Asociaţia de Consiliere, Calificare şi Recalificare - Oltenj^^

mm®

Absolvent,DRAGOMIR Laurenţiu Marius

Craiova2007

Cuprins

6.7.7. 9.

1. Descrierea unităţii de învăţământ2. Securitatea şi sănătatea în muncă în sectorul de învăţământ3. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă în sectoruLde n4. Prevenirea violenţei asupra personalului din sectorul educaţie

5. Instrucţiuni S.S.M. privind efectuarea instruirii lucrătorilorj<n domeniul securităţii şi sănătăţii în muncăCerinţe minime S.S.M.Indicatori ai stării de sănătate în suprasolicit|r|a ,,il|urop^hică Identificarea factorilor de risc şi măsuri .pjQpusi§P'entru evitarea producerii acestora Măsuri de prevenire şi protecţie10. Instrucţiuni proprii pentru economişti şPlatttabili11. Măsuri pentru acordarea prim ului aMtor^' a locul de muncă12. Consecinţe posibile ale necunoaşterM şi nerespectării

legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă13. Măsuri privind acordaTu primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor14. Tematica instruirii la lod|gde,'muncă15. Atribuţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la Şcoala Breasta16. Principalele acte normative cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă17. VerificarelCunlŞtHtelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă18. Fişa de evaluarea riscurilor19. Scala -.de-cojare a gravităţii consecinţelor

Descrierea unităţii de învăţământ5 5

Denumirea: Şcoala cu clasele I - VIII BreastaAdresa: Str. Constantin Argetoianu, nr. 13, 207115 Breasta, judeţul Dolj, Romania Telefon/ fax: 004.0251.455012 ’E-mail: scoala_breasta@yahoo.com Cod CAEN: 8021 Număr de angajaţi: 49

începuturile învăţământului din comuna Breasta datează de la începatuL secolului al XIX-lea, în preajma anului 1838. La început acesta a fost întreţinut de comună, apogsB£ către stat. Prima matricolă datează din 1880/1881. Şcoala era de nivel primar având elevi din satele Bjpasta şi Creţeşti. începând cu anul şcolar 1928/1929 ia fiinţă şcoala cu clasele I-IV, şcoa^^grimipa şi curs complementar cu examen de absolvire. în perioada 1959 - 1962, este înfiinţată,me Ungă şcoala generală, şi o şcoală profesională horticolă cu durata de trei ani. în 1944, fungj|^niuijn comună 3 şcoli de 4 ani şi o grădiniţă. Prin reforma învăţământului din anul 1960 se ingtitli&;.-învătământul obligatoriu de opt ani, ceea ce face ca în anul 1964 numărul şcolilor din comunăsă dească la 4 şcoli de 4 ani şi 2 grădiniţe de copii, înfiinţându-se între timp şi 2 şcoli de 8 ani. D|4^^8|şcoI^ funcţionează cu clasele I - X, ca în perioada 1985 - 1992 să întâlnim şi clase dejgrajajX - XjI. în prezent, comuna dispune de 2 şcoli de 4 ani şi o şcoală de 8 ani.

Numărul cadrelor didactice a crescut d|la 2ltocât se înregistrau în 1964 la 39 în prezent.Localul şcolii Breasta a fost dat infololiBţăr in anul 1964, clădirea fiind folosită şi în prezent. în anul

1974 a fost renovată iar în anul JJ75l|^fost construit şi cel de-al doilea corp al clădirii. Clădirea mare are 9 săli de clasă iarkîn jea ft-icai se află laboratorul de biologie, o sală specializată de calculatoare (AeL), sala de spS^b^Hotfeca şcolii şi clubul copiilor dotat cu calculatoare şi material

" în incinta şcolii a fostj|nfiin|ată în anul 2005, cu ajutorul fondurilor PPIR, o seră.Cu sprijinul organizaţiei nonguvernamentale Word Vision România, Şcoala Breasta a derulat mai

multe programe care|au|ivit drept finalitate dotarea unităţii cu materiale didactice, diferite mijloace fixe şi mobile, precumfi^ealizarea modernizării interioare (introducerea apei curente şi modernizarea grupurilor sanijale)'\

NumăruLglivror care frecventează cursurile şcolare este de 145 de elevi în clasele I -IV şi 200 de elevi înllasefelV - VIII.

Mpeelent- Şcoala Breasta este şcoală coordonatoare având în subordine două structuri: Valea Lun■gttiuilfi Obedin, până în 2005 existând şi o a treia structură: Crovna.

Localul structurii din Valea Lungului, a fost modernizat începând cu anul 2004 cu ajutorul fondurilor din partea Ministerului Educaţiei, Cercetări şi Tineretului. Din anul şcolar 2006/2007, a fost dat în folosinţă un nou local, construcţia acestuia fiind finanţată prin fonduri alocate de Ministerul Educaţiei, Cercetări şi Tineretului, dar şi cu contribuţie din partea comunităţii locale. în prezent, şcoala este alcătuită din două corpuri cuprinzând în total un număr de 5 săli de clasă. La ciclul preşcolar sunt înscrişi 50 de copii iar în cel primar, sunt 70 de elevi.

Localul structurii din Obedin, a fost înfiinţat în anul 1940, în prezent fiind folosită aceeaşi clădire. Aici învaţă clasele I -IV şi o grupa de copii la grădiniţa. Şi aici au avut loc modernizări fiind introdusă apa curentă.

Securitatea şi sănătatea în muncă în sectorul de învăţământ

Managementul securităţii şi sănătăţiiAngajatorii sunt solicitaţi să evalueze riscurile pentru securitatej

acţioneze în vederea prevenirii sau controlului acestor riscuri1. AcesJsuccesiune de etape:

□ planificarea evaluării prin consultare cu lucrătorii ;□ identificarea riscurilor;□ identificarea persoanelor care pot fi vătămate, în ce□ evaluarea nivelului de risc şi decizia privind m®di□ luarea măsurilor în vederea eliminării sau redtc#rr „ ,□ monitorizarea şi analiza acţiunilor.Această fişă informativă descrie pericof&te.şi riscairile obişnuite dintr-o instituţie de învăţământ şi

aduce câteva sugestii privind prevenirea aceSîSja^ ^dar, ţinând cont de anvergura sectorului şi dedimensiunea acestei fişe, nu pot fi cupj^nsegîl|î'e pericolele. Activităţi precum excursiile şcolare şiactivităţile recreative (de exemplu, acjjvtaţlkportive) nu sunt analizate în această fişă informativă, darpoate ar trebui incluse în evaluarea g

care trebuie luate în considerarearile de muncă interioare, fie că este vorba de sala de clasă, de cancelarie sau de o bucăt ărie, trebuie să fie

ventilate şi iluminate corespunzător, să aibă un nivel adecvat de umiditate, spaţiu sufrcient şi să fie curate.□ Dacă în incinta instituţiei intră vehicule, trebuie ca semnalizarea să fie clară şi acolo unde este posibil să se facă

delimitarea între zona carosabilă şi cea pietonală.□ Pardoselile trebuie bine întreţinute, păstrate curate pentru reducerea riscurilor de alunecare şi împiedicare.

trebui să fie un mediu de muncă sigur şi sănătos şi propice educaţiei. valuarea riscurilor trebuie să ia în considerare proiectarea, organizarea şi că. Trebuie să se ţină cont în mod special de prezenţa unor grupuri levi foarte tineri) şi trebuie luate în considerare nevoile

persoanelor cu

1 Directiva 89/391 din 12 iunie 1989 privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, transpusă în

legislaţia naţională a tuturor Statelor Membre.

IntroducereÎn instituţiile de învăţământ pot exista aceleaşi riscuri ca în orice alt loc de munc

de muncă din sectorul de învăţământ este împărţit cu studenţi sau elevi. Acestevulnerabile, fiind tinere, neexperimentate şi deseori lipsite de cunoştinţe privind riscsecuritatea şi sănătatea lor. De asemenea, ele pot ei pot fi un pericol pentru eipnşi

'ocul ane pot fi le pentru

tea lucrătorilor şi săoate fi desfăşurat într-o

Un mediu de muncă sigurO instituţie de învăţământ

Pentru a realiza acest lconstituirea mediulvulnerabile (de ex| mpdisabilităţi.

□ Se va acorda o atenţie specială protecţiei împotriva căderilor de la înălţime în zone cum ar fi balcoanele şi casa scărilor. Ar putea fi necesară o protecţie suplimentară a balustradelor pentru copiii foarte mici.

□ Uşile şi ferestrele transparente trebuie marcate clar şi realizate dintr-un material corespunzător.

Alunecări şi împiedicăriAlunecările şi împiedicările sunt printre cele mai obişnuite tipuri de accidente, iar în instituţiile de

învăţământ, unde pot fi numeroase persoane tinere în mişcare într-un spaţiu relativ restrâns, riscul esteşi mai mare decât în alte locuri de muncă. În cadrul evaluării riscurilor trebuie avute în vederg.xauzelealunecărilor şi împiedicărilor. Acestea pot fi subsumate unui număr de factori de risc:

□ de mediu (de exemplu suprafaţa pardoselii);□ de contaminare (de exemplu apa împrăştiată pe pardoseală);□ organizaţionali (de exemplu lipsa unor sisteme de curăţenie);□ încălţăminte; şi□ factori individuali (de exemplu lucrători cu disabilităţi).

Paza contra incendiilor şfcplaluLde urgenţăÎn fiecare instituţie de învăţământ trebuie luate măsuri adecvate de pază contra incendiilor, cu proceduri de evacuare

în C|| de urgenţă, testate în mod regulat, semnalizarea căilor de evacuare în caz de urgenţă, precum şi exţinitoare şi alte echipamente similare. Trebuie să existe proceduri de urgenţă pentru situaţii cum syH.a|cMkntele din atelierele şcolare şi pe terenurile de joacă.

întreţinere^ 5

În activităţile de întreţinere şi reparare a clădirilor unităţilo.

contractori externi. Este necesară o comunicare clară între şcoală

securitatea lucrătorilor cât şi a elevilor. Contractorii trebuie să fii aviîn munca din cadrul instituţiilor de învăţământ, iar corpiprocedurile aplicabile în vederea ţinerii elevilor la distanţă :În vederea reducerii riscului accidentelor de trjvehiculele să nu se afle la locul de muncă în mor

Securita:L a b o r a , ^ , cauzate de-

substanţe toxice şi maşini periculoase.de educaţie va influenţa semnificativ tipul de pericol şi nivelul de risc, dar există câteva

puncte^gmufte:□ Instrucţiunile scrise trebuie afişate la loc vizibil şi regulile de securitate evidenţiate ;□ Instrucţiunile de securitate trebuie prezentate verbal şi comunicate la începutul fiecărui experiment ;□ Profesorii trebuie să aibă un comportament exemplar din punct de vedere al securităţii ;□ Trebuie să existe o supraveghere suficientă în orice moment ;□ Orice persoană care lucrează cu un echipament tehnic trebuie să cunoască în întregime instrucţiunilor de utilizare

şi întreţinere, şi cerinţele de securitate şi sănătate ;□ Trebuie purtat echipamentul individual de protecţie şi îmbrăcămintea de lucru adecvate ;□ Echipamentele şi uneltele trebuie verificate şi întreţinute în mod regulat ;

ţământ pot fi implicaţi nTractant pentru a se asigura atât ;ţi Asupra riscurilor

suplimentare al trebuie instruit cu privire la de lucru.

rile trebuie planificate astfel încât Ilevii intră sau pleacă din incinta de

învăţământ.Trebuie luată în considerare şi activitatea zincă de întreţinere a locului de muncă, cum ar fi

curăţenia şi micile reparaţii. Lucrătorii şi eleviilichide toxice de curăţat).

ie protejaţi de orice riscuri specifice (de exemplu

Depozitarea în siguranţă a subs ■ uneltelor poate avea o importanţă semnificativă.

nsănătatea în laboratoare şi ateliere şcolaree 'şi atelierele şcolare sunt locurile în care elevii sunt cel mai mult expuşi riscurilor

i puţin periculoase.

lor individuale de prevenire.

Inzătoare.

Abordarea europeană a activităţilor de prevenire□ Evitaţi riscul afecţiunilor musculo-scheletale.□ Evaluaţi riscul afecţiunilor musculo-scheletale care nu pot fi□ Combateţi la sursă riscul afecţiunilor musculo-scheletale.□ Adaptaţi munca în funcţie de individ.□ Adaptaţi-vă la progresul tehnic.□ înlocuiţi substanţele periculoase cu altele inofensivi|sa□ Dezvoltaţi o politică coerentă şi globală de prevenire.1

□ Măsurile colective de prevenire au prioritat|î» fUmăi

□ Asiguraţi lucrătorilor o educare si ins

□ Substanţele periculoase, uneltele şi echipamentele trebuie depozitate în locuri sigure pentru a preveni utilizarea lor neautorizată ;

□ Laboratorul sau atelierul şcolar trebuie să fie curate, având echipamentul bine întreţinut ;□ Trebuie asigurată dotarea corespunzătoare pentru prim ajutor, de exemplu duşuri, pentru utilizare

în cazul unui eveniment sau situaţie de urgenţă.Legislaţia naţională bazată pe Directiva 94/33/EC din 22 iunie 1994 privind protecţia tinerilor la

locul de muncă poate fi relevantă, în special în unităţile unde sunt organizate stagii profesionale.

Afecţiuni musculo-scheletaleManipularea manuală implică deplasarea sarcinilor grele prin utilizarea forţei manual^ sau corporale

şi trebuie evitată. în sectorul învăţământ există un risc specific de vătămare |f uhii&ăţfle în care copiii trebuie ridicaţi. Afecţiuni la nivelul membrelor superioare pot fi cauzate şi de proiectarea deficitară din punctul de vedere ergonomic a locurilor de muncă şi a posturilor de lupru, de|6xemplu în timpul lucrului prelungit la calculator în birourile şcolii.

StresulStresul în muncă apare atunci

lucrătorilor de a le face faţă (sau de | sănătate mentală şi fizică. ^.Streţâl organizaţionale, nu a slăbicit

icitările mediului de muncă depăşesc capacitatea controla). Nu este o boală, dar poate determina probleme de ^muncă este un

simptom al existenţei unei probleme riUuală. Rapoartele arată că peste un sfert din totalitatea

lucrătorilor din Uniunea Europeană-i consideră că stresul în muncă le afectează sănătatea. O supraîncărcare a activităţiiipoate contribui la stresul de origine profesională.

