SR 13544:2010 2011 web.pdfJaponez de Standardizare Industrială (JISC), care este membru ISO din...

Noi standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România

SR 13544:2010Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confecţii pentru bărbaţi

SR 13545:2010Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confecţii pentru femei

Utilizarea standardelor pentru protejarea ecosistemelor

Asociaţia de Standardizare din RomâniaIanuarie 2011 • www.asro.ro

ASROASRO

CUPRINS

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

ASRODIRECTOR RESPONSABILALEXANDRU GREABU

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea

Tehnică Cluj Napoca

Prof. Dr. Andrei Iliescu– Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Maria Greabu – Universitatea de Me-

dicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Laurentie Sofroni –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru –

UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa Stomff

Maria Bratu

Steluţa Manolache

Alina Diana Cosmin

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

ASROStr. Mendeleev 21-25

Tel: 316 77 24

Fax: 317 25 14

DIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 315 58 70

DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing

Tel: 316 99 74

ABONAMENTE ŞI PUBLICITATEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 316 77 25

Fax: 317 25 14; 312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Premiul ISO pe anul 2011 pentru înaltă educaţie în standardizare ��1

Standardul ISO 26000,* referitor la responsabilitatea socială ��4

Căi ferate� Cablurile ��8

Seminar CEN privind standardizarea în domeniul turismului ��11

Ecoetichetarea� Mod de utilizare ��12

Utilizarea standardelor pentru protejarea ecosistemelor ��16

Standardizarea ISO se extinde la patru domenii noi ��20

Lapte fără melamină ��22

Semnale sonore pentru produse de uz curent ��23

Prevenirea incendiilor provocate de ţigarete ��24

Identificarea produselor cosmetice cu risc microbiologic scăzut ��25

Ceasuri rezistente la apă ��26

Noutăţi legislative apărute în luna decembrie 2010 ��27

Noi standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România ��30

CEN/TC 230, Analiza apei. Scurtă prezentare şi documente în curs de elaborare ��31

Rolul standardizării în managementul riscului asociat ciclului de viaţă a produselor nanotehnologiei ��35

STANDARDIZAREA ianuarie 2011 �

E V E N I M E N TPremiul ISO pe anul 2011 pentru înaltă educaţie în standardizareTROISIÈME ÉDITION DU TROPHÉE ISO POUR L’ENSEIGNEMENT SUPÉRIEUR EN NORMALISATION

L’ISO poursuit ses efforts de promotion de la normalisation en tant que sujet d’étude pour les futurs cadres, scientifiques et ingénieurs, en lançant l’édition 2011 du Trophée ISO, mis au concours pour la troisième fois dans le but d’encourager et de reconnaître des programmes d’enseignement supérieur en normalisation menés avec succès

Introducere

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare – este instituţia cea mai mare din lume care elabo-rează standarde internaţionale voluntare, bazate pe consens. Recunoaşterea tot mai mare, la nivel global, a importanţei standardelor internaţionale în domeniul economic, social şi în domeniul protecţiei mediului se reflectă în includerea standardizării ca materie în programele de învăţământ superior. Ca urmare, ISO a hotărât să creeze un premiu special, în vederea încura-jării acestui demers şi ca semn de recunoaştere a pro-gramelor universitare de succes.Premiul ISO pentru înaltă educaţie în standardizare va fi decernat pentru a treia oară în anul 2011, în cadrul Adunării Generale Anuale a ISO, care va avea loc la New Delhi. Primul Premiu ISO a fost decernat în 2007 Universităţii Jiliang din Republica Populară Chineză.Cel de-al treilea Premiu ISO a fost câştigat în 2009 de Rotterdam School of Management, Erasmus University din Olanda.

Cadrul concursului

Standardele internaţionale transmit în lumea întreagă cunoştinţele generale şi tehnologia, precum şi bunele practici organizaţionale şi de afaceri. Cererea şi produc-ţia lor sunt în continuă creştere, ca urmare a globalizării nu numai a comerţului, dar şi a altor preocupări, pre-cum protecţia mediului şi reacţia la schimbările climei, furnizarea de energie şi apă, securitatea şi sănătatea.Inovaţia şi noile tehnologii depind mai mult ca nici-odată de standardele internaţionale, care creează o piaţă mondială pentru acestea şi joacă rol de vehicule pentru răspândirea lor. Cunoştinţele de importanţă economică, tehnică şi socială, precum şi beneficiile aplicării standardelor devin, ca urmare, imperative ale programelor de pregătire a viitorilor manageri, oameni de ştiinţă şi tehnologi.

Multe universităţi şi alte instituţii de învăţământ supe-rior au început să prezinte studenţilor activitatea de standardizare. ISO este dornică să le sprijine eforturile şi să le încurajeze să îşi împărtăşească cunoştinţele şi experienţa altor instituţii educaţionale. În plus, învăţă-mântul şi cercetarea sunt adeseori în strânsă legătură, iar ISO doreşte să promoveze studiile şi anchetele refe-ritoare la beneficiile la nivel micro şi macroeconomic ale standardizării.Ca urmare, ISO a iniţiat Premiul ISO pentru înaltă edu-caţie în standardizare. Acesta este şi pe linia Planului Strategic ISO 2011-2015, care prevede acţiuni pentru întărirea colaborării cu instituţiile de învăţământ prin elaborarea unei programe cu privire la standardizare

� STANDARDIZAREA ianuarie 2011

şi contribuţia universităţilor în procesul de elaborare a standardelor. Premiul ISO are ca scop creşterea conşti-entizării importanţei standardizării în lumea întreagă, prin sprijinirea instituţiilor de învăţământ superior care au elaborat şi implementat programe de succes refe-ritoare la standardizare, ca instrument de pătrundere pe piaţa mondială, pentru transferul de tehnologie, pentru promovarea bunelor practici în afaceri şi pen-tru dezvoltarea durabilă.

Eligibilitatea

Solicitanţii trebuie să fie o echipă, un grup sau un departament clar identificat dintr-o instituţie de învă-ţământ superior. Ei trebuie să fie implicaţi în elabora-rea şi implementarea unui curs sau a unei programe cu privire la standardizare, cu accent pe importanţa şi utilizarea standardelor internaţionale pentru dezvolta-rea economică, socială şi protecţia mediului.Cererile trebuie să se refere la programele educaţio-nale destinate să formeze viitorii experţi în standar-dizare, precum şi agenţi economici, care confirmă importanţa standardizării în transferul de tehnologie şi în dezvoltare. Programele educaţionale în care au fost implicaţi solicitanţii trebuie să se fi desfăşurat cel puţin doi ani. Beneficiarii programelor trebuie să fie studenţi înma-triculaţi la cursurile respective, care să se încheie cu examene, pe baza cărora să se acorde diplome care să certifice că posesorul lor a acumulat cunoştinţe cu privire la rolul şi utilizarea standardizării în legătură cu tehnologia, comerţul sau dezvoltarea durabilă.

Nominalizările

Organismele membre ISO şi membrii corespondenţi sunt invitaţi să selecteze o echipă, un grup sau un departament dintr-o instituţie de învăţământ supe-rior eligibilă din ţara lor şi să o nominalizeze pentru Premiul ISO, folosind formularul de nominalizare oferit de Secretariatul Central al ISO.

Nominalizările trebuie să fie adresate Secretarului General al ISO până la data de 28 februarie 2011.

Secretariatul Central al ISO va oferi apoi celor nomi-nalizaţi ghidurile pentru cererea oficială. Cererea tre-buie să conţină următoarele informaţii referitoare la programă:

obiectivele şi conţinutul acesteia;cerinţele curriculare pentru studenţii care se înscriu;metodologia de predare;monitorizarea şi evaluarea rezultatelor;realizări majore şi, dacă este relevantă,

descrierea viitoarelor dezvoltări avute în conside-raţie pentru programă.

Cererile trebuie să îndeplinească, de asemenea, urmă-toarele criterii:

trebuie depuse de o persoană cu funcţia de res-ponsabil cu elaborarea şi implementarea progra-mei educaţionale;dacă sunt relevante, să se dea şi numele celorlalte persoane care şi-au adus contribuţia la programă;trebuie să includă o prezentare a beneficiarilor programei şi,dacă este cazul, să se indice sponsorii programei.

Termenul-limită pentru primirea cererilor este 13 mai 2011.

Comitetul de selectare

Cererile depuse vor fi verificate de Comitetul de selectare a nominalizaţilor, pentru desemnarea câş-tigătorului Premiului ISO. Comitetul va fi alcătuit din personalităţi eminente, recunoscute la nivel internaţi-onal, din mediul academic, din sfera economicului şi a mass-media.

Criteriile de selecţie

Toate cererile depuse vor fi verificate şi judecate pe baza următoarelor criterii:

conţinut şi metode pedagogice utilizate;realizările obţinute şi impactul programei, demonstrate prin indicii de performanţă (număr de studenţi, număr de naţionalităţi, evaluarea şi urmărirea studenţilor, profilul profesorilor etc.);legătura dintre programă şi mediul de afaceri, autorităţi şi alte grupuri interesate de activitatea de standardizare;repetabilitatea programei – dacă ar putea fi implementată în altă parte a lumii;vizibilitatea programei, în special în media.

