelui bursier RTS din ultima perioad`. Rusia este, la momentul actual, cea mai vulnerabil` dintre economiile emergen-te, pentru c` nu are cum s` achite pierderile de 500 de miliarde $ ale oligarhilor, \n contextul \n care pre]ul barilului s-a pr`bu[it la 33 $, consider` Stephen Jen, expert \n probleme valutare de la Morgan Stanley, citat de The Telegraph. Bugetul Rusiei pentru 2009 conta pe v=nzarea petrolului din Urali cu 95 $/baril, motiv pentru care pre]ul de acum o destabilizeaz` puternic, cu at=t mai mult cu c=t Rusia e nevoit` s` piard` valut` pentru p`strarea stabilit`]ii rublei, pe fondul unei rezer-ve valutare diminuate cu 36% din august 2008.

TOATE VALUTELE EST-EUROPENE SCADToate monedele est-euro-pene sunt \n c`dere, afect=nd profund nu numai stabilitatea intern`, ci [i pe cea a b`ncilor creditoare din vestul Europei. Datoriile b`ncilor din estul Europei trebuie returnate institu]iilor bancare (\n bun` parte, b`ncilor-mam`) din Austria, Belgia, Grecia, Italia [i Suedia. Est-europenii au de pl`tit o datorie egal` cu o treime din PIB-ul regiunii, dar se afl ` \n imposibili-tatea de a g`si vreo surs` de refi nan]are, pe fondul crizei fi nanciare mondiale. ST

continuare din pagina 3

LUIZA GHICA

Revitalizarea econo-miei americane va dura ani \ntregi, [i nu luni

Tot Obama a avertizat c` Statele Unite au „o [ans` unic` \ntr-o genera]ie

s` ac]ioneze \ndr`zne] [i s` folo-seasc` aceast` criz` ca pe o [ans` pentru a transforma [i preg`ti economia american` pen-tru secolul XXI”. Anun]ul sur-vine dup` aprobarea planului de revitalizare a economiei ameri-cane (cea mai mare din lume), \n valoare de 787 de miliarde de dolari, care a reprezentat primul succes important al administra-]iei conduse de Barack Obama. Este vorba despre cel mai mare program de investi]ii publice care a fost aprobat p=n` \n acest moment \n Statele Unite ale Americii [i vizeaz` m`suri care s` conduc` la reducerea taxelor (38% din totalul pachetului), sus-]inerea guvernelor locale (38%)

[i cheltuieli publice efectuate de guvernul central (24%). Pre[edintele SUA a precizat c` acest plan „reprezint` doar \nce-putul a ceea ce trebuie s` facem pentru a inversa trendul actual al economiei”. {i asta pentru c` deja se are \n vedere o agend` legislativ` pentru urm`toarele 12 luni, \n care ar exista un plan detaliat ce vizeaz` persoanele care au credite ipotecare, dar [i unul de reglementare al pie-]elor fi nanciare. Nu vor fi oco-lite de c`tre pre[edintele SUA nici o reform` a sistemului de s`n`tate, nici un plan de investi-]ii major \n industriile verzi. Planul de salvare a b`ncilor (criticat din cauza lipsei de sub-stan]`) va fi prezentat \n detaliu de secretarul Trezoreriei ameri-cane. ST


ECONOMIC

SOCIAL

Liga Anti Defaimare (ADL) a f`cut public un studiu (Attitudes Toward Jews in Seven Euro-pean Countries) realizat \ntre 1 decembrie 2008 [i 13 ianuarie 2009, conform c`ruia aproape o tre-ime din europeni (31%) \i acuz` pe evreii din in-dustria fi nanciar` pentru actuala criz` economic`.

LUIZA GHICA

CRISTINA S~NDULACHE

Evreii, acuza]i de o treime din europeni pentru criza economic` mondial`

|n acela[i sondaj se mai arat` c` un num`r [i mai mare de cet`]eni din Europa cred c`

evreii „au prea mult` infl uen]` fi nanciar`” \n lume. Directorul ADL din America, Abraham H. Foxman, a declarat c` son-dajul confi rm` un fapt clar: antisemitismul r`m=ne „viu [i statornic

Ace[tia preconizeaz` o cre[tere a pre]ului petrolului de la 37$,

c=t este \n prezent, p=n` la 55$/baril \n 2009 [i la 200$/baril \n termen de 3-5 ani.Raportul precizeaz`, de ase-menea, c` pre]ul sc`zut din prezent al petrolului nu con-stituie, practic, un avantaj; \n realitate, cu c=t pre]ul petrolului va r`m=ne \n jurul valorii de 40$ sau mai pu]in, oferta va continua s` scad`, \n-truc=t programele de investi]ii

[i explorare vor fi am=nate din cauza pre]ului neatractiv. |ngrijor`tor este faptul c`, \n prezent, investi]iile \n acest domeniu nu reprezint` nici m`car 20% din volumul care ar fi necesar pentru a stimula produc]ia, de la 86 de milioane de barili \n prezent la 125 mili-oane de barili \n 2030.Erste Group prognozeaz` o sc`dere a cererii de petrol cu aproximativ 1% \n 2009 [i 2010. Se preconizeaz` o dimi-nuare a ofertei \n afara OPEC

cu aproape 0,6% din cauza sc`derii produc]iei \n Rusia, Mexic [i Marea Nordului. |n plus, OPEC va reduce volu-mele de extrac]ie cu cel pu]in \nc` 2 p=n` la 3 milioane de barili/zi. „Era petrolului ieftin se apro-pie f`r` nicio \ndoial` de sf=r-[it, pe m`sur` ce rezervele acu-mulate cu u[urin]` [i f`r` cos-turi mari se golesc treptat”, a declarat, \n cadrul unei confe-rin]e de pres`, Ronald Stöferle, analist la Erste Group. ST

Epilogul epocii de aur negru ieftinEra petrolului ieftin se apropie de sfâr[it, conform anali[tilor pentru segmentul petrolier ai grupului bancar austriac Erste.

continuare \n pagina 6

6

\n min]ile multor europeni. |n mod evident, vechile stereoti-puri antisemite dispar greu”. Din p`cate, rezultatele stu-diului sunt \ngrijor`toare \n special pe fondul crizei fi nan-ciare mondiale, dar [i al atacu-rilor violente \mpotriva evre-ilor, ce au urmat opera]iunilor Israelului \n F=[ia Gaza. Evreii sunt mult mai loiali Israelului dec=t ]`rii lor - cred aproape jum`tate din reponden]i. 64% din spanioli sunt \ns` convin[i de acest lucru, la fel ca majoritatea nem-]ilor [i a polonezilor. Doar 40% din intervieva]i consider` c` „evreii au prea mult` putere \n lumea mondial` a aface-rilor”. Ungurii cred acest lucru \n propor]ie de 67%. 41% din europenii care au r`spuns

\ntreb`rilor consider` c` „evre-ii au prea mult` putere pe pie]ele fi nanciare interna]io-nale”. Iar 44% spun c` „este probabil adev`rat” c` evreii discut` \nc` prea mult despre Holocaust. |n acela[i timp, 23% din reponden]i \i acuz` \n continuare pe evrei pentru moartea lui Iisus. Acela[i pro-cent declar` c` opinia lor fa]`

de evrei este infl uen]at` de ac]iunile Israelului. 38% din reponden]i cred c` violen]a \mpotriva evreilor este rezul-tatul unui sentiment anti-evreiesc, iar 24% admit c` este consecin]a sentimentului anti-Israel. 57% din locuitorii b`tr=nului continent afi rm` c` guvernul lor ia sufi ciente m`suri pentru a asigura securi-tatea cet`]enilor evrei.Comparativ cu studiile ADL din 2007, ancheta din acest an scoate \n eviden]` faptul c` ati-tudinea antisemit` este aceea[i \n [ase dintre cele [apte state care au participat la sondaj (Austria, Fran]a, Germania, Ungaria, Polonia [i Spania). De remarcat c` numai Marea Britanie a \nregistrat un declin al antisemitismului. ST

Februarie, 2009SEMNELE TIMPULUI

SOCIAL

SOCIAL

Cercet`torii au descoperit c` lipsa de comunicare cu cei din jurul nostru

nu numai c` ne face neferici]i, dar poate provoca boli ale inimii, ridic` nivelul de stres [i, de asemenea, m`re[te [ansele de a dezvolta boala Alzheimer.Cercet`torii americani implica]i \n studiu aseam`n` efectele negative ale singur`t`]ii cu obe-zitatea sau cu fumatul. Ei sus]in c` sentimentul de respingere a

socializ`rii duce la cre[terea ten-siunii arteriale. Hipertensiunea, la r=ndul ei, reprezint` un factor de risc pentru accidentul vas-cular cerebral, precum [i pentru bolile de inim` sau de rinichi. De asemenea, singur`tatea afecteaz` capacitatea de con-centrare [i capacit`]ile cogni-tive ale indivizilor, expun=ndu-i la un risc crescut de a se \mboln`vi de Alzheimer. |n plus, singur`tatea conduce la

cre[terea nivelului hormonului de stres, care afecteaz` \ntregul sistem imunitar [i provoac` st`ri de depresie. Persoanele care tr`iesc \n singur`tate au un somn agitat, acestea devenind treptat insomniace. |n schimb, pofta de m=ncare nu scade, ci, din p`cate, cre[te; conform stu-diului, m=nc`rurile preferate de persoanele izolate sunt cele de tip fast-food [i, bine\n]eles, dul-ciurile. ST

{TIRI

Singur`tatea – nociv` precum obezitatea sau fumatulUn studiu recent, realizat la Universitatea din Chicago, trage un impor-tant semnal de alarm` \n privin]a efectelor nocive ale singur`t`]ii asupra corpului uman.

continuare din pagina 5

CRISTINA S~NDULACHE


SOCIAL

Ura de tip fascist contra românilor din Italia

Num`rul agresiunilor fi zice [i verbale contra rom=nilor a atins cote

alarmante. |n acela[i timp, pe platforma de socializare Facebook sunt lansate invita]ii la lin[are [i la Holocaust \mpo-triva rom=nilor. |ndemnurile la r`zbunare [i moarte se \nmul-]esc pe zi ce trece.Pe str`zile ora[elor italiene, agresiunile contra rom=nilor sunt tot mai dese. La sf=r[itul lunii ianuarie, imediat dup` prinderea a patru rom=ni care atacaser` un cuplu din Guidonia [i violaser` femeia pentru c` „b`user` [i voiau s` se distreze” (conform declara]iei unuia dintre ei), s-au declan[at o serie de violen]e \mpotriva mai multor rom=ni, care nu aveau nicio leg`tur` cu incidentul.|n 27 ianuarie, seara, o sticl` incendiar` a fost aruncat` \ntr-un bar frecventat de obicei de rom=ni. Dou` zile mai t=rziu, \n 29 ianuarie, o m`cel`rie din Guidonia, apar]in=nd unui rom=n, a fost atacat` cu o bomb` artizanal`, fi ind arun-cate \n aer geamul magazi-nului [i vitrinele frigorifi ce. |n

16 februarie, patru rom=ni au fost b`tu]i cu b=te de lemn de 10-15 persoane cu fe]ele aco-perite \ntr-un bar din apropi-erea parcului unde doi rromi violaser` cu o zi \nainte o fat` de 14 ani „ca s`-l umileasc` pe prietenul ei”. La 1 februarie, un bar din Guidonia, apar-]in=nd unei familii de rom=ni, a fost atacat cu un dispozitiv arti-zanal, asem`n`tor celui care distrusese m`cel`ria avariat` \n urm` cu c=teva zile.

|n 17 februarie, mai multe bar`ci locuite de rom=ni au fost atacate cu cocktailuri Molotov, tot ca urmare a inci-dentului legat de violarea fetei de 14 ani. Mi[carea neofascist` Forza Nuova a organizat nume-roase mitinguri antirom=ne[ti, cer=nd expulzarea imediat` a imigran]ilor ilegali [i a celor care au comis delicte fi e \n Italia, fi e \n ]ara de origine. Unele dintre agresiunile \m-potriva rom=nilor au avut loc dup` \ncheierea acestui tip de

demonstra]ii. Furia rasist` a italienilor a invadat [i inter-netul. Conform unei organiza-]ii pentru ap`rarea dreptu-rilor omului, pe cunoscuta platform` interna]ional` de socializare Facebook au fost postate p=n` \n prezent nu mai pu]in de 176.000 de incit`ri cu tent` rasial`. |n ultimele zile, zeci de grupuri antirom=ne[ti discut` despre cele mai bune metode de „a-i face pe rom=ni s` pl`teasc` pentru violuri“. |ntr-unul dintre aceste gru-puri, numit „rum-rom“, s-au \nscris cel pu]in 2.900 de persoane, dintre care 200 \n decurs de numai c=teva ore. Un altul, numit „Rom=nii vio-leaz`. Da]i-i pe m=na noastr` pe nenoroci]i“, num`r` deja 3.490 de utilizatori \nregistra]i. La r=ndul lor, membrii gru-pului „Cei care \i ur`sc pe rom=ni“ cer „un Holocaust \mpotriva rom=nilor“ ori co-menteaz` sloganuri de genul „Rom=nia = Hiroshima“.Cotidianul La Stampa a publicat o incitare extrem de dur`, postat` tot pe Facebook Italia: „S`-i ardem pe ]igani \n sobe!“, \n cadrul unui grup care num`r` peste peste 12.450 de persoane. „Aprinde [i tu un b`] de chibrit pentru a da foc unei tabere de rromi“ sau „S` eliber`m Brescia de ]igani“, se mai poate citi \n grupurile de „socializare“ ale italienilor. ST

CRISTINA S~NDULACHE

Ura italienilor contra românilor a explodat atât pe str`zi, cât [i pe internet.

Religie

eac]iile rom=nului cre[-tin au \nt=rziat s` apa-r`. Nu s-a iscat nicio

dezbatere, n-au fost aruncate argumente din nicio tab`r` – credincio[i sau agnostici - , n-a fost invocat niciun fel de violare a drepturilor omului. Pentru cei 97% de cre[tini declara]i ai Rom=niei, gestul a trecut drept o simpl` excentri-citate a unui necunoscut de pe malurile Cri[ului [i nimic mai mult.