Şapte paşi pentru prevenirea stresului□Analiza corespunzătoare a riscurilor.□Planificare atentă a acţiunilor de prevenire.□C omfein ljlim ăsurilor axate pe lucrător cu cele axate pe muncă.

□Adoptam de soluţii specifice contextului. zarea expertizei externe corespunzătoare.

jialog social şi parteneriate eficiente, şi implicarea lucrătorilor.□Acţiuni de prevenire susţinute şi sprijin din partea conducerii.

Violenţa5

Violenţa la locul de muncă reprezintă orice incident în care o persoană este abuzată, ameninţată sau agresată la locul de muncă şi care îi pune în pericol securitatea, sănătatea, starea de bine sau eficienţa profesională. Ea include insultele, ameninţările, sau agresiunile fizice sau psihice exercitate de persoane din afara instituţiei asupra unei persoane care se află la locul de muncă. Violenţele pot avea şi o dimensiune rasială sau sexuală.

Lucrătorii din sectorul învăţământ pot fi uneori victime ale violenţei pentru că agresorii îi consideră „reprezentanţi” ai instituţiei sau sistemului. Lucrătorii cei mai expuşi riscurilor de violenţă sunt cei a căror activitate implică :

□ raporturi directe cu elevii şi/sau cu cei care îi au sub supraveghere ;□ lucrul la ore târzii sau singuri ;□ efectuarea de vizite în afara instituţiei sau la domiciliu;□ lucrul cu copiii care au nevoi speciale.

□ planificarea evaluării riscurilor prin consultare cu ^□ identificarea riscurilor;□ identificarea persoanelor posibil a fi afec

unde s-ar putea produce acesta; t

□ evaluarea nivelului de risc şi decizia pri&in'3!m0dul de acţiune ;□ luarea măsurilor în vederea eliminări sau|j|duceri$ riscului ;□ monitorizarea şi analiza acţiuniljRiscurile pentru securitatea şi ..sanătlî|l în muncă din sectorul învăţământ ar putea afecta nu

numai lucrătorii, dar şi elevii^stuâSnţr$||şi vizitatorii. Această fişă informativă se adresează tuturor persoanelor implicate în procesul de. management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în special responsabililor din învăţământ, corpului profesoral şi altor tipuri de personal didactic, reprezentanţilor pentru securitate şi sănătaîi■lîn muncă precum şi serviciilor externe relevante din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. F$ş|gjnfOrmaî$vă este destinată locurilor de muncă unde se desfăşoară procesul educaţional, de la grăiiniţepină la universităţi.

IntimidareaIntimidarea poate fi definită ca un comportament repetat şi iraţional împotriva unui afiga^ sau

grup de angajaţi, care creează un risc pentru securitate şi sănătate. Spre deosebire de violtnllBg£are deobicei provine din exterior, intimidarea apare între colegi. Cel mai bun mijloc de a lupta împotrivaintimidării este atât prin crearea unei culturi organizaţionale pe bază de standardejfi valorrcare luptăîmpotriva intimidării şi cât şi prin îmbunătăţirea mediului de muncă psihosocial, de Exemplu prinevitarea neclarităţilor din descrierea rolului şi sarcinilor fiecăruia.

Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă în sectoru ământ

LegislaţiDirect a îmbunătăţirilorg „d$rect$Vagc|dru”.^Afteastă directivă, transpusă în legislaţia tuturor Statelor Membre, conţine un număr cerinţe:□ Angajatorii trebuie să evalueze toate riscurile pentru securitatea şi sănătatea în lucrătorilor la locul de muncă. Pe

baza rezultatelor obţinute din evaluare, angajatorii trebuie să ia măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor profesionale ;□ Fiecare angajator are obligaţia să asigure sănătatea şi securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă ;□ Lucrătorii trebuie să fie consultaţi de angajator ;□ Lucrătorii au dreptul la o instruire adecvată şi specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

IntroducereSecuritatea şi sănătatea în muncă (SSM) din sectorul de

Acest lucru se poate realiza pe mai multe căi, dar etapele princi

se impune a fi gestionată. t aceleaşi

pentru toate modelele

care riscul se poate produce şi locul

liului 89/391/EEC din 12 iunie 1989 privind introducerea măsurilor de încurajare domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă este deseori denumită

umce/sunt cu orice ar fstfel încât

cauza tulburări

jloase

psiho-social) ; persoană de curăţenie, secretară, profesor); activităţii din şcoală sau liceu (de exemplu

□Lucrătorii au, de asemenea, responsabilitatea de a coopera pe problemele de SSM şi de a respecta măsurile din acest domeniu.

Procesul de management al riscurilor

Planificaţi-vă evaluarea5

O evaluarea completă a riscurilor necesită timp şi este important să vă planificaţi evaluarea astfel încât să fie cuprinse toate activităţile realizate în cadrul locului de muncă.

Identificaţi riscurile5

Gândiţi-vă ce activităţi sunt realizate şi ce materiale, echipamente şi produse, utilizate. Ţineţi cont de toate aspectele relevante. Evaluaţi condiţiile de muncă în legă putea cauza o vătămare. Este important ca examinarea să fie cât mai cuprinzătoareiposibi să fie incluse toate riscurile. Trebuie acordată atenţie faptului că elevii şi vizitatorii pot,%e asemenea, să fie afectaţi de aceleaşi riscuri la care sunt expuşi profesorii. Vătămarea poatefciUSZltă prin:□ violenţă, din partea elevilor şi părinţilor, faţă de profesori ;□ proiectarea necorespunzătoare a mobilierului şi dotării musculo-scheletale ;□ contactul cu suprafeţele fierbinţi din bucătăriile şcolilor ;□ agenţi biologici în laboratoarele universitare ;□ riscuri specifice construcţiilor în timpul lucrărilor l|JcfldilUrmătoarele abordări pot ajuta la identificarea locurilftr peri□ abordarea pe zonă geografică (de exemplu clasă*u crasă)’□ abordarea pe tip de risc (de exemplu fizic, chifcjP-ăjb"lfigic-□ abordarea pe tip de ocupaţie (de exempluiâgriii□ abordarea bazată pe modul de org|l|zijlkll

" □ abordare bazată pe verificarea datelor- ide' exemplu registrul de accidente) pentru identificarea problemelor;

□consultarea directă a lucrătijlloj%||Plrsoanelor afectate.

Pericol, risc şi vătămare□Un pericol reprezintă ori^e poate cauza o vătămare;□Riscul este probabilitatea producerii unei vătămări;□Vătămarea jepnzifltă o consecinţă negativă din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii (de

exemplu rănire sau€măamfevire).

Identificat!- cine poate fi vătămat, cum şi undeIdent|ficit^tbate persoanele care ar putea fi rănite. Aceasta include nu numai lucrătorii, dar şi

contractoriji^ucrătorii liber profesionişti, studenţii, elevii şi vizitatorii. Luaţi în considerare cine poate fi afeGtjtaicltenersoane pot fi afectate şi în ce mod.

Evaluaţi nivelul de risc5

Evaluaţi posibilitatea ca pericolul să determine o vătămare sau rănire şi cât de gravă ar putea fi aceasta. Luaţi în considerare măsurile de control existente şi dacă acestea sunt suficiente. Raportul cost- eficienţă şi managementul susţinut al riscurilor trebuie focalizate pe măsuri colective de protecţie şi măsuri de prevenire.

Dacă cineva ar putea fi vătămat, se va preciza :

□poate fi riscul complet eliminat?

□ poate fi riscul redus sau controlat (de exemplu prin înlocuirea unui pericol cu altceva mai puţin periculos)?□ pot fi luate măsuri de protecţie pentru a proteja toate persoanele expuse?□ este necesar echipament individual de protecţie pentru a proteja lucrătorul atunci când măsurile colective nu

asigură o protecţie suficientă?

Responsabilităţi pentru evaluarea riscurilorNivelul la care vor fi realizate evaluarea riscurilor şi managementul riscului vor diferi în funcţie de Statul Membru şi

de tipul de instituţie. Este imposibil să avem o evaluare generică a riscurilor în măsura în care pericolele şi riscurile specifice trebuie să fie definite pentru fiecare $nst$tuţ$^[nl||rîe. Persoana desemnată să efectueze evaluarea riscurilor trebuie să aibă cunoştinţe atât despreprocesăl de evaluare, cât şi despre instituţia avută în vedere. Implicarea forţei de muncă în evaluare esteesenţială.

Luaţi măsuri @Evaluarea riscurilor este primul pas spre un managementul performant afc.riscuriior. Gestionarea cu succes a

securităţii şi sănătăţii în muncă nu este posibilă fără o evaluare 'corespunzătoare a riscurilor. După finalizarea evaluării riscurilor, întocmiţi lista măsurilor de prevenire■ necesare, în ordinea. . . . . . . . . . * w • * ••priorităţii, apoi aplicaţi aceste măsuri, implicând în acest proces lucrătora-şi 'reprezentanţii acestora.

Implicarea angajaţilorConsultarea personalului constituie o ' c!riPţăiSlggală şi permite garantarea faptului că lucrătorii sunt implicaţi în

procedurile şi îmbunătăţiri|| dli|iomemul securităţii şi sănătăţii în muncă. Folosire! cunoştinţelor lor permite garantarea faptului'că/pericolele sunt identificate corect şi că sunt puse în aplicare soluţii viabile. Reprezentanţi^lucrătorilor au un rol important în cadrul acestui proces. Lucrătorii trebuie să fie consultaţjgfesulirai măsurilor de securitate şi sănătate precum şi înainte de introducerea de noi tehnologifS|u, produse.

Axarea pe problemele cele mai importante reprezintă momanagementul riscurilor.

Modalităţile de acţiune trebuie convenite cu lucrătsecuritate). Soluţiile convenite trebuie implementate, mrezultate din evaluarea riscurilor trebuie comunicate p

Monitorizaţi şi revizuiţiEvaluaţi eficacitatfiagmăsurTfor de control, asiguraţi-vă că riscurile au fost reduse corespunzător şi

că nu au fost generatI,llt!g^SCuri.Modalităţile'*»! TUSu se schimbă, la fel şi pericolele şi riscurile. Atunci când intervine o

schimbare semnifkativă- asiguraţi-vă că nu există nici un nou pericol. Repetaţi evaluarea riscurilor decâte ori este 'necesar1*

Esti‘lmpOjîlntă efectuarea unei noi evaluări pentru a aprecia care aspecte ale intervenţiilor aufost beAlca şi care nu, şi pentru a constata ce se potriveşte mai bine pentru instituţia de învăţământ în

cauz

Evaluarea riscurilor specificePoate fi necesară o evaluare a riscurilor specifice pentru diverse categorii de riscuri determinate

de anumite sarcini de muncă. Acestea sunt aplicabile atât personalului din sectorul învăţământ, cât şialtor grupuri de lucrători.

După ce a fost realizată evaluarea riscurilor generale trebuie luate în considerare cerinţeleanumitor reglementări specifice. Pentru sectorul învăţământ, aceasta se poate aplica, în special, în cazulsubstanţelor periculoase (agenţi biologici şi chimici) şi a tulburărilor musculo-scheletale (dureri despate şi lucrul cu echipamente dotate cu ecran de vizualizare).

tea^cea mai eficientă pentru*

sau prin reprezentanţii pentru şi

evaluate cu grijă. Informaţiile resate.

Prevenirea violenţei asupra pers ectorul educaţional

-educaţionale creează o îngrijorare crescândă. 4% dintre angajaţi au fost expuşi violenţei în iuncă) şi, în plus, 12%

dintre angajaţii în sectorul

Legislaţia naţională bazată pe Directiva Consiliului 94/33/EC din 22 iunie 1994 privind protecţia tinerilor la locul de muncă poate fi, de asemenea, relevantă, în special acolo unde sunt organizate stagiile profesionale.

Evaluarea şi managementul riscurilor trebuie să ţină cont de riscurile pentru securitate şi sănătate la care pot fi expuse grupuri specifice de personal. De exemplu, femeile gravide, mamele care alăptează şi persoanele cu disabilităţi pot avea probleme specifice care necesită soluţii diferite. în unităţile de învăţământ se execută frecvent lucrări cu contractori externi.

Aceste lucrări, în special de construcţii, pot fi considerate cu risc relativ scăzut în alte locuri de muncă, dar în cadrul unităţilor de învăţământ acest risc poate fi ridicat. De aceea este nevoie deo bună comunicare şi o strânsă conlucrare între contractor şi persoana desemnată din partea in^^ituţ^H de învăţământ.

IntroducereViolenţa în cadrul şcolilor şi a altor 'Rezultatele unui studiu al UE din anul 200 muncă (din interiorul sau din afara loc educaţional au raportat că au fost supuşi Intimidării.

Această fişă oferă îndrumări|jjlctI||lpentru angajatorii şi angajaţii din sectorul educaţional care se confruntă cu această prob^mă. Agresarea şi hârţuirea de către colegii de muncă nu sunt incluse în această fişă.

Ce este violenţa Mmuncă?Violenţa în muncal ei!! reprezentată de

orice incident, prin care o persoană este abuzată, ameninţată sau ataPitallllocul ei de muncă, şi care îi pune în pericol securitatea, sănătatea, starea de bine sau performanţa-în muncă.

Vi ol eniaiînlmuncă include insulte, ameninţări sau agresiuni fizice sau psihologice exercitate de persoane' d% afalPorganizaţiei împotriva unei persoane la locul ei de muncă.

PoateHavea şi o dimensiune rasială sau sexuală. Violenţa asupra personalului reprezintă o probflma|d|lsecuritate şi sănătate profesională şi trebuie abordată la nivel organizaţional. Nu este o problemăindividuală.

Orice act de violenţă apare, în general, într-o situaţie în care există o stare de tensiune sau presiune intensă ori mocnită fiind implicate probleme personale. Un conflict, care nu a fost rezolvat în mod adecvat, poate evolua spre violenţă.