Premierea

Premiul ISO 2011 va consta dintr-o diplomă şi o sumă de 15 000 CHF, care vor fi înmânate de către preşe-dintele ISO, în cadrul Adunării Generale Anuale a ISO pe 2011, conducătorului grupului, echipei sau depar-tamentului câştigător dintr-o unitate de învăţământ superior.La ceremonia de premiere, câştigătorul va fi invitat să facă o prezentare a programei universitare referitoare la standardizare.Câştigătorul, precum şi ceilalţi finalişti, vor avea expu-neri prezentate în revista ISO Focus+ şi pe pagina elec-tronică oficială a ISO.Premiul ISO este sponsorizat de ISO şi Comitetul


Japonez de Standardizare Industrială (JISC), care este membru ISO din partea Japoniei.Cu o colecţie de peste 18 800 de publicaţii, ISO este cea mai mare organizaţie elaboratoare de standarde internaţionale din lume. Standardele ISO precizează cerinţe pentru produse la nivelul dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, pentru produse, servicii, procese, materiale, sisteme pentru o bună evaluare a conformităţii, pre-cum şi pentru practica organizaţională şi managerială.Prin colaborarea sa cu reţeaua de membri naţionali – 163 de instituţii naţionale de standardizare din toată lumea – şi cu organizaţiile regionale şi internaţionale, ISO furnizează o platformă pentru elaborarea de stan-darde internaţionale relevante pentru piaţă, bazate pe consensul larg al părţilor interesate.

JISC este organismul naţional de standardizare din Japonia. Sarcinile sale sunt: elaborarea şi actualiza-rea standardelor industriale japoneze, administrarea activităţilor de acreditare şi certificare, participarea la activitatea de standardizare internaţională şi elabora-rea de standarde pentru măsurători şi infrastructură tehnică pentru standardizare. JISC este alcătuit din comitete interne şi joacă un rol central în activităţile de standardizare din Japonia.

Traducerea: Steluţa Manolache, jurist - ASRO


Standardizarea europeană

Standardul ISO 26000,* referitor la responsabilitatea socialăISO �6000. QUEL EST L’ESPRIT DE LA NORME ?

Marie-Claire Barthet

Avant même sa parution, la norme ISO 26000, Lignes directrices relatives à la responsabilité sociétale (RS) a fait couler beaucoup d’encre et suscite nombre de commentaires. Comment une organisation peut-elle intégrer la RS dans sa politique, sa culture, ses prises de décision, ses activités? Réponses en 130 de pages de lignes directrices, de principes et de plans d’action qui vont bien au-delà de déclarations d’intention et qui font preuve de réalisme et de pragmatismeMots clés: organisation, responsabilité sociétale, lignes directrices

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţio-nal de standardizare – va adopta acest standard în cursul lunii ianuarie �0��

Este esenţa, scopul, raţiunea sa de a fi: stan-dardul ISO 26000 defineşte responsabilitatea socială ca fiind „responsabilitatea unei orga-nizaţii faţă de impacturile deciziilor şi activi-

tăţilor sale asupra societăţii şi asupra mediului, tradu-cându-se printr-un comportament etic şi transparent care contribuie la dezvoltarea durabilă, inclusiv la sănă-tatea şi bunăstarea societăţii; ţine seama de aşteptările părţilor interesate; respectă legile în vigoare, fiind în concordanţă cu standardele internaţionale de com-portament; este integrat în cadrul organizaţiei şi pus în aplicare în relaţiile sale”.

Această definiţie (în cadrul căreia fiecare cuvânt este bine cumpănit) şi documentul în care ea se inserează înseamnă ore întregi de lucru şi de discuţii, ca orice document de standardizare, dar cu particularităţi legate de subiectul său şi de abordarea reţinută pen-tru procesul de elaborare. Modalităţile de lucru ale ISO au fost aplicate în cadrul unui grup de lucru dedicat, pentru a garanta reprezentarea şi implicarea diferite-lor părţi interesate şi a diverselor regiuni ale lumii. Şase categorii de factori au fost identificate: consumatorii, fabricanţii, guvernele, sindicatele de salariaţi, organi-zaţiile neguvernamentale (ONG-urile) şi o categorie cu caracter mai general (serviciile, cercetarea etc.). Reprezentanţi din o sută de state au participat la lucrări, s-au stabilit parteneriate între statele dezvoltate şi cele


în curs de dezvoltare. „Standardul ISO 26000 oferă linii directoare (nu cerinţe) cu privire la responsabilitatea socială. Orice tip de organizaţie – întreprindere, asoci-aţie, sindicat, colectivitate locală – poate alege aceste reguli de joc liber consimţite”, declară Olivier Peyrat, director general al AFNOR. „Este un document univer-sal, cu cea mai largă aplicaţie posibilă”, adaugă Émilie Brun, şefă de proiect la AFNOR. A trebuit în primul rând să se cadă de acord asupra sensului responsabilităţii sociale, plecând de la puncte de vedere foarte dife-rite. „Este o sinteză a unor abordări diferite: comporta-mentul etic, aşa cum este el înţeles în SUA, abordarea dezvoltării durabile, potrivit Franţei sau rolul părţilor implicate, aşa cum este el văzut de Marea Britanie”, afirmă Émilie Brun. Reprezentanţii francezi au ţinut să sublinieze legătura dintre responsabilitatea socială şi dezvoltarea durabilă, una înglobând-o pe cealaltă.

Deciziile luate şi consecinţele lor

Potrivit standardului ISO 26000, o organizaţie trebuie să includă consideraţii sociale şi de mediu în luarea deciziilor şi să răspundă la impacturile deciziilor şi activităţilor sale asu-pra societăţii şi mediului. A ţine seama de aşteptările părţilor interesate este un element esenţial. „Deschiderea, dialogul cu părţile interesate sunt inerente responsabilităţii sociale, fie că este vorba despre consumatori, riverani sau alte între-prinderi. Obiectivul este să se cunoască aşteptările părţilor interesate pentru a lua deciziile cele mai chibzuite posibil, pentru a se alinia la cererile lor”, precizează Émilie Brun. ISO 26000 face referire la nişte „standarde internaţionale de comportament”, la texte destinate a fi aplicate de către state, precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, principiile Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Declaraţia de la Rio cu privire la dez-voltarea durabilă, textele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (care figurează în bibliografie). „ISO 26000 invită organizaţiile să respecte spiritul acestor standarde cât mai mult posibil”. Ele sunt în situaţia de a-şi pune între-bări asupra acţiunilor lor, dar şi asupra capacităţii lor de influenţă, asupra căilor de progres la toate nivelurile. Responsabilitatea socială nu este doar problema condu-cătorilor sau a executanţilor, ci a întregii organizaţii. Un alt element important îl constituie sfera de influenţă, dome-niul responsabilităţii sociale. „Întreprinderile au obiceiul de a gestiona impacturile asupra cărora au un control direct. Cu ISO 26000, ele trebuie să aibă în vedere consecinţele indirecte, în cascadă. Acest concept, provenit din drep-turile omului, permite să nu se externalizeze responsabi-litatea socială prin protecţia în spatele clauzelor sociale”, declară Émilie Brun.

Principii şi probleme centrale

Standardul descrie principiile responsabilităţii soci-ale, în număr de şapte: darea de seamă (organizaţia răspunde de impacturile sale şi dă socoteală cu privire

la acestea), transparenţa (organizaţia trebuie să dise-mineze informaţii „în mod clar, just şi exhaustiv într-un grad rezonabil şi suficient”, principiu „care nu necesită să se facă publice informaţii exclusive, confidenţiale sau care contravin unor obligaţii juridice, comerciale sau care se referă la securitate sau la viaţa privată”, comportarea etică, recunoaşterea intereselor părţilor interesate, respectarea principiului de legalitate, lua-rea în calcul a standardelor internaţionale de compor-tament şi respectarea drepturilor omului. ISO 26000 clarifică apoi conceptul de responsabilitate socială cu un important capitol, de 50 de pagini, elaborat sub egida Franţei, cu privire la cele şapte probleme cen-trale ale responsabilităţii sociale: conducerea organi-zaţiilor, drepturile omului, relaţiile şi condiţiile de lucru, protecţia mediului, loialitatea practicilor, problemele referitoare la consumatori, implicarea în rândul comu-nităţilor şi contribuţia la dezvoltarea locală. Aceste probleme centrale abordează impacturi economice, de mediu şi sociale. Fiecare cuprinde o gamă de domenii de acţiune. Pentru fiecare problemă centrală, se recomandă organizaţiei să identifice şi să trateze toate domeniile de acţiune pertinente sau semnifica-tive pentru deciziile şi activităţile sale pe termen scurt şi lung. Ea trebuie să ţină seama de problemele cen-trale în mod holistic (considerate în totalitatea lor), fără a se concentra asupra unui singur domeniu. „Această abordare globală, coerentă, constituie originalitatea standardului ISO 26000”, declară Olivier Peyrat.