La opt luni de la ciud`]enia or`dean`, britanicii aveau s` repete ofensiva \mpotriva ate-ilor din Londra, folosindu-se de acela[i mijloc public de trans-port: autobuzele Regatului, un puternic simbol cultural brita-nic. Grupul „Jesus said“ a ales s` promoveze credin]a prin mesaje coercitive, cu trimiteri la site-uri \n care ateii erau ame-nin]a]i c` vor arde \n fl `c`rile iadului [i c`-[i vor petrece ve[nicia \n chinuri f`r` sf=r[it. Asocia]ia Umanist` Britanic` a ripostat cu o anti-campanie.

„PROBABIL...?”Potrivit ziarului The Guar-

dian, campania de promo-vare a ateismului pe autobu-zele londoneze, lansat` \n 21 octombrie 2008, avea ca slogan mesajul „Dumnezeu probabil c` nu exist`. Acum nu-]i mai

R`zboiul sfânt 8 Februarie, 2009SEMNELE TIMPULUI

deded zbzbbzbbatatata eee

de pe autobuze9Februarie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

face griji [i bucur`-te de via]`”1. Alegerea cuv=ntului „probabil” nu a fost \nt=mpl`toare. |n pri-mul r=nd, se c`utau ob]inerea dreptului la publicitate [i, \n acela[i timp, l`rgirea grupului fi nan]atorilor, prin atragerea simpatiei celor care au dubii legate de istoria, menirea [i soarta noastr` pe P`m=nt, sau, \n al doilea r=nd, acor-dul cu o etichet` agnostic` sau scep-tic`. Potrivit ini]ia-torilor proiectului, demersul avea ca scop s` aduc` \n spa]iul public un discurs iconoclast, care s` conteste ideea damn`rii ve[nice. „Campania de slo-gane alternative care va rula pe autobuzele lon-doneze va face oamenii s` g=ndeasc` – iar g=ndirea este motiv de ostracizare \n religie”–, spunea Richard Daw-kins, teoretician evolu]ionist [i activist al populariz`rii [tiin-]ei. „Religia s-a obi[nuit s` aib` drum liber – reduceri de taxe, respect nemeritat [i dreptul de a sp`la creierul copiilor,” a declarat indignat Dawkins, preciz=nd c` el, unul, ar fi

1 |n original, „There’s probably no God. Now stop worrying and enjoy your life.”

preferat un slogan f`r` echivoc: „Dumnezeu \n mod cert nu exist`.”

|nainte de a lansa campania \n Anglia, ateii britanici [tiau c` ac]iunea e o arm` cu dou` t`i[uri: unii o vor considera amuzant` [i \n spiritul dreptului

la libera exprimare. Al]ii vor vedea \n slogan o declara-]ie de r`zboi. Po]i s` fi i precaut [i s` scrii „Dumnezeu probabil c` nu exist`”, dar mesajul va ajunge instantaneu la oameni \n cel pu]in trei feluri, acel „probabil” suger=nd fi e absen]a

oric`rei autorit`]i di-vine, fi e incertitudi-nea ateistului ( cine poate fi sigur c` nu exist`?), fi e o declara-]ie de r`zboi, care va declan[a automat re-ac]ia de ap`rare: ba exist`!

|n acest context febril, gestul unui [ofer cre[tin lon-donez care a refuzat s` conduc` un

Un autobuz din Oradea, care afi [a versete din Apocalipsa dup` Ioan, atr`gea aten]ia c`l`torilor exact cu

un an \n urm`. Gestul unui anonim or`dean care a ales aceast` form`

de m`rturisire a credin]ei n-a f`cut senza]ie dincolo de câteva articole

din presa local`.

DORIN RUS

R`zboiul sfânt de pe autobuze

10 Februarie, 2009SEMNELE TIMPULUI

autobuz cu mesaje ateiste a f`cut \nconjorul lumii. „M` preg`team s` urc \n autobuz, dar mi-a s`rit \n ochi un cuv=nt, iar c=nd am citit tot mesajul am fost [ocat”, declara Ron Heather, [oferul cu pricina. „Am sim]it c` nu pot conduce acel autobuz. Le-am spus [efi lor mei, iar c=nd mi-au spus c` nu au alt autobuz, am plecat acas`.” Directorul companiei de transport s-a scuzat: „|l \n-]elegem pe domnul Hather [i \i respect`m credin]a, astfel \nc=t vom face tot posibilul ca pe viitor s` \i fi e repartizate ma[ini pe care nu sunt \nscrisuri publi-citare anti-cre[tine”.

MIC BANG|n timp ce ateii britanici s`rb`-

toreau ofensiva pe ro]i, ateii australieni erau bloca]i \n ini-]iativa de a lansa o campanie similar`. Cea mai mare com-panie de publicitate outdoor din Australia, APN Outdoor, a respins propunerea Funda-

]iei Ateiste Australiene, \n valoare de 16.000 de dolari, scria Sydney Morning Herald, \n ciuda faptului c` sloganele lor sunau mult mai mucalit: „Dormi]i duminicile diminea-]a!” [i „S`rb`tori]i ra]iunea!”. APN Outdoor a refuzat s` precizeze dac` printre clien]ii companiei se afl ` organiza]ii religioase, \ns` unele autobuze din ora[ul Adelaide au [i fost \mpodobite cu mesaje religi-oase de genul Ioan 3:16.

Din Marea Britanie, stra-tegia de lupt` prin intermediul publicit`]ii pe autobuze a trecut oceanul. O lun` mai t=rziu, Asocia]ia Umanist` Ame-rican` lipea deja afi [e cu mesa-jul: „De ce s` crezi \ntr-o divini-tate? Mai bine fi i bun de dragul binelui”. 200 de autobuze din Washington D.C. purtau mesa-jele ap`rute ini]ial pe site-ul http://www.whybelieveinagod.org/ \nc` din 18 noiembrie, pentru ca \n 1 decembrie slo-ganele s` tapeteze [i interio-

rul autobuzelor. Prin ini]iative particulare, reclame publici-tare de mari dimensiuni au fost amplasate la intr`rile de pe autostr`zile din apropierea ora[elor New York, Phila-delphia [i \n alte ora[e impor-tante din Statele Unite.

Moda atei[tilor britanici a prins \n Barcelona, unde orga-niza]ia omoloag`, Uniunea atei[tilor si liber-cuget`torilor din Spania, a colat prompt sloganul pe c=teva autobuze. Frontul de lupt` s-a \ntins c`tre Madrid, Valencia [i chiar mai departe. „Dac` ini]iativa st=rne[te z=mbete \n Marea Britanie, \n Spania a declan[at un adev`rat r`zboi”, scria coti-dianul Le Monde. Previzibil [i picant. „Cre[tinii madrileni le-au r`spuns ateilor catalani prin propriile arme: pe autobu-zele din capital` se poate citi: ’Dumnezeu exist`! Tr`ie[te via]a cu Domnul!’”.

|n Italia, Uniunea Ateilor [i Agnosticilor Ra]ionali[ti a venit cu un slogan sui generis: „Vestea proast` este c` Dum-nezeu nu exist`. Vestea bun` este c` n-avem nevoie de El”. Acesta trebuia s` fi e pro-movat \n Genova, \ncep=nd cu 4 februarie. Ac]iunea a fost imediat condamnat` de arhi-episcopia romano-catolic` a Genovei. „Exist` unele me-tode care promoveaz` dia-logul [i altele care alimen-teaz` intoleran]a. Opozi]ia direct` \nseamn` \ntotdeau-na intoleran]`”, s-a pronun-]at p`rintele GianfrancoCalabrese. |n contra-partid`, grupul catolic Cre[tinii Reformi[ti a lansat propria sa

campanie, pun=nd peste 5.000 de afi [e \n Roma pe care era scris: „Dumnezeu exist` [i p=n` [i ateii [tiu asta.” P=n` la urm`, \ncercarea ateilor italieni s-a \mpotmolit at=t din cauza fi nan]`rii slabe, c=t [i prin refuzul companiei de publici-tate, care a respins contractul pe motivul c` ar putea ofensa majoritatea credincio[ilor. Dup` unii, Biserica, prin pre-siunile exercitate, a fost cea care a condus la suspendarea campaniei.

|N SPATELE CORTINEI

Carambolul ideologic de pe carosabil este, evident, doar v=rful aisbergului dintr-un confl ict mai profund. La 150 de ani de la apari]ia teoriei lui Darwin, [i dup` potopul de dovezi [tiin]ifi ce aparent foarte conving`toare \n favoarea evolu]ionismului, cum se face

c` majoritatea oamenilor din lumea civilizat` m`rturisesc credin]` \n Dumnezeu [i nu acord` credit originii noastre evolu]ioniste? Datorit` c`rui mecanism, \n secolul al XXI-lea, credin]a – \n loc s` se fi stins – este \n ofensiv`?

|ntr-un articol din revista german` Der Spiegel 2, autorul Markus Becker citeaz` un sondaj din 2005 – comandat de Comisia European` – care arat` c` 52% din cet`]enii UE cred \n Dumnezeu; al]i 25% cred \ntr-o putere vital` sau un spirit superior [i doar 18% se declar` necredincio[i. Un alt sondaj, Gallup, din SUA, con-stat` c` numai 14% din ameri-cani cred c` Homo sapiens este rezultatul evolu]iei. |n schimb, 44% cred c` omul a fost creat de Dumnezeu cu nu mai mult de 10.000 ani \n urm`... Cercet`torii par s` g`seasc`

2. Der Spiegel, 21 ian. 2009, articolul „A gre[it oare Darwin?”

un fi r ce-ar putea conduce la o explica]ie plauzibil`: s-au g`sit indicii conform c`rora mintea omului este setat` s` cread` \ntr-o putere superioar`. Dar de ce ar fi creierul construit \n acest fel? Ateistul r`spunde: „Nu este dec=t un ecou al evolu]iei sale chinuite de mili-oane de ani”. Pentru omul care L-a cunoscut personal pe Dumnezeu, dispozitivul mis-terios care-l orienteaz` c`tre o rela]ie cu divinitatea este indiciul cel mai puternic, „des-coperit \n el \nsu[i”3, al unei realit`]i metafi zice. „G=ndirea religioas` este calea care opune cea mai mic` rezisten]` siste-mului cunoa[terii”. Necredin]a \ns` este rezultatul \mpotri-virii deliberate la o dispozi]ie natural`4. Chiar [i acest lucru trebuie s` dea de g=ndit. ST

3. Epistola c`tre Romani, 1:194. Pascal Boyer, Religion Explained, 2001



|n Fâ[ia Gaza, armele au t`cut. Fumul se ridic` [i descoper` \n Gaza City o priveli[te dezolant`. Locuin]ele a 90.000 de palestinieni sunt \n ruine. Cei 1,3 milioane de locuitori \[i \ngroap` mor]ii: 1.300, dintre care circa 400 sunt femei [i copii. Al]i 5.000 sunt stigmatiza]i \n trupul lor pentru tot restul vie]ii cu semnele r`zboiului. Muzeul Holocaustului Palestinian, lansat \n martie 2008 pe site-ul www.islamonline.com, posteaz` fotografi i cu istorii sfâ[ietoare ale copiilor care nu mai sunt.

Political Correctness

LUCIAN CRISTESCU

Politic


`zboiul este \ns` doar v=rful aisbergului pentru soarta nenorocit` a poporului pa-lestinian. |n anii ulteriori celei de-a doua Intifade (r`scoal`), condi]ia locuitorilor

din Gaza a devenit tot mai precar`. Peste 80% tr`iau sub nivelul s`r`ciei. Palestine Monitor (22 ian. 2009) depl=nge faptul c` 10% din copii sunt marca]i pe via]` de malnutri]ie. Raportul Worldvision (dec. 2008) semnala urm`rile blo-cadei israeliene din Gaza: \ntr-un singur an, procentul copiilor retarda]i fi zic a urcat la 27%, dublu fa]` de cel din 2007.

Cine poart` r`spunderea pentru toate aceste nenorociri?

NEMILOSUL ISRAEL Fiecare imagine cu cl`diri distruse [i cu mame

care-[i jelesc copiii pune o presiune cresc=nd` asupra lui Israel. Se justifi c` amploarea retali-erii? A luat Israelul sufi ciente m`suri pentru protejarea celor nevinova]i? Mul]i [efi de state, \ntre care [i Nicolas Sarkozy, au criticat Isra-elul pentru replica mult prea dur`. Se pare c` superioritatea sa militar` a c`lcat \n picioare nu doar poporul din Gaza, ci [i legile conven]ionale ale r`zboiului. O treime din articolele ziarului New York Times din ianuarie 2009 se refer` la devastarea Gazei, la num`rul mor]ilor [i la

Gaza \nsângerat`


jalea general`. Secretarul general ONU, Ban Ki-mo-on, a cerut o investiga]ie complet`. Amnesty Inter-national acuz` Israelul de crime de r`zboi, iar co-misarul european pentru dezvoltare [i ajutor uma-nitar, Louis Michel, sus-]ine c` „Israel n-a respec-tat legile umanitare inter-na]ionale.”

Acuza principal` adus` statului Israel este c` a reac]ionat \n mod „dispropor]ionat” la atacurile organiza]iei Hamas, ucig=nd sute de civili. Au fost bombardate un spital, c=teva [coli ale ONU [i chiar cartierul general al ONU din Gaza. S` nu fi fost oare sufi cient faptul c`, prin zeci de mii de fl utura[i, popula]ia a fost anun]at` din timp s` evacueze zonele-]int`?

|n timp ce oamenii \[i revin din [oc, se aud voci ale victimelor din F=[ie care-[i exprim` frustra-rea. {i nu doar \mpotriva Israelului...

REGIZORUL HAMASLa trei zile dup` armisti]iu, \n 20 ianuarie,

Hamas a organizat o parad` militar` pentru ce-

lebrarea victoriei. C=teva sute de tineri cu steaguri verzi au m`r[`luit prin mij-locul Gazei. |n capul coloa-nei, o c`ru]` purta o bucat` de metal dintr-un presupus tanc evreiesc.