Angajaţii din sectorul educaţional pot fi ei înşişi victime ale violenţei, deoarece agresorii îi văd ca "reprezentanţi" ai instituţiei sau ai sistemului.

Elevi, foşti elevi, părinţi, vizitatori sau intruşi se pot manifesta violent împotriva personalului din sectorul educaţional. Nu numai profesorii au de suferit datorită violenţei, ci şi pedagogii, personalul de întreţinere, de asigurare a curăţeniei, bucătarii, secretarele şi alt personal angajat din acest sector.

Activităţi cu risc ridicat5

Angajaţii sunt mai expuşi la riscul violenţei dacă slujba lor include:■ relaţia directă cu elevii şi / sau tutorii acestora;■ munca până la ore târzii sau izolată;■ vizite în afara incintei sau la domiciliu; sau■ munca cu copii cu nevoi speciale.

Evaluarea riscului, prevenire şi protecAngajatorii trebuie să evalueze riscurile pe

pentru prevenirea şi controlul acestor :■ Planificaţi evaluarea prin conj■ Identificaţi riscurile;■ Decideţi cine ar putea■ Evaluaţi nivelul de risc şii■ Acţionaţi pentru eliminarea sau reducerea riscului;■ Monitorizaţi şi'reconsideraţi acţiunile.Şcolile au respofasabifmtea socială de a susţine principiile de demnitate şi respect. Angajatorii au, de asemenea,

datoria'Tepiă de a preveni violenţa. Sunt importante politicile formale ale şcolilor şi atitudinile de management.ImplemfentanPunor primi paşi (cum ar fi dezvoltarea unei politici referitoare la violenţă, proceduri ^e raportare,

formare şi educare) poate să ajute, în timp, la dezvoltarea unui climat organizltiprtll pozitiv, în care accentul să fie plasat pe securitatea şi demnitatea oamenilor. Se întâlneşte, in mod obişnuit neraportarea în totalitate a incidentelor violente, mascându-se astfel extinderea' reală a problemei.

Violenţa poate fi cauzată de factori complecşi, sociali, organizaţionali sau ambientali şi, deci, nu există o singură soluţie în rezolvarea problemei. Prevenirea se desfăşoară pe două planuri: cel al prevenirii apariţiei actelor de violenţă şi cel al sprijinirii victimei(lor) în caz de incident.

Soluţiile preventive trebuie implementate după realizarea evaluării riscurilor, utilizând informaţii de la şi în cooperare cu autorităţile în domeniu, dacă este necesar.

Consecinţele violenţeiViolenţa în sectorul educaţional nu afectează numai victimele directe, ci şi pe alţi in/iviii|care

împart acelaşi mediu (personal, copii şi tineri). Reacţia oamenilor, fie victime, fie obseIvatpr$H!lCtelede violenţă poate depinde de personalitatea lor, de strategiile de coping, de mediul fizic şSsenormele şiregulile din organizaţie. Răspunsurile imediate pot fi pasive (de acceptare sau de evitare) sUpiactive (denegare, de apărare fizică).

Consecinţele pentru individ ale actelor de violenţă pot include:■ rănire fizică■ stres■ trauma emoţională■ sentimente de neajutorare■ pierderea motivării.Consecinţele pentru angajator/organizaţie includ:■ fluctuaţie crescută a personalului / Â

■ creşterea absenteismului şi a absenţelor datoraj|llmDp|«av lor■ costuri de asigurare ridicate.

Prevenirea violenţei asupra personalului

securitatea şi sănătatea angajaţilor şi să acţioneze proces poate fi împărţit într-o serie de paşi: personalul;

şi unde; asupra

acţiunilor;

Iritoare la problema

□ Există proceduri corespunzătoare pentru cazul în care apare unrevizuite ultima dată? Este adecvat modul de păstrare a evidenţelor şI sunt rev.în scopul identificării modelelor de riscuri?

□ Poate fi îmbunătăţită comunicarea dintre angajaţi şi conviolenţei?

□ Există o acoperire corespunzătoare a problemei violenţei□ Au fost adoptate practici de securitate (ex.: escortarea c

seara târziu; supravegherea elevilor de către doi membri ai p□ Este prevăzut un efectiv corespunzător de perso|

asigura securitatea personalului?□ Poate coopera personalul în dezvoltarea propriil^r1^ t□ Există structuri - suport (ex.: servicii|de cons ili HI)'?□ Este prevăzută existenţa unor servicii ologie educaţională pentru informare

consiliere?□ Cum sunt supravegheaţi vizitatorii-îi -incinta şcolii?

de muncă?

Strategii comportamei□ Sunt instruiţi angajaţiiişi||levii : în 'sensul răspunsului non-violent şi al rezolvării conflictelor?□ Există o instruire privindlilcunoaşterea actelor de violenţă potenţială de la primele lor semne?□ Sunt implicaţi elevi şi părinţii în dezvoltarea unei politici de toleranţă - zero la violenţă, limbaj şi comportament

discrimInaibriu- ' agresiune si hârţuire?□ Este încuraiaa|d|ZVbftarea sentimentului de solidaritate şi cooperarea?Conştientizarl şi pateneriate□ Sunt implicate autorităţile din domeniu în programe naţionale relevante pentru creşterea conştientizări^□ Există cooperare între personalul şcolilor, guvernanţi, părinţi, elevi, autorităţi din domeniu şi

v^ViSunf'încurajate atitudinile pozitive, toleranţa şi respectul faţă de ceilalţi?□ Sunt diseminate informaţiile referitoare la bunele practici?Reducerea la minimum a efectelor dăunătoare ale incidentelor violenteEste important să existe proceduri bine cunoscute şi care să fie aplicate în cazul oricărui incident violent, cu scopul

prevenirii suferinţei ulterioare a victimei şi al limitării daunei suferite. în acest cadru, este important ca:□ persoana care a fost victima violenţei sau a fost martoră la un act de violenţă să nu fie lăsată singură în orele

următoare evenimentului;□ conducerea să se implice, să fie înţelegătoare şi să susţină victima;

Conceperea ambianţei□ Pot fi îmbunătăţite vizibilitatea şi iluminatul, acolo unde există riscul violenţei?□ Poate fi mai bine controlat accesul la locul de muncă şi poate fi îmbunătăţită vizibilitatea în

zona intrărilor, pentru a permite verificarea vizitatorilor?□ Pot fi înlocuite uneltele, instrumentele, echipamentul şi mobilierul, care ar putea fi utilizate ca

arme?□ Pot fi îmbunătăţite măsurile de securitate fizică (ex.: alarmele)?□ Poate fi asigurat un mediu fizic favorabil (ex.: culori, climatizare)?

Controale administrative□ Poate fi îmbunătăţită şi mai bine prezentată politica anti-violenţă?□ Sunt informaţi personalul, părinţii şi elevii despre drepturile şi responsabilităţile!!!!?□ Există un comitet de securitate şi sănătate în muncă, în care să se abordeze .pjoblem|lViolenţei?

? Câift au fost elete periodic rapoartele-

şi

de evaluare a riscurilor? ales când se lucrează până dacă este posibil)? ort cu numărul elevilor, pentru a

ea instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi ătăţii în

muncă

Instrucţiuni S.S.M. privin

□suportul psihologic să se acorde victimei atât imediat după eveniment cât şi mai târziu, în cazul stresului post-traumatic;

□victima să primească sprijin în îndeplinirea procedurilor administrative şi legale necesare (ex.: cum să raporteze incidentul);

□să fie informaţi ceilalţi angajaţi;□să fie revăzute evaluările de risc pentru identificarea măsurilor suplimentare necesare.Instruirea lucrătorilor din pp|cj,de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează la Şcoala

Breasta în conformate cu prevederile art. 20 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 31912006 şi ale Cap. VIO$|. Normele Metodologice de aplicare a legii.

Instruirea în domeniu^securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprindej|ora|gSecuritate şi sănătate în muncă.

Instruireulucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul şcolii se efectuează în timpul prograMi de lucru.

Perioadadlltimp în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de muncă.

InstruiVea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă include trei faze:

.«^ila)^ilSîjuirea introductiv generală;b) instruirea la locul de muncă;c) instruirea periodică.La instruirea personalului în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă sunt

folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, instruire asistată de calculator.

Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.Angajatorul dispune de un program de instruire - testare, pe meserii sau activităţi.

cadrul grupului; re şi/sau unitate la alta;

le este de a informa despre activităţile specifice unităţii- în munca precum

şi măsurile şi activităţile de prevenire şi

1. Instruirea introductiv generalăInstruirea introductiv generală se face: -b) lucrătorilor detaşaţi de la o societate 'c) lucrătorilor delegaţi de la o :d) lucrătorilor puşi la disScopul instruirii introc

riscurile pentru securitate şi săn protecţie la nivelul unităţii/

Instruirea introductiv generală se face de către un lucrător desemnat.Instruirea introductwglnerală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.Durata instrui|iiUntroductiv generale depinde de specificul activităţii şi riscurile pentru securitate şi sănătate în

muncl-precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii, în

Durat;! instruirii introductiv generale este de 8 ore.Sunt |Kceptate de la prevederile aliniatului de mai sus persoanele aflate în vizita etc. cărora li si vor 'prăzăntasuccint

activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din unitate.în cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, în principal, următoarele probleme:a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă;c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice societăţii;d) măsuri la nivelul societăţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.Conţinutul instruirii introductiv generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator.

Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează înmod obligatoriu în fişa individuală de instruire, cu indicarea materialului predat, a duratei şi dateiinstruirii.

Completarea fişei de instruire se face cu pastă sau cerneală, imediat după verificarea instruirii.După efectuarea instruirii, fişa de instruire se semnează de către lucrătorul instruit şi de către

persoanele care au efectuat şi verificat instruirea.Fişa de instruire va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a

fişei de aptitudini completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical laangajare.

Pentru persoanele aflate în societate cu permisiunea angajatorului, acesta stabijiştSljprinregulamentul intern reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în societate.

Pentru lucrătorii din societate, care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de serviciiîn întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al sejyiciilorWa asigurainstruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţiiil||speclive, riscurilepentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi activităţile de J||VI^^ şi protecţie lanivelul întreprinderii şi/sau unităţii.

Instruirea prevăzută la aliniatele de mai sus se consemnează în fişa - col ectivă " de instruire .Fişa colectivă de instruire se întocmeşte în două exemplare, un||xl«jpfar se va păstra de către

angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţii H efectuat instruirea şi unexemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sUgm cazul vizitatorilor, de cătreconducătorul grupului.

Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea i şte controlul aplicării legislaţieireferitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi un reprezentant desemnat de cătreangajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.

Instruirea introductiv generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.Nu vor putea fi angajaţi cei care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv

generală.

2. Instruirea la locul de muncăInstruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv generala şi are ca scop prezentarea

riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introduct$^gel|rală inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul societăţii.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducători direcţi ai locurilor fl^imuncă, şefi departamente, birouri, instruirea se face în grupe de maximum 20 de persoane. p jK

Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă. # ®Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor î|îpcmlj||>dI către lucrătorul desemnat şi

aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana ciKfeCtPllză instruirea.Instruirea la locul de muncă va cuprinde: ,a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire|grofesională specifice locului de

munca şi/sau postului de lucru; C s ^b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postuluMe||pcjp privind acordarea primului ajutor,

stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;d) prevederi ale reglementărilor de securitateJi|sănlî|îe Inmunca privind activităţi specifice ale locului

de muncă şi/sau postului de lucru;e) instruirea la locul de muncă va inclPâepblig|j>oriu demonstraţii practice privind activitatea pe care

persoana respectivă o va desfăşura şi ex|rcits|pjlctice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, in|jvI|ţiI? evacuare şi de prim ajutor.

Admiterea definitivă la lucru a IPCrătPjplui instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor

a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruirl

3. Instruirea periodicăInstruirea periodic&gS||faceltuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv generală şi are

drept scop reîmprospjtareiişilactualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.Instruirea periodrcăllse efectuează de către persoanele nominalizate la instruirea la locul de muncă.Interv||pLî|tr|ldouă instruiri periodice este de trei luni la personalul din pază, o lună la şoferi, şase luni

li personalul tehnico-administrativ (instruirea începe cu prima luna a anului). Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de căjrll llgaiaUr/lucrătorul desemnat care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.

Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către lucrătorul desemnat/serviciul

intern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator care vor fi păstrate la persoana ce efectuează instruirea.

de către şeful ierarhic super individuală.

4. Instruirea periodică suplimentarăInstruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:a) când un lucrător a lipsit peste 30 zile lucrătoare;

siv studenţii, elevi, în perioada procesul de muncă, cu excepţia

Pituri de muncă ori de serviciu cu

bifice în domeniul securităţii şi sănătăţii tă de lucrători, în

conformitate cu prevederile Şti problemele referitoare la

protecţia securităţii şi

b)când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;

c) la reluarea activităţii după accident de muncă;d)la executarea unor lucrări speciale;e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurii de lucru;g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Durata reinstruirii este de 8 ore.Reinstuirea se va efectua de către persoanele nominalizate la instruirea la locul de mw UZI

tematicilor întocmite de către lucrătorul desemnat şi aprobate de către angajator, care vorfi e lapersoana ce efectuează instruirea.

** *

Definiţii şi abrevieri

Definiţii.• lucrător - persoană angajată de angajator potrivit legiijmcr efectuării stagiului de practică precum şi ucenicii şi alţi part persoanelor care prestează activităţi casnice;• angajator - persoană fizică sau juridică ce si«â îl lucrătorul respective şi care are responsabilitatea întrăpriâalsli;'• reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau# legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea c| sănătăţii lucrătorilor în muncă;

• prevenire - ansamblul de dispoziţii sau'măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării n|curilor profesionale;

• eveniment - accidentul c^ a^ntrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndepliniria îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de ‘C|rculiJi! în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazihsufecentibil de boală profesională sau legată de profesiune;

• accident de '"^mjiJ/că '- vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, car| loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

• boa0'pFofesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzatăjde '^genţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasonsiiaipa diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

* vepipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;• echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător

pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

• loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau

unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

lilitaie să srm%gii;

ptă numai

lid de 3 zile;

unii factori

Abrevieri.SSM - securitate şi sănătate în muncă; ITM - incapacitate temporară de muncă.