Însuşirea demersului

Ultimul capitol al standardului corespunde inclu-derii responsabilităţii sociale în cadrul organizaţiei. Aceasta se poate baza pe sisteme, politici şi reţelele existente pentru aplicarea în practică a responsabili-tăţii sociale. „Este vorba despre însuşirea demersului, de înscrierea sa într-o activitate globală destinată a îi conferi credibilitate. ISO 26000 poate fi implementat pe baza instrumentelor existente. În ceea ce priveşte mediul, de exemplu, întreprinderile se pot referi la un sistem de management de mediu, se pot gândi la proiectarea ecologică, la analiza ciclului de viaţă. În funcţie de domeniu, există iniţiative variate”, declară Olivier Peyrat. O anexă a standardului (controversată de unele state) furnizează, de altfel, o listă de iniţiative şi de instrumente ale responsabilităţii sociale, gene-rice şi sectoriale, care pot oferi răspunsuri cu privire la aplicarea unui aspect sau a altuia al standardului sau a unui sector de activitate. Este vorba de documente cu caracter foarte diferit. „ISO 26000 trece în revistă aceste iniţiative, dar nu şi le asumă”, subliniază Émilie Brun. „Standardul ISO 26000 nu poate fi utilizat în scopuri de certificare”, declară Olivier Peyrat. Totuşi, întreprinde-rile caută să-şi evalueze nivelul de maturitate în raport cu practicile desfăşurate în domeniul responsabilităţii sociale; modele de evaluare îşi fac apariţia, precum

6 STANDARDIZAREA ianuarie 2011

cel propus de AFNOR Certification. Rămâne de acum înainte să se aplice standardul. „Este nevoie de raţiune şi de puţină deschidere. Or, raţiunea este facultatea umană cea mai răspândită”, potrivit filozofului francez René Descartes”, conchide Emilie Brun.

Probleme centrale şi domenii de acţiune

Standardul ISO 26000 se constituie în jurul a şapte pro-bleme centrale (conducerea organizaţiei, drepturile omului, relaţiile şi condiţiile de lucru, protecţia mediu-lui, loialitatea practicilor, probleme referitoare la con-sumatori, comunităţi de dezvoltare locală) prezentate pe domenii de acţiune. De exemplu:

Probleme centrale: relaţiile şi condiţiile de lucru

domeniul de acţiune nr. 1: loc de muncă şi relaţiile angajator-angajat;domeniul de acţiune nr. 2: condiţii de lucru şi pro-tecţie socială;domeniul de acţiune nr. 3: dialog social;domeniul de acţiune nr. 4: sănătatea şi securitate la locul de muncă;domeniul de acţiune nr. 5: dezvoltarea capitalului uman.

Problemă centrală: protecţia mediului

domeniul de acţiune nr. 1: prevenirea poluării;domeniul de acţiune nr. 2: utilizarea durabilă a resurselor;domeniul de acţiune nr. 3: atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea;domeniul de acţiune nr. 4: protecţia mediului, biodiversitatea şi refacerea habitatelor naturale.

Problemă centrală: loialitatea practicilor

domeniul de acţiune nr. 1: lupta contra corupţiei;domeniul de acţiune nr. 2: angajament politic responsabil;domeniul de acţiune nr. 3: concurenţă loială;domeniul de acţiune nr. 4: promovarea responsa-bilităţii sociale în lanţul valorii;domeniul de acţiune nr. 5: respectarea drepturilor proprietăţii.


STRUCTURA STANDARDULUI ISO 26000

Titlul capitolului Descrierea conţinutului

Capitolul 1:domeniu de aplicare

Defineşte domeniul de aplicare a standardului şi identifică unele limite şi excluderi

Capitolul 2:termeni şi definiţii

Identifică şi furnizează definiţia termenilor esenţiali care au o importanţă fundamentală pentru înţelegerea responsabilităţii sociale

Capitolul 3:esenţa responsabilităţii sociale

Descrie factorii care au o incidenţă asupra dezvoltării responsabilităţii sociale şi continuă să îi afecteze evoluţia şi practica. Descrie conceptul responsabilităţii sociale.

Capitolul 4:principiile responsabilităţii sociale

Introduce şi explică principiile responsabilităţii sociale

Capitolul 5: identificarea responsabilităţii sociale şi dia-logul cu părţile interesate

Tratează două practici: identificarea de către organizaţie şi de către părţile interesate a responsabilităţii sociale şi dialogul dintre acestea. El furnizează linii directoare cu privire la relaţia dintre organizaţie, părţile interesate şi societate, cu privire la identificarea problemelor centrale şi a domeniilor responsabilităţii sociale, precum şi cu privire la sfera de influenţă a organizaţiei

Capitolul 6:linii directoare referitoare la problemele cent-rale ale responsabilităţii sociale

Explică problemele centrale şi domeniile de acţiune asociate în domeniul responsabilităţii sociale. Sunt furnizate informaţii cu privire la domeniul fiecărei probleme centrale, cu privire la raportul său cu responsabilitatea socială, consideraţiile şi principiile conexe, precum şi acţiunile şi aşteptările asociate

Capitolul 7:linii directoare referitoare la integrarea responsabilităţii sociale în cadrul organizaţiei

Furnizează linii directoare referitoare la implementarea responsabilităţii sociale în cadrul unei organizaţii (înţelegere, integrare, comunicare, îmbunătăţirea credibilităţii unei organizaţii în raport cu responsabilitatea socială, analiza progre-selor realizate, îmbunătăţirea performanţelor şi evaluarea interesului iniţiativelor voluntare pentru responsabilitatea socială)

Anexa A:exemple de iniţiative voluntare şi de instru-mente în domeniul responsabilităţii sociale

Prezintă o listă a iniţiativelor voluntare şi a instrumentelor în raport cu responsabil-itatea socială, care tratează aspectele uneia sau ale mai multor probleme centrale sau ale integrării responsabilităţii sociale în cadrul organizaţiei

BibliografieCuprinde referinţe la instrumente oficiale internaţionale şi la standarde ISO la care se face referire

ELABORAREA STANDARDULUI. ETAPELansarea proiectului: vot iniţial octombrie 2004-ianuarie 2005I-a reuniune, Salvador (Brazilia) martie 2005Elaborarea proiectului structurii standardului iulie 2005Cea de-a II-a reuniune, Bangkok (Thailanda) septembrie 2005Elaborarea I-ei versiuni a proiectului W.D. ianuarie-martie 2006Cea de-a II-a reuniune, Lisabona (Portugalia) mai 2006Elaborarea celei de-a II-a versiuni a proiectului W.D. 2 mai-octombrie 2006Cea de-a IV-a reuniune, Sydney (Australia) ianuarie-februarie 2007Elaborarea celei de-a III-a versiuni a proiectului W.D. 3 februarie-iulie 2007Cea de-a V-a reuniune, Viena (Austria) noiembrie 2007Elaborarea celei de-a IV-a versiuni a proiectului W.D. 4 noiembrie 2007-iunie 2008Cea de-a VI-a reuniune, Santiago (Chile) septembrie 2008Elaborarea proiectului de comitet: CD septembrie 2008-ianuarie 2009Cea de-a VII-a reuniune, Québec (Canada) mai 2009Pregătirea proiectului de standard: DIS iunie-octombrie 2009Vot DIS octombrie 2009-februarie 2010Cea de-a VIII-a reuniune, Copenhaga (Danemarca) mai 2010Pregătirea proiectului final al standardului: FDIS mai-iulie 2010Vot FDIS jumătatea lui iulie-jumătatea lui septembrie 2010Publicarea standardului ISO noiembrie 2010

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 310, decembrie 2010-ianuarie 2011


Căi ferate. CablurileNEXANS CONJUGUE R&D ET NORMALISATION

Christina Mackenzie

Par la nature même de son activité câblière, Nexans, fleuron industriel fran-çais, suit la normalisation européenne, internationale, sectorielle et générale. Elle utilise même ce levier pour assurer son lidership. Pour l’activité ferroviaire, gourmande en câbles, Nexans a mis au point un produit innovant: preuve que l’anticipation, l’innovation et la conformité aux normes ne s’opposent pas. L’occasion aussi de voir que les câbles sont présents partoutMots clés: industrie ferroviaire, câbles, recherche, développement, normes, lutte contre les incendies, interopérabilité

În actualul climat economic dificil, cel puţin un sector economic se află în plin avânt: cel al căi-lor ferate. Acest lucru stimulează întreprinde-rea franceză Nexans, lider mondial în industria

cablurilor, în activitatea pe care o desfăşoară. „Avem proiecte de foarte mare anvergură în China, India şi restul lumii”, afirmă Stéphane Mortelette, responsa-bil în domeniul pieţei materialului rulant feroviar la Nexans. Dezvoltarea mobilităţii persoanelor şi a bunu-rilor în toate statele este intensă. Este suficient să pri-vim planurile de relansare economică din diferite zone ale lumii, pentru a ne da seama că sectorul transportu-rilor este în plină dezvoltare. Cu o prezenţă industrială în 39 de state şi activităţi comerciale în întreaga lume, Nexans numără 22 400 de salariaţi şi a realizat în 2009 o cifră de afaceri de 6,8 miliarde de euro.Este probabil adevărat că cei mai mulţi dintre noi nu se gândesc prea mult la cabluri. Gândiţi-vă, totuşi, numai un minut la ele şi veţi constata că suntem înconjuraţi de ele. În domeniul infrastructurilor, este nevoie de cabluri şi de soluţii de cablare pentru producţia, trans-portul şi distribuţia energiei, pentru sporirea securităţii şi eficacităţii infrastructurilor feroviare, pentru nece-sităţile diversificate ale operatorilor telecom. În aero-porturi este nevoie de cabluri şi de sisteme de cablare destinate reţelelor de energie şi comunicaţiilor, la ter-minale, la sistemele de transport al bagajelor, la sem-nalizarea pe piste, la turnurile de control etc. În indus-trie avem nevoie de cabluri în industria construcţiilor de maşini, în aeronautică şi spaţiu, în industria navală,

feroviară, cea a petrolului şi a gazelor naturale sau la transportul materialelor. În construcţii avem nevoie de cabluri: de la locuinţe, până la clădiri publice, birouri şi complexe industriale. La transmisia datelor este nevoie de cabluri şi de sisteme de cablare din cupru/fibre optice pentru întreprinderile care utilizează banda de trecere: centre de date, servicii de securitate şi reţele de depozitare.