Lumea \ns` n-a ie[it din case [i mai nimeni nu s-a gr`bit s` ova]ioneze „izb=nda”. Cei mai mul]i se tem s` spun` ce g=ndesc.

Reporterii ziarului ca-nadian The Star (26 ian.

2009) au sondat reac]iile localnicilor. Unii \nc` mai justifi cau atitudinea grup`rii Hamas. Dar al]ii \[i [opteau indignarea: „Unde a fost Hamas c=nd au venit evreii? Dup` ce-au a]=]at r`zboiul, ne-au l`sat pe noi s` pl`tim pre]ul!”.

Revista Time (14 ian. 2009), cunoscut` pentru atitudinea critic` fa]` de politica statului Israel, a scris despre „militan]ii Hamas care-[i dezbr`cau uniformele [i se amestecau printre civili, as-cunz=ndu-[i arme [i sisteme de comunica]ie \n case private [i moschei. A[a se poate explica num`rul dispropor]ionat al mor]ilor \nregistrat de cele dou` tabere, num`r ce inhib` \n fa]a opiniei publice occidentale orice justifi care israelian`.

Political Correctness. Gaza \nsângerat`


{i totu[i, ofi ]eri ai armatei israeliene au desco-perit c` peste o treime din locuin]ele ora[ului erau mini-depozite de arme [i erau protejate de capcane minate.

Strategia de lupt` a Hamas s-a dovedit ires-ponsabil`. Un articol din Newsweek (20 ian. 2009, „Cine e r`spunz`tor de moartea civililor din Gaza?”) confi rm` c` zone reziden]iale au fost transfor-mate \n ascunz`tori [i pozi]ii de tragere. |n Jabaliya de est, un sector cu peste 50 de locuin]e a fost evacuat [i ras de tancurile israeliene, ca s` scoat` la iveal` tune-luri [i ascunz`tori. |ntr-un bunc`r abandonat, para[uti[tii evrei au descoperit o hart` Hamas cu pozi]ionarea gherilelor tocmai \n zonele cele mai populate, chiar [i \ntr-o sta]ie de benzin`!

La protestele interna]ionale pentru bombar-darea [colii administrate de ONU, purt`torul de cuv=nt al armatei israeliene a adus probe video care dovedeau utilizarea [colii sau a spa]iului adiacent ca teren de lansare pentru rachetele ce loveau Israelul. Concluzia lui: „Responsabil pentru victime nu e altul dec=t Hamas, atunci c=nd alege s`-[i amplaseze lansatoarele l=ng`

[coli [i spitale.” Faptul nu era o noutate, \ntruc=t agen]ia Reuters (5 mai 2008) comunicase faptul c` Awad al-Qiq, administratorul unei [coli ONU din Gaza, era unul dintre cei care asamblau ra-chete pentru Jihadul islamic!

Bombardarea cl`dirii Semilunei Ro[ii din cen-trul ora[ului a fost justifi cat` chiar de m`rturia

unui civil palestinian: lupt`tori Hamas tr`geau de jur \mprejurul spitalului. „Ce s` facem?”, se scuza un lider Hamas. „Nu putem lupta cu Isra-elul \n c=mp deschis, ci numai \n zone urbane, cu cl`diri [i str`zi...”1

Revista german` Der Spiegel (26 ian. 2009, \n articolul „A comis Israel crime de r`zboi \n Gaza?”) suplimenteaz` num`rul dovezilor: s-a tras chiar [i din turnul Al-{uruk, sediul multor televiziuni interna]ionale \n inima ora[ului.

1. Newsweek, 20 ian. 2009, articolul citat.

MILITAN}II HAMAS Î{I DEZBR~CAU UNIFORMELE {I SE AMESTECAU PRINTRE CIVILI, ASCUNZÂNDU-{I ARME {I SISTEME DE COMUNICA}IE ÎN CASE PRIVATE {I MOSCHEI. TIME


|ntr-o \nregistrare produs` de un corespondent al TV Al-Arabiya Arab se aude o detun`tur`, dup` care corespondentul comenteaz` cu voce tare: „O rachet` a fost lansat` chiar de la un etaj mai jos, sub studioul nostru.”

E foarte posibil ca Israel s` fi \nc`lcat Conven]ia legilor umanitare interna]ionale de la Geneva. Dar conven]ia a fost stipulat` pentru r`zboiul clasic \ntre armate clar recognoscibile. R`zboiul din Gaza a fost \ns` asimetric: Israel \nfrunta un grup de terori[ti invizibili care foloseau popula]ia civil` drept scut uman – lucru inadmisibil dup` Conven]ia de la Geneva. |n acest caz, cum po]i limita ostilit`]ile strict la combatan]i? Este Israel obligat s` protejeze brut`ria unui bun cet`]ean din Gaza care \n timpul nop]ii \[i scoate bazooka dinapoia cuptorului [i ia parte la lupt`? „Dac` ar fi s` exclud categoric uciderea unui terorist atunci c=nd are \n bra]e un copil, nu a[ mai pu-tea s` m` ap`r...”, spunea Asa Kascher, profesor de fi losofi e la Universitatea Tel Aviv.

FILOSOFIA MOR}IIUn articol din The Guardian (30 ian. 2009),

semnat de un cunoscut critic al lui Israel, Carlo Strenger, depl=ngea faptul c` istoria mi[c`rii pa-lestiniene este p`tat` de decizii [i ac]iuni gre[ite2. „Departe de a fi doar victime, palestinienii

2. Strenger enumer` cinci erori fundamentale: (1) afilierea lor, \n 1920, la cla-nul Husseini (anti-semit) \n locul clanului Nusseibeh (pa[nic); (2) respinge-rea planului ONU de divizare a Palestinei, din 1947, ce-a condus la emigra-rea a 750.000 de palestinieni \n tabere de refugia]i; (3) crearea Organiza]iei pentru Eliberarea Palestinei (1964) cu scopul de a anihila Israelul, \n loc de a c`uta un compromis; (4) respingerea planului de pace de la Camp David (2001) [i declan[area primei Intifade, ce-a condus la c`derea guvernului Barak [i instalarea lui {aron; [i (5) lansarea tirului continuu de rachete asu-pra Israelului, dup` ce evreii evacuaser` Fâ[ia Gaza (2005).

■ E incorect s` ceri o ”cafea neagr`”, pentru c`-i ofensezi pe negri. Trebuie s` ceri „cafea f`r` lapte”.

■ Limbajul german din media a devenit de-a drep-tul aberant. „Fremdarbeiter” (muncitor str`in) a devenit „Gastarbeiter” (muncitor oaspete). Ucenicul a devenit „instruibilul”. Femeia de serviciu a devenit „terapeut cameral” [i „par-quet beautician”.

■ |n 1996, organiza]ia luteran` Evangelische Missionswerk a revendicat (\n revista Eine

au luat multe decizii gre[ite de-a lungul ulti-mului secol [i [i-au croit ei \n[i[i destinul, fi ind co-responsabili pentru situa]ia prezent`.” Prin agresiunile lor „au for]at guvernul israelian s` ia m`suri extreme”. {i asta numai din cauza princi-piilor exprimate \n Statutul organiza]iei Hamas, redactat la un an de la \nfi in]are (1987), \n plin` Intifad`3. Iat` c=teva din ele: „Israel va mai exista p=n` c=nd islamul \l va anihila... Ziua Judec`]ii de Apoi nu poate veni \nainte ca musulmanii s`-i nimiceasc` pe evrei...” (art. 7). „Ini]iativele diplomatice [i solu]iile de pace sunt contra prin-cipiilor Mi[c`rii de rezisten]` islamic` Hamas.” (art. 13). „Datoria sf=nt` a fi ec`rui palestinian este s` ridice stindardul Jihadului \mpotriva uzurpatorilor Palestinei, israeli]ii” (art. 15). „Jihadul este calea lui Allah, iar moartea este speran]a ei cea mai str`lucit`” (art. 8).4

3. J-F Legrain, “The voices of the Palestinian uprising 1987-1988”, 19914. Textul integral al Statutului Hamas se g`se[te pe site-ul www.globalsecu-

rity.org/military/world/para/Hamas.htm

Ridicole



Dup` ce a denun]at Acordul de la Oslo, Hamas a dat semnalul r`zboiului total pentru eliberarea Palestinei. A[a a \nceput a doua Intifad` (2000) care a consolidat infl uen]a politic` [i militar` a grup`rii Hamas. |n iunie 2002, Hamas amenin]a: „C=nd vom fi \n stare, cu ajutorul lui Allah, s` folosim [i arme chimice, por]ile vor fi deschise pentru atacurile sinuciga[e.” (Jamie Chosak and Julie Sawyer, „Hamas’s Tactics: Lessons from Recent Attacks”, 19 oc-tombrie 2005).

S`pt`m=nalul al-Rissa-la (18 August 2005 ) glo-rifi ca menirea mamelor: s` formeze copiii pentru Jihad. |ntr-un mesaj vi-deo de adio5, Um Nidal, care-[i trimisese deja doi fi i la moarte, \i spunea celui de-al treilea: „S` nu te \ntorci dec=t mar-tir.” Dup` consumarea actului sinuciga[, mama declara: „L-am oferit ca dar [i jertf` lui Allah” (Palestinian Media Watch Bulletin, 20 decem-brie 2005).

|n c`utarea disperat` de tehnici de ap`rare, Hamas a inventat \n 2006 „scutul de femei [i copii”. Luisa Morgantini, deputat al Parlamen-tului European [i ap`r`tor al cauzei palestini-ene, a declarat: „Doctorii palestinieni ne-au confi rmat c` terori[tii iau copii \n bra]e pentru a nu fi \mpu[ca]i.” („Audierea despre Gaza”,

5. http://www.pmw.org.il/asw/um_nidal.asx

Parlamentul European, 14 nov. 2006). Prin aces-ta, Hamas demonstra nu doar c` viola primul protocol al Conven]iei de la Geneva (art. 51), ci [i c` dispre]uie[te via]a.

Toate ac]iunile grup`rii Hamas deriv` din cre-zul politic radical, care nu accept` dec=t dou` solu]ii: anihilarea statului evreu sau moarte. „Recunoa[terea Israelului”, declara primul mi-nistru Ismael Haniyeh la TV Al-Jazeera, \n apri-

lie 2007, „a fost clasat` pentru totdeauna: ea nu intr` \n discu]ie sub nicio form`.”

Cum ar putea atunci Israelul s` stea impasi-bil, c=t timp Hamas apas` orice buton posibil ca s` distrug` statul evreu? {i-n cazul acesta, de ce demoni-zeaz` lumea Israelul, c=nd adev`rata amenin]are pen-

tru pacea Orientului Apropiat [i pentru via]a pa-lestinienilor o reprezint` chiar Hamas?

Un r`spuns plauzibil ar putea fi g`sit \ntr-o cu totul alt` zon` dec=t faptele propriu-zise, [i anume \n ideologia care a ajuns s` reglementeze politicul, socialul, eticul \n spa]iul cultural euro-pean: „corectitudinea politic`”.

NOUA IDEOLOGIEC=nd agen]ia Reuters a fost \ntrebat` pentru

care scrupule refuz` folosirea cuv=ntului „tero-rist”, a declarat: „Din punctul unora de vedere, militantul sinuciga[ este un terorist. Din punctul

Welt) acordarea de drepturi umane maimu-]elor. Temeiul const` \n „extraordinara similitu-dine genetic`” a cimpanzeilor [i a oamenilor. Teologul Martin Brückner sus]inea c` negarea drepturilor umane pentru maimu]e egaleaz` ra-sismul [i denigrarea femeilor.

■ |n decembrie 2001, dou` familii din Kesington (SUA) au obiectat \mpotriva ”pomului de Cr`ciun” [i a lui Santa Claus. Conformându-se CP, consiliul or`[enesc a interzis apari]ia lui Mo[ Cr`ciun la parada pompierilor. Doar

amploarea unei manifest`ri stradale a \ntors decizia.

■ |n ianuarie 2002, Departamentul pompierilor din New York a hot`rât s` transpun` o fotogra-fie istoric`, cu trei pompieri albi ridicând stea-gul american pe ruinele WTC, \ntr-un grup sta-tuar. Din motive de CP, conducerea a schimbat chipul a doi dintre eroi cu fe]ele unor minorit`]i. Peste 1.000 de pompieri au protestat contra mistific`rii istoriei din motive de corectitudine politic`. Proiectul a fost retras.



altora de vedere, este un lupt`tor pentru liberta-te.” (New York Times, 20 sept. 2004). Aceasta este logica pe temeiul c`reia autorii noului ma-nual de istorie de clasa a IX-a din Statele Uni-te nu i-au mai etichetat pe fi zicienii americani Julius [i Ethel Rosenberg drept „tr`d`tori” (ei au v=ndut secretul bombei atomice sovieticilor, fapt pentru care au fost executa]i \n 1953), ci i-au numit „patrio]i netradi]ionali”.

Politicienii prezint` corectitudinea politic` (CP) drept expresia bu-nei cuviin]e prin care se protejeaz` diferitele gru-puri minoritare pentru a nu fi ofensate de cuvin-tele sau conduita majo-ritarilor. „Handicapat”, „p`g=n”, „emigrant”, „gr`san”, „negru”… au ajuns s` aib` conota]ii ra-siste, discriminatorii. Ca atare sunt condamnate de lege. Respectul pen-tru semeni este un lucru

necesar [i s-ar putea numi mai degrab` corec-titudine politicoas`. Ea are un con]inut moral. Cu totul altceva este corectitudinea politic`. Con]inutul ei p`r`se[te sfera moral` [i devine aservit` agendei politice a grupului de la putere.

DICTATURA CELOR TARIA[adar, la prima vedere, CP pare un lucru

bun. Ea nu cere dec=t o restric]ionare a limbaju-lui pentru a nu ofensa minorit`]ile. Restric]iile,

\ns` de[i sunt de ordin lingvistic, au un con]inut ideologic. |n romanul „1984”, George Orwell satirizeaz` p=n` la paroxism tocmai acest efect al mutil`rii g=ndirii libere prin restric]ionarea limbajului.

