7. SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII

MisiuneProtejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.Pentru a îndeplini această misiune, SRI şi-a orientat activitatea pe următoarele direcţii:

PROTECŢIEProtejarea valorilor democratice ale României, a siguranţei cetăţenilor, a securităţii economice şi a secretelor de stat.

PREVENIRE ŞI COMBATEREPrevenirea şi combaterea acţiunilor de spionaj, a terorismului şi a criminalităţii organizate transfrontaliere care, prin natură şi amploare, afectează securitatea naţională.

PROMOVAREPromovarea intereselor de securitate ale României şi ale aliaţilor săi, într-un context geostrategic fluid al statelor, corporaţiilor şi ameninţărilor asimetrice.

ViziuneÎmpărtăşim viziunea unui stat democratic, cu securitate durabilă şi economie competitivă. În acest sens, acţionăm discret şi eficient, iar rezultatele muncii noastre reflectă corectitudine şi legalitate. Facem parte din comunitatea naţională de informaţii şi construim parteneriate cu aliaţii noştri, conştienţi de necesitatea conjugării eforturilor pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate şi a altor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi globale.Valori

Patriotism Onoare Profesionalism

Credem în valorile democraţiei, respectarea legii şi echidistanţă. Apărăm comunitatea în care trăim, preţuim oamenii, acţionăm pentru a le proteja tradiţia şi a le asigura viitorul.

Conducerea SRIServiciul Român de Informaţii este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României.Directorul este secondat de un prim-adjunct - pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii. Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii.Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi.

Structura SRI

Coordonarea SRI de catre CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.CSAT analizează şi evaluează starea de securitate naţională, stabileşte principalele direcţii de activitate şi modalităţile de valorificare a informaţiilor şi analizează rapoartele şi informările referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranţa naţională.Astfel, CSAT aprobă sau emite hotărâri obligatorii pentru Serviciul Român de Informaţii cu privire la:

măsurile destinate înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale structura, organizarea, misiunile şi cheltuielile operative ale SRI stabilirea de relaţii de cooperare între SRI şi organisme similare din străinătate.

SRI este reprezentat în CSAT prin intermediul directorului instituţiei.

Control democraticActivitatea SRI este supusă unui control al legalităţii, de proporţionalitate şi necesitate. Altfel spus, se verifică permanent în ce măsură activităţile întreprinse sunt în acord cu legea, direct proporţionale cu nivelul de risc şi absolut necesare pentru prevenirea şi contracararea ameninţării.

Controlul de legalitateControlul parlamentarControlul financiarLegislaţie

 1. Controlul de legalitateControlul legalităţii implică un mecanism complex. Intern, este realizat prin Direcţia Juridică, iar extern prin Parlament şi organele judiciare.Controlul intern

Direcţia Juridică a SRI are misiunea de a asigura respectarea, în activitatea Serviciului, a prevederilor legale şi principiilor de proporţionalitate şi necesitate. În acelaşi timp, are misiunea de a apăra interesele instituţiei în litigii de drept comun, precum şi de a coopera cu organele judiciare.Aplicarea măsurilor de restrângere temporară a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilorÎn cazul în care, pentru protejarea securităţii naţionale, este necesară aplicarea unor măsuri de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, Direcţia Juridică susţine argumentat în faţa organelor judiciare propunerile SRI de autorizare a unor astfel de măsuri.Pentru aceste situaţii, mecanismul extern al controlului de legalitate este asigurat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Aceste instituţii sunt autorizate:

să evalueze, sub aspectul legalităţii şi în corelare cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, propunerile SRI de autorizare a restrângerii temporare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale

să exercite controlul asupra acţiunilor desfăşurate de către Serviciu pentru punerea în aplicare a măsurilor autorizate

să fie informate despre rezultatul activităţilor autorizate prin restrângere şi despre măsurile luate.