Cerinţe minime SSM

minime de securitate şi sănătate la locul de munca sunt prevăzute in H.G. 1091 / 2006.

Acestea sunt:

• pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

• securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

• incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube material• servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, co• accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care l acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o duratăjltaai• boală legată de profesiune

profesională.

Pentru clădireClădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie

să aibă o structură şi o rezistenţă

corespunzătoare naturii utilizării lor.

Pentru instalaţii electrice

Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie.

Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.

Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie trebuie să ţină seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.

Pentru căi şi ieşiri de urgenţăCăile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în moS câtlmai direct

posibil în aer liber sau în spaţii sigure.În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi încondiţii cât mai sigure a

lucrătorilor de la toate posturile de lucru. jp ]rNumărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă dep||d d#utilizare, de echipament şi

de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maximde persoane care pot fi prezente.Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exteriorjUşnege ieşire de urgenţă nu

trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise im|flia^^|■cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă..UşLijelgliŞante sau turnante nu sunî permise în cazul în care acestea au destinaţia de ieşiri de urgenţă.1

Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate 'îl. ..conformitate cu prevederile H.G. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea II securitate şi/sau de sănătate la locul demuncă. Această semnalizare trebuie să fie suficient ..de 'j|Zisjintă şi să fie plasată în locurile

Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie săf e încuiateiiC-ăile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebui^să nglel.iberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate. |

Căile şi ieşirile de urgenţă C|T| necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă- il|cizul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.

Pentru detectarea şi pfeVBniria|ncendiilorÎn funcţie de dimensiunile şliesiTinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de

proprietăţile fizice şi chim|ce I1| substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de „muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este c|zBll cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă

Dispozitivele!|eluîotoatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de manevrat. Acestei trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile H.G. 971/2006. Aceste semnalizări Jj|b^||si* fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.| ratura în încăperiul programului de lucru, temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru trebuie să fie

adecvlă organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.

Temperatura în camerele de odihnă, în încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în grupurile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.

Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive li locurile de muncă, în funcţie de natura muncii şi de locul de muncă.

ri saujpae planuri

corespunzător,

curăţate şi renovată

Ferestre şi luminatoareLucrătorii trebuie să aibă posibilitatea jă d

luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de sşi fixate astfel încât să nu constituie un pericol pe'Ferestrele şi luminatoarele trebuîi&s

idăisfe închidă, să regleze sau să fixeze ferestrele, Când sunt deschise, acestea trebuie poziţionată ucrători.

concepute în raport cu echipamentul sau trebuii rea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această r! sau în jurul acesteia.

prevăzute cu dispozitive care să pe

muncă sau pentru lucrătorii pr|zen

Uşi şi porţiPoziţia, numărul şi ^imensiufiile uşilor şi porţilor, precum şi materialele care se folosesc la construcţia acestora

suq^d|t|rminate de natura şi utilizarea încăperilor sau incintelor.Uşile transparent! tUpiie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.Uşile şi porţUl batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.Dacă suprâfăţăle transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor nu sunt construite dintr-un material sec.ulagal||r

%acă există pericolul ca lucrătorii să fie răniţi în cazul spargerii unei uşi sau porţi, suprafeţelllrebui! să fie protejate împotriva spargerii.

Uşilă glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pi şinişiacăairla lor.Uşill şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate corespunzător. Trebuii să fie posibilă

deschiderea lor din interior în orice moment, fără ajutor special. Trebuie să fie posibilă deschiderea uşilor atunci când locurile de muncă sunt ocupate.

În vecinătatea imediată a oricăror porţi destinate în principal circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru pietoni, cu excepţia cazului în care utilizarea de către pietoni a acestor porţi nu prezintă un pericol; astfel de uşi trebuie să fie marcate clar şi degajate în permanenţă.

Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilorPardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminenţe, dl înclinate

periculoase şi trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.Încăperile care cuprind posturi de lucru trebuie să fie izolate termic! ţinându-se seama de

tipul de întreprindere şi de activitatea fizică a lucrătorijSuprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trej pentru a se obţine

condiţii de igienă corespunzătoare.Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii despărţjteriHăgMzati integral din sticlă, din încăperi sau din

vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de cird^laţ^trlbuie să fie semnalizaţi clar şi construiţi din materiale securizate sau să fie separaţi de jcistiipBsiuri de lucru şi căi de circulaţie, pentru a preveni intrarea în contact a lucrătorilor cu pereţii şi raPir|| cauzată de spargerea lor în bucăţi.

Iluminatul natural şi artificialÎn măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fii

prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţii

trebuie amplasate în aşa fel încât să nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului deiluminat montat.

Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere ailuminatului artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitatisuficientă.

distanţă

crătorilor, căile de

libertatea de mişcare la postul de

înălţime şi un volum de aer suficiente, care să uncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau

scaun

Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte un risc de accidentare pentru lucrători. Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi, dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, să poată fi deschise manual.

Căile de circulaţie - zone periculoaseCăile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie

amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie.

Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.

Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asig minime de securitate pentru pietoni.

Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.

Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun circulaţie trebuie să fie marcate clar.

Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fAS naurl activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie [^:avăZpue*cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. Trebuie îuite 'măsuri corespunzătoare pentru i proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele perHulZonele periculoase trebuie marcate clar.Dimensiunile încăperilor şi volumul de aelucruÎncăperile de lucru trebuie să aibă o suj permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcl confortul acestora.

Dimensiunile zonei neocupate a»lpsjPfpl de lucru trebuie să fie calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă J|berj|j| aSlmişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă. Dacă acest lucru nu este posibil din motivI^|l|cli$|C| postului de lucru, lucrătorul trebuie să aibă suficientă libertate de mişcare în apropierea postului ima: lucru.

Încăperi pentru^Dacă securitatejisarillătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezenţei unui număr

mare de an|ajifi?iimpun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor, iccesibile. Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi

îilare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor. eril||lIntru odihnă trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi ătar corespunzător numărului de lucrători.perile pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor disconfortului cauzat de fumul de tutun.

Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă,

trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.

Femei gravide şi mame care alăpteazăFemeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat

în condiţii corespunzătoare.

îji funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, îensiunile şi caracteristicile echipamentului dl ^deplasările lucrătorului în

timpul activităţii, dl re pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea

:nilUj|fe, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor dl ui se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederili

Duşuri şi chiuveteTrebuie prevăzute pentru lucrători duşuri corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest lucru este

impus de natura activităţii sau din motive de sănătate. Trebuie prevăzute săli de duşuri separate sau o utilizare separată a sălilor de duşuri pentru bărbaţi şi pentru femei. Sălile de duşuri trebuie să fii suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îşi facă toaleta fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă corespunzătoare. Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă rece şi caldă. Atunci când duşurile nu sunt necesare, trebuie să fie prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi cu apă caldă, dacă este necesar) adecvate şi în număr suficient şi care să fie amplasate în apropierea posturilor de lufitu şi a vestiarelor. Din motive de decenţă, trebuie să existe chiuvete separate sau să fie asiguratăfUtI^^rei separată a acestora pentru bărbaţi şi pentru femei. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvet|isufltg|p&rati de vestiare, trebuie să existe o cale uşoară de comunicare între ele. Cabine de WC-urr|k chiuvete În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete, lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient dl WC-uri şi Ide chiuvete.

Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi pentru fămli sau utilizarei separată a acestora.

Lucrători cu disabilităţi5

La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama ,dfeJ.ufil&torii cu disabilităţi, dacă est! necesar. Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate HuMpcupate direct de persoanele cu disabilităţi.

Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă se real psihologice ale organismului uman, precum muncă, ale mobilierului de lucru, de miş distanţele de securitate, de dispozitivel asigurării confortului psihofizic.Eliminarea poziţiilor forţate modificare a poziţiei în tim optimizarea fluxului tehnologic reglementărilor în vigoare.4

Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune conceputecorespunzător caraciInsiicBIr antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se d^făş^Hă, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.

La locurillideImuncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloaci pentru lllzirI|lUclătolului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,

bănci).jme ntele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient

neniiUlSPliiirirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.

Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie dl distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.

Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de

manipulare corectă a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.

Cerinţe minime SSM pentru echipamentele de muncăCerinţele minime SSM pentru echipamentele de muncă sunt prevăzute în H.G. 1146 / 2006.Sistemele de comandă trebuie să fie sigure şi să fie alese ţinându-se cont de defecţiunile,

perturbaţiile şi constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.Pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o

acţiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop.Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă nici un rfsc

lucrătorii expuşi, aceeaşi cerinţă se aplică şi pentru:a) repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;b) comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (Se exemplu viteza,

presiunea etc.). IFiecare echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comanSăicare să permită

oprirea completă a acestuia în condiţii de securitate.Fiecare post de lucru trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care*să permită, în funcţie

de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de JmpnCi||fîe numai parţial, de aşimanieră încât echipamentul de muncă să fie în stare de securitate.

Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie spornire. Oprirea echipamentului de muncă sau a elementealimentarea cu energie a organelor de comandă respective t^b

Dacă acest lucru este necesar şi în funcţie de^pericmuncă şi de timpii normali de oprire, un echipament leiTuicde oprire de urgenţă.

Echipamentele de muncă şi elementele JOrj||CPmponente trebuie, dacă este necesar pentrusecuritatea sau sănătatea lucrătorilor, să fie s||bil$i|jl" prin fixare ori prin alte mijloace.

În cazul în care există riscul rup|jî|*slUllSplrgerii unor elemente ale echipamentului de muncă,situaţie care ar putea prezenta pericolassemiifkative pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuieluate măsuri de protecţie adecvate.

Dacă elementele mobile ale. unuiiecfiipameiî de muncă prezintă riscuri de producere de accidenteprin contactul mecanic, acestea trebuiesă fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care săîmpiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte depătrunderea în zonele periculoase. '

Protectorii şi dîSlpZljlVIle de protecţie trebuie:a) să fie de co|st^^cţie robustă;b) să nu ginlrIze riscuri suplimentare;c) să iufieţifăturaîe cu uşurinţă sau făcute inoperante;

d) săfie amplasate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;permită intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de

asemene!, pentru activităţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea caretrebuie realizată şi, dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie.

Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere a unui echipament de muncă.Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie uşor de perceput şi de

înţeles şi lipsite de ambiguităţi.Un echipament de muncă poate să fie utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru

care a fost realizat.Operaţiile de întreţinere trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de muncă este oprit.

Daca acest lucru nu este posibil, trebuie să fie luate măsuri de protecţie adecvate pentru executarea

prioritate faţă de comenzile de ase ale acestuia fiind realizată, fie întreruptă.

care le prezintă echipamentul de buie să fie prevăzut cu un dispozitiv

acestor operaţii sau pentru ca acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncă care deţine un program de întreţinere, acesta trebuie să fie respectat şi ţinut la zi.

Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinati separării de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.

Un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi semnalizare indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.

Pentru efectuarea operaţiilor de producţie, reglare şi întreţinere a echipamentelor de muncă, lucrătorii trebuie să aibă acces şi să rămână în condiţii de securitate în toate zonele necesare.

Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor Ilmp0irivl riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă.Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expuHriscurilor dl electrocutare prin atingere directă sau indirectă.Cerinţe minime aplicabile instalaţiilor şi echipamentelor de muncă ejInstalaţiile şi echipamentele de muncă electrice trebuie sa fie pra^taUfeifabricate, montate, întreţinute si exploatate astfel încât să asigure protecţia împotriva piripolăW generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate i n 11 uentelo^ I|x terni.

Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generatăidi l|fcipimentele electrice, trebuii prevăzute măsuri tehnice astfel încât: £

a) persoanele să fie protejate fata de pericolul de vătafaal|lalire poate fi generat la atingereidirectă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune; £

b) sil nu se producă temperaturi, arcuri electrice||SiiU|||dI|ţ|||^lre să pericliteze viaţa ori sănătatea

c) construcţia echipamentelor de muncăsăfi|!adl^vată mediului pentru a se evita producerea dl incendii si explozii;

d) persoanele şi bunurile să fie protejltl^contra pericolelor generate în mod natural dl echipamentul electric;

e) izolaţia echipamentelor electric: săfi| corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.Pentru asigurarea protecţieii|ppi||ivl pericolelor datorate influenţei externe, echipamenteli electrice

trebuie:a) să satisfacă cerinţele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitaţi lucrătorii şi

persoanele carlse află în mediul de muncă;b) să nu fie influenţate dl condiţiile de mediu, astfel încâtsă nu fie periclitaţi lucrătorii şi

persoanele care se afla in mediul de munca;c) să nu pericfitlzilucrătorii şi persoanele care se află în mediul de muncă, în condiţii previzibili de

suprasarcinăLa instalaţii!:!! echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin

atingere d^ctatribuie să se aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri organizatorice.Pmr;Aprotecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele

măsuri I^ehm'le•ajUoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor si

echipamentelor electrice;b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;c) îngrădiri;d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua

lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;f) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecţie;

cţi||împotriva electrocutării prii i 'mijloace de protecţie tehni ce, itecţie cu măsuri de protecţie ctă trebuie aplicată o

măsură de măsură de protecţie suplimentară, ele două masuri de

protecţie trebuie

Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarelemăsuri organizatorice:

a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să sefacă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrulrespectiv;

b) executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru;c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;f) organizarea si executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie|îmlp|riva

atingerilor directe.La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie electr! ervenţiile

sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru:a) instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);b) atribuţii de serviciu (AS);c) dispoziţii verbale (DV);d) obligaţii de serviciu (OS);e) propria răspundere (PR).La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru

atingere indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numaifiind interzise înlocuirea masurilor şi mijloacelor tehniorganizatorice. Pentru evitarea electrocutării prin atingprotecţie principală, care să asigure protecţia în oricecare să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţi|||pi ialese astfel încât să nu se anuleze una pe ceafaftă.