Exigen]ele CP au fost impuse de politica li-beral`, revizionist`. Cerin]ele sale n-au perma-nen]`, ci se \nnoiesc continuu, dup` vremuri [i \mprejur`ri. |n anii 1960 – 70, CP avea \n vedere pe negri, femeile, libertatea sexual` [i pe homo-sexuali. |n anii 1980-90, CP s-a reorientat spre mediu, animale, de]inu]i...

Etnologul Hans Peter Duerr denun]` CP drept un instrument al cenzurii intelectuale, un precedent extraordinar pentru manipulare, con-trol [i crearea consensului politic, o fug` de rea-litate, gener=nd „o viziune dualist` a realit`]ii” (Der Spiegel, 1994). Sau, \n cuvintele lui Klaus

Semnale \ngrijor`toare|n decembrie 2001, \n timp ce simbolurile [i felicit`rile cre[tine au fost interzise \n [coli [i institu]ii publice americane, musulmanii au fost solicita]i chiar \n zilele de Cr`ciun s`-[i promo-veze religia, prin filme [i scenete. Un liceu din California le-a permis elevilor musulmani s` se afirme ca „r`zboinici ai Jihadului islamic”. |n timp ce Turnurile gemene ardeau, postului CNN i s-a cerut s` nu dea imagini cu victime aruncându-se \n gol, pentru a nu stârni senti-mente anti-musulmane. Ziarul australian Herald Sun (9 dec. 2008) a publicat proiectul „Legii pentru Oportunitate Egal`”, care stipuleaz` „discriminarea pozitiv` a femeilor, handicapa]ilor, minorit`]ilor culturale, sexuale [i religioase \mpotriva b`rba]ilor albi” cu orientare conservatoare. O serie de companii [i-au manifestat \ngrijorarea din cauza limit`rii op]iunilor de angajare, socotind c` deciziile ma-nageriale le sunt amenin]ate.


J. Groth („Dictatura celor buni: Corectitudinea Politic`”, 1996), CP nu este altceva dec=t „inco-rectitudine politic`, o liturghie a g=ndirii inuma-ne [i o stereotipie a luptei st=ngii pentru confor-mism [i cenzur`.”

Discursul CP \ntotdeauna face apel la „drep-tate”. C=nd homosexualii folosesc \n ap`rarea lor termenul „discriminare”, ei dau discursului lor o not` profund moral`, \nc`rcat` cu senti-mente puternice. Tem=ndu-se de etichet`ri, ma-joritatea decent` se scufund` \ntr-o t`cere care permite celor mai bizare idei s` devin` o norm`.

CP este o fa]ad` ridicat` \n opozi]ie cu reali-tatea [i v=ndut` ca „toleran]`”. Cu toate c` CP se afi [eaz` \n numele toleran]ei, CP este cu totul intolerant` fa]` de oricine nu ac]ioneaz` \ntr-o manier` „corect` politic”.

BRA}UL CORECTITUDINII POLITICE

Caracterul subversiv al „corectitudinii po-litice” se d` pe fa]` \n politica „discrimin`rii pozitive”. Socotind c` anumite minorit`]i (ne-gri, femei, homosexuali, ne- sau anticre[tini, grup`ri oculte…) au fost discriminate \n trecut, activi[tii CP promoveaz` „ac]iuni pozitive” cu scop reparatoriu. Guvernul este obligat s` le acorde anumite favo-ruri (ca promov`ri \n serviciu, com-pensa]ii, lobby \n mass media…), defavoriz=nd acea majoritate care ar fi benefi ciat de pe urma inegalit`]ii trecute.

Un sondaj efectuat \n 2004 a scos la lumin` sentimentele popula]iei mixte din suburbia Brent, Londra. 77% au denun]at discriminarea pozitiv` ca fi ind „tot o discriminare”, „un alt fel nedrept de a perpetua discriminarea [i prejude-cata” (Brain, 8 nov. 2004), pentru c` „a trata un grup \n loc de a trata individul diminueaz` dem-nitatea uman`”. {i s` pedepse[ti oameni pentru culpe comise de alte genera]ii este totuna cu a repara o nedreptate printr-o alt` nedreptate.

DEFECT OPTICCompasiunea este o tr`s`tur` benign` \nn`s-

cut` a sufl etului uman. Ori de c=te ori este

activat de circumstan]e, sentimentalismul sare instantaneu, ca un refl ex pavlovian, \n ap`rarea celui debilitat. Sentimentul \ns` nu este cel mai bun judec`tor. El poate juca feste, atunci c=nd dezactiveaz` discern`m=ntul [i emite sentin]e \n locul ra]iunii. Pentru a bloca acest curs, inspira]ia divin` a poruncit: „S` nu p`rtine[ti pe s`rac la judecat`!” (Exodul 23:3).

Corectitudinea politic`, m`car de fa]ad`, a \n`l-]at compasiunea ca principiu primordial. Cu pre]ul divag`rii de la realitate, CP a decis ante factum ca acela puternic s` fi e discriminat \n avantajul celui defavorizat. De data aceasta, bla-mul a fost aruncat asupra lui Israel, statul „pu-ternic”. Palestinienii, prezenta]i ca „popor mic [i oprimat”, \ncep s` aib` dreptate. Dar vremurile se schimb`, iar m=ine s-ar putea s` vin` r=ndul altor categorii socotite din start „puternice” [i care ar trebui discriminate de c`tre morali[tii CP. Pe lista indezirabililor a[teapt` „suporterii familiei”, „activi[tii heterosexualit`]ii”, „adep]ii libert`]ii de con[tiin]`”, „militan]ii democra-]iei”, „cre[tiniii tradi]ionali[ti”... M=ine s-ar pu-tea s` fi e r=ndul oric`ruia dintre noi.

|n cazul de fa]`, „cultul victimei” s-a dovedit o p=rghie emo]ional` mai puternic` dec=t orice argument \n polarizarea simpatiei occidentali-lor. Mediatizarea din pres` [i de pe internet a \nclinat opinia public` spre aprobarea atitudi-nilor palestinienilor \n general, [i a lui Hamas \n special. Victimologia a func]ionat. „|n era co-rectitudinii politice”, scria Carlo Strenger, „este \ntotdeauna ‚sexy’ s` sus]ii pe cel victimizat. Dar corectitudinea politic` nu presupune \ntotdeau-na o judecat` politic` \n]eleapt`.”

Dimensiunea acestei erori constituie subiectul articolului din num`rul viitor: „Blam pentru Is-rael”. ST

EXIGEN}ELE CP AU FOST IMPUSE DE POLITICA LIBERAL~ , REVIZIONIST~. CERIN}ELE SALE N-AU PERMANEN}~, CI SE ÎNNOIESC CONTINUU, DUP~ VREMURI {I |MPREJUR~RI.

Politic


Convulsiile sistemului economic mondial pot pune \n pericol securitatea SUA

[i a altor ]`ri, determinând o posibil` schimbare a

strategiilor de ap`rare, pentru a face fa]` unei crize majore, \n care tulbur`rile

sociale pot avea un efect cople[itor.

FLORIAN RISTEA

E[ecul

o culp` care poate


n raport al US Army War Col-

lege,1 publicat \n noiembrie 2008, avertizeaz` c`, pe fondul agrav`rii crizei economice pe care o traverseaz` Statele Unite ale Americii, acestea s-ar putea confrunta cu ample mi[c`ri de protest [i tulbur`ri sociale, care ar face necesar`

interven]ia militar`. Denumite generic „[ocuri strategice”2, asemenea manifest`ri violen-te ale societ`]ii civile se \nca-dreaz` \ntr-o serie de crize ce ar putea fi declan[ate de un atac terorist asupra Americii, de colapsul economic de pro-por]ii, pierderea ordinii poli-tice [i juridice existente, revol-tele interne, afectarea siste-

mului public de s`n`tate sau dezastre naturale [i umanitare. Autorul raportului, Nathan Freier – fost militar de carier` –, afi rm` c` situa]ia s-ar putea agrava \ntr-o asemenea m`sur` \nc=t „autorit`]ile civile, la sfatul conduc`torilor mili-tari, vor fi nevoite s` cuan-tifi ce rapid parametrii care defi nesc utilizarea legal` a for]ei militare \n interiorul Statelor Unite”. Pentru preve-nirea declan[`rii [i r`sp=ndirii violen]ei civile [i pentru ap`-rarea ordinii interne [i a secu-rit`]ii persoanei, Nathan Freier recomand` Pentagonului s`-[i revizuiasc` strategia [i s` ia \n calcul posibilitatea apari]iei

„Oricine, cu excep]ia cazului sau sub circumstan]ele autorizate în mod expres de Constitu]ie sau Act al Congresului, folose[te în mod deliberat vreo parte a Armatei sau a For]ei Aeriene ca grup poli]ienesc sau, dimpotriv`, pentru a aplica legile va fi amendat în baza acestui act sau întemni]at nu mai mult de doi ani sau amândou`.” Sec]iunea 1385 a Posse Comitatus Act.

imagina]iei,

deveni colectiv`

E[ecul imagina]iei, o culp` care poate deveni colectiv`


unor astfel de tulbur`ri sociale [i necesitatea interven]iei militare.

AMERICA SE PREG~TE{TE PENTRU UN NOU {OC STRATEGIC

Raportul lui Freier a ap`rut \n contextul unor declara]ii ale unor ofi ciali ai Pentagonului [i ale altor fi guri notabile ale scenei politice americane cu privire la o „posibil` criz`” \n prima parte a mandatului actu-alei administra]ii. Joe Biden, actualul vice-pre[edinte al SUA, a f`cut referiri explici-te la o asemenea criz` (vezi caseta) chiar \nainte ca Barack Obama s` fi e ales pre[edinte. A fost urmat, la scurt` vreme, de fostul secretar de stat, gene-ralul Colin Powell, care pre-vedea o asemenea criz` chiar la o zi sau dou` dup` ceremonia de \nvestitur` a pre[edintelui.

|n acela[i ton, Freier averti-zeaz` c` noua administra]ie trebuie s` fi e preg`tit` pentru o criz` de propor]ii ce ar putea deveni un adev`rat catalizator pentru tulbur`ri sociale majore pe teritoriul Statelor Unite. El afi rm` c`, a[a cum echipa de strategi ai Departamentului Ap`r`rii din fosta administra-]ie s-a confruntat, \n primele opt luni ale mandatului, cu un „[oc strategic”3 ce a schimbat „regulile jocului”, echipa noii administra]ii este sf`tuit` s` se a[tepte la ceva similar, \n prima parte a mandatului s`u.

E{ECUL IMAGINA}IEI

Concep]ia avangardist` a lui Freier se bazeaz` pe faptul c` strategia de ap`rare a ]`rii a demonstrat serioasele lacune de-a lungul timpului. El sus]i-ne c`, \n marea lor majoritate, analizele [i planurile strategice sunt preponderent reactive [i

prea pu]in predictive, duc lips` de imagina]ie [i, astfel, sunt vulnerabile la surprize. Cel mai r`sun`tor exemplu este 11 septembrie 2001: \n prealabil, niciunul dintre conduc`torii militari nu luase \n calcul c` avioanele de linie ar putea fi folosite pentru dobor\rea unor zg=rie-nori. Comisia 9/11,4 care s-a ocupat cu studierea circum-stan]elor \n care s-au produs atacurile de la 11 septembrie, a argumentat c` principala cauz` care a f`cut ca SUA s` fi e luate prin surprindere de aceste ata-curi a fost „e[ecul imagina]iei” – no]iune care a devenit o tem` comun` a guvern`rii [i a comentariilor academice de dup` 11 septembrie 2001. Astfel, Freier argumenteaz` c`, pentru a nu fi prins din nou pe picior gre[it, Pentagonul trebuie s` ia \n calcul un fapt: cele mai probabile [i mai peri-culoase „[ocuri strategice” ale

„Nu vor trece [ase luni pân` ce lumea îl va tes-ta pe Barak Obama a[a cum a f`cut [i cu John Kennedy. Chiar dac` ve]i uita tot ceea ce am spus aici, aminti]i-v` acest lucru: ’Lua]i amin-te, vom avea o criz` in-terna]ional`, o criz` ge-nerat`, pentru a proba t`ria acestui individ…’ V` promit c` se va întâmpla… Cercetând istoria [i slujind în timpul mandatelor a [apte pre[edin]i, v` garantez c` este pe cale s` se întâmple.” Declara]ii f`cute de Joe Biden, actualul vicepre[edinte al Statelor Unite, în fa]a unei audien]e întrunite la Seattle, în luna octombrie 2008.

23SEMNELE TIMPULUI

viitorului vor fi neconven]io-nale. Ele nu vor ap`rea ca amenin]`ri din partea capacit`-]ilor militare ale unui presupus du[man, ci se vor manifesta pe c`i care sunt dincolo de conven-]iile stabilite. Majoritatea aces-tora nu vor fi de ordin militar - \n privin]a originii [i caracte-rului lor -, ci vor ap`rea dintr-un teritoriu strategic virgin, neexplorat, dintr-un domeniu care, \n termeni fi gurativi, se nume[te „]ara nim`nui”.5 Deoarece „[ocurile strategice” zdruncin` \ntr-o at=t de mare m`sur` conven]iile \n-vechite ale institu]iilor afectate, \nc=t le oblig` s`-[i reorienteze funda-mental strategia, inves-ti]iile strategice [i misiu-nea, Freier sus]ine c` Departamentul Ap`r`-rii trebuie s` umple acest gol, adapt=ndu-se noilor provoc`ri,

pentru a nu fi surprins \n cazul \n care evenimentele violente vor sc`pa de sub controlul autorit`]ilor locale [i statale.