Standarde pentru combaterea incendiilor şi pentru interoperabilitate

Pentru a profita de actuala dezvoltare a transportului fero-viar, Nexans a lansat în primăvara anului 2009 o marcă inovatoare care acoperă o gamă completă de cabluri destinate domeniului material rulant feroviar: Flamex®. Această familie de produse propune cabluri de energie, de control-comandă, de legătură între vagoane, cu fibre optice, magistrale de date, cabluri de înaltă tensiune pen-tru pantografe etc. „Fiind vorba de cabluri pentru diverse funcţii, utilizate de materialul feroviar, de constructori şi de echipamente la bord pentru cele patru colţuri ale lumii, există extrem de multe standarde referitoare la cabluri, de care trebuie să ţinem seama. Există standarde naţionale, europene şi cele ale constructorilor, la care se adaugă cele ale operatorilor. De exemplu, standardele cerute de operatorul de metrou din Londra, privind comportarea la foc, mai ales, se adaugă la standardele naţionale britanice”, afirmă Stéphane Mortelette. În ciuda faptului că nu au existat decât două incendii în 25 de ani la metroul londo-nez (unul pe 23 noiembrie 1984, la staţia Oxford Circus, în plin centru al oraşului, în cursul căruia 14 persoane au inhalat fum şi un altul, mult mai dramatic, pe 18 noiem-brie 1987, la staţia King’s Cross, în cursul căruia au decedat 31 de persoane), nu trebuie să riscăm vieţile a 1 miliard de pasageri care utilizează reţeaua sa foarte extinsă, în fiecare an. Cele două incendii au fost cauzate de ţigarete sau de chibrituri care nu au fost bine stinse. Există patru niveluri de standarde pentru toxicitatea cauzată de fum. Ele sunt determinate de condiţiile de rulare a trenului; în aer liber,


parţial în aer liber, în subsol sau în întregime în subsol.În faţa acestei multitudini de standarde, Nexans a identificat un ansamblu de criterii şi a studiat toate standardele. „Gama noastră de standarde a fost elabo-rată în funcţie de nivelurile de exigenţă cele mai ridi-cate. Abordarea noastră s-ar putea sintetiza astfel: „cine poate cel mai mult, poate cel mai puţin” întrucât dacă produsele noastre răspund standardului celui mai exi-gent, ele vor răspunde, cu siguranţă tuturor celor care sunt mai puţin exigente”. De asemenea, trebuie ca produsele noastre să fie inte-roperabile şi interschimbabile. „În Brazilia, prin interme-diul programului de renovare a parcului de metrouri actuale, clienţii noştri trebuie să poată înlocui cablurile din trenurile vechi cu cablurile actuale, fără ca acest lucru să afecteze întregul sistem. Echipamentele noas-tre trebuie să fie compatibile atât cu materialul rulant vechi, cât şi cu cel nou”, declară Stéphane Mortelette. În urmă cu cinci ani, din punct de vedere al volumului cablurilor consumate, piaţa era divizată în proporţie de 50-50% între necesităţile pentru mentenanţa par-curilor rulante şi construcţia de noi materiale. „La ora actuală, consumul pentru noile programe reprezintă între 60 şi 70% din volum”, indică el.

Cabluri care pierd din greutate

Pentru a-şi elabora noile produse, Nexans se bazează pe cele două centre de cercetare: cel cu privire la mate-rialele destinate părţii izolante a cablului şi procedeele industriale asociate, NRC (Nexans Research Center), de la Lyon (Rhône) şi celălalt, cu privire la partea metalur-gică, NMC (Nexans Metal Center), de la Lens (Pas-de-Calais). În aceste două centre, grupul – care şi-a aniver-sat centenarul – îşi elaborează noile soluţii, investind aproximativ 60 de milioane de euro pe an. În dome-niul feroviar, cercetările se concentrează pe câştigarea în greutate. „Există tot mai multe cabluri într-un tren pentru aspectele de securitate, multimedia şi transmi-sia de date. Aceasta înseamnă că într-un tren proiec-tat la ora actuală există de 1,4 ori mai multe cabluri decât în trenurile proiectate în urmă cu zece ani. Acest lucru generează noi cerinţe: greutate suplimentară şi gabarit”, declară Stéphane Mortelette. „Lucrăm şi la materialele izolante pentru a ne dota cablurile cu cele mai bune proprietăţi. Întreaga noastră gamă Flamex®, de exemplu, nu conţine halogen (0 halogeni) şi oferă, deci, niveluri reduse de toxicitate, de corozivitate în caz de degajare de fum. Pe de altă parte, ţinând seama de numărul tot mai mare de cabluri care se află la bor-dul unui tren, trebuie ca ele să fie mai mici şi să poată fi instalate în spaţii închise. Or, izolarea influenţează temperatura, încălzind-o. Trebuie, deci, ca izolanţii să fie foarte performanţi şi să fie cât mai subţiri posibil. La acest aspect lucrăm la ora actuală”, continuă el. Grupul încearcă, de asemenea, să propună produse care

merg dincolo de standardele cerute, pentru uşurinţa utilizării de către client. De exemplu, un conductor rea-lizat din fire de cupru ţine de standardul de clasa 5, dar gama Flamex® propune şi clasa 6 pentru a permite o fle-xibilitate sporită. Această caracteristică oferă clientului posibilitatea de a-l manevra mai uşor în medii cu dimen-siuni reduse. În sfârşit, adaugă Stéphane Mortelette, „un cablu se aseamănă cu o venă. El este vital pentru buna funcţionare a maşinii”. Cercetarea şi dezvoltarea în cadrul întreprinderii sunt ghidate de cerinţele clien-ţilor. „Dispunem de mai multe echipe pentru a asigura o interfaţă tehnică cu principalii noştri clienţi (precum Alstom sau Bombardier, lideri mondiali în construcţia de trenuri) pentru a putea răspunde cerinţelor lor cât mai în amonte posibil”, completează el. Nexans participă la lucrările comitetului de standar-dizare în care specialiştii care elaborează standarde se gândesc la toate aspectele cablurilor. Dar nu toate cablurile sunt standardizate. „Există cabluri speciale, ca de exemplu, cablurile dintre vagoane care permit legarea vagoanelor între ele din punct de vedere elec-tric, unde nu sunt elaborate standarde. Ne situăm în domeniul unei aplicaţii specifice, iar valoarea noastră adăugată rezidă aici în capacitatea noastră de a pro-pune soluţii inovatoare care să răspundă aşteptări-lor clienţilor, rămânând competitivi”, concluzionează Stéphane Mortelette.

Diversitatea cablurilor utilizate într-un tren

cabluri de energie pentru material rulant;cabluri pentru magistrale de date, pentru supra-vegherea şi legătura video între cele două capete ale unui tren;cabluri coaxiale pentru transmisiile radio;GSM şi multimedia de management al traficului feroviar şi de control-comandă a trenurilor;cabluri de energie joasă şi temperatură ridicată pentru locomotive şi lanţuri de tracţiune;cabluri de conexiune şi conectare de înaltă tensiune pentru transportul electricităţii panto-grafului montat pe acoperişul transformatorului locomotivei;cabluri de control-comandă care furnizează ener-gie şi asigură controlul de joasă frecvenţă pentru comunicaţii, sistemele de anunţare a călătorilor, uşile automate, iluminat etc.;cablurile scurte de legătură, care asigură legătura între vagoane şi cărucioarele vagoanelor, trans-portă informaţia şi energia într-un mediu deschis şi mobil;cabluri cu fibre optice pentru transmisia de date la bord.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 310, decembrie 2010-ianuarie 2011

�0 STANDARDIZAREA ianuarie 2011

STANDARDE ÎN DOMENIUL CABLURILOR ADOPTATE ÎN ULTIMII ANI DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

SR CEI 60800:2010 Cabluri de încălzire cu tensiunea nominală de 300/500 V pentru confort termic şi protecţie împot-riva formării gheţii

SR EN 12385-1+A1:2009 Cabluri de oţel. Securitate. Partea 1: Condiţii generaleSR EN 12385-10+A1:2008 Cabluri de oţel. Securitate. Partea 10: Cabluri elicoidale pentru aplicaţii generale în construcţiiSR EN 12385-3+A1:2008 Cabluri de oţel. Securitate. Partea 2: Definiţii, notare şi clasificareSR EN 12385-3+A1:2008 Cabluri de oţel. Securitate. Partea 3: informaţii pentru utilizare şi pentru mentenanţăSR EN 12385-4+A1:2008 Cabluri de oţel. Securitate. Partea 4: Cabluri cu toroane pentru aplicaţii generale de ridicat

SR EN 13414-1+A2:2009 Cabluri de legare din sârmă de oţel. Securitate. Partea 1: Cabluri de legare pentru aplicaţii generale de ridicat

SR EN 13414-2/A1:2009 Cabluri de legare din sârmă de oţel. Securitate. Partea 2: Specificaţii pentru informaţiile pentru utili-zare şi mentenanţă furnizate de producător

SR EN 13414-3+A1:2009 Cabluri de legare din sârmă de oţel. Securitate. Partea 3: Cabluri de legare inelare şi cabluri de legare împletite

SR EN 1492-1+A1:2009 Cabluri de legare. Securitate. Partea 1: Cabluri plate de legare din bandă din fibre artificiale, pentru uz general