 2. Controlul parlamentarLa fel ca în majoritatea statelor europene, legalitatea activităţii Serviciului Român de Informaţii este asigurată prin control parlamentar, conform prevederilor Constituţiei:

1. Parlamentul numeşte, la propunerea Preşedintelui României, directorul SRI.2. Anual, sau când Parlamentul hotărăşte, directorul SRI prezintă Parlamentului rapoarte cu

privire la activitatea Serviciului.3. Pentru asigurarea controlului civil, Parlamentul a instituit Comisia comună permanentă a

Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

 3. Controlul financiarControlul financiar intern este exercitat prin structuri responsabile cu monitorizarea şi evaluarea modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare.Controlul financiar extern este exercitat de către Curtea de Conturi a României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi Ministerul Finanţelor Publice.Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea autonom şi efectuează auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie a bugetului Serviciului Român de Informaţii.De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aprobă conturile anuale de execuţie bugetară a cheltuielilor operative efectuate de către SRI, destinate realizării siguranţei naţionale. 4. LegislaţieCadrul legal al activităţii Serviciului Român de Informaţii este asigurat în principal de:

Constituţia României Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi protocoalele

adiţionale la această convenţie ratificate prin Legea nr. 30/1994.

Responsabilitate socialaCa parte a activităţii sale de responsabilitate socială, SRI concepe şi implementează campanii de educare în privinţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.Reprezentanţi ai instituţiei noastre prezintă, în cadrul unor programe destinate publicului larg, cu precădere tinerilor, materiale de informare, reviste, broşuri, pliante care oferă sfaturi privind comportamentul adecvat în cazul unor suspiciuni legate de posibile ameninţări la adresa securităţii naţionale.Prin efortul voluntar al angajaţilor săi, SRI oferă ocazional sprijin financiar unor persoane defavorizate aflate în orfelinate sau azile de bătrâni şi se alătură unor campanii naţionale de ajutorare a oamenilor şi comunităţilor afectate de calamităţi.O parte însemnată a activităţii noastre de responsabilitate socială se desfăşoară prin intermediul fundaţiei "Solidaritate, Patrie şi Onoare", care sprijină, prin acoperirea costurilor medicale în situaţii grave, angajaţii instituţiei şi familiile acestora.

Logo/ MotoDescrierea însemnului heraldicLogo-ul Serviciului Român de Informaţii este format dintr-un scut rotund, în câmpul căruia este aşezată o piatră în formă de stea în opt colţuri. În interiorul pietrei sunt inscripţionate iniţialele S R I. Deviza heraldică aplicată la baza scutului, sub steaua în opt colţuri, poartă următorul mesaj – PATRIA A PRIORI. Întreaga compoziţie este alcătuită din combinaţia cromatică de smalţ alb-albastru.Explicaţia simbolică a culorilorScutul în formă rotundă cu fond de smalţ alb-albastru continuă tradiţia multor însemne heraldice româneşti din epoca modernă. Potrivit tradiţiei, smalţul albastru este asociat stabilităţii, loialităţii, inteligenţei şi adevărului, valori pe care SRI le protejează. Smalţul alb, pe de altă parte, este asociat luminii, purităţii şi idealului. Aşadar, asocierea alb-albastru în configurarea logo-ului exprimă în limbaj cromatic credinţa în valorile stabilităţii, loialităţii, inteligenţei şi adevărului puse în slujba unui ideal – PATRIA A PRIORI.Explicaţia simbolică a elementelor de heraldică utilizateCompoziţia se bazează pe două însemne ce transmit mesajul perenităţii valorilor îmbrăţişate. Mai exact, forma rotundă a scutului simbolizează principiul autoregenerării, în timp ce steaua în opt colţuri - precursor al octogonului şi reprezentare grafică stilizată a florii de colţ - este unul dintre cele mai vechi simboluri solare din lume. În tradiţia antică, dar şi în cea creştină, steaua în opt colţuri şi planul octogonal sunt purtătoare ale mesajului învierii şi regenerării spirituale.MesajDeviza heraldică aplicată la baza scutului – PATRIA A PRIORI – completează compoziţia, evidenţiind în ansamblul simbolic esenţa misiunii SRI de a proteja securitatea naţională prin loialitate, profesionalism şi adevăr, recunoscând valoarea incontestabilă şi fundamentală a Patriei.