MILITARIZAREA AMERICII?

|ntr-un articol publicat la 1 decembrie 2008, Washington Post citeaz` declara]iile unor ofi ciali ai Pentagonului, care afi rm` c`, p=n` \n septembrie 2011, Departamentul Ap`r`rii va desf`[ura 20.000 de militari pe teritoriul Statelor Unite,

organiza]i \n trei unit`]i de reac]ie rapid`, cu scopul de a interveni \n cazul unui atac terorist sau \n cazul altei catas-trofe interne. Generalul Victor E. Renuart Jr., comandant al NORTHCOM,6 citat de aceea[i publica]ie, a declarat c` o prim` unitate de 4.000 de persoane, organizat` pe l=ng` Divizia a 3-a Infanterie de la Fort Stewart, Georgia, este deja disponibil` \ncep=nd cu 1 octombrie 2008. Aceast` schim-bare de rol a Departamentului Ap`r`rii a atras critici din

partea unor membri ai cercurilor mili-tare [i din partea organiza]iilor ce ap`r` libert`]ile civice, care \[i expri-m` \ngrijorarea c` noul accent pus pe securitatea intern` amenin]` s` tensio-neze atmosfera din cadrul armatei [i s` submineze Consti-tu]ia [i prevederile Posse Comitatus

Act – o lege veche de 130 de ani, care restr=nge rolul armatei \n chestiuni legate de asigu-rarea ordinii interne. Anna Christensen, de la American Civil Liberties Union (ACLU), citat` de Washington Post, afi rm` c` desf`[urarea for]elor de urgen]` \n interiorul SUA poate fi „doar primul exemplu dintr-o serie de m`suri de extin-dere a autorit`]ii preziden]iale [i militare”. Mai mult dec=t at=t, sus]in`tori ai teoriei con-spira]ioniste – de exemplu Alex Jones, cunoscut realizator de fi lme documentare [i emisiuni

„AMENIN}~RILE CU CEL MAI DEVASTATOR POTEN}IAL

ASUPRA INTERESELOR SUA ÎNCEP PRIN A FI EVALUATE

CA IMPROBABILE.”JACK DAVIS, CITAT DE NATHAN FREIER,

ÎN RAPORTUL S~U: „KNOWN UNKNOWNS: UNCONVENTIONAL

’STRATEGIC SHOCKS’ IN DEFENSE STRATEGY DEVELOPMENT”

Februarie, 2009



radio cu caracter anti-autorita-rist – v`d \n aceste m`suri \n-cerc`ri de militarizare a Ame-ricii [i atrag aten]ia c`, \n condi]iile declan[`rii unei crize majore, vom asista la sf=r[itul democra]iei \n Statele Unite, unde – spun ei – va fi impus` legea mar]ial`.7 O opinie auto-rizat` vine din partea gene-ralului Tommy Franks, fost comandant al armatei ameri-cane, care a condus atacul ame-rican asupra talibanilor din Afganistan, dup` evenimen-tele de la 11 septembrie, pre-cum [i invadarea Irakului [i r`sturnarea lui Sadam Hussein, \n 2003. Intervievat de revista Newsmax, generalul Franks este primul ofi ]er de rang \nalt care a emis \n mod deschis ipo-teza \nmorm=nt`rii Constitu-]iei \n cazul unei crize majore, cum ar fi ob]inerea [i folosirea unei arme de distrugere \n mas` de c`tre terori[ti. Dac`

acest lucru se va \nt=mpla, a afi rmat Franks, „lumea apu-sean`, lumea liber`, \[i pierde ceea ce iube[te cel mai mult –

libertatea [i drepturile pe care le avem de dou` sute de ani \n acest mare experiment pe care \l numim democra]ie.” Pentru a nu l`sa vreun dubiu cu privire la ce \n]elege el c` se

va \nt=mpla \n urma unui ase-menea atac, Franks a ad`ugat c` „apari]ia unui eveniment cu consecin]e masive undeva \n lumea apusean` – poate chiar \n Statele Unite – va determina

Sub titlul Primele 270 de zile, The Defense Business Board (Consiliul pentru Probleme de Ap`rare) enumer` pre[edin]ii americani care s-au confruntat cu o criz` \n prima parte a mandatului lor:

E[ec

ul in

vad`

rii C

ubei

pr

in G

olfu

l Por

cilo

r

Revo

lu]ia

iran

ian`

Inci

dent

ul d

in

Golfu

l Ton

kin

Retra

gere

a tru

pelo

r am

eric

ane

din

Core

ea [

i el

iber

area

din

func

]ie a

gen

eral

ului

Sin

glau

b

Expl

oziile

de

la W

orld

Tr

ade

Cent

er, 1

993

Inva

zia d

in P

anam

a

11 s

epte

mbr

ie 2

001

Cl`direa Pentagonului


popula]ia s` conteste Constitu-]ia noastr` [i s` accepte mili-tarizarea ]`rii, pentru a evita repetarea unui alt eveniment cu consecin]e masive. Ceea ce, \n fapt, \nseamn` primul pas \n descompunerea edifi ciului Constitu]iei noastre.”

La c=t de sofi sticat` a ajuns g=ndirea uman` \n prezent, ne \ntreb`m \n mod serios: au aceste lu`ri de pozi]ie [i exprim`ri neechivoce menirea de a atrage aten]ia oamenilor asupra unui pericol de care trebuie s` se p`zeasc` sau sunt parte a unei strategii orches-trate pentru a-i obi[nui cu ideea unui „r`u necesar”?

„ARMATA E CU NOI! SAU… |MPOTRIVA NOASTR~?”

|ntre cauzele care pot con-duce la un asemenea scenariu, locotenent-colonelul (rez.)

Nathan Freier a inclus \n ra-portul s`u, pe l=ng` un posibil atac terorist, [i colapsul eco-nomic, care poate da na[tere unor reac]ii violente de mas`, determin=nd astfel interven]ia \n for]` a autorit`]ilor. Practic, pe aceast` cale, se poate ajunge

la aceea[i situa]ie invocat` de generalul Franks. |n condi]iile ad=ncirii crizei economice, o singur` sc=nteie – de orice natu-r` – este de ajuns s` infl ameze spiritele protestatarilor nemul-]umi]i. Evenimente recente, cum ar fi revoltele din Fran-]a (octombrie 2005) sau Grecia (decembrie 2008), sunt m`rturii concludente

despre amploarea la care pot ajunge astfel de evenimente, pe fondul nemul]umirii gene-rate de condi]iile economice [i sociale precare. Cu toate c` at=t \n Fran]a, c=t [i \n Grecia, revoltele au fost declan[ate de incidente izolate, f`r` vreo

leg`tur` cu nemul]umirile sociale, ele au degenerat \n manifesta]ii violente datorate frustr`rii unor categorii sociale dezavantajate. Violen]ele din Paris, declan[ate de moartea a doi adolescen]i urm`ri]i de poli]ie, au fost puse pe seama [omajului crescut din r=ndul tinerilor [i a lipsei de opor-tunit`]i pentru cele mai s`race

ESTE POSIBIL CA ACTUALA CRIZ~ ECONOMIC~ S~ NE CON{TIENTIZEZE DE FAPTUL C~ AM AJUNS LA O R~SCRUCE IMPORTANT~ A ISTORIEI…

categorii sociale. Pentru cal-marea situa]iei, a fost nevoie de declararea st`rii de urgen]` [i mobilizarea a peste 20.000 de poli]i[ti, sus]inu]i [i de o forma-]ie de 1.500 de rezervi[ti. |n Grecia, \mpu[carea unui ado-lescent atenian de c`tre un poli-]ist, la \nceputul lunii decem-brie 2008, s-a soldat cu violen]e de strad` f`r` precedent, de la restaurarea democra]iei, \n 1974. Comentatori politici, pre-sa interna]ional` [i sondajele de opinie efectuate ulterior au descris reac]iile violente ale mul]imii ca expresie a unor cauze mai profunde, cum ar fi sentimentul de frustrare al tinerei genera]ii fa[` de pro-blemele economice ale ]`rii, cre[terea ratei [omajului \n r=ndurile acesteia [i percep]ia general` cu privire la inefi cien]a [i corup]ia institu]iilor de stat.

{I AMERICA |{I ARE PRECEDENTELE EI

Unul dintre acestea a avut loc \n 1992, \n Los Angeles (foto jos), unde, pe fondul unor nemul]umiri sociale legate tot

SEMNELE TIMPULUI Februarie, 2009

de cauze economice, revoltele stradale s-au soldat cu 53 de mor]i, peste 4.000 de r`ni]i, peste 10.000 de arest`ri, 3.600 de incendieri, 1.100 de cl`diri distruse – pagube materiale evaluate la 1 miliard de dolari. Anali[tii spun c`, de[i revoltele au fost declan[ate de abuzul unor poli]i[ti aupra unui moto-ciclist de origine afro-ame-rican`, la baza acestora au stat, de asemenea, factori econo-mici ca s`r`cia [i rata \nalt` a [omajului, SUA afl =ndu-se \n recesiune economic` \n acea perioad`. Pentru controlul situa]iei, pe l=ng` mobilizarea general` a poli]iei, autorit`]ile statale au desf`[urat [i trupe ale G`rzii Na]ionale, trupe federale ale Diviziei a 7-a Infanterie [i Prima Divizie a Marinei Statelor Unite. Nu

[tim \n ce fel s-a pus problema legitim`rii interven]iei militare \n miezul acelor evenimente fi erbin]i, \ns`, \n prezent, sub presiunea organiza]iilor pentru ap`rarea drepturilor civice, chiar [i un raport neofi -cial, cum este cel al lui Nathan Freier, men]ioneaz` – \n ter-menii obi[nui]i ai jargonului militar – nevoia de legitimitate. El afi rm` c`, \n cazul agrav`rii unei crize, „autorit`]ile civile, la sfatul liderilor militari, vor fi nevoite s` cuantifi ce rapid parametrii care defi nesc utili-zarea legal` a for]ei militare \n interiorul Statelor Unite”.

„DE CEEA CE |}I ESTE FRIC~ NU SCAPI.”

Exemplele de mai sus pun \n lumin` at=t poten]ialul pe

26


care o criz` economic` major` \l are \n provocarea [i alimen-tarea unor tulbur`ri sociale, c=t [i necesitatea ca autorit`]ile s` stopeze violen]ele, care pot pune \n pericol ordinea public` [i politic` existente. |ns`, con[tiente de cauzele mai profunde ale acestor tulbur`ri sociale, \ndeosebi economice, autorit`]ile americane [i de pretutindeni ar trebui s` \nve]e din asemenea evenimente [i, \n loc s` caute doar mijloace [i m`suri legale de reprimare, ar trebui s` adopte politici eco-nomice care s` acorde [anse de dezvoltare tuturor membrilor societ`]ii.

Este posibil ca actuala criz` economic` s` ne con[tientizeze de faptul c` am ajuns la o r`scruce important` a istoriei, \n mijlocul c`reia deciziile pe

care le vor lua liderii politici vor developa direc]ia c`tre care ne \ndrept`m: na[terea pa[nic` a unui nou sistem economic, care s` recalibreze viitoarele rela]ii comerciale dintre state [i dintre indivizi, sau, dimpo-triv`, na[terea unui scenariu de co[mar, \n care clasele conduc`toare \[i vor impune cu for]a voin]a asupra celorlal]i, \n numele unui sistem pe care \l consider` legitim.

UCIDEREA IMAGINA}IEI

Asemenea realit`]i au stat [i la baza scenariului expus de Nathan Freier \n raportul sù, care, de[i „nu este o perspectiv` imediat`” – conform afi rma]iei sale –, merit` luat \n consi-derare. El l-a prezentat unor ofi ciali din Departamentul Ap`r`rii al SUA, \n luna noiem-brie 2008, dar numai timpul [i, mai ales, evenimentele viitoare vor demonstra dac` raportul sù va fi fost luat \n serios sau nu. |ns`, dincolo de previzi-unile sale [i de m`surile pre-ventive pe care le propune pentru strategia de ap`rare a SUA, raportul sù are meritul de a ne aprinde imagina]ia. Extrapol=nd aceast` viziune de ordin strategic [i militar c`tre evolu]ia istorica a lumii de ast`zi, \n ansamblu, putem accepta posibilitatea ca eve-nimente considerate \n pre-zent drept „improbabile” s` se \nt=mple totu[i. {i, dac` lu`m \n calcul faptul c` impactul devastator al unor evenimente de acest gen se datoreaz` tocmai ignor`rii lor, pentru c`

ne par „improbabile”, atunci o atitudine mai deschis` fa]` de asemenea scenarii nu ar strica.

Imagina]ia nu este un atribut asociat de regul` cu birocra-]ia [i cu masele conduse de dictonul carpe diem, a[adar este fi resc s` ne a[tept`m ca acest scenariu s` fi e \n conti-nuare respins pe motiv c` este „improbabil”. |ns`, dac` putem \nv`]a ceva din lec]iile istoriei, am \n]elege c` evenimente clasifi cate ca improbabile se petrec totu[i, av=nd un impact cople[itor asupra acelora care le desconsider`. Altfel, vina noastr` colectiv` nu se va datora doar e[ecului imagina-]iei, ci [i uciderii acesteia. ST

1. Nathan Freier, „Known Unknowns: Unconven-tional „Strategic shocks” in Defense Strategy Development”.

2. {ocul strategic (sau, dup` al]i autori, surpriza strategic`) este un eveniment în care for]a este folosit` într-un mod nea[teptat, la un moment nea[teptat, împotriva unei ]inte nea[teptate, cu scopul de a ob]ine ceea ce nu este posibil prin metodele conven]ionale de r`zboi.

3. Politologii Peter Schwartz, în „Inevitable Surpri-ses: Thinking Ahead in a Time of Turbulence” [i Francis Fukuyama, în „Blindside: How to Anticipate Forcing Events and Wild Cards in Global Politics” sugereaz` c` atât 11 septem-brie, cât [i insurgen]a irakian` au fost „[ocuri strategice”.

4. National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States [i-a publicat raportul la 22 iu-lie 2004.

5. No man’s land – termen militar care se refer` la un teritoriu neocupat sau aflat între dou` ]`ri care [i-l disput`.

6. United States Northern Command (Northcom) – unitate militar` creat` la 1 octombrie 2002, în urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie, cu misiunea de a proteja teritoriul Statelor Uni-te [i de a sus]ine autorit`]ile locale, statale [i federale.

7. Legea Mar]ial` (sau stare de urgen]`) este un sistem de reguli care intr` în vigoare atunci când armata preia controlul administra]iei [i justi]iei, putând fi impus` în absen]a altei forme de guvernare civil` sau în situa]ii excep]ionale, cum ar fi: r`zboiul, starea de ocupa]ie, un dez-astru natural de propor]ii, lovitura de stat sau amenin]area ordinii publice de tulbur`ri sociale majore.