SR EN 1492-2+A1:2009 Cabluri de legare. Securitate. Partea 2: Cabluri rotunde de legare, din fibre artificiale, pentru uz general

SR EN 1492-4+A1:2009 Cabluri de legare. Securitate. Partea 4: Cabluri de legare din fibre naturale sau artificiale, pentru uz general

SR EN 1677-1+A1:2009 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 1: Accesorii de oţel forjat, clasa 8SR EN 1677-2+A1:2008 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 2: Cârlige de oţel forjat, cu siguranţă, clasa 8SR EN 1677-3+A1:2008 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 3: Cârlige de oţel forjat cu autoblocare. Clasa 8SR EN 1677-4+A1:2009 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 4: Zale, clasa 8

SR EN 1677-5+A1:2009 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 5: Cârlige forjate de oţel pentru ridicare, cu siguranţă, clasa 4

SR EN 1677-6+A1:2009 Accesorii pentru cabluri de legare. Securitate. Partea 6: Zale, clasa 4

SR EN 2713-002:2007Serie aerospaţială. Cabluri electrice cu un conductor şi multiconductoare pentru utilizare generală. Temperaturi de funcţionare cuprinse între -55 grade C şi 200 grade C. Partea 002: Ecranate şi cu manta

SR EN 2713-004:2007Serie aerospaţială. Cabluri electrice cu un conductor şi multiconductoare pentru utilizare generală. Temperaturi de funcţionare cuprinse între -55 grade C şi 200 grade C. Partea 004: Ecranate (tresă) şi cu manta, marcabile cu jet de cerneală. Standard de produs

SR EN 2713-005:2007Serie aerospaţială. Cabluri electrice cu un conductor şi multiconductoare pentru utilizare generală. Temperaturi de funcţionare cuprinse între -55 grade C şi 200 grade C. Partea 005: Ecranate (spirală) şi cu manta, marcabile cu laser CO2

STANDARDIZAREA ianuarie 2011 ��

Seminar CEN privind standardizarea în domeniul turismuluiATELIER CEN CONCERNANT LA NORMALISATION DANS LE DOMAINE DU TOURISME

L’article fait état de l’activité de normalisation européenne et invite les sociétés et les institutions touristiques roumaines à participer à l’élaboration de normes spécifiques à ce domaine

În ultimul an, la nivel european au avut loc o serie de evenimente noi referitoare la domeniul turismului. Adoptarea Tratatului de la Lisabona a creat noi baze legale dedicate turismului, pentru a sprijini şi com-pleta acţiunile statelor membre în acest domeniu. În plus, în iunie 2010, Comisia Europeană a publicat un

comunicat (COM (2010)352) despre un nou cadru politic privind turismul în Europa, în care sunt evidenţiate mai multe acţiuni referitoare la dezvoltarea unui turism durabil, responsabil şi de înaltă calitate. Comisia a publicat, de asemenea, în noiembrie 2010, o strategie pe perioada 2010-2020, în care accesul la bunuri şi servicii este una din direcţiile de acţiune identificate de Uniunea Europeană.

Din punct de vedere al standardizării, CEN a creat în 1995 un comitet tehnic, CEN/TC 329 – Tourism services (comitetul naţional corespondent – ASRO/CT 373, Servicii), destinat elaborării de standarde în domeniul turis-mului. Suplimentar activităţii de standardizare de la nivel european, în ultimii zece ani au fost elaborate în acest domeniu mai multe standarde la nivel naţional şi internaţional. (ISO/TC 228 – Tourism and related services), dintre care se pot menţiona: Germania: DIN 77001:1999 – Servicii în turism. Simboluri utilizate în broşurile turistice, Italia: UNI 10670:1997 – Turism. Activităţi desfăşurate în hoteluri: definiţia serviciului, Spania: UNE 183001:2009 – Cazare în zona rurală. Cerinţe ale serviciului, UNE 187003:2008 – Birouri de informaţii turistice. Cerinţe de furnizare a serviciului, Marea Britanie: PAS 88:2008 – Ghid de accesibilitate în marile hoteluri şi în lanţurile hoteliere.

Ca urmare a acestor demersuri, pe 8 decembrie 2010, CEN a organizat un „Seminar de standardizare în dome-niul turismului”. Scopul acestui seminar, care a avut loc la Bruxelles, a fost să adune laolaltă toate standardele elaborate în acest domeniu şi să ofere părţilor interesate un cadru pentru schimbul de opinii şi idei privind standardizarea în domeniul serviciilor din turism. Participanţii la acest seminar s-au exprimat pentru invitarea la activitatea de standardizare a tuturor părţilor relevante din acest domeniu. Organizaţii reprezentante ale consu-matorilor şi unii reprezentanţi ai industriei de turism au evidenţiat nevoia de securitate în acest domeniu. A fost exprimată, de asemenea, ideea elaborării unor ghiduri accesibile tuturor lucrătorilor în turism.

Iată, aşadar, că activitatea de standardizare în acest domeniu începe să prindă contur. Invităm societăţile şi insti-tuţiile din România, care îşi desfăşoară activitatea în turism şi care doresc să aducă turismul românesc la nivelul celui european şi internaţional, să ni se alăture pentru a participa activ la elaborarea standardelor specifice acestui domeniu.

�� STANDARDIZAREA ianuarie 2011

Standardizarea internaţională

Ecoetichetarea. Mod de utilizare ÉCO-ÉTIQUETAGE. MODE D’EMPLOI

Bill Dee

L’étiquetage environnemental donne la possibilité aux organisations et aux consommateurs d’avoir un impact sur l’environnement à travers les produits qu’ils achètent ou les fournisseurs qu’ils choisissent. Il permet également à certaines entreprises d’être reconnues pour leurs efforts sur le plan écologique. Cependant, au vu du nombre croissant de déclarations environnementales, il apparaît nécessaire d’établir des normes d’étiquetage, harmonisées à l’échelon international, qui prennent en compte tous les aspects pertinents du cycle de vie d’un produit ou d’un service et donnent aux consommateurs des informations fiables et suffisamment complètesMots clés: organisation, protection de l’environnement, produits, services, écoetiquetage, cycle de vie, normes internationales ISO

Totuşi, la vederea numărului tot mai mare de declaraţii de mediu, apare necesar să se elaboreze standarde de etichetare, armonizate la nivel internaţional, care să ţină seama de toate aspectele pertinente ale ciclului de viaţă a unui produs sau a unui serviciu şi să furnizeze con-sumatorilor informaţii fiabile şi sufi-cient de complete. Asociaţiile de consumatori, grupurile de mediu şi autorităţile sunt preocupate şi de „spălarea ecologică”, adică de declaraţiile de mediu lipsite de conţinut. În ceea ce o priveşte, ISO a fost foarte activă la redactarea standardelor a căror aplicare va contribui la lupta contra acestui procedeu de marketing; acestea se referă la etichetarea de mediu şi la trei tipuri de declaraţii, în special. Declaraţiile de mediu pe proprie răs-pundere, emise direct de fabricanţi, importatori, distribuitori şi vânzăto-rii cu amănuntul. Ele pot lua forma

Ecoetichetarea de mediu sau „etichetarea verde” oferă posibilitatea organizaţiilor şi nouă, consumatorilor, să avem un impact asupra mediului prin interme-

diul produselor pe care le cumpărăm sau al furnizorilor pe care îi alegem. Ea permite, de asemenea, unor întreprinderi să fie recunoscute pentru eforturile lor pe plan ecologic.


unor afirmaţii, a unor simboluri sau reprezentări grafice care apar pe eticheta produsului sau pe a amba-lajului, sub formă de documentaţie referitoare la produs, de dosare tehnice, publicitate, telemarketing, precum şi suporturi digitale sau electronice precum Internet-ul. Programele de ecoetichetare, care furnizează o etichetă de mediu (sau etichetă) pentru produse care răspund unui ansamblu de cerinţe predeterminate. Această etichetă are funcţia de a identifica dintr-o anumită categorie de produse acele produsele considerate a pro-teja mai mult mediul. Etichetarea care se referă la ciclul de viaţă, care oferă informaţii de mediu cuantificate cu privire la ciclul de viaţă a unui produs, fapt care stimulează comparaţia între produse care îndeplinesc aceeaşi funcţie.

Declaraţiile de mediu pe proprie răspundere

Standardul ISO 14021:1999, Marcare şi declaraţii de mediu. Declaraţii de mediu pe proprie răspundere (etiche-tare de tip III) este un ghid ecologic internaţional în domeniul declara-ţiilor de mediu pe proprie răspun-dere. Potrivit standardului, „scopul global al declaraţiilor şi marcajelor de mediu este ca, prin comunicarea de informaţii verificabile şi exacte care nu sunt de natură a induce în eroare cu privire la aspectele de mediu ale produselor, să încurajeze crearea şi furnizarea acestor pro-duse care solicită mai puţin mediul şi astfel să stimuleze potenţialul pentru o îmbunătăţire continuă a mediului, comandată de piaţă”.

Aplicare extinsă

Domeniul de aplicare al ISO 14021 este foarte vast. Chiar dacă decla-raţiile de mediu pe proprie răs-pundere sunt făcute adesea pe produse sau pe ambalajele lor, ISO 14021 poate fi utilizat şi la orice tip de declaraţie de mediu volun-

tară, fie că apare într-un material publicitar, pe un site Internet sau în rapoarte comerciale. În plus, ISO 14021 se aplică şi la declaraţiile de mediu care se referă la servicii (de exemplu, servicii financiare sau turistice).

lui constituie o garanţie de credibi-litate cu atât mai mare.