Pentru protecţia împotriva atingerii indij|i|| trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitaîe TFJS;b) legarea la pământ;c) legarea la nul de protecţie;d) izolarea suplimentară^e pr .aplicată utilajului, în

procesul de fabricare;e) izolarea amplasamen'f) separarea de protecţie;g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.La instalaţiile şi eflfaipmmenîele de muncă electrice, valorile de calcul, precum şi limitele admiseale curenţilor prin cprlul|pmUlui- ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale

tensiumioilae lucru trebuie să fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.EchipamenŞîuţjde muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie trebuie să aibă asigurată protecţia

împotLilalîingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi să fie prevăzut/prevăzută, din fabricat|e- cuW izolaţie suplimentară, dublă sau întărită.

Echiplmeitul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie trebuie să aibă asigurată protecţia 'împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi să nu producă o tensiune mai mareSecât tensiunea foarte joasă de alimentare.

Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice pot să fie recepţionate şi puse în funcţiune numai după ce s-a constatat că s-au respectat reglementările şi regulile tehnice aplicabile.

Mijloacele şi echipamentele electrice de protecţie trebuie să fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementarilor şi regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări şi apoi periodic (în exploatare).

La lucrul în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, care constituie singura măsură tehnică de protecţie, cumulate cu măsurile organizatorice.

Lucrările fără scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi a echipamentelor electrice trebuie să fie executate de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.

Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice trebuie să fie exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securităţii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii trebuie să se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securităţii muncii, pe baza de examen medical, psihologic şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de securitate şi sănătate în

b. analizatorul auditiv - deplasarea temporară subiecţi la

sfârşitul activităţii

acidului

itive cu 5-10 decibeli pe frecvenţele înalte la de 35 % dim

2. Indicatori endocrini- modificarea concentraţiilor urinare sau/şi serice ale catecolaminelorş sau vanilmandelic- modificarea concentraţiei hormonilor corîicosteroizi (serica sau salivari- modificarea concentraţiei prolactinei aceste modificări sunt relevante la semnificaţie statistică

3. Indicatori biochimici- creşterea trigliceridelor serice, glicemiei, a colesterolului Total, a fibrinogenului, scăderea colesterolului HDL, a

timpului de coagulare

4. Indicatori psihofiziologicia. analizatorul vizual- acuitatea vizuală, acomodarea şi converge- Câmpul vizual, simţul cromatic, vitez|’- Mişcări oculopalpebrale (clipiri/mim

Indicatori ai stării de sănătate în suprasolicitarea neuropsihică

1. Indicatori fiziologici- modificări EKG (tulburări de ritm şi conducere, denivelări ale segmentului ST-T- variabilitatea

frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale

(semnificaţie statistică la de 35 % din

subiecţi)5. Indica to ri

psihologicia) timpul de reacţiela \îimu1i vizuali, auditivi şi/sau combinaţi

b) frecvenţa critică d|fUziune a imaginilor luminoase pe retinăc) coordonare! ps^^otoried) reffexufygcîro-dermale) voluAul-idisîribuţia şi concentrarea atenţieif) mlmojlIlde scurtă durată şi medieg) Wa|d ameiîul proceselor nervoase superioare (analiza, sinteza, raţionament, gândire-

reprezeiiîirespaţială)

6. Indicatori psihocomportamentalia) frecvenţa acuzelor raportate (psiho-afective, neurovegetative, senzitiv-senzoriale, tulburări de somn

şi inserţie socială)b) neurotocism, anxietate, oboseală, hiper-hipoactivare, sdr.Stresdependente de “burn out, mobbing, tense”c) modificarea dinamicii şi structurii personalităţii la 35 % din subiecţi

Afecţiuni multifactoriale în care stresul e factor etiopatogenic:

eii periodicn dinamică (la începutul şi sfârşitul

Pentru o mai bună r||vanţ|, se vor interpreta statistic rezultatele examinărilor, în dinamica şi în funcţie de procentul

subiecţilor cu rezultate modificate.

> Neuroză> Cardiopatia ischemică> Hipertensiune arterială> Ulcer digestiv> Diabet zaharai> Astm bronşi!> Tireotoxicoză> Manifestări alergici> Artrită> Migrenă> Tulburări funcţionale genitale (amenoree de stresO> Psihoexodermatiti> Neurodermiti

Factori de risc profesional in activitatea didactică :

> Efort şi suprasolicitare neuropsihică, stres> Suprasolicitare vizuală> Zgomot (locuri de muncă cu suprasolicitare nuro> PulberiExaminări propuse pentru examenul medical- Examen clinic general = măsurare şi frecv activităţii)- Electrocardiograma- Examen psihologic (indicatori psihif|Ziil'igil, psihologici sau/şi psihocomportamentali)- Indicatori biochimici (eventual şL|rdO!iinI) ai suprasolicitării neuropsihici- Ex. oftalmologic (investigareijiUuril|funcţiilor vizuale)

- audiometrie

- Probe funcţionale venH

Identificarea factorilor de risc şi măsuri propuse pentru evitarea producerii acestora

Factori de risc identificaţi

5

Forma concretă de manifestare a factorilor de risc

Consecinţă *’ **

5maximă

Nivelparţial de

0 5

1 riscFactori de risc electric Electrocutare prin atingere directă: conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită/ umedă; fire desprinse^ atingeri ale reţelei electrice; tablou! electrice fără protecţie.

3

Electrocutare prin atingere indirectă s|u prin apariţia tensiunii de pas :- legături la instalaţia de împimf|j|i| cu grad ridicat de coroziun,' .fără p^lu|i de

- i zolaţii străpunse %5cideital şi scurgeri

' Deces 3

Factori de risc mecanic Cădere la acelişi nivel prin dezechilibrare şi/sau împi^-î^|j|-l%lunecare, ciocnire - suprafeţ|^|uiI|pase, denivelate.

ITM 3 - 45 zile

3

A|un|C|jeall^ scări la urcare şi coborâre. Deces 3Suprasolicitare fizică A

e ' \Dureri >tausculo-scheletale datorate poziţl^ide lucru vicioase.

ITM 3 - 45 zile

2

(Suprasolicitarea în faţa ecranului de ^vizualizare.

ITM 3 - 45 zile

2

Suprasolicitareipsih^^1^’ Suprasolicitare psihică datorită concentrării permanente, operaţiilor repetitive, monotonia muncii.

ITM 3 - 45 zile

3

Îmbolnăviri datorate l ucruiuiiînlcom uiitate

Posibilitatea transmiterii bolilor datorită utilizării în comun a echipamentelor de lucru.

ITM 3 - 45 zile

3

Incen^^ provocat de instalaţia electrica, ţigări

Datorită nerespectării normelor PSI. Deces 3

Accidentarea în timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers

Nerespectarea traseului declarat şi a regulilor de circulaţie.

Deces 3

ilictroizolante ale părţilor

Măsuri de prevenire şi protecţie

Nr.crt. Factori de risc Măsuri propuse / Nominaliz măsurii

Electrocutare prin atingere directă: conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită/ umedă; fire desprinse; atingeri ale reţelei electrice; tablouri electrice fără protecţie

Pentru protecţia împotrividirectă trebuie să fiitehnice:a) acoperiri cu m<

1. iroCUia^i prin atingeri zatifcurmătoarele măsuri

2. Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariţia tensiunii de pas :- legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză;- izolaţii străpunse accidental şi scurgeri de condens.

active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;

c) îngrădiri;d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;e) realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare.Pentru protecţia împotriva atingerii indirecte trebu^să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de SICU!'!!!! TFJS;b) legarea la pământ; jj r*c) legarea la nul de protecţie; # ®

d) izolarea suplimentara de protecţ^, aplicită utilajului, în procesul de fabricare;

e) izolarea amplasamentului^,f) separarea de protecţie;^ l*"

g) folosirea miiloac!fifad|,^rotlcţie electroizolante. Pentru protecţia împotrivi 'electrocutării trebuie să fie realizate următ.oiţelijmăsuri organizatorice:

a) executare^ |nt|rVlnţiilol la instalaţiile electrice (depanări, 'iipaiaii,' ricordări etc.) trebuie să se facă numai^iii către ifplrsonal calificat în meseria de ^ecMcianiautorizat şi instruit pentru lucrul respectiv; b^|laBO|lrea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare fintiiV|enţ;ie la instalaţiile electrice;

c) glorificarea zilnică, înainte de începerea lucrului a ||chipamentelor;

d) verificarea periodică conform prescripţiilor tehnice a mijloacelor de protecţie şi a echipamentelor tehnice la societăţi autorizate.

3. Cădere la acelişi n^el prin dezechilibrare şi/gaju împiedicare, alunecare, docnH!^- suprafeţe alunecoaslldeniveiate.

Măsuri organizatorice: delimitare căi de acces, menţinerea suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie, marcarea denivelărilor, a obstacolelor; uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii; curăţenia în încăperi să se efectueze în afara programului de lucru; dimensiunea încăperilor să corespundă numărului de persoane; să nu existe fire sau cabluri care să împiedice deplasarea;

4. Alunecarea pe scări la urcare şi coborâre.

Măsuri organizatorice: curăţenia să se efectueze în afara programului de lucru; căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă să fie semnalizate n mod corect şi neblocate;

5. Dureri musculo-scheletale datorate poziţiei de lucru vicioase.

Măsuri tehnice: amenajarea locului de muncă trebuie să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare; scaunul trebuie să ofere o poziţie confortabilă a corpului, mişcare liberă;înălţimea scaunului şi a spătarului reglabile cu uşurinţă; echipamentele cel mai

Instrucţiuni proprii pentru Departamentele Secretariat şi Contabilitate (secretari,economişti - contabili)

des utilizate să poată fi uşor de accesat.Măsuri organizatorice: pauze corespunzătoare sau alternarea activităţilor.

6. Suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare

Măsuri tehnice: imaginile pe monitoare să fie bine definite cu posibilităţi de reglare, fără fenomene de reflexie care deranjează ; să se respecte distanţa de 50 - 80 cm între ochi şi ecran ; videoterminalele vor fi astfel amplasate astfel încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină (naturală şi artificială) ; ferestrele să fie prevăzute cu jaluzele care să reducă lumi|l|pe ecran.Măsuri organizatorice: planificarea sarci|i|for astfel încât folosirea zilnică a ecranului de'0izualiZije să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare; duriîi-jellăl de lucru în faţa ecranului să fie mai mică de Î6 orâ;pe zi ; problemele de vedere ale lucrătorilor - ■să fie - monitorizate în mod

7. Suprasolicitare psihică datorită concentrării permanente, operaţiilor repetitive, monotonia muncii.

Măsuri tehnice: software-ui trebuie să fie uşor de utilizat şi adapî|j||1^l^ui de cunoştinţe şi experienţei operatorului. ^Măsuri pjg|mZ|tPrî|I: planificarea sarcinilor astfel încât activitlîea săifTC întreruptă periodic prin pauze sau mhimbări 'de'activitate, care să reducă suprasolicitarea; dondiţiil^ -de microclimat, iluminat şi zgomot vor fi cele aprevlzute de reglementările în vigoare pentru locuri de muncă cu nivel ridicat de concentrare a atenţiei.

8. Posibilitatea transmiterii bosfor datorită utilizării î|.t comui echipamentelor de lucru

^Măsuri tehnice: se va asigura fiecărui operator echipament de lucru individual (căşti, microfoane), în cazul în care nu este posibil se va asigura dezinfectarea echipamentului.Măsuri organizatorice: control medical periodic.

9. Incendiu provociî\de "instalaţia electrică, .^Sls^igăr^l datorită nerespecjăjll normelor PSI.

Măsuri tehnice: dotarea locului de muncă cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu.Măsuri organizatorice: respectarea regulilor de fumat în incinta unităţii şi a regulilor de semnalizare din instrucţiunile SSM.

10. Nej|speCtlrea traseului declarat şi ,<|lejuiilor de circulaţie.

Măsuri organizatorice : respectarea traseelor trecute în fişa de protecţie ; respectarea regulilor de circulaţie stabilite de legislaţia în vigoare ; atenţie sporită.

Amenajarea locului de muncă

Art. 1. Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentala şi posturală.

Art. 2. Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi eficace, f|i|ivelul de performanţe cerut.

Art. 3. Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de cerinţe şi situaţii.

Art. 4. Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile^ntropoiuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare diferij|lor ^femen# componente ale acestuia. (fig. 1)

acti^viîăiţiil|,”t*

Afî%. Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucra la altul, este indicat să se prevadă elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a uşura mişcarea (de ex. o canelură sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere) .

Art. 7. Distanţele şi unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerinţele sarcinii de muncă şi în conformitate cu poziţia de lucru standard. (fig. 2) .

Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul

eflexiile şi efectul de e ar fi înălţimea ochilor

direcţii de privire înclinate

Art. 8. (l) Pentru a păstra o poziţie de lucra confortabilă şi pentr orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecra deasupra planului de lucru.

(2) Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundanur între 10 şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilţ

Art. 9. înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpufutlij|rii un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 90°.Art. 10. În poziţie aşezat, distanţa dintre planul de*’i lucru^şi suprafaţa de şedere trebuie să fie cuprinsă între 200 şi

260 mm.sflts§tatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ im.late încât direcţia de privire să fie paralelă cu Sursele

inale vor fi amplasate între şirurile de corpuri de iluminat

Art. 11. Ecranul, suportul de documegale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 6

Art. 12. Videoterminalele vor fi asde lumină (naturală şi artificială) .

Art. 13. Posturile de muncădin încăperea de lucru.

Art. 14. (l) VideoterminaleHligr fi amplasate la distanţă faţă de ferestre.(2) În cazul în care^iyideoţeiminalele sunt amplasate în încăperi in care se desfăşoară şi alte

activităţi, în apropierea fereitrelo? vor fi amplasate posturile de lucra ce nu necesită activitate la ecran.(3) Suprafeţeleivitratenu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatoruluiArt. 15. Se v^evRillpe cât posibil, amplasarea videoterminalelor în încăperi cu suprafeţe vitrate

de mari dimensiunii. Dacă acest lucru nu este posibil, în cazul încăperilor mari, cu suprafeţe vitrateimportante, .dLsplisi!.pe mai mulţi pereţi, se vor lua măsuri adecvate pentru mascarea zonelor culuminanţă^Tldicira^pereţi mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.) .

Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;

bysă se elimine posibilitatea basculării planului de lucra;c) să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă şi deci, de rănire;d) să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.Art. 17. Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se

asigure:a) accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă;b) accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la poziţiile

cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă;c) un spaţiu de lucra care sa răspundă nevoi lor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi

cunosc şi

ai de către

onului corespunzător de pe panoul

)ament după revizii sau reparaţii se va face numai după sau reparaţi a

confirmă în scris că echipamentul respectiv

Art. 19. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de caicul pe care pentru care nu au instruirea necesară.

Art. 20. (l) Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi sefecjuită n personalul autorizat în acest scop.

(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul, săllmîervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,l$mstafliii de c1imatizare sau li orice alte instalaţii auxiliare specifice.

Art. 21. La punerea sub tensiune a calculatoarelor ele|jjpmil^sl vor respecta, în ordine următoarele prevederi:a) verificarea temperaturii şi umidităţii din sală;b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;c) punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin

unităţii centrale; ,ife

prin acţionarea butoanelor corespunzătoare documentaţia tehnică a calculatorului. toarelor electronice se va realiza în succesiunea

d) punerea sub tensiune a echipament de pe panourile de comandă, HI succesiunea*Art. 22. Scoaterea de sub tensiune inversă celei prevăzute la punerea sub te|Art. 23. Punerea în funcţiune a ului ce personalul autorizat să efe||uez||fev este în bună stare de funcţionArt. 24. Se interzice îndepăfj|j||'lâispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.Art. 25. Se interzicM efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul. JL. \ Art. 26. (1) FU^OIIIII echipamentelor de calcul va f$ permanent supravegheată pentru a se putea interveni imliiat'

cese produce o defecţiune.

(2) Se mtlfZ|c||contmuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a-acestuia?*

(3) . R|med!llea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta vi

fi oprjî.ş.iise'va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.AIL^. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură li pământ.Art. 29. înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat în acest scop.- înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinării şi înălţimea spătarului scaunului.

de intimitate.Art. 18. (1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să i respecte următoarele condiţii:a) să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucra sau pe sol;b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor,

inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;c) să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucra.(2) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces tară a fi protejaţi împotriva deteriorări lor

mecanice.Exploatarea echipamentelor de calcul

Art. 38. Mobilierul de lucru trebuie conceput şi realizat în funcţie de caracteristicile

Cerinţe pentru mobilierul de lucru

e rece la atingere sau ate de

mişcare şi o poziţie

Art. 47. (l) Scaunul trebuie prevăzut-

basculare de câteva grade spre înainte a su înclinate (caz în care bascularea scaunuli

(2) Mişcările scaunului prin m anterioare a scaunului. j.

Art. 48. (l) Spătarul scaun!»!! f(2) Spătarul trebuie să spriji fie

convex în regiunea lombară p£n(3) Se va evita cu.Art. 49. Unghi ‘

antropofuncţionale ale utilizatorilor şi de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât să asigure acestora libertatea mişcărilor, o poziţie de lucru corectă, confortabilă şi o performanţă ridicată.

Masa (planul) de lucru

Art. 39. Planul de lucru va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.Art. 40. Lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm.Art. 41. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexiile. Sunt con cate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă.Art. 42. (1) Mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm.(2) În condiţiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai i (^persoane,mesele vor fi; reglabile în înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 ®m.-(3) Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferi^a planul de lucru va fi de 700 mm.Art. 43. Materialul din care este confecţionat planul de lucru nu să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorArt. 44. Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului confortabilă.Art. 45. (l) înălţimea scaunului trebuie să poată fi reglat(2) Mecanismele de reglare a înălţimii scaunului tlel fe^să poată fi acţionate cu uşurinţă şiconcepute astfel încât să nu fie posibilă o modificare inyall|nţ ră^jpălţimii scaunului.Art. 46. Atunci când înălţimea scaunului nu p^atef^e ată^ntii a se adapta unor utilizatori de talie mică, se va

prevedea un reazem pentruism de basculare astfel încât să fie posibilă o 'de

şedere şi să poată fi adoptate poziţii de lucru !ă funcţioneze sincronizat cu înclinarea spătarului) .■ de basculate nu trebuie să modifice înălţimea marginii

ie să fie reglabil atât ca înălţime cât şi ca înclinare. na lombară, umerii şi partea superioară a toracelui şi trebuie să a deveni plat sau concav mal sus. excesivă a spătarelor.cularea suprafeţei de şedere a scaunului trebuie să funcţioneze simultan

cu unghiul spătarului, TdBbrminând o basculare pozitivă atunci când spătarul este înclinat, dar nu o basculare excesivă.care să deranjeze la aşezarea sau ridicarea de pe scaun.

Art. 5044)» este necesar, locul de muncă va fi prevăzut cu reazem pentru picioare.(2) ReazemU trebuie poziţionat pe sol şi trebuie să prezinte stabilitate.(3) Suprafaţa trebuie să fie antiderapantă şi să prezinte o mărime suficientă pentru a permite libertate-

de mişcare (lăţime mai mare sau egală cu 450 mm şi adâncime mai mare sau egala cu 350 mrn) .(4) înclinarea suprafeţei de sprijin trebuie să fie reglabilă între 0° -15°,

Cerinţe privind interfaţa calculator/operator

Art. 51. La proiectarea, selectarea şi modificarea software-ului precum şi la proiectarea sarcinilor de

utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta următoarele prevederi:a) software-ul trebuie sa corespundă sarcinii de lucru;b) software-ul trebuie să fie uşor de utilizat şi adaptat nivelului de cunoştinţe şi experienţei

crare automată a datelor, se vor licroclimat fiind cele prevăzute îm

operatorului; orice facilitate de verificare cantitativă sau calitativă va fi adusă la cunoştinţa operatorilor;c) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi ritm care să fie adaptate operatorilor;d) principiile ergonomice ale software-ului trebuie să fie aplicate, în special, 1a prelucrarea datelor de

către operator.

Iluminatul

Art. 52. Iluminatul încăperilor de lucru va f$ proiectat în funcţie de caracteristicile sarii de e ş$

muncă şi Iluminat cerinţele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de iiumi UD contrast adecvat între ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe vizuale ridicaîi %w/

Art. 53. Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevăzute în Normele generalll|j|| protecţie i muncii.Art. 54. Ferestrele vor f$ prevăzute cu un sistem corespunzător de protecţie pg||biL Art. 55. Posibilele reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postuiuiide muncă, vor fi evitate corelând caracteristicile teimice şi amplasarea surselor de lumină cuiimimajarea încăperilor ş$ posturilor de muncă.

Microclimat

Art. 56. In încăperile în care se desfăşoară activităţi, asigura condiţiile de confort termic, valorile parametrii!Normele generale de protecţie a muncii.

Art. 57. Atunci când este necesar un microc|$^t|Sjf^t sUitrolat, se va urmări să nu se creeze curenţi de aer supărători. Umiditatea aerufui vi||.f$ mii mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor.

Art. 58. Echipamentul aparţinând postuiuild^ lucru nu va produce o căldură excesivă, care să producă: disconfortul lucrătorilor.

Zgomot

Art. 59. (1) Zgomotul emjl|jd|•rechipamentele care aparţin postului de muncă un trebuie să distragă atenţia şi să perturbe comunicarea verbală.

(2) Nivelurile de zgomot vor f$ cele prevăzute HI Normele generale de protecţie a muncii, pentru locuri de muncă cu nivel rid^t de concentrare a atenţiei.

Art. 60. Imp^pamtUe de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor f$ aşezate în încăperi separate de sili ||lluiatoarelor, izolate fonic şi prevăzute cu geamuri transparente pentru a faciliti vizualizarealljpcISUlUi de imprimare.

Art.inllalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creşteresemnif^l|liyi (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.

Radiaţii

Art. 62. Toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, în conformitate cu reglementările normelor generale de protecţie a muncii.

Substanţe periculoase

Arî. 63. Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile dim

punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.

onceput din

efinitive numai în

;nipament (instalaţie) de

acesiir(aceasta) trebuie să fie prevăzut(ă) cu două bornele de alimentare cu energie electrică, pentru alimentare a

echipamentului (instalaţiei) şi a doua terior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare

Utilizarea energiei electrice

Art. 64. Pentru menţinerea nivelului de securitate a instalaţii lor electrice de utilizare şi a componentelor acestora, unitatea în exploatare trebuie:

a) Să deţină (să întocmească) instrucţiuni proprii privind măsurile de protecţia muncii la exploatarea acestora;

b) Să deţină (să întocmească) fişe tehnologice privind întreţinerea şi repararea mşialgţiilorelectrice; / %

c) Să întocmească evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare-ţa? verificările profilactice din punct de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare.d) Să menţină pe durata exploatării instalaţiilor menţionate la nivelul . proiectare;e) Să realizeze eventuale extinderi ale instalaţiilor electrice provizj condiţiile respectării prevederilor din normele de protecţia muncii.Art. 65. (1) Obligaţiile celui care proiectează, produce sau livre clasa 1 de protecţie sunt următoarele :

a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie|neces|are creării unui curent de defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi ap^^a%Bef tensiuni periculoase pe masele echipamentului (instalaţiei), curent de defect care să producă deconectarea echipamentului (instalaţiei) sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuij|ţltţiSI prin alte protecţii corespunzătoare. Posibilitatea executării legăturilor de protecţie treb|ieiiă■iiiaiigl^e astfel:- în cazul unui echipament (instalaţie) borne de masă: una în cutia de borne, lâ racordarea conductorului de protecţie din c bornă pe carcasa echipamentului (instal la pământ sau la altă instalaţie de protecţie;

- în cazul unui echipament mpbll|sial^ portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut d!%jfişăi(jgţicher) cu contact de protecţie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie priM care^ă-se lege masele echipamentului de contactele de protecţie ale fişei (ştecherului).

b) echipamentul!^nltaSţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiuni ^

(2)Cel calLploiectează- produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II de protecţie trebuie să-i ■asigur^eiain fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii di^cte'arpieselor aflate normal sub tensiune.

(3) iQM i»aţiile celui care proiectează, produce sau livrează un echipament (instalaţie) de clasa II depgecţie sunt următoarele:

a) j-să asigure alimentarea echipamentului (instalaţiei) la o tensiune foarte joasă;b) - echipamentul (instalaţia) să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă;c) - echipamentul (instalaţia) să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate

normal sub tensiune.Art. 66. Este strict interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este

strict interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică.Art. 67. (1) Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul reţelelor de

joasă tensiune izolate faţă de pământ.

istem de semnalizare i ării rapide a acestora. pământ

trebuie stabilită

faţă de pământ, în afară uie legată separat la o priză de grupate în acelaşi loc. e de

alimentare trebuie să fie alese tre acestea şi instalaţiile de protecţie

(2) Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuiesă fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva incintă.

Art. 68. Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai dupăverificarea continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să corespundăprevederilor standardelor în vigoare (STAS 12604 - nu este în normă)

Art. 69. Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unor tensiuni de atingere şi depas mai mici decât valorile prevăzute în standardele în vigoare. Totodată, protecţia trebuie să asiguredeconectarea (separarea) sectorului defect.

Art. 70. Rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ trebuie să aibă o astfel de, valoareîncât să asigure deconectarea la un timp mai mic de 3 secunde; când nu este asigurată deconecl|rea-tensiunea de atingere şi de pas sub limita admisă pentru timpul de declanşare mai mare de ^munde-respectiv mai mică de 50V.

Art. 71. În cazul reţelelor izolate faţă de pământ trebuie să li se menţinpiîn funflionare umdispozitivul pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi car® să|^i|mnafjzeze sau sădeconecteze punerile la pământ.

Art. 72. În instalaţiile izolate faţă de pământ, prevăzute numaipunerilor la pământ, personalul de exploatare trebuie să acţioneze în seDurata maximă în care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu ode către conducerea unităţii prin instrucţiuni proprii, însă nu maiArt. 73. În toate locurile foarte periculoase unde se folosesde legarea la reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărupământ locală, care poate să deservească două sau mai mulArt. 74. Prizele şi fişele de conectare a receptoafafofcu contacte speciale de protecţie pentru asigurareaprin legare la pământ.

dare a primului

A. Stopul cardio-respirator

ţiei şi a circulaţiei; obturarea căilor

Măsuri privind acordarea primului ajutor la locul de muncă

Fiecare lucrător este obligat să cunoască principiile generale de organizan-şi ajutor la locul accidentului.

Primul ajutor până la sosirea personalului specializat este djfefiq|tjat-^ti funcţie de natura ş$ consecinţele accidentului astfel :

neregulată, respiraţie superficială sau prea adâncă- or de sânge de pe cap şi gât, coloraţia vânătă i dente, imobilizarea

toracelui, circulaţia de aer

Stopul respirator- cauze: insuficienţa oxigenului în aerul inhalat; respiratorii;- semnele tulburărilor respiratorii: respiraţ: respiraţie zgomotoasă sau dificilă, congestiom buzelor, urechilor şi unghiilor, transpiraţii a nemaiputând f$ auzită sau simţită;

- mod de acţiune - se aplică ns£irlţia|irjif$cială după cum urmează: aprecierea capacităţii de răspuns a victimei; deschid|fe|||ăllPj|„;■reslimtorii, verificarea existenţei respiraţiei; ventilarei plămânilor (prin respiraţie gură-fagură^au gură la nas); verificarea existenţei pulsului (în cazul în care pulsul nu se simte vom proceda urgent-f! masajul cardiac extern)

Stopul cardiac- cauze: edemulfoulIEoiir acut; embolia pulmonară; infarctul miocardic; tamponada cardiacă;- semnele stoiululillrdiac sunt oprirea respiraţiei şi activităţii inimii;- mod dlLa|ijune: masajul cardiac extern care constă în compresiunea toracelui în zoni precordială

prii exercitarea unei presiuni directe asupra inimii într-un ritm de 50-60 apăsări pe minut.O dală începută, reanimarea cardio-respitatorie trebuie continuată până când se obţine o revenire

spontlii|||ljUlsului şi respiraţiei sau victima este preluată de alţi salvatori mai calificaţi.