Tehnologie

De-a lungul tim-pului, oameni de [tiin]` au fost c=[-tiga]i de acest pro-iect, dezvolt=nd

numeroase inova]ii \n acest sens. Se vorbe[te totu[i despre faptul c` asemenea ini]iative nu numai c` nu au fost \ncurajate, ci chiar blocate, fi e prin cump`rarea t`cerii inventatorilor, fi e prin eliminarea celor mai „perseveren]i”. Motivul este clasic deja: amenin]area suprema]iei elitei care controleaz` industria [i resur-sele de energie la

nivel global.Odat` cu cre[terea brusc`

a num`rului de automobile \n zorii secolului al XX-lea [i cu explozia volumului transportu-rilor, dar [i a consumului casnic, a devenit tot mai limpede c` acela care de]ine energie dic-teaz` regulile jocului. Tranzac-]iile cu petrol [i gaze au condus, \n scurt timp, la \mbog`]irea a zeci de \ntreprinz`tori, \ntre care nu pu]ini cu infl uen]` \n cercurile cele mai \nalte

de la Washington, Dubai sau Moscova.

Cu privire la aceast` pe-rioad`, e de remarcat faptul c` de la inventarea primului automobil cu motor cu ardere intern` (Karl Benz, 1885) au trecut 124 de ani, f`r`

s` fi ap`rut vreo alternativ` revolu-]ionar` \n ceea ce prive[te \n-locuirea combustibilului fo-losit sau reducerea gradului de poluare a gazelor de e[apa-ment.

SE MI{C~, DAR NU EXIST~

|ncep=nd cu a doua jum`tate a secolului trecut, apar din ce

\n ce mai frecvent – \n publica]ii de specialitate sau \n

emisiuni TV – documen-tare, idei [i crea]ii cu mare poten]ial \n domeniul ener-getic. Autorii sunt convin[i c` produsul lor va revolu]iona omenirea, oferind cet`]eanului de r=nd independen]a ener-getic`, iar lor c=[tiguri substan-]iale din drepturile de autor. S-a vorbit despre motoare elec-trice cu acumulatori ce ofer` automobilelor o autonomie considerabil`, despre energia solar` sau eolian`, despre ob]i-nerea curentului electric din

Co[marul energiei gratis

e

te \n

Dezvoltarea tehnologiilor ieftine de producere a energiei alternative constituie, pentru omul modern, un vis cu adev`rat provocator.

DORIN AITEANU


energia de tip „punct zero”, despre generatoare de curent electric pe baza c=mpurilor magnetice sau electromag-netice sau, cel mai adesea, despre automobilul cu ap`, \n care hidrogenul folosit \n ardere este ob]inut prin elec-troliza apei. |n mai toate cazu-rile, prognozele \n ceea ce prive[te produc]ia de serie [i comercializarea noilor teh-nologii erau estimate \ntre doi [i cinci ani. Absolut sur-prinz`tor este faptul c`, dup` mai multe decenii de c`ut`ri, modul \n care ne deplas`m sau \n care folosim energia \n consumul casnic a r`mas neschimbat; mai toa-te inven]iile [i-au demonstrat, \n cele din urm`, inefi cien]a.

|ntr-o [tire publicat` \n ianu-arie 2009 la postul de radio german de [tiri B5-Aktuell se vorbea despre inten]ia de patentare a unui sistem de pro-ducere a energiei care nu ar fi fost \n consens cu legile fi zicii. Propunerea de inven]ie a fost catalogat` drept perpetuum

mobile, iar patentarea a fost... respins`. Motivul? Perpetuum mobile nu exist`, nici nu poate fi realizat, a[a c` Ofi ciul German pentru Patente nu \[i pierde timpul cu astfel de ini-]iative. Orice \ncerc`ri de acest fel sunt respinse din start, f`r` a se mai pune m`car problema investig`rii sistemului pe care inventatorul \l prezint` \n stare de func]ionare.

PERFORMAN}E DEMULT UITATE

Cotidianul The New York Times publica \n octombrie 1910 arti-colul „Automobilele \ncheie cu succes testul de rezisten-]`”, prezent=nd testele ini]iate de Edison [i echipa lui de cerce-

tare. Inventator al becului incandescent [i al fonografului, Edison crea la vremea aceea baterii care puneau \n mi[care automobilul, necesit=nd o re\n-c`rcare la fi ecare 160 km. Turul efectuat cu dou` ma[ini electrice echipate cu bateriile lui Edison, ce c=nt`reau apro-ximativ o ton`, a constat \n par-curgerea a 1.600 km pe durata mai multor zile consecutive, automobilele, motoarele elec-trice [i acumulatorii trec=nd

Modelul hibrid Karma, realizat de produc`torul independent american Fisker



cu succes testele. |n ciuda per-forman]elor, automobilul elec-tric al inventatorului american nu s-a bucurat de interes din partea produc`torilor auto, r`m=n=nd mul]i ani la stadiul de unicat. Dup` mai bine de opt decenii, compania japonez` Isuzu lanseaz` \n 1992 un automobil electric, dotat cu 15 acumulatori, care dispune de o autonomie de

circa 150 km – surprinz`tor! –, inferioar` ma[inii lui Edison de la \nce-putul secolului trecut.

CONSUMATORUL NU E }INUT LA... CURENT

|n 1996, inginerul Bill Wylam, angajat al companiei General Motors (GM) [i specialist al departamentului de motoare electrice, \[i declara – \ntr-un in-terviu televizat – scepticismul \n ceea ce prive[te performan]ele

bateriilor selectate de condu-cerea departamentului pentru a fi integrate \n vehiculele elec-trice ale companiei. Acestea, oferind modesta autonomie de circa 95 km, nu puteau c=[tiga interesul publicului. Wylam declara c` deja existau la vremea aceea baterii mult mai performante, produse de c`tre inventatorul

Stan Oshinsky, posesor a peste 200 de patente, ce locuia la doar c=teva mile dep`rtare de sediul central al GM, \n Detroit. Chestionat de c`tre reporter, Oshinsky poves-te[te experien]ele sale. Av=nd mai multe patente pe stocarea energiei electrice pentru auto-vehicule, Oshinsky a considerat c` face o afacere profi tabil` v=nz=nd pachetul majoritar al fi rmei sale c`tre GM. Dup` ce a \mbun`t`]it considerabil per-forman]ele acumulatorilor s`i, Oshinsky a publicat \n pres` un material \n care prezenta

pe scurt rezultatele ob]inute, a[tept=ndu-se la aprecierile celor de la GM. Acestea nu numai c` nu au venit, dar Oshinsky a fost mustrat pentru publicarea nepermis` de informa]ii confi den]iale, interzic=ndu-i-se orice dialog cu presa legat de aspectele tehnice ale inven]iilor lui.

Primul vehicul lansat de GM, denumit EV1 (Electric vehicle 1), a fost do-tat, \n mod surprinz`tor, cu baterii inferioare celor paten-tate de Oshinsky. Abia doi ani mai t=rziu, GM a fost nevoit` s` instaleze bateriile lui Oshinsky, nu neap`rat din ra]iuni de auto-nomie, ci \ntruc=t cele ini]iale se defectau extrem de des. Filmul documentar „Cine a ucis auto-mobilul electric?” (engl. Who killed the electric car) prezint` lansarea \n 1996 a automo-bilului electric pe pia]a ame-rican`. |n ciuda unei publicit`]i extrem de reduse, automobilul

e

]iilor lui.

Automobilul Detroit Electric, construit

de Anderson Electric Car Co., \ntre

1907 [i 1938 Autonomie: \ntre 50 [i

85 de mile.

De Thoett Electric Car, 1917


a fost primit de public cu entu-ziasm nesperat, fi ind v=ndut \n zeci de mii de exemplare. |n foarte scurt timp, compania Shevron & Texaco (concern gigant al industriei petrolului) a cump`rat de la GM pachetul majoritar al fi rmei lui Oshinsky [i a decis stoparea

produc]iei de acumulatori [i, ulterior, de automobile electrice.

MAI-MARII }~RII O IAU PE ULEI

Articolul „Casa Alb` se al`tur` luptei \mpotriva auto-mobilului electric” (engl. White House joins fi ght against elec-tric cars), publicat \n The New York Times \n 10 oct. 2002, vorbe[te despre suportul pe care G.W. Bush l-a acordat industriei petrolului prin sus]i-nerea elimin`rii de pe pia]` a ma[inilor electrice. Casa Alb` era direct interesat` de men-]inerea consumului de produse

petroliere [i a sugerat c` alter-nativa cea mai potrivit` ar fi fost motoarele cu propulsie hibrid`. Ceea ce a [ocat opinia public` a fost \ns` decizia GM din 2006, la zece ani dup` lansarea pri-mului automobil electric, de a

retrage din circula]ie [i de a ca-sa toate automobilele electrice. Explica]ia – extrem de [ubred` – a fost c` poluarea produs` de ma[inile electrice este la fel de mare nu prin emisii directe, acestea fi ind nule, ci prin folosirea c`rbunelui pentru

ob]inerea curentului \n termo-centrale, iar petrolul ar fi mai ieftin. |n plus, o autonomie de circa 150 km ar folosi doar unui foarte mic segment din popula-]ie. Ralph Nader, sus]in`tor al

drepturilor consumatorului, de-clara: „Ei c=[tig` mult prea mul]i bani din aceast` stagnare economic`, [i din ve[nicele motoare cu ardere intern`”. Iar Wally E. Rippel, cercet`tor al companiei AeroVironment, spunea: „Mai sunt cel pu-]in 1.000 de miliarde de barili

\n subteran. Asta \nseamn` o afacere de 100.000 de mi-liarde de do-lari. Nu trebuie ratat`!” (n. red. - la data reali-z`rii fi lmului, barilul era cotat \n jurul a 100$).

ecis stoparea

Bersey Electric

Car, 1897

Milburn Light

Electric, 1918



ENERGIILE ALTERNA-TIVE – CO{MARUL CELOR CU TURBANE

|ntr-un amplu reportaj difu-zat de postul american CBS \n decembrie 2008, „Imperiul pe-trolului” (engl. The Oil Kingdom), sunt prezentate

implica]iile dependen]ei State-lor Unite de petrolul saudit, respectiv dependen]a celui mai mare client de cel mai mare produc`tor de petrol la nivel global. Conform reportajului, Arabia Saudit` ar face tot ce-i st` \n putere [i ar cheltui miliarde de dolari pentru a

men]ine afacerile cu petrol. Cota]ia petrolului a provocat mare \ngrijorare \ntre saudi]i la fi nele anului trecut, c=nd ajunsese la aproximativ 40 de dolari barilul. Intervievat de reporterul CBS, minis-trul saudit al petrolului Ali Al-Naimi explic` sumar

mecanismele macroeconomice ale ]`rii sale. Astfel, costurile de extragere a unui baril de petrol sunt sub 2$. |ns`, pentru a men]ine echilibrul economic al ]`rii (a c`rei economie e sus]i-nut` \n mare m`sur` de expor-tul de petrol), saudi]ii \[i doresc un pre] de minimum 55$ per

baril, de preferat 75$. Dac` pre]ul petrolului va continua s` scad`, OPEC va reduce [i mai mult cota de extrac]ie pentru a for]a cre[terea cererii [i, con-comitent, a pre]ului. Pe de alt` parte, saudi]ii sunt con[tien]i de faptul c` o cre[tere prea puternic` a pre]ului nu ar fi

s`n`toas` pentru ei – pe termen mediu [i lung – deoarece ar sti-mula [i mai intens cer-

cetarea \n domeniul energiilor alternative.

APA CARE ARDEInventatorul american Stan-

ley Meyers (1940 - 1998) este considerat un simbol al luptei pentru eliminarea autovehicu-lelor pe baz` de combustibili

DE MAI MULTE ORI MI S-AU OFERIT SUME ENORME DE BANI CA S~-MI VÂND INOVA}IA. ARABII MI-AU OFERIT PESTE UN MILIARD [...] CA S~ |NCHID CAZUL. (MAYERS)

Rafin`ria saudit` de la Ras Tanurah


fosili. Meyers a prezentat \n 1988 un autovehiculul care folose[te ap` \n loc de benzin`. Apa ar fi scindat` electrolitic \n hidrogen [i oxigen, hidrogenul fi ind folosit pentru arderea intern` a motorului. Emisiile arderii hidrogenului \n prezen-]a oxigenului ar fi ...tot ap`, dar sub form` de abur. Energia cinetic` produs` de motor ar pune \n mi[care ma[ina, asigur=nd [i \nc`rcarea acu-mulatorului cu electricitatea necesar` electrolizei. Astfel, autovehiculul nu ar avea nevoie de rezervoare de hidrogen, de-oarece acesta se produce \n mers, ci doar de rezerve de ap`. Oamenii de [tiin]` sus]in c`, dac` ma[ina lui Meyers ar func]iona a[a cum sus]ine produc`torul [i cum s-a [i demonstrat \n cadrul unui reportaj, s-ar viola principiile I [i II ale termodinamicii [i am asista la apari]ia unui perpe-tuum mobile. |n esen]`, ei sus]in c` este contrar legilor fi zicii ca energia necesar` scind`rii apei \n componente s` fi e mai mic` dec=t energia rezultat` la recombinarea lor \n ardere. Philip Ball, autor al revistei de [tiin]` Nature, scria: „E difi cil de stabilit cum a func]ionat totu[i ma[ina lui Meyers; nu se poate explica dec=t prin faptul c` a reu[it scindarea combus-tibilului cu mai pu]in` energie dec=t a produs recombinarea”.