Patru elemente-cheie

Standardul se constituie în jurul a patru elemente-cheie:

cerinţe care se aplică tuturor declaraţiilor de mediu pe proprie răspundere, care prezintă regu-lile generale;utilizarea simbolurilor pentru declaraţiile de mediu, care se interesează de reprezentările grafice ce însoţesc declaraţiile;cerinţe de evaluare şi de veri-ficare a declaraţiilor, care presu-pun că toate verificările au fost efectuate în prealabil şi că referirea la ele este posibilă;cerinţe particulare referitoare la declaraţiile selecţionate, care examinează termenii utilizaţi curent în declaraţii, precum „reciclabil” sau „biodegradabil”.

Cerinţe care se aplică tutu-ror declaraţiilor de mediu pe proprie răspundere

Toate declaraţiile trebuie să satisfacă următoarele cerinţe fundamentale:

să fie precise şi să nu fie de natură a induce în eroare;să fie sprijinite şi verificate;să nu conducă la o interpre-tare greşită.

Standardul ISO 14021 întocmeşte o listă de 19 cerinţe similare, care sta-bilesc regulile generale la care tre-buie să se conformeze declaraţiilor de mediu pe proprie răspundere. Standardul specifică cerinţele care trebuie respectate riguros.El indică, de asemenea, că nu tre-buie să se facă o declaraţie de mediu vagă care implică în mod general că un produs este benefic din punct de vedere al mediului. „Protejează mediul”, „ecologic” sau „prieten al naturii” sunt exemple de expresii care trebuie eliminate.Utilizarea simbolurilor

Declaraţiile de mediu trebuie să fie exacte şi să nu inducă în eroare

Declaraţia de mediu nu este o cerinţă specificată a standardului. Standardul ISO 14021 examinează modul în care aceste declaraţii pot fi elocvente şi utile consumatorilor. Obiectivul standardului internaţi-onal este să armonizeze utilizarea declaraţiilor de mediu pe proprie răspundere. Avantajele aşteptate sunt:

declaraţii de mediu precise şi verificabile care să nu fie interpretate greşit;un potenţial sporit pentru ca forţele pieţei să stimuleze îmbunătăţirile de mediu;prevenirea sau reducerea la minimum a declaraţiilor îndoielnice;reducerea confuziei pe piaţă;facilitarea comerţului internaţional;o oportunitate mai mare pen-tru cumpărători, cumpărătorii potenţiali şi utilizatorii produ-sului de a face opţiuni bine informate.

Standardul ISO 14021 este rodul unei activităţi ample, desfăşurată de reprezentanţi ai statelor dezvol-tate şi în curs de dezvoltare pro-veniţi din numeroase domenii de afaceri, asociaţii de consumatori şi grupuri de mediu, organisme de reglementare şi autorităţi publice. În faţa numeroaselor interese reprezentate, obţinerea consensu-

ISO 14021 poate fi utilizat şi la orice tip de declaraţie de mediu voluntară


Imaginile, simbolurile şi reprezen-tările grafice care amintesc calită-ţile de mediu ale unui produs sunt de uz curent. Aceste reprezentări se pot dovedi şi mai ambigue decât un text. Standardul ISO 14021 abordează problema aplicând sim-bolurilor utilizate pentru eticheta-rea mediului aceleaşi cerinţe care se aplică textelor.Două aspecte specifice intră în joc:

cerinţele de ordin general;bucla Möbius.

Bucla Möbius, fără informaţii sub formă de cifre sau text însoţitor, înseamnă „reciclabil”. Prezenţa unui procent (X%) asociat cu simbolul, este indicaţia proporţiei materialu-lui reciclat conţinut în produs.

Evaluarea şi verificarea declaraţiilor

Standardul ISO 14021 stabi-leşte patru cerinţe fundamentale pentru evaluarea şi verificarea declaraţiilor:

responsabilităţile declarantului;evaluarea declaraţiilor comparative;metodele utilizate;accesul la informaţii.

Standardul precizează că respon-sabilitatea exactităţii declaraţiilor revine declarantului. Înainte de a efectua declaraţia, acesta este obli-gat să strângă informaţiile necesare verificării sale. În plus, toate încer-cările eventuale trebuie să recurgă la metode acceptate, iar informaţi-ile obţinute trebuie să fie păstrate o perioadă rezonabilă şi dezvăluite celor interesaţi.Aceste informaţii se referă la:

identificarea metodelor de încercare utilizate;dovada documentară, când este imposibil să se procedeze

la verificarea printr-o încercare pe produsul final;rezultatele încercărilor;numele şi adresa persoanei terţe independente când încercările sunt efectuate de respectiva terţă persoană.

Standardul ISO 14021 stabileşte că declaraţia nu poate fi bazată pe ele-mente confidenţiale. Standardul nu descrie metode de încercare. Totuşi, când există metode de încercare acceptate la nivel internaţional, acestea trebuie să fie utilizate.

Cerinţe particulare referi-toare la diferite declaraţii

Standardul ISO 14021 stabileşte cerinţe particu-lare pentru declaraţiile care utilizează termenii:

conţinut reciclat;reciclabil;degradabil;consum redus de energie/apă.

În plus, standardul stabileşte 12 cerinţe specifice declaraţiilor uti-lizate în mod curent şi oferă reco-mandări. Trebuie subliniat că aceste declaraţii au fost reţinute dato-rită utilizării lor largi în momentul redactării standardului. Intenţia nu este să se implice că astfel de decla-raţii stau la baza avantajelor de mediu specifice. Cerinţele proprii acestor declaraţii vin ca un supli-ment la regulile generale enunţate de standard.

Programe de ecoetichetare

Etichetarea de mediu de tip I, denumită curent „ecoetichetare”, face referire la un program bazat pe multiple criterii, care constă în atri-buirea de licenţe care autorizează utilizarea de etichete de mediu în funcţie de considerente care se referă în mod deosebit la ciclul de viaţă. Standardul ISO 14024:1999, Marcare şi declaraţii de mediu. Etichetare de mediu de tip I. Principii şi metode, constituie un ghid internaţional ecologic al celor mai bune practici.Standardul ISO 14024 specifică cerinţele pentru implementarea unui program de ecoetichetare similar cu eticheta Lebăda nea-gră sau cu marca japoneză Eco-Mark. Standardul prezintă detaliat cerinţele destinate a înlătura unele critici formulate în trecut contra ecoetichetării şi oferă recomandări pentru noi programe în curs de aplicare. Acest standard internaţi-onal a fost adoptat ca referinţă de

Tot mai bine. Actualizarea standardului ISO 14021

Standardul ISO 14021 va face curând obiectul unei actualizări, care va fi îmbogăţită cu definiţii noi referitoare la termenii:

biomasă;gaze cu efect de seră (GES);emisii de gaze cu efect de seră în cursul ciclului de viaţă;compensare;dezvoltare durabilă;trasabilitate.

Putem afirma acest lucru şi referitor la următoarele simboluri specifice:

rebutare şi reciclare;a nu se arunca la coşul de gunoi;sortare.

Standardul va fi revizuit în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare şi metodologia de evaluare a urmă-torilor termeni:

regenerabil;energie regenerabilă;durabil;declaraţii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră;amprenta de carbon a produselor;neutru din punct de vedere al conţinutului de carbon.


reţeaua internaţională de ecoeti-chetare (GEN), o federaţie mondi-ală de organisme de ecotichetare.

Etichetarea ciclului de viaţă

Standardul ISO 14025:2005, Marcaje şi declaraţii de mediu. Declaraţii de mediu de tip III, Principii şi moduri de operare, furnizează indicaţii cu pri-vire la comunicarea de informaţii de mediu cuantificate, bazate pe date referitoare la ciclul de viaţă.Declaraţiile de tip III oferă infor-maţii privind aspectele de mediu fundamentale ale produselor într-un format care permite cumpără-torului să compare mai uşor pro-duse diferite. Interpretarea unor astfel de informaţii implică faptul că se ţine cont de mai multe ele-mente ale comparaţiei: un produs A poate, de exemplu, să producă mai puţine emisii decât un pro-dus B, care generează mai puţine deşeuri solide. Declaraţiile de tip III au o aplicare limitată pe piaţa consumatorilor, dar o întreprindere

Asociaţia de Standar-dizare din România vă pune la dispoziţie produsul Ecoeticheta-rea, ediţia a III-a, care conţine o broşură şi o colecţie de � standarde pe CD, cu vizualizare şi tipărire.

Preţul produsului este de 99 lei+TVA.

comercială are adesea obiective de mediu specifice care sunt înscrise în politica sa de achiziţii şi care fac necesare o evaluare obiectivă a informaţiilor de tip III. Declaraţiile de mediu de tip III capătă importanţă în comerţul dintre întreprinderi, iar ISO 14025 joacă aici un rol fundamental.