B. Pierderea cunoştinţei

- cauze: traumatisme cranio-cerebrale; comoţie cerebrală; contuzie cerebrală; otrăviri, intoxicaţii profesionale prin inhalare sau ingestie; insolaţie şi şoc caloric; boli ale sistemului nervos central (epilepsie); boli metabolice (diabet)

- manevre de prim ajutor: eliberarea căilor respiratorii; lărgirea hainelor în dreptul gâtului, toracelui şi taliei; stabilirea cauzei care a produs pierderea cunoştinţei şi acordarea primului ajutor în funcţie de cauză.

Nu se administrează nimic pe gură unei persoane inconştiente.

C. Plăgi, hemoragii

Plaga (rană, leziune) = întreruperea continuităţii unui ţesut (piele, mucoase, ţesuturi maiprofunde)

- cauze: lovituri sau contuzii; zdrobiri; tăieturi; înţepături; muşcături; împuşcături- măsuri de prim ajutor: combaterea hemoragiei (pansament compresiv sau aplicarea garoului);

prevenirea infecţiei (toaleta plăgilor şi dezinfectarea cu alcool, tinctură de iod, rivanol, apă oxigenată);combaterea durerii (algocalmin, antinevralgic); combaterea şocului (extraveral, diazepam etc)

Hemoragia = revărsarea sângelui în afara vaselor sanguine ca urmare a ruperii, tăierisau zdrobirii.

- cauze: traumatisme;- simptome:

paloare rece şi transpirată; puls accelerat; ameţeli, dureri de cap, vâ JP-în urechi;sete, greaţă; nelinişte, teamă.

Hemoragiile sunt: arteriale (sânge roşu deschis care ţâşneşte ritmic o, Iu bătăile inimii);venoase (sânge roşu închis care curge în jet continuu); capilare (sânge roşu ntitate redusă caremusteşte sau picură).

Hemoragiile sunt interne sau externe.Prim ajutor = oprirea hemoragiei: de la sine la hemoragie mi:căi-j|^lpla compresiune realizată

printr-un pansament compresiv; la hemoragii mai mari ale memb^lor ite aplică garoul (tub, bandă decauciuc, curea, cravată etc). Garoul nu poate fi menţinut maij1mulţidi o oră, de aceea trebuie notate oraşi minutul aplicării sale pe un bileţel atârnat de garou.

Fractura = întreruperea continuităţii un|Cauze: traumatisme de intensitate mara|(căCele mai frecvente fracturi sunt urmai sportive.Fracturile pot fi: compleJe şi unice sau multiple.Principalele semne ale fract

funcţională, scurtarea membrului, sau frecătura.

Primul ajutor:,- nu trebuie 4^ se"iSc|ioneze brutal; victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobili

zareafracturi i;- se acţHoneazăila locul accidentului astfel: dacă fractura prezintă hemoragie se va trece la oprirea hemoragieijşi

paiSarea rănii; se administrează obligatoriu un calmant; se imobilizează focarul fracturii cu ajutCluljJţelelor improvizate (scândurele, placaj, şipci, cozi de mătură etc.) sau special confecţioiaie.

Electrocutarea este trecerea nemijlocită a curentului electric prin ţesuturi şi organe iar locul de pătrundere şi ieşire a curentului electric este întotdeauna însoţit de leziuni specifice ca de exemplu: la locul de intrare se constată de obicei o escară (arsură) profundă şi de mică întindere în timp ce la locul de ieşire pot fi văzute leziuni tisulare (scurgeri de sânge) extinse.

Factorii de gravitate a leziunilor produse de electrocutare:Gravitatea leziunilor produse de electrocutare este în funcţie de intensitatea, tensiunea şi de

E. Electrocutarea

ării

ide la înălţime, lovituri, striviri, izbiri, răsuciri) îcidentelor de

muncă, de circulaţie şi a activităţilor

fe; cu deplasare şi fără deplasare; închise sau deschise;

lor sunt: semne de probabilitate = durerea, deformarea, impotenţa acturat şi vânătaia; semne sigure = mişcarea anormală şi crepitaţia

natura curentului electric (continuu sau alternativ - cel alternativ fiind mai periculos) şi de rezistenţa pe care o opune tegumentul (mai mică la umiditate).

Care sunt manifestările locale ale electrocutării?Manifestările locale ale electrocutării sunt: arsura electrică, coagularea intravasculară, miozita necrozantă

(arsură musculară).Care sunt manifestările generale ale electrocutării?Este foarte important de cunoscut calea urmată de curentul electric fiindcă dacă acesta trece prin organele

vitale consecinţele sunt foarte grave.Efectele electrocutării se manifestă prin:a) contractura muşchilor şi rigiditatea întregului corp care nu se poate elibera singur de|llem|ntul electric atins;b) rigiditatea cutiei toracice care împiedică mişcările respiratorii şi care duc^la sincopă respiratorie urmată de sincopă cardiacă şi moarte;c) hemiplegie (paralizia membrelor);d) atrofie optică (orbire);e) afazie (imposibilitatea de a vorbi);f) blocaj renal;g) leziuni digestive ca: necroză pancreatică sau ulcer de stresCum trebuie să procedăm în caz de electrocutare?a) Întrerupem curentul electric de la sursă sau îndepărtăm conductorul electricb) Îndepărtăm accidentatul de sub acţiunea curentului e^tjATENŢIE! Salvatorul va avea grijă să nu se electrocOtezp gfiînsuşi (nu se apucă electrocutatul de părţile descoperite).

Scoaterea victimei de sub influenţa curentuluL|fIc|rî|^e polte efectua acţionând de la distanţă cuo prăjină, scândură sau alte unelte de lemn s|u pf^ftic sUcu mâna protejată de mănuşi de cauciuc sau de o haină groasă şi uscată. j!lL

Nu se recomandă acoperirea victimei A pământ deoarece acest lucru nu are nici un efect ba dim contră se întârzie acordarea eficientă a pj^aufuiijutor.

Care sunt măsurile medicale uftrebuiesc luate în caz că electrocutatului i-au fost afectate organele vitale?a) anunţăm urgent serviciuiide 'ambulanţă;b) începem imediat manevreţkderesuscitare cardiorespiratorii care cuprind două componente:

respiraţie gură la gură sau gură l|^is şi masaj cardiac extern.După ce victima dă semne că îşi revine, în vederea combaterii şocului îi administrăm pe gură o soluţie

salină 5%, ma|prlpsio lingură de sare de bucătărie dizolvată într-o cană de 250 ml de ceai sau apă caldă.

F. Degerăturii turile = sunt leziuni locale datorate acţiunii frigului sau zăpezii asupra corpului omenesc. Apajla extremităţile corpului: mâini, picioare, urechi, nas. Ele pot f$ superficiale sau

profunde.-Simptome: În stadiile incipiente sunt nedureroase şi greu de observat; pe măsură ce îngheţarea

progresează pielea capătă un aspect alb-gălbui, de ceară, şi progresiv apare pierderea sensibilităţii.

Primul ajutor în astfel de cazuri constă în: presarea continuă şi fermă cu o mână caldă, respirarea asupra părţii degerate, fricţionarea zonei degerate cu alcool sau o mănuşă.

La degerăturile profunde se impune asistenţă medicală imediată precum tratarea şi pansarei flictenelor (băşici).

Pentru prevenirea degerăturilor se recomandă ca pe timpul expunerii la frig să se poarte echipament corespunzător lejer şi călduros, să se efectueze mişcări continue; se interzice consumul băuturilor alcoolice; se recomandă consumul ceaiurilor calde şi puţin îndulcite.

ţiei de securitate şi sănătate în

Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectjmuncă

Obligaţii ale lucrătorilor în domeniul securităţii şi săBjătăţiiisn muncă:- să cunoască caracteristicile şi modul Ofe exploatare» mijloacelor tehnice din dotare;- să-şi însuşească şi să respecte preveOiriJei%gislatiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

specifice;- să participe la toate instructajele p!anllCsţi- să manifeste receptivitate şi responsabilitate;- să poarte pe timpul serviciului echipamentul individual de lucru şi de protecţia muncii

corespunzător activităţii de înd^plin^ anC|impului- şi stării vremii şi să manifeste grijă faţă de acesta;- să comunice imediat an§jţ3lulur orice situaţie care poate constitui un pericol sau accidentele

suferite de propria persoană;- să coopereze cu angajatorul sau persoana cu atribuţii în domeniul S.S.M. pentru realizarea oricăror

măsuri sau ceripţe dispuse în scopul protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;- să se prezinte, ia saUvi^u într-o stare psiho-fizică bună: să fie odihnit, să nu se afle sub influenţa

băuturilor alcoolice şiailtupefiantelor- să nu consume pe timpul serviciului băuturi alcoolice sau stupefiante ori medicamente cu efect similar;

- să nuqaşjKlrpe timpul serviciului;- să cunoască caracteristicile şi modul de exploatare al mijloacelor tehnice din dotare

ajute colegii de serviciu la nevoie;ţinuîntreprindă acţiuni care i-ar periclita viaţa ori sănătatea şi să reţină pe colegii de serviciu de la

astfel de activităţi.Nerespectarea acestor obligaţii atrage după sine: decesul şi incapacitatea temporară de muncă şi

invaliditate.Pentru a preveni riscurile de accidente şi îmbolnăviri profesionale specifice lucrătorul trebuie să

respecte următoarele reguli:- să acţioneze, astfel încât să prevină intoxicaţia: nu mânuieşte produse cărora nu le cunoaşte

caracteristicile şi modul de utilizare; se va hrăni numai cu mâncare proaspătă (vara nu va lua asupra sa alimente alterabile), vasele pe care le foloseşte vor fi spălate înainte şi după masă; produsele conservate se vor servi la o singură masă; se va bea apă numai de la surse care sunt potabile, nu se vor folosi

nu atinge /eţeaua de

/izate. Orice

pentru transportul şi depozitarea apei recipiente cărora nu le cunoaştem provenienţa; se vor respecta regulile de igienă individuală şi colectivă (curăţenie la locul de muncă şi împrejur, spălat pe mâini înainte de masă);

- să acţioneze astfel încât să prevină asfixierea: nu efectuează lucrări de sudură în spaţii închise;- să prevină exploziile: când simte miros de gaze ia măsuri de aerisire a încăperii, nu foloseşta flacăra

deschisă, nu acţionează întrerupătorul, anunţă pe cei în drept; în locurile cu pericol de explozie nu se intră şi nu se permite accesul cu chibrituri, brichete, ţigări, blacheuri la încălţăminte şi îmbrăcăminte supraelastică, nu se foloseşte flacăra deschisă; fumatul este permis numai în locurile inscripţionate corespunzător: "LOC PENTRU FUMAT”;- să acţioneze astfel încât să prevină accidentele prin electrocutare: înainte de utiliz ficăstarea echipamentelor de muncă acţionate electric; nu foloseşte prize şi întrerupătoare, -0#inede legătură defecte, fără protecţie (cordoanele de legătură trebuie sa fie prevăzute cu şte cabluri, tablouri electrice şi nu umblă la acestea; nu se apropie sub limita de siguranţă d înaltă tensiune; nu calcă pe cabluri; nu foloseşte pentru încălzit mijloace electric

remediere; u |şalt'fansportă lucrători deplasare; urcarea ş$ este cazul se va folosi la|inllt cu paşi mărunţi, mâinill echj|ilristică

pe marginile şanţurilor ând regulile de circulaţie pentru roprietate personală;

deplasarea îm c^^ntă de acestea existând pericolul

- ac

se informează despre specificul zonei, evită ectă traseele de deplasare, poartă echipamentul iţă şeful direct şi se prezintă imediat la serviciill decvat;

inte şi încălţăminte lejeră corespunzătoare anotimpului |i aer liber se va mişca continuu şi (după caz) va consumi- să prevină degerăturile: poart

nu poartă 1 nu priv"

defect, neregulă vor f$ aduse la cunoştinţa şefului direct şielectricianului

auto- să acţioneze astfel încât să prevină loviri sau traumatismede

la un loc cu materiale; privirea va f$ îndreptată permanent către dimii coborârea se vor face cu atenţie folosindu-se mijloace adecvate balustrada pentru sprijin; în zone lunecoase (iarna) deplasarea se aflându-se pe lângă corp pentru a interveni la nevoie; nu va fi sau prăpăstiilor; deplasarea către serviciu sau casa se va facUr deplasarea pe jos ori cu mijloace de transport în comun s|u zona în care sunt clădiri vechi se va face la o distanţă desprinderilor accidentale de tencuială, cărămizi, ge

- să prevină muşcăturile produse de câpi cotfumt' contactul cu aceştia,

manifestă atenţie distri de protecţie corespunzător - în caz de urgenţi de specialitate pentru administrarea trata.şi stării vremii; dacă desfăşoi ceaiuri calde şi puţin îndulcite

- să evite înţepăturile, tăieturie; "va purta încălţăminte corespunzătoare; nu va călca pe scânduri care au cuie, pe fiare ascuţ$|e; la^rllsportul obiectelor (materialelor) care prezintă margini ascuţite se vor folosi mănuşi sau palmall - îi caz de nevoie se apelează la personalul de specialitate;

- să previnMmsofllI: acoperirea capului, evitarea expunerii prelungite la soare;- să respl|tetfaSlul de deplasare stabilit de beneficiar, să nu părăsească perimetrul postului de lucru;

JL*.\S|Z|d||fUftui$ însoţite de trăsnete salariatul se deplasează urgent către locul de adăpostire: mâmi obiecte

metalice; nu foloseşte pentru adăpostire copaci izolaţi, construcţii metalice; 'ară de la uşă sau fereastră acestea fiind deschise; nu se foloseşte telefonul mobil. ucătorul locului de muncă va acţiona permanent pentru cunoaşterea şi respectarea de către salariaţirSîn subordinea sa a normelor specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

gerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor

l individual folosind cunoştinţele dobândite la cursurile

Măsuri privind acordarea primului

A) Mod de acţiune în caz de accideg- accidente uşoare - se aplică tratam sanitare de prim ajutor;

- accidente grave - se apiţiază^|irViciul de ambulanţă, telefon 112, şi se acordă primul ajutor astfel: la hemoragii se aplică pansamente compresive iar în cazuri mai grave se va pune garoul (orice obiect asemănător: curea,i#ravajă Ctc.); la fracturi ale oaselor lungi se aplică atele; la fracturi ale coloanei vertebrale nu se _ mi.şcă accidentatul până la sosirea ambulanţei; în caz de electrocutare se va proceda imediat la ijItre|Upirea contactului între conductorul electric şi victimă prin demontarea siguranţelor de la tablou^ectric, secţionarea conductorului cu un obiect izolat şi îndepărtarea victimei prin împingere.Juio\scândură uscată; în toate cazurile de accident dacă au fost afectate funcţiile vitale (inimă, plămâni ÎEriier) se va proceda imediat la resuscitare cardio-respiratorie respectiv efectuarea masajului *flardiaciixtern şi a respiraţiei gură la gură sau gură la nas.