Atributii1. Prevenirea si combaterea terorismuluiCine suntem?SRI este autoritate naţională în prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor. Este o responsabilitate complexă, care necesită acţiuni şi măsuri concertate: culegere de informaţii, analiză multisursă, monitorizare, intervenţie anti/contrateroristă, precum şi cooperare internă – cu instituţii şi autorităţi publice care fac parte din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) – şi internaţională.De ce un efort atât de complex? Pentru că terorismul afectează grav viaţa şi siguranţa cetăţenilor, echilibrul mediului, securitatea infrastructurilor critice şi buna funcţionare a instituţiilor statului.Misiunea noastră

Misiunea noastră este să protejăm populaţia României de ameninţarea teroristă. Facem acest lucru punând accentul pe prevenirea riscurilor, prin culegere de informaţii şi cooperare - naţională şi internaţională. Obiectivul nostru este să identificăm şi să eliminăm vulnerabilităţile şi factorii de risc, să dejucăm intenţiile şi planurile entităţilor teroriste şi, nu în ultimul rând, să împiedicăm importul de problematică teroristă dinspre zonele de conflict către ţara noastră şi spaţiul european. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, trei departamente distincte îşi unesc eforturile:

1. Departamentul dedicat culegerii de informaţii, care asigură monitorizarea constantă şi analiza riscurilor teroriste la nivel naţional şi în raport cu evoluţia globală a fenomenului terorist.

2. Brigada Antiteroristă, care asigură intervenţia anti/contrateroristă la nivel naţional, dar şi securitatea aeroportuară (pasageri şi cargo), pe toate cele 16 aeroporturi civile din ţară, precum şi securitatea zborurilor companiilor româneşti de aviaţie (Air Marshal). În plus, are misiunea de a realiza intervenţii pirotehnice anti/contrateroriste la nivel naţional, precum şi securitatea diplomatică - protecţia antiteroristă a unor obiective şi personalităţi.

3. Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA), care se constituie în interfaţă a SRI cu instituţiile şi autorităţile naţionale ce fac parte din SNPCT. În situaţie de criză teroristă, acesta asigură, logistic şi operaţional, funcţionarea Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA) - o structură activată ad-hoc pentru soluţionarea situaţiei de criză teroristă.

2. CyberintelligenceExtinderea tipologiei riscurilor în era informaţională a condus la accentuarea incertitudinii asupra viitorului securităţii europene şi euroatlantice. În viitorul apropiat ne putem confrunta deopotrivă cu hackeri care sparg coduri de securitate, terorişti care au acces la arme biologice, state care pot lansa rachete cu încărcătură nucleară sau spioni cibernetici care culeg informaţii vitale pentru securitatea unui stat.Dezvoltarea tehnologică fără precedent şi formarea unor comunităţi virtuale într-un spaţiu cibernetic fără frontiere au creat practic un nou câmp de luptă în care trebuie acţionat. În acest context, una dintre misiunile mai noi ale SRI este aceea de a preveni şi combate agresiunile în mediu virtual la adresa infrastructurilor critice ale statului - misiune în acord cu ameninţările specifice începutului de secol XXI, în care sistemele informatice şi de comunicaţii ale unui stat, precum şi datele gestionate de acestea, tind să se dezvolte şi să funcţioneze ca spaţiu cibernetic.Dincolo de evidentele beneficii aduse de dezvoltarea mediului virtual, acesta se poate constitui, în absenţa unor măsuri de securitate adecvate, într-o vulnerabilitate.Entităţi statale şi non-statale cu propriile lor interese economice, politice sau militare pot produce agresiuni cibernetice. Acestea sunt îndreptate împotriva sistemelor de tehnologia informaţiei şi de comunicaţii (TIC), care fie reprezintă infrastructuri critice în sine (de exemplu telecomunicaţiile şi reţeaua Internet), fie sunt esenţiale pentru buna funcţionare a celorlalte infrastructuri critice ale statului (de exemplu infrastructura de transport aerian, feroviar şi rutier, sistemele de aprovizionare cu energie, gaze, petrol şi apă, serviciile medicale, sistemul financiar-bancar etc.).În acest context, în urma desemnării de către CSAT ca autoritate naţională în domeniul CyberIntelligence, SRI a constituit o structură specializată denumită Centrul Naţional Cyberint.Principala noastră misiune este să corelăm sistemele tehnice de apărare cu capacităţile informative pentru a identifica şi furniza beneficiarilor legali informaţiile necesare prevenirii, stopării şi/sau limitării consecinţelor unei agresiunii asupra sistemelor TIC care reprezintă infrastructuri critice.