Standarde utile tuturor

Orice întreprindere preocupată de impactul de mediu al produselor sale ar trebui să aibă în vedere uti-lizarea standardelor ISO pertinente în domeniul etichetării – fie ele ISO 14021, ISO 14024 sau ISO 14025 – din mai multe motive. În primul rând, pentru că standar-dele internaţionale sunt recunos-cute pe plan mondial. În al doilea rând, pentru că fiecare standard a fost redactat de diferiţi experţi ai părţilor interesate din lumea întreagă. În al treilea rând, pentru că fiecare document reprezintă un cadru de referinţe aprobate obiec-tiv, în raport cu care o întreprindere poate să îşi evalueze etichetarea de mediu.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 1, nr. 11, noiembrie 2010, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secre-tariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Bill Dee este director al servi-ciilor consulta-tive de conformi-tate şi reclamaţii, în Australia. El lucrează în dome-niul manage-

mentului conformităţii, al litigiilor, precum şi al litigiilor referitoare la consum. El conduce ISO/TC 204, Managementul de mediu, subcomi-tetul SC 3, Etichetarea de mediu

Despre autor


Utilizarea standardelor pentru protejarea ecosistemelorLA QUALITÉ ET PLUS. UNE ENTREPRISE BRÉSILIENNE A RECOURS AUX NORMES POUR PROTÉGER LES ÉCOSYSTÉMES ET AIDER LES COLLECTIVITÉS LOCALES

Ernesto Pousada Junio

Suzano, fabricant brésilien de pâtes et papier de premier plan, doit beaucoup de ses réalisations en matière de qualité, de durabilité et de responsabilité socié-tale à ISO 9001, ISO 14001 et à ISO 26000 qui a paru le 1 novembre 2010. Suzano Pulp and Paper, un des plus grands fabricants de pâtes d’eucalyptus au monde, a une longue tradition de qualité, de protection de la santé, de sécurité et de conscience du développement durable, associées à la responsabilité sociétale et environnementaleMots clés: protection des écosystèmes, qualité, développement durable, santé au travail, protection de l’environnement, responsabilité sociétale

Suzano, întreprindere braziliană foarte importantă pentru fabricarea celulozei şi hârtiei, a obţinut mari realizări în domeniul

calităţii, durabilităţii şi responsabilităţii sociale apli-când standardele ISO 9001� (pentru managemen-tul calităţii), ISO 14001� (pentru managementul mediului) şi fiind preocupată de elaborarea noului standard ISO 26000�, referitor la responsabilitatea socială, care a apărut la 1 noiembrie 2010.

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul na-ţional de standardizare – a adoptat acest standard ca standard român. A se vedea nota de la sfârşitul articolului

Suzano. Celuloză şi hârtie este unul din cei mai mari fabricanţi de pastă de eucalipt din lume, are o lungă tradiţie în domeniul calităţii, protecţiei sănătăţii, securi-tăţii şi conştiinţei dezvoltării durabile, la care se adaugă responsabilitatea socială şi de mediu. Cu sediul la São Paolo, în Brazilia, întreprinderea are 4 000 de salari-aţi, iar veniturile sale s-au cifrat în 2009 la 2 miliarde de dolari americani.Atingerea excelenţei în domeniul calităţii, durabilităţii şi a responsabilităţii sociale a reprezentat o mare pro-vocare, dar aceste obiective fac deja parte integrantă din strategia generală a întreprinderii şi din obiectivele sale comerciale. Acest articol descrie modul în care


aplicarea standardelor ISO 9001 şi ISO 14000, referi-toare la sistemele de management al calităţii şi mana-gement de mediu, precum şi angajarea întreprinderii în elaborarea ISO 26000, au jucat un rol important în reuşita Suzano.

ISO 14001

Suzano a fost prima organizaţie din Brazilia care a obţi-nut certificarea în conformitate cu ISO 14000 şi potri-vit INMETRO (organism de acreditare brazilian), între-prinderea deţine şi cel mai mare număr de certificări multiple, inclusiv cele acordate de Forest Stewardship Council (FSC) şi ale programului brazilian de certificare Cerflor. Aceste programe garantează că produsele forestiere sunt fabricate cu ajutorul unor procese reali-zabile din punct de vedere economic, juste din punct de vedere social şi protejând mediul. În afară de certificările ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001� (sănătate şi securitate ocupaţională), întreprinderea a aplicat recent standardul SA 8000, referitor la responsabilitatea socială. Conformitatea Suzano cu toate aceste sisteme a fost auditată şi cer-tificată în mod independent în cadrul unui proces de îmbunătăţire continuă în management, gestiune forestieră, planificare, comunicare, documentare şi for-mare a salariaţilor şi subcontractanţilor.

Integrarea calităţii şi a mediului

Sistemele de management al calităţii (SMC) şi de management de mediu (SMM) ale Suzano fac parte integrantă din strategia activităţilor generale care ţin de Criteriile Naţionale de Calitate (National Quality Criteria). Includem două programe diferite – excelenţa operaţională şi Six Sigma în cadrul SMC.În 2008, excelenţa operaţională s-a tradus prin câştiga-rea a 21,5 milioane de dolari SUA graţie îmbunătăţirilor

din domeniul calităţii şi eficienţei şi aplicării standar-delor internaţionale în domeniul fabricaţiei. Abordarea Six Sigma a condus la câştigarea a 26 milioane dolari SUA în 2009, graţie unor proiecte de reducere a costu-rilor, de îmbunătăţire a calităţii şi de excelenţă în toate direcţiile întreprinderii. Modelul economic al Suzano se constituie în jurul a opt criterii de excelenţă: lidership, strategie şi planificare, orientare către client, atenţie acordată societăţii, informare şi comunicare, personal, procese şi rezultate. Prin numeroase iniţiative sociale şi de mediu, întreprinderea este angajată în protecţia mediului şi în dialogul cu părţile interesate, guvernul şi societatea. Când analizăm impactul produselor şi serviciilor noas-tre, avem în vedere întregul lanţ de aprovizionare şi utilizăm metodologiile de analiză a ciclului de viaţă (ACV) în sistemul nostru de management de mediu, corelat cu ACV definită în seria ISO 14000.

Un angajament responsabil

Prin intermediul ABNT, organismul brazilian de stan-dardizare şi membru al ISO, Suzano a fost implicată în elaborarea standardului ISO 26000, standardul interna-ţional al ISO care furnizează liniile directoare cu privire la responsabilitatea socială, unul dintre conducătorii întreprinderii prezidând, în numele ABNT, grupul de lucru al ISO referitor la acest subiect.Standardul ISO 26000, care a apărut în 2010, constituie rezultatul participării a aproximativ 430 de experţi şi 175 de observatori, reprezentând peste 40 de organi-zaţii din 90 de state. În timpul procesului, Suzano a reexaminat activităţile sale de responsabilitate socială conform următoarelor principii ale ISO 26000:

responsabilitatea de a da seama;transparenţă;comportare etică;respectarea intereselor părţilor interesate;respectarea principiului legalităţii;respectarea standardelor internaţionale de comportament;respectarea drepturilor omului.

Examinarea se referea şi la problemele centrale tratate în standard:

conducerea organizaţiei;relaţiile şi condiţiile de lucru;mediu; bunele practici de afaceri;probleme referitoare la consumatori;participarea colectivităţii;dezvoltare.


Suzano a contribuit şi la finanţarea celulei de reflecţie braziliene Ethos pentru lucrările sale referitoare la ela-borarea ISO 26000.

Standardele ISO 9001 şi ISO 14001 joacă un rol important în reuşita Suzano

Standardul ISO 26000 va servi ca linie directoare pentru organizaţiile care prevăd implementarea unui sistem de management al responsabilităţii sociale şi pentru cele care, ca şi Suzano, încearcă să îşi îmbunătăţească un sistem existent.

Protejarea pădurii

Suzano îşi măsoară performanţele economice, sociale şi de mediu cu ajutorul liniilor directoare G3 ale GRI (Iniţiativa de Raportare Globală – Global Reporting Initiative). Întreprinderea lucrează conform Pactului Mondial şi Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, al Naţiunilor Unite, precum şi potrivit propriilor sale coduri de conduită în domeniile drepturilor omului, relaţiilor de lucru, mediului şi luptei contra corupţiei. Factor activ al societăţii, Suzano ia în serios responsa-bilităţile sale sociale şi de mediu. Întreprinderea par-ticipă la dezvoltarea politicilor publice care vizează dezvoltarea durabilă într-o perspectivă economică, socială şi de mediu. Atenţia acordată de Suzano pădurii şi ecosistemelor din Brazilia constituie un bun exemplu. Peste 40% din pământurile exploatate de întreprindere se află sub protecţie permanentă, în virtutea legislaţiei bra-ziliene cu privire la mediu şi a cerinţelor FSC, Cerflor şi ISO 14000. Suzano posedă la ora actuală cele mai mari plantaţii de eucalipţi, certificate conform FSC în lume.

Instrumente vitale

Aplicând principiile standardelor de management, am învăţat că, deşi relaţiile dintre ele sunt nume-roase, fiecare are o funcţie diferită. De exemplu, ISO 14001, SA 8000 şi OHSAS 18001 optimizează procesele interne. FSC, Cerflor şi GRI ne reasigură clienţii. ISO 9001, standardul British Retail Consortium şi FSC ne ajută să răs-pundem cerinţelor clienţilor noştri. ISO/CEI 17025:2005�, Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încer-cări şi etalonări, răspunde unor scopuri legale. Standardele de management ale ISO sunt instrumente vitale pentru certificarea şi armonizarea produselor, proceselor şi serviciilor, pentru relaţiile dintre între-prinderi şi pentru utilizatorii finali. Procesele standardizate sunt fundamentale pentru

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţi-onal de standardizare – a adoptat acest standard ca standard român. A se vedea nota de la sfârşitul articolului

operaţiile Suzano în peste 80 de state: vânzarea celu-lozei de eucalipt, a hârtiei pentru tipărit, a hâtiei pen-tru scris şi a cartonului. Standardele de management ale ISO au ajutat Suzano să îndeplinească cerinţele standardelor de comerţ internaţional, să dezvolte şi să aplice politici, să garanteze transparenţa şi să permită trasabilitatea până la clientul final. Sistemele de mana-gement al calităţii şi cele de management de mediu bazate pe standardele ISO 9001 şi ISO 14000 oferă Suzano avantaje concurenţiale, permiţând:

reducerea costurilor în lanţul de aprovizionare – de exemplu, am redus cu 15% costurile tranzac-ţiilor internaţionale;o reducere a erorilor de fabricaţie – de exemplu, o eroare de 1% în măsurarea umidităţii la celuloză echivalează cu o pierdere de 4 milioane de dolari americani pe an;intervenţia factorilor sociali şi de mediu, care servesc drept valori intangibile ale produselor şi proceselor;intervenţia factorilor pozitivi şi a diferenţierii pe piaţa concurenţială a celulozei şi hârtiei.