„Cand ia na[tere o tehno-logie nou`, ea se love[te de o puternic` rezisten]` din partea celor care \n]eleg faptul c` aceast` inova]ie poate peri-clita o serie de ramuri ale eco-nomiei”, declara Mayers \n

Declara]iile ultimilor pre[edin]i despre diminuarea dependen]ei USA de petrolul din import, concomitent cu cre[terea de facto a importului de combustibilRichard Nixon, 1974

„Aceasta s` fie prioritatea na]ional`. La sfâr[itul acestei decade, \n 1980, SUA nu vor mai fi dependente de nicio alt` ]ar` pentru energia necesar` asigur`rii de locuri de munc`, pentru \nc`lzirea c`minelor [i pentru sistemul de transporturi.” Import 5.892.000 bar/zi

Gerald Ford, 1975

„Recomand un plan care s` ne fac` invulnerabili. Pentru a renun]a la petrolul din import sunt necesare sacrificii, dar – [i asta e cel mai im-portant – vom reu[i.” „Trebuie s` reducem importul zilnic de petrol cu 1.000.000 de barili pân` la sfâr[itul acestui an [i cu 2.000.000 barili/zi pân` la finele lui 1977. Trebuie s` asigur`m pân` \n 1985 invulnerabi-litatea sistemului economic \n fa]a problemelor de livrare pe care ni le pot produce partenerii externi” Import 5.846.000 bar/zi

Jimmy Carter, 1979

„|ncepând de ast`zi, aceast` na]iune nu va mai consuma niciodat` mai mult petrol din import decât a consumat \n 1977. Niciodat`!”Import 7.985.000 barili/zi

Ronald Reagan, 1982

„Liberalizez comer]ul cu petrol. Ne-am apropiat de o anumit` inde-penden]` de petrolul str`in...”Import 4.296.000 barili/zi

George Bush Sr., 1988

„Vom pune accentul pe produc]ia intern` de energie. Pentru c` [tiu din proprie experien]`: nu exist` siguran]` pentru SUA \n condi]iile men]inerii dependen]ei de petrolul str`in”. Import 6.587.000 barili/zi

Bill Clinton, 1998

„Provocarea cea mai mare pe care o aduc \n discu]ie este proble-ma mondial` a schimb`rii climei, \nc`lzirea global`. |n decembrie, America a determinat comunitatea interna]ional` s` \ncheie un tratat istoric, \n care na]iunea noastr` s-a angajat s` reduc` emisia de gaze cu efect de ser`, \n schimbul promov`rii [...] de tehnologii noi, mult mai eficiente”.Import 9.764.000 barili/zi

George W. Bush, 2003

„Am \naintat un plan detaliat prin care vom promova eficientizarea consumului energietic [i producerea de energie nepoluant`...” Import 11.238.000 barili/zi


cadrul unui interviu. „SUA, spre exemplu, pl`tesc 200 de miliarde de dolari pe an pentru importul de petrol. Este de \n]e-les faptul c` arabii ar pl`ti 200 de milioane de dolari pentru a ]ine aceast` tehnologie \n afara economiei. De mai multe ori \n ultima decad` mi s-au oferit sume enorme de bani ca s`-mi v=nd inova]ia. Arabii mi-au oferit peste un miliard [...] ca s` \nchid cazul. Via]a mi-a fost amenin]at` \n repe-tate r=nduri”. Meyers moare la un dineu al inventatorilor \n 21

martie 1998, la v=rsta de 58 de ani, din cauza unui

anevrism cere-bral,

stabilit \n urma autopsiei.

AI GRIJ~ CE INVENTEZI!

Cei mai mul]i inventatori de metode noi de producere a energiei, dup` euforia ini]ia-l`, generat` de g=ndul c` vor avea viitorul asigurat din punct de vedere fi nanciar, iar noile inven]ii le vor purta probabil numele, s-au trezit brusc la realitate \n momentul \n care au \ncercat patentarea sau publicarea rezultatelor ob]inu-te. Nu pu]ine dintre acestea s-au lovit \n Statele Unite de \ncadrarea la sec]iunea 181 din

Legea American` a Patentelor, care interzicea publicarea patentelor care sunt apre-ciate ca fi ind „\n detrimentul siguran]ei na]ionale”.

|n fi lmul documentar publi-cat \n 2007 „Amintirile unui nebun” (engl. Memoirs of a madman), mai mul]i inven-tatori povestesc experien]ele lor [i \ncearc` s` g`seasc` expli-ca]ii la [icanele \nt=lnite din partea autorit`]ilor sau la cele legate de anumite interese pri-vate. Inventatorul Bruce de Pal-ma (1935-1997), creatorul gene-ratorului „N-Machine”, ce pro-duce energie electric` av=nd la baz` un disc rotativ Farraday, r`spundea \ntr-un interviu la \ntrebarea – cine ar avea interes s` elimine cercetarea \n dome-niul energiilor alternative?: „Oamenii care conduc afacerile cu energie ale lumii acesteia. Aceste afaceri sunt cele mai mari la nivel global; ele aduc 4-5.000 de miliarde [de dolari] anual, o sum` mai mare dec=t cea rezultat` \n urma comer-]ului cu armament sau cu dro-guri. Ei controleaz` presa, ei controleaz` guvernele. Altfel spus, ei controleaz` guvernele care \i controleaz` pe ei”.

Inventatorul australian Les Banki, liderul unui grup de cercetare \n domeniul ener-

giilor alternative,



declara \ntr-un interviu legat de cazul tragic al unui coleg de breasl`: „El a convertit un motor cu ardere intern` s` func]ioneze cu ap`. A folosit motorul pe o perioad` de mai mul]i ani. |ntr-o zi, a primit vizitatori care i-au spus s` renun]e la motor, altmin-teri...”. Banki poveste[te ulte-rior cum a murit prietenul s`u, trei s`pt`m=ni mai t=rziu, \n urma unui accident de circula-]ie mortal, pentru c` a condus

\n stare de ebrietate. Totu[i, omul era cunoscut ca abstinent de la alcool.

|nc` \n dezbatere este ca-zul prof. Paul Pantone, produc`torul motorului multi-combustibil numit GEET (Global Environmental Energy Technology). Profesorul a \nlo-cuit carburatorul clasic al unul motor cu ardere intern` cu un dipozitiv ce barboteaz` combustibilul cu bule de aer, produsul fi ind \nc`lzit cu aju-torul gazelor de e[apament. Procedeul permite folosirea de combustibili clasici (benzin`, diesel) dilua]i \n propor]ie de p=n` la 80% cu ap` sau alte

lichide. Automobilele afl ate \n test ating o autonomie de p=n` la trei ori mai are dec=t vehiculele clasice [i reduc emi-siile la jum`tate. Fiind obstruc-]ionat s`-[i promoveze inven]ia \n SUA (nu i se mai permite s` ]in` cursuri la universit`]ile din America; \n plus, produc`torii de autovehicule nu arat` inte-res fa]` de inven]iile lui), pro-fesorul public` pe internet at=t schi]ele instala]iei, c=t [i \nregistr`ri video ale motorului \n stare de func]ionare. Prof. Pantone are \ns` cursuri la uni-versit`]ile europene interesate de tehnologia sa [i intr` \n con-tact cu o mul]ime de ingineri [i

TRANZAC}IILE CU PETROL {I GAZE AU CONDUS, ÎN SCURT TIMP, LA |MBOG~}IREA A ZECI DE ÎNTREPRINZ~TORI, ÎNTRE CARE NU PU}INI CU INFLUEN}~ ÎN CERCURILE CELE MAI ÎNALTE DE LA WASHINGTON, DUBAI SAU MOSCOVA.



tehnicieni de pe mapamond, care integreaz` sistemul lui \n autovehiculele proprii.

Chestionat \n leg`tur` cu difi -cult`]ile \nt=mpinate \n adu-cerea produsului pe pia]` [i \n fi nan]area dezvolt`rii lui, Pantone declar`: „|ncerc s` m` concentrez asupra unei teme ce are un impact major asupra omenirii. [Acest nou proces] nu e acceptabil politic, pentru c` guvernele iau mult prea mul]i bani din taxa de drumuri, de la alte companii, de la OPEC...”. Profesorului Pantone i s-au oferit \n anul 2000 mai multe milioane de dolari pentru a vinde drepturile asupra inven-]iei GEET, fi ind chiar amenin-]at \n cazul \n care ar refuza. El vorbe[te, de asemenea, despre modul ridicol \n care chiar [i presa american` tra-teaz` inven]ia lui. Una dintre pu]inele ocazii \n care o tele-viziune a prezentat inven]ia lui a fost titrat` pe ecran drept „Inven]ie tr`znit`”.

POVESTE CU FINAL MULTIPLU

La mijlocul anului 2008, compania japonez` Genepax publica testele efectuate cu un vehicul ce func]ioneaz` cu ap`, pe principiul separ`rii hidro-genului de oxigen, inven]ie despre care au ap`rut informa-]ii \n num`rul precedent al revistei Semnele Timpului.

Comentatorii \ndeamn` la cump`tare \n ceea ce prive[te entuziasmul prematur al publi-cului \n cazul unor asemenea inven]ii. Ace[tia remar-c` faptul c` au ap`rut multe

\ncerc`ri de acest gen dup` 1970, dar despre care nu s-a mai auzit nimic. Michael Gatineau scria \n publica]ia online Treehugger (17 iunie 2008), \n articolul „Ma[ina cu ap` Genepax – Prea frumos ca s` fi e adev`rat”, despre posibilele cauze fi zice ale e[u`rii tuturor vehiculelor ce au fost create pe acest principiu: electrozii folosi]i la hidrolizarea apei (hidri]i metalici) s-ar degrada \n timp [i ar trebui \nlocui]i; marele dezavantaj const` \n faptul c` producerea lor ar necesita o cantitate de energie

comparabil` cu aceea produs` la arderea hidrogenului.

Fie c` aceast` explica]ie ar fi o simpl` specula]ie, fi e c` ar fi scenariul cel mai probabil, persist` o serie de semne de \ntrebare c=nd vine vorba de promovarea unor astfel de teh-nologii la nivel global. |n afara cazului \n care acest principiu demonstrat [i de Meyers ar fi cu adev`rat inefi cient, r`m=n o serie de posibile explica]ii alternative [i prognoze \n ceea ce prive[te tehnologia readus` \n actualitate de Genepax.

Un prim scenariu ar fi cel


\n care compania ar fi rezistat presiunilor cercurilor de inte-rese din exterior [i ar fi reu[it s` dea publicit`]ii primele teste. |n acest caz se pune \ntrebarea dac` automobilul va izbuti s` penetreze pia]a sau va disp`rea cu totul, asemenea automobi-lului electric din SUA, \n 2006.

O alt` explica]ie ar putea fi „inven]ia controlat`”, \n care toate aceste experimente se desf`[oar` cu consim]`m=ntul tacit al structurilor guverna-mentale [i al magna]ilor petro-lului. Scopul ar fi \ncredin-]area publicului asupra faptului

c` totu[i exist` cercetare \n materie de energii alternative. Rezultatele care trebuie ob-]inute ar fi stabilite \ns` de la \nceput: procedeul nu este efi -cient sau fezabil.

LUPUL PAZNIC LA OIRelativ concomitent cu

retragerea de pe pia]a ame-rican` a automobilului electric, prin 2006, fostul pre[edinte G. W. Bush a f`cut \n pres` o afi rma]ie surprinz`toare, [i anume c` \ncurajeaz` institu-]iile americane de resort s` demareze investi]ii \n crearea

energiilor alternative. |ntr-o [tire publicat` la postul ame-rican MSNBC un an mai t=rziu, \n 20 iunie 2007, se vorbe[te despre magnatul petrolului, Boone Pickens, care ini]iaz` construirea celui mai mare parc eolian din lume, \n care 2.000 de turbine vor produce electri-citate cu o putere instalat` de 4.000 MW.

Exper]ii motiveaz` aceast` evolu]ie prin faptul c` mai-marii petrolului, apropia]i ai lui Bush, fi e ar fi avut \n vedere epuizarea iminent` a resurselor de petrol, fi e ar fi sim]it c` trendul dezvolt`rii energiilor alternative nu mai poate fi stopat la nesf=r[it [i c` nu ar fi r`u s` aib` [i \n acest domeniu ultimul cuv=nt. |n acest context, nu ar fi exclus

ca, at=ta timp c=t va mai exista petrol \n subteran, \ncerc`rile de creare a metodelor alter-native s` „e[ueze” continuu, iar dup` epuizarea tuturor z`c`mintelor, companiile care vor gestiona resursele de ap`, care vor controla afacerile cu convertizoare de energie de tip Tesla [i care vor de]ine drep-turile asupra generatoarelor magnetice sau asupra folosirii energiei solare ori eoliene s` poarte nume precum: Texaco-Electric, Hydro-Shell, Standard-Ionic sau BP- Magnetics. ST

…NU AR FI EXCLUS CA, ATÂTA TIMP CÂT VA MAI EXISTA PETROL ÎN SUBTERAN, ÎNCERC~RILE DE CREARE A METODELOR ALTERNATIVE S~ ’E{UEZE’ CONTINUU.

Economic


To]i \n aceea[i barc`?

MARIUS ANDREI


ea de-a 38-a se-siune a

Forumului Economic Mondial (28 ianuarie – 1 februarie) s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` neobi[nuit de sumbr`. |nfi in]at \n 1971 sub patronajul Comisiei Europene [i condus de Klaus Schwab, Forumul a fost un

eveniment \n care marile companii c`utau oportunit`]i de afaceri [i imagine, dar [i de stabilire a unor rela]ii de colaborare.

Forumul a fost \nfi in]at ca o organiza]ie non-profi t, inti-tulat ini]ial Forumul Economic European, cu scopul de a ajuta fi rmele europene s` ating`

nivelul de performan]` al managementului american. |n 1974 au participat pentru prima dat` lideri politici. Doi ani mai t=rziu, organiza]ia a introdus un sistem de selec]ie a membrilor, care includea pri-mele cele mai puternice 1.000 de companii din topul mondial. |n 1987 \[i schimb` denumirea

CU ATÂTEA MIN}I STR~LUCITE, CUM

SE FACE C~ AM FOST LUA}I PRIN

SURPRINDERE DE CRIZ~?

JEAN PIERRE LEHMANN,PROFESOR DE

ECONOMIE POLITIC~ INTERNA}IONAL~ LA IMD

Reuniunile anuale ale Forumului Economic Mondial din localitatea Davos,

Elve]ia, au fost un simbol al capitalismului de succes. Anul acesta, mai mult ca oricând, se a[teapt` ca acest forum s` fi e salvatorul

economiei mondiale.