3. Apararea valorilor constitutionaleUna din primele misiuni încredinţate Serviciului la înfiinţare a fost aceea de a acţiona pentru prezervarea ordinii constituţionale, protejarea valorilor supreme ale statului şi asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor consacrate prin Constituţie, toate acestea constituind priorităţi strategice ale instituţiei noastre.

Prin acţiuni specifice, culegem şi verificăm informaţii care ne permit să identificăm forme de manifestare ale fenomenului corupţiei ce determină disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, precum administraţia publică, justiţia, învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială.Demersurile noastre vizează şi agresiunile asupra valorilor identitare româneşti, concretizate în acţiuni autonomist-separatiste sau presiuni asupra comunităţilor româneşti din spaţiile limitrofe ţării, precum şi riscurile implicate de existenţa în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor extremiste.Informaţiile obţinute fac obiectul produselor analitice destinate informării beneficiarilor legali, contribuind astfel la adoptarea de către aceştia a deciziilor oportune pentru prevenirea materializării unor riscuri ori contracararea evoluţiilor negative la adresa securităţii statului.

4. ContraspionajSRI se dedică cunoaşterii, prevenirii şi contracarării activităţilor de spionaj pe care servicii de informaţii străine le derulează pe teritoriul naţional împotriva intereselor României şi ale aliaţilor săi. Identificarea şi contracararea acestor activităţi echivalează cu un „joc” al inteligenţei, fiind una dintre cele mai provocatoare şi solicitante misiuni. Activitatea noastră presupune excelenţă profesională (de ordin uman, tehnic şi logistic), cooperare cu alte instituţii de stat autohtone, dar şi cu servicii partenere externe. Întrucât contraspionajul este o activitate discretă, succesul său rămâne de cele mai multe ori necunoscut publicului.Ce facem noi, mai exact? Identificăm acele acţiuni şi persoane prin intermediul cărora servicii de informaţii străine încearcă să obţină date şi informaţii secrete de ordin politico-militar, tehnologic sau economic, având ca obiectiv alterarea sau influenţarea unei decizii strategice, promovarea ilegală a intereselor proprii în detrimentul celor ale statului român şi ale partenerilor săi sau provocarea de agresiuni informaţionale. Avem, în acelaşi timp, sarcina de a proteja acele informaţii şi proceduri care, odată compromise, ar putea pune în pericol interese naţionale vitale.Nu trebuie să uităm că ţinta principală a unei activităţi de spionaj este persoana care, prin statut şi atribuţii profesionale, are acces la informaţiile de interes pentru o entitate străină, care poate influenţa luarea unor decizii sau deveni un canal de transmitere a unor mesaje în detrimentul intereselor naţionale. 

5. Securitate economicaÎntr-o lume globală şi globalizantă, dezvoltarea economică şi securitatea (internaţională, regională şi naţională) sunt reperele majore sub care se manifestă principalele mutaţii la nivel planetar, dar şi al fiecărui stat şi, subsecvent, al fiecărui individ. În această ecuaţie, existenţa unei economii puternice, performante şi competitive, stabilă din punct de vedere macro-economic şi dinamică sub raportul ritmului de creştere şi al adaptării funcţionale, reprezintă un pilon important al politicii de securitate.Sub aceste auspicii se derulează misiunea noastră, ce are ca unic scop asigurarea capacităţii nealterate a economiei naţionale de adaptare la semnalele pieţei, respectiv la oportunităţile, dar şi la riscurile pe care le incumbă manifestarea ei în condiţii de concurenţialitate, performanţă şi competitivitate.Ce facem noi, mai concret? Ne focalizăm atenţia spre acele zone (potenţial a fi) vulnerabile fie prin prisma (in)acţiunii structurilor instituţionale responsabile, fie din perspectiva iniţiativelor lansate funcţie de interese subiective (interne sau externe), ce îşi propun să preia sub control pârghiile de decizie (macro)economică.Astfel, contribuim la prezervarea şi protejarea valorilor de securitate ale statului român şi la promovarea intereselor naţionale pe diverse paliere ale ansamblului economico-social.