■gaţii ale angajaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă:s!isizeze şefului direct, conducerii unităţii orice abatere sau situaţie care ar putea provoca

evenimente deosebite (scurgeri de lichide şi gaze, spargeri de conducte, scurtcircuite etc.);b) Să nu arunce beţe de chibrituri sau resturi de ţigări aprinse pe jos sau în coşurile de hârtie;c)Să respecte regulile privind fumatul; fumatul este permis numai în locurile inscripţionate

corespunzător „LOC PENTRU FUMAT”;d) Să nu fumeze în locurile unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este afişat

"FUMATUL INTERZIS";e)Să nu depună pe calorifere, sobe, radiatoare sau alte locuri periculoase hârtii, ţesături sau alte

materiale combustibile;f)Este interzis să se depoziteze în încăperi sau în alte spaţii substanţe inflamabile;

1hibrîjprf| brichete- deschisă;

în clădire ne irea cutremurului;

'şeful direct şi conducerei

focului folosindu-se mijloacele de stingătoare în direcţia în care bate

g)Este interzis să se folosească prize defecte, cabluri rupte, cu izolaţia deteriorată sau fără ştecher;h)Nu se vor introduce în acelaşi timp mai multe aparate electrice în priză, utilizând dublu sau triplu

ştecher (consumul mare produce deseori scurtcircuite electrice)i) Se interzice a se umbla la instalaţii, aparate sau tablouri electrice; orice defecţiune va f$ adusă li

cunoştinţa personalului autorizat al unităţii, pentru remediere;j) Este interzis a se bloca culoarele şi scările de acces cu materiale ce ar împiedica evacuarea bunurilor

în caz de incendiu; uşile de la intrare nu trebuie să fie blocate, trebuie să se deschidă către exterior;k) Înainte de părăsirea încăperii se vor scoate din priză mijloacele de încălzit

electri|| pe preveni posibilele incendii;l) Nu se va da foc la vegetaţia uscată;m) În locurile cu pericol de explozie nu se intră şi nu se permite accesul cu ţigări, blacheuri la încălţăminte şi îmbrăcăminte supraelastică, nu se foloseştefla!n) În caz de cutremur se acţionează astfel: nu se intra în panică; didi.su adăpostim sub o grindă, tocul uşii, masă, birou - părăsirea clădirii se face dacă suntem afară nu ne deplasăm sau nu staţionăm în apropierea clădir

În caz de incendiu se procedează astfel:- se dă alarma, anunţându-se personalul, pompierii la tel unităţii;

- dacă este posibil se întrerupe curentul electric;- se asigură prima intervenţie pentru localizarea şi s|ing|r;

stingere din dotare; se acţionează în acelaşi timp cui*|l5plll vântul;i, ^

- se iau măsuri de evacuare din calea fQjulujgji primi urgenţă a persoanelor, valorilor şi bunurilor materiale; documentele secrete, valorile, actl|||^a|||V|allţi contabilă şi documentele tehnice deosebite

- se vor aplica prevederile din pi aipf|lJ^|l■|VlcuafeC) Evacuarea lucrătorilor în situaţii&e urgenţăO problemă imporîantă^o cp|St$^Si^lVaculfea lucrătorilor. Conform prevederilor Constituţiei

României, „dreptul la viaţă precum şHBj|pîul la integritate fizică şi psihică sunt garantate".Evacuarea personalului se fHuniordine după un plan bine stabilit.Conducătorul loculuMde muncă asigură ordinea la evacuare şi urmăreşte ca tot personalul să

evacueze zona deplasânau-ss|. către limita de siguranţă.$ Vor intra îi acţiune echipele de intervenţie care vor desfăşura activitatea după scenariul dinainte

$ Conducătorul .locului de muncă va acţiona permanent pentru respectarea normelor specifice în domeniul situlţi^^r a| urgenţă şi va propune, după caz, stimulente sau sancţiuni.

ca instruirii la locul de muncă

La Şcoala Breasta, prin poliUga . -IIstituţiei, angajatolul îşi asumă obligaţia de a asigura seculitates şi sănătatea lucrătorilor.În cadrul responsabilităţilor''sale, angajatorul are printre alte obligaţii şi pe aceea de a lua măsuri pentru informarea şi jiftitlUIreS lucrătorilor.

Una din formile dMistruire stabilite prin instrucţiuni proprii este şi instruirea la locul de muncă.

InstmirealŞj.jbul de muncă se face după instruirea introductiv generală şi are ca scop prezentarea riscurilor peitru Isecuritate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie laipivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

mstruj^ea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv genfllS»ă\ncţUsiv la schimbarea locului de muncă în cadrul societăţii.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducători direcţi ai locurilor de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.

Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către lucrătorul desemnat

şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana ce efectuează instruirea.Instruirea la locul de muncă va cuprinde:a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă

şi/sau postului de lucru;

ire

b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,

stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale

locului de muncă şi/sau postului de lucru;e) instruirea la locul de muncă va include obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care

persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.

Admiterea definitivă la lucru a lucrătorului instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa individuală.Atribuţii şi răspunderFfndomeniul securităţii si sănătăţii în muncă la Şcoala Breasta

Fiecare lucrător trebuii să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instmQţjunlliiTOimite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvUe profesionala atât propria persoana cât şi pe alţii.

Fiecare dintre iaceste faze implica anumite riscuri de accidentare si necesita răspunderi din partea lucrăt0|il0r-.Jfj•ii^săTOlizeze corect echipamentele de munca;să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea ispozitivelor de securitate proprii echipamentele de munca, să utilizeze corect aceste

să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorului desemnat orice situaţie pe care o considera un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

> să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

> să coopereze cu angajatorul şi/sau lucrătorul desemnat atât timp cit este necesar, pentru a face posibila realizare oricăror masuri sau cerinţe dispuse de către inspectori de munca sau inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

te normative cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă

> să coopereze cu angajatorul şi/sau lucrătoruI desemnat, atât timp cit este necesar, pentrua permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuripentru securitate şi sănătate în domeniul sau de activitate;

> să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei in domeniul securităţii şi sănătăţiiîn munca şi masurile de aplicare a acestora;

> să dea relaţiile solicitate de către inspectori de muncă şi inspectori sanitari .Salariatul trebuie sa se afle in stare buna psiho-fizică, sa fie odihnit şi să nu se afle sub influenţi

alcoolului sau stupefiantelor, să nu consume alcool sau stupefiante în timpul programului de lucru.

Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319 / 2006;1425 / 2006 privind Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006; j. 971 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;H. G. 1048 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;> H.G. 1091 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locuri de muncă;

> H.G. 1146 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncăde către lucrători a echipamentelor de muncă;> HOTARARE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;> H.G. 1028 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la utilizareiechipamentelor cu ecran de vizualizare;

> Acordarea primului ajutor;> Regulamentul intern este un act normativ pentru uz intern, prin care sunt stabilite regulila referitoare la organizarea şi disciplina muncii în unitate, drepturile, obligaţiile şi răspunderile conducerii unităţii precum şi drepturile, obligaţiile si răspunderile angajaţilor.

1. Principalele acte normative care reglementează securitatea şi sănătatea muncii în activitatea didactică sunt:

a) Legea nr. 319/2006.b) Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.; Norme metodologice de aplicare a legii

securităţii si sănătăţii în muncă, Legea 53/2003M, Primul ajutor la locul accidentului instrucţiuni proprii de securitate şi sănătatea muncii

c)Nici unul din aceste acte normative.

rarea celor mai bune condiţii în şi psihice,

sănătăţii lucrătorilor şi a

2. Măsurile de securitatea muncii se asigură:a) Personalului unităţii pe timpul desfăşurării activităţilor de serviciu.b) Personalului unităţii pe timpul desfăşurării unor activităţi de serviciu în alt loc de muncă;c) Personalului unităţii pe timpul participării acestora la diferite forme de pregătired) Tuturor categoriilor de personal enumerate3. Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde următoarele

faze:a) Instruirea introductiv generală;b) Instruirea la locul de muncă;c) Instruirea periodică (reinstruirea)4. Durata instruirii introductiv generale şi instruirii la locul de muncă este de ja) 4 ore; b) cel puţin 8 ore; c) 2 ore.5. Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sua) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi insfmi|iS| isa- precum şi cu instrucţiunile primite de la

angajator, astfel încât şi nu expună la pericol de acci^ntariisau îmbolnăvire profesională propria persoană cât şi pe alţii;b) să utilizeze corect orice maşină, aparat, unealtă instalaţie sau sub^nţi%ericuloasec) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat, şi după utilizare să-l înapoieze sau să îl pună la

locul destinat pentru păstrare;6. Ce cuprinde securitatea şi sănătatea în muncă? a) ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca

desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii altor persoane participante;

b) masuri de prevenire a accidentelor de muncc) evaluarea riscurilor de accidente si îmbolH^iri profesionale.7. Angajaţii care beneficiază de echipamentindividual de protecţie au următoarele obligaţiia) să cunoască caracteristicile şi mopul iorict de utilizare a echipamentului individual de protecţie din dotare;b) să poarte echipamentul individual diiprotecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă;c) să utilizeze echipam|ntulii|diViduSl de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost atribuit8. Accident de muncă este%ătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc|

în tjppul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă! incapacitate temporară de muncă invaliditate sau deces. Este de asemenea accident dfcmuniă:

a) accidentul^uferî^e persoane aflate în vizită cu acordul angajatorului;b ) accideHlulJuferit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate;c) accidentul' smerit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salySreSia|

iyieti omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţa avutul public isau^lgvat;* D i n ^ ’ p u n c t de vedere medical supravegherea activă a sănătăţii angajaţilor se realizează prin:a) examen medical la angajarea în muncă;b) controlul medical periodic;c) examen medical la reluarea activităţii10. Care sunt echipamentele care se folosesc de salariaţi în procesul muncii - condiţiia) echipamente tehnice: maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, dispozitive, unelte etc.;b) echipamentul individual de protecţie - se acordă gratuit;c) echipamentul individual de lucru - se suportă 50% de angajator şi 50% de angajat;11. Controlul medical periodic se efectuează obligatoriu salariaţilor astfel:

» j' ice.ersoana pentru angajarea

utaî;

i. Pe unde traversaţi strada?

a) celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali;b) celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere al unor boli profesionale;c) tuturor angajaţilor12. Mod de acţiune în caz de producere a unui eveniment:a) se iau masori de imobilizare a infractorilor apelându-se după caz la colegi sau echipa de intervenţie,

la nevoie se folosesc pentru apărare orice mijloace;b ) se anunţă poliţia sau jandarmeria pentru a preda infractorii;c) nu se părăseşte obiectivul

13. Accidentul de muncă se clasifică astfel:a) accident care produce I.T.M.(incapacitate temporari de muncă) de cel puţin trei zile; |b) accident care produce invaliditate;c) accident mortal;

d) accident colectiv - când sunt accidentate cel puţin trei persoane în acelaşijtimp şiTdîn aceeaşi cauză.

14. Cum acţionaţi în caz de ploi torenţiale, furtuni, trăsnete?a) vă adăpostiţi în locuri sigure: încăperi, gherete, şoproane etc.b) nu vă adăpostiţi sub copaci izolaţi, lângă construcţii metalice, pj

c) nu alergaţi, nu folosiţi telefonul mobil, nu ţineţi în mână obiec15. Care din următoarele condiţii trebuie să le îndeplinj în muncă?

a) să fie apt medical;b) să aibă pregătirea şi priceperea necesare activităţii || |Pc) să aibă cel puţin 18 ani16. Vă deplasaţi pe jos în timpul şi in interes

a) pe trecerile de pietoni prevăzute cu imdicajo|re sau marcaje;b) pe trecerile de pietoni prevăzute cu seftifoji|||ctric;c) pe la colţul intersecţiei

Punctaj ^'Rezultat Semnătură verificator-1

Notă: Se consideri■,|dmisJa,lucru cel care întruneşte minim 10 puncte.

Fişa de evaluare a riscului

Coeficient de pierdere

Indicatori

Echipamentele de prim ajutor sunt adaptate

riscurilor specifice?

Exista truse de prim ajutor?

Conţinutul lor este verificat periodic?

Exista indicatoare care sa semnalizeze locul

de amplasare al truselor?

Este accesibil locul de amplasare a truselor?

Personalul de la locul de munca cunoaşt modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea

primului ajutor?

Personalul de la locul de m

cunoştinţele necesare acor

ajutor?

Şcoala Breasta Data: 15.09.2007

Nr.Crt.

zile calendaristice

Clase de gravitate

Neglijabile

Gravitatea c

Consecinţe minore re;

muncă previzibilă

(vindecare fară ti

jblî&cu incapacitate de

Consecinţe rj previzibila medic;

cu incapacitate de munca ’zile care necesită tratament

ersibile cu incapacitate de munca re 45-

180 zile care necesită fdical si prin

spitalizare.

CoISScinţe ireversibile cu o diminuare a acităţii de muncă

de maximum 5o%

invaliditate gradul III). _____________________________

Consecinţe ireversibile cu pierderea capacităţii de muncă

între 50-100 %,. dar cu posibilitatea de

autoservire (invaliditate gradul II) _____________________

Consecinţe ireversibile cu pierderea totala a capacităţii de

munca si a capacităţii de autoservire (invaliditate gradul I)

DECES

Scala de cotare a gravităţii consecinţelor