\n Forumul Economic Mondial [i \[i l`rge[te viziunea, oferind o platform` pentru rezolvarea confl ictelor interna]ionale. |n cadrul \nt=lnirilor anuale ale Forumului au avut loc eveni-mente majore pentru politica mondial`.

MARII ABSEN}IPentru a participa la acest

Forum se pl`te[te o tax` de 38.500 de euro. Partenerii strategici cotizeaz` 335.000 de euro pentru a putea tri-mite cinci persoane. Acestea sunt doar taxe de participare, la care se adaug` taxele de

conferin]` [i cazarea. |n ciuda crizei, anul acesta au fost apro-ximativ 2.500 de participan]i, din care 1.400 de lideri de com-panii [i 41 de [efi de stat sau de guvern (de dou` ori mai mult dec=t anul trecut).

Mul]i din participan]ii din anii trecu]i nu au mai revenit. Din varii motive. Directorii exe-cutivi ai Citigroup [i Goldman Sachs [i-au trimis al]i repre-zenta]i. Ramalinga Raju, fostul pre[edinte al India Satyam Computer Services Ltd., nu a mai venit pentru c` este la \nchisoare, acuzat de fraud`. Un alt bancher, Edgar de

Picciotto, pre[edinte al Union Bancaire Privée, a pierdut 700 de milioane de dolari \n celebra fraud` a lui Bernard Madoff. Lehman Brothers Hol-dings Inc. nu [i-a mai trimis participan]ii pentru c` a intrat \n faliment. Odat` partener strategic, ce dona anual Foru-mului 432.000 de dolari, Leh-man nu a mai fost primit. Fondatorul Forumului Econo-mic Mondial, Klaus Schwab, declara: „Este asemenea unei ghilotine. Foarte mul]i fo[ti directori executivi vor s` vin`. Noi le spunem NU. Odat` ce ai pierdut sau nu mai e[ti

Klaus Schwab, fondator [i director executiv al Forumului Economic Mondial, [i Wen Jiabao,

primul ministru al Republicii Populare Chineze



\ntr-o pozi]ie de decizie, nu ai dreptul s` prime[ti o invita]ie.”

Lipsa pre[edintelui american Barack Obama a fost suplinit` de prezen]a altor lideri politici importan]i: Gordon Brown, An-gela Merkel, Vladimir Putin [i premierul chinez Wen Jianbao.

VREME FURTUNOAS~

Tema Forumului Economic Mondial de anul acesta a fost „Model=nd lumea post-criz`”.

„Dac` spera]i c` economia mondial` va vedea lumini]a de la cap`tul tunelului la sf=r[itul

acestui an sau \n 2010, eu v` spun c` nu [tim nici unde este lumina [i nici c=t de lung este tunelul”, declara un manager de top al unei companii fi nan-ciare, citat de Tim Weber, editor bussiness BBC. Stephen Roach, pre[edintele Morgan

Stanley din Asia, preciza: „Sun-tem \n recesiune global`, \ntr-un fel \n care nu am mai fost nicio-dat`.” |n contextul acestei cri-ze, Putin, \n discursul sù inau-gural, a cerut ca m`surile luate s` nu fi e egoiste, afect=nd alte state. Una dintre ideile pre-zentate de prim-ministrul rus a fost c` „…este periculos ca lumea s` depind` doar de dolar…”. {i a subliniat nevoia existen]ei unor valute puter-nice regionale. |n discursul sù, a militat \mpotriva izola]ionis-mului [i a controlului statului

asupra economi-ei, acestea fi ind \n opinia sa con-di]iile ideale pentru „o furtu-n` perfect`” \n economia glo-bal`.

Premierul chi-nez, Wen Jiabao, nu a folosit nume \n dis-cursul sù, dar a atacat „unele economii” pen-tru „modelul lor de dezvoltare nesustenabil` caracterizat de o economisire slab` [i un consum ridicat”. El a mai criticat [i „goana oarb`

dup` profi t”.At=t Rusia, c=t [i China [i-au

afi rmat sus]inerea pentru eco-nomia de pia]` [i au pledat pentru un proiect \n care prin-cipalele 20 de economii ale lumii s` conceap` un sistem economic mondial, care s`



asigure o bun` func]ionare a economiilor de pia]` [i a institu]iilor fi nanciare. Chiar [i cancelarul german Angela Merkel a vorbit despre „o nou` ordine economic` mondial`” [i posibilitatea de a \ncredin]a sarcina acestei ordini Na]iu-nilor Unite. „Oportunit`]i incredibile se deschid”, spunea Merkel. „Acum vedem doar criza… Eu am crescut \n Germania Democrat`. Acum sunt cancelar al Germaniei unite. Asta \mi arat` c` nimic nu este imposibil”.

URCÂND MUNTELEMiliardarul american George

Soros a declarat c` Davos nu rezolv` niciodat` problemele, ci doar le discut`. „Nu [tim ce avem de f`cut, dar [tim c` tre-buie s` facem ceva [i s` facem repede”, declara un alt parti-cipant la Forumul Economic Mondial, citat de BBC.

Nic`ieri nu a fost primit` mai bine globalizarea ca la Davos. De ast` dat`, cuv=ntul cel mai

des folosit a fost „colaborare”. Bill Clinton declara c` „inte-grarea global` este mai impor-tant` ca niciodat`. Nu putem divor]a”. Aproape to]i parti-cipan]ii au sus]inut ideea c` la summitul G-20 se vor realiza

condi]iile unei guvern`ri mon-diale, care s` reuneasc` marile economii globale. {i totu[i, exist` un paradox. De[i globa-lizarea a adus benefi cii uria[e pentru milioane de oameni, s`r`cia a r`mas la fel de mare

Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei

Demonstra]ii anti-forum


\n lumea de ast`zi, chiar [i \n acele locuri \n care indicatorii macroeconomici au indicat o cre[tere.

De[i sute de oameni s-au adu-nat s` protesteze \mpotriva aces-tui Forum, autorit`]ile locale

nu au permis dec=t o \nt=lnire la Geneva [i nu au permis mar[ul obi[nuit. C=nd mul]imea adu-nat` a \ncercat s` m`r[`luias-c`, poli]ia a ripostat imediat cu gaze lacrimogene. O partici-pant`, Laurence Jaquier, decla-

ra pentru The New York Times: „Eu sunt din Geneva. Locuiesc \n ceea ce credeam a fi o ]ar` democratic`. Se pare c` nu mai este a[a… Poli]ia ne-a oprit din demonstra]ie. Nu ne mai putem deplasa liber…” ST

Economic


Primele s`pt`mâni ale lui Barack Obama la Casa Alb` s-au concentrat pe promovarea [i aprobarea

noului plan de stimulare a economiei. Pachetul fi nanciar, \n valoare de 900 de miliarde de dolari,

este menit s` stimuleze economia american` pentru a reveni m`car pe linia de plutire.

Stimularea

ATTILA PELI


legerea lui Obama s-a l`sat cu o isterie generalizat` [i contagioas` pe mai toate meridianele [i a dat na[tere unor a[tept`ri uria[e at=t \n plan intern - redre-sarea economiei -, c=t [i \n plan extern – normalizarea unor rela]ii tensionate pe care Casa Alb` le cultivase prin politica „agresiv`” promovat` de G. W. Bush.

|nc` din primele zile de dup` alegerea sa, Obama a \n-ceput s` lucreze la un plan de redresare a economiei Statelor Unite. De altfel, domeniul economic a fost singurul \n care pre[edintele \nc` ne\n-vestit a considerat necesar s` fac` afi rma]ii publice, \n ciuda numeroaselor ocazii \n care presa l-a interpelat, \n spe-cial \n problema fi erbinte a

incursiunii militare a Israelului \n F=[ia Gaza. Pentru a evita o asumare unilateral` a res-ponsabilit`]ii unui plan at=t de riscant, Obama a luptat pentru c=[tigarea c=t mai multor repu-blicani de partea sa, \ns` f`r` prea mult succes.

SOLU}II DE CRIZ~Dou` sisteme econo-

mice principale au modelat

ieftini „Stimulus”-ului

[i banii

Stimularea „Stimulus”-ului [i banii ieftini


interven]ia guvernelor \n eco-nomie \n vremuri de criz`, \nce-p=nd cu primele decenii ale seco-lu lui al XX-lea. Primul sistem este teoretizat de John May-nard Keynes, economist britanic cunoscut prin pledoaria sa pen-tru politicile monetare guver-namentale interven]ioniste cu scopul de a tempera schimb`rile bru[te \n economie, fi e c` vorbim de crize, recesiuni sau boom-uri economice. Astfel, \n vremuri de criz`, Keynes promova prin-tarea banilor pentru a \ncuraja consumul. Politica lui Keynes a fost aplicat` timp de decenii [i practic to]i economi[tii forma]i \n America de Nord p=n` \n anii ’80 au considerat-o cel mai potrivit model.

Cel de-a doilea sistem \i apar-]ine c=[tig`torului Premiului Nobel, Milton Friedman, con-siderat p`rintele monetaris-mului, [i se bazeaz` pe ideea de „bani grei \n vremurile grele”. Monetari[tii cred c` defi citul de consum nu poate solu]iona recesiunea, ci con-duce doar la infl a]ie. |n opinia lui Friedman, boala cre[terii pre]urilor este mai rea dec=t

discomfortul unor crize oca-zionale. Monetari[tii sus]in c` at=t criza ”dot-com” de pe bur-sele americane ale sf=r[itului anilor ’90, c=t [i criza subprime din 2007 au avut acela[i motiv: banii ieftini.

BANII IEFTINI – SURSA PROBLEMEI

„Obama a pariat cu planul s`u de stimulare a economiei pe Keynes. Pachetul preg`tit pentru stimularea consumului este de departe cel mai mare din istoria Statelor Unite... Previziunile monetari[tilor sunt sumbre \n privin]a infl a]iei, dar vocile lor par s` fi e nepu-tincioase \n pustia academic`. C=nd vremurile sunt grele, corul celor care cer ac]iuni guvernamentale imediate de-vine asurzitor”, afi rma analistul fi nanciar Davis Baskin pentru CBC News.

Mai acid [i mai vehement, Andrew Snyder scria \ntr-un material publicat de Today’s Financial News: „Pre[edintele Obama poate s` pice bani din cer, \ns` acest a[a-numit ’plan de stimulare’ nu va fi benefi c pentru s`n`tatea economiei pe termen lung... Pe de o parte, promite sc`derea taxelor, iar pe de alt` parte, propune cre[terea cheltuielilor guver-namentale. Pur [i simplu nu are sens... Aceia dintre noi care

au studii \n domeniu [tiu ce se \nt=mpl` atunci c=nd guvernul introduce cantit`]i mari de bani ieftini \n economie. O rezolvare rapid` poate s` dea bine pentru opinia public`, dar ramifi ca]iile ei vor parazita

DE FAPT, M~SURA LUI OBAMA VIZEAZ~ MAAAI DEGRAB~ REDRESAREA PSIHOLOGIC~~AA CUMP~R~TORULUI AMERICAN…

47SEMNELE TIMPULUI

pentru mult timp economia”.Planul de 700 de miliarde

de dolari al lui Henry Paulson – fost secretar al Trezoreriei americane - din octombrie 2008 avea ca obiectiv salvarea institu]iilor fi nanciare prin pre-luarea „activelor toxice”. Dup` ce gaura neagr` din sistemul fi nanciar a \nghi]it mai mult de 400 de miliarde de dolari din cei 700 [i problema ap`rut` \n cadrul institu]iilor fi nanciare s-a transferat \n economie, Obama a considerat c` este mai potrivit s` construiasc` un alt plan al c`rui scop s` fi e sti-mularea consumului prin injec-tarea de bani \n economie. De fapt, m`sura lui Obama vizeaz` mai degrab` redresarea psiho-logic` a cump`r`torului ame-rican, deoarece chiar [i aceast` sum` uria[` este insufi cient` \n raport cu magnitudinea crizei actuale [i nu poate provoca o mi[care semnifi cativ` \n redre-sarea economiei americane. |n esen]`, noul plan este s` dea \ncredere at=t cump`r`torilor, c=t [i produc`torilor c` situa]ia este sub control [i s`-i \ndemne s` revin` la vechile rela]ii de consum [i creditare.

CUI PE CUI SE SCOATE

Ini]iativa lui Obama este riscant` nu doar \n sensul devaloriz`rii dolarului (infl a-]iei), ci \n special din perspec-tiva posibilit`]ii, destul de pro-babil`, ca prin acest br=nci s` nu porneasc` motorul \ne-cat al economiei, mai ales \n situa]ia \n care e[ecul ini-]ial a fost alimentat tocmai

Februarie, 2009

Stimularea „Stimulus”-ului [i banii ieftini


de existen]a prea multor bani ieftini pe pia]`. Practic, am putea spune c` se \ncearc` rezolvarea unei probleme folosind ca solu]ie exact ingredientul care a provocat-o.

Presupun=nd c` solu]ia func-]ioneaz` [i c` economia revine la cursul ini]ial, \ntrebarea care se pune este urm`toarea: este normal s` revenim la un

model economic nes`n`tos bazat pe consum excesiv [i cre-dite ieftine? Poate c` o solu-]ie mai bun` ar fi ca economia s` fi e l`sat` s` se redimensi-oneze la un nivel sustenabil [i s` nu se \ncerce ]inerea \n via]` prin orice mijloace a unui sistem afl at \n com`. Bine\n-]eles, nici aceast` solu]ie nu este perfect`, redimensionarea

atr`g=nd dup` sine cre[terea [omajului [i numeroase fali-mente, cel pu]in pe termen scurt. Partea cea mai \ngri-jor`toare este c` nu exist` un plan B. Se mizeaz` totul pe o singur` carte. |n concluzie, dac` planul lui Obama d` gre[, este foarte probabil s` intr`m \ntr-o criz` mai profund` dec=t ne-am fi imaginat. ST


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.roMen]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

LA EXTREMA ORIC~RUI GÂND ESTE UN SUSPIN.PAUL VALÈRY

SEMNELE

timpului

ST 32 (februarie 2009)

Documents

Transcript of ST 32 (februarie 2009)