6. Amenintari transfrontaliereContextul actual

Evoluţiile tehnologice şi socio-politice ale ultimilor ani - reflectate îndeosebi de dezvoltarea comunicaţiilor şi creşterea mobilităţii persoanelor - au adus în prim-plan tipuri noi de fenomene, cu potenţial de risc, care nu ţin cont de limitele geografice sau administrative ale frontierelor.Ca urmare, criminalitatea organizată transfrontalieră şi activităţile asociate (migraţie ilegală, trafic de droguri, criminalitate informatică, evaziune fiscală de mare amploare şi contrabandă), precum şi proliferarea armelor de distrugere în masă, au devenit, prin dimensiune şi impact, provocări majore ale securităţii naţionale. Prevenirea şi combaterea lor se regăsesc între responsabilităţile SRI.Misiunea noastrăAcţionăm pentru a preveni şi stopa infiltrarea în structurile politice, economice, financiare şi guvernamentale ale României a grupărilor de criminalitate organizată transfrontalieră. Ştim că acestea profită de facilităţile oferite de transportul internaţional, libertatea de mişcare a persoanelor, extinderea comerţului liber, evoluţiile în domeniul comunicaţiilor şi fluxurile economico-financiare complexe. Se axează pe corupere, manipulare şi dominare, pentru a influenţa procesul decizional la nivel guvernamental sau mecanismele de control şi de administrare ale statului.În consecinţă, scopul nostru este să identificăm şi să avertizăm în timp util beneficiarii legali cu privire la riscurile şi ameninţările astfel create, pentru ca interesele naţionale să poată fi protejate prin politici şi măsuri adecvate.Alte tipuri de activităţi de combatere a unor ameninţări neconvenţionale care intră în competenţa SRI vizează interesele unor entităţi autohtone sau străine de achiziţionare/tranzitare de tehnică militară şi/sau armament convenţional către terţe state supuse embargoului internaţional.Având în vedere caracterul transfrontalier al fenomenelor, cooperăm cu celelalte instituţii din sistemul de securitate şi ordine publică, dar şi cu partenerii externi, pentru a consolida climatul de securitate local, regional şi global.

7. Protectia informatiilor clasificateOficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat este structura Servicului Român de Informaţii cu competenţă generală în ce priveşte coordonarea activităţii şi exercitarea controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate aparţinând autorităţilor şi instituţiilor publice, agenţilor economici şi altor persoane juridice de drept public sau privat.Altfel spus, Oficiul:

contribuie la elaborarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate consiliază şi acordă sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor de importanţă deosebită

pentru protecţia informaţiilor secret de stat, la cererea conducătorilor institutiilor publice şi agentilor economici care deţin de astfel de informaţii

supraveghează şi verifică modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate la entităţile din zona de competenţă

asigură asistenţa de specialitate deţinătorilor de informaţii clasificate, în vederea implementării standardelor de securitate prevăzute de legislaţia în domeniu

acordă avize de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de entităţile deţinătoare de informaţii clasificate

acordă avize pentru persoanele fizice care necesită acces la informaţii clasificate, în baza verificărilor de securitate, efectuate în condiţiile legii

efectuează verificările de securitate necesare acordării avizului de securitate industrială în vederea eliberării de către ORNISS a autorizaţiei/certificatului de securitate industrial pentru persoanele juridice angrenate în negocierea/derularea de contracte clasificate

organizează activităţi de pregătire a personalului cu atribuţii în domeniu, contribuind şi la realizarea educaţiei de securitate/educaţiei protective, potrivit legii

derulează activităţi de control al măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate implementate la entităţile din zona de competenţă, constată contravenţiile la regimul protecţiei informaţiilor clasificate şi aplică sancţiunile contravenţionale corespunzătoare.