Sprijinirea colectivităţilor

Activităţile referitoare la calitate, precum şi cele socio-economice ale Suzano au fost utile colectivităţilor locale prin crearea de locuri de muncă şi investiţii sociale. Un studiu comparativ al aceleiaşi colectivităţi în 1990 şi în 2000, adică înainte şi după introducerea culturii eucaliptului, indică o creştere a indicelui de dezvoltare umană de la introducerea plantaţiilor. Cele mai mari posibilităţi de creare de locuri de muncă şi de investiţii ale Suzano în programe de dezvoltare şi de învăţământ au reuşit să îmbunătăţească indicele de dezvoltare umană şi au dus la scăderea analfabetis-mului şi a mortalităţii infantile.Activităţile în domeniul calităţii şi cele sociale şi de mediu au fost utile colectivităţilor locale.

Dividendele

Activitatea dificilă de implementare a ISO 9001, ISO 14001, FSC, Cerflor şi a altor standarde pentru sisteme de management a produs dividende sub formă de premii de recunoaştere care îmbunătăţesc imaginea şi avantajele concurenţiale ale întreprinde-rii. În 2008, Suzano a primit premiul naţional brazilian al calităţii, decernat de Fundaţia Naţională a Calităţii, premiu care se bucură de o recunoaştere internaţio-nală şi pentru cel de-al treilea an consecutiv, Suzano a fost desemnată cea mai bună întreprindere din indus-tria celulozei şi hârtiei de către revista economică braziliană Exame. Din 2003, Suzano este înscrisă la indicele de durabilitate a întreprinderii la ISE-Bovespa, un ansamblu de societăţi selectate pentru


angajamentele lor în domeniul responsabilităţii soci-ale, durabilităţii întreprinderii şi promovării bunelor practici în rândul întreprinderilor din Brazilia.

Culegerea roadelor

Este incontestabil faptul că Suzano a cules roadele implementării sistemelor standardizate de manage-ment al calităţii şi de management de mediu: pe plan intern, printr-o îmbunătăţire a planificării, documenta-ţiei, comunicării, structurii şi eficienţei şi pe plan extern, demonstrând partenerilor săi şi clienţilor din lume că întreprinderea este hotărâtă să atingă excelenţa într-o perspectivă de dezvoltare durabilă şi îşi asumă cu cea mai mare seriozitate responsabilităţile sociale şi pe cele de mediu.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 1, nr. 11, decembrie 2010, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Standarde din cuprinsul acestui articol adoptate de Asociaţia de Standardizare din România

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat următoarele standarde ca standarde române:

EN ISO 9001:2008, cu indicativul SR EN ISO 9001:2008 şi titlul: Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;

EN ISO 14001:2004, cu indicativul SR EN ISO 14001:2005 şi titlul: Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare;

OHSAS 18001:2007, cu indicativul SR OHSAS 18001:2008 şi titlul: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe;

EN ISO/CEI 17025:2005, cu indicativul SR EN ISO/CEI 17025:2005 şi titlul: Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare din România – va adopta standardul ISO 26000:2010 în cursul lunii ianuarie 2011.

Ernesto Pousada Junior este responsabil principal al ope-raţiilor la Suzano- Celuloză şi Hârtie. Angajat la Suzano în 2004, domnul Pousada a lucrat anterior timp de 15 ani la Dow Chemical Company, deţinând diferite posturi de conducere în

Brazilia, SUA şi Europa. Domnul Pousada este inginer mecanic şi a absolvit Escola Engenharia Mauá şi posedă şi o diplomă de management al afacerilor, acordată de Institutul de Adminis-traţie de la São Paolo (FIA/USP, Brazilia).

Despre autor


Standardizarea ISO se extinde la patru domenii noiDES PARCS D’ATTRACTION AU BIOGAZ. LA NORMALISATION ISO S’ETEND À QUATRE NOUVEAUX DOMAINES

Avec un portefeuille de plus de 18 500 normes internationales couvrant déjà un large évantail de domaines, des dimensions des filetages à la responsabilité sociétale, l’ISO élargit son champ d’activité à quatre nouveaux domainesMots clés: normes internationales ISO, domaines techniques nouveaux

Cu o colecţie de peste 18 500 de standarde internaţionale care acoperă o gamă largă de domenii, de la dimensiunile filetelor, la res-

ponsabilitatea socială, ISO îşi extinde domeniul de activitate la patru domenii noi:

utilizarea apelor uzate tratate pentru irigaţii;biogazul; securitatea echipamentelor parcurilor de distracţie;pigmenţi şi materiale de umplutură.

Iniţial, ISO a fost creată pentru a elabora standarde industriale în domenii tehnice foarte diverse – de la boilere şi recipiente sub presiune, la vehicule rutiere, trecând prin dimensiunile foilor de hârtie. Cu tim-pul, cererea de standarde internaţionale din partea industriei, a economiei, a sectorului public şi a socie-tăţii a crescut. Domeniul standardizării a cunoscut o dezvoltare exponenţială, acoperind probleme legate de management, cele mai bune practici şi servicii, de exemplu, pentru calitate, managementul riscului, managementul de mediu şi turism. Domnul Jacob Holmblad, vicepreşedinte al ISO (mana-gementul tehnic), a declarat: „Doar în anul 2010, orga-nizaţia a înglobat şase noi domenii de activitate, foarte diferite. Această dezvoltare demonstrează pertinenţa sa tot mai mare în actuala economie globalizată şi aptitudinea standardelor ISO de a furniza soluţii glo-bale în afara sferei tehnice a ISO. Mai mult ca oricând, problemele mondiale necesită soluţii mondiale. Iar ISO

a trecut cu succes proba timpului în calitate de furni-zor de instrumente armonizate la nivel internaţional, pentru a trata provocări mondiale. Capacitatea sa de a trata subiecte noi şi diferite demonstrează flexibilitatea şi reuşita sa ca platformă bazată pe consens, precum şi încrederea crescândă în procesele şi în numele său”.

Ultimele domenii abordate sunt:

Reutilizarea apelor uzate tratate în scopuri de irigaţie

Gravele penurii de apă, contaminarea, zonele urbane dens populate, irigaţia în agricultura intensivă şi creş-terea nivelului de viaţă pentru un segment important al populaţiei… Toate aceste fenomene arată necesita-tea imperioasă de a utiliza apele uzate tratate, pentru a spori cantitatea de apă disponibilă şi a atenua proble-mele legate de rărirea apei. ISO a înfiinţat, deci, un nou comitet de proiect, ISO/CP 253, pentru a elabora un standard cu privire la reutilizarea apelor uzate tratate pentru irigaţii.Acest standard îşi propune să definească cele mai bune practici şi să prevină efectele negative asupra sănătă-ţii oamenilor, asupra mediului, solurilor şi recoltelor, în urma practicării unei irigaţii cu ape uzate tratate.Proiectul a fost propus de SII (membru al ISO pentru Israel), care deţine secretariatul ISO/CP 253. Prima reu-niune a comitetului a avut loc în octombrie 2010, iar publicarea standardului ISO 16075 este aşteptată pen-tru 2013.

Biogazul

Biogazul, subiectul noului comitet tehnic ISO/TC 255, este amestecul combustibil de gaze produse prin fer-mentarea deşeurilor biologice. El constituie o sursă importantă de combustibil întrucât este disponibil pretutindeni în lume şi este o sursă de energie rege-nerabilă puţin costisitoare. Lipsa standardelor inter-naţionale în acest domeniu încetineşte dezvoltarea şi utilizarea economică a biogazului.


Standardele ISO referitoare la biogaz vor stimula utili-zarea sa şi vor contribui la protecţia mediului, la îmbu-nătăţirea sănătăţii, la practicarea unei agriculturi fără factori nocivi, la dezvoltarea unei economii a reciclării şi la reducerea sărăciei (în mod deosebit pentru femei, care, în mediul rural, trebuie să se ocupe de căutarea combustibilului). Secretariatul este deţinut de SAC (membru al ISO pentru China), iar comitetul numără deja 24 de state membre participante şi cu statut de observatori.

Securitatea echipamentelor pentru par-curile de distracţie

Echipamentele parcurilor de distracţie sunt proiec-tate pentru a amuza, nu pentru a fi periculoase. ISO a înfiinţat un nou comitet tehnic, ISO/TC 254, pentru a elabora standarde care îşi propun să reducă numărul de accidente prin prevenirea acestora. Prima reuniune va avea loc în ianuarie 2011 la Moscova. Comitetul numără deja 27 de state membre şi cu statut de obser-vatori. Secretariatul comitetului este deţinut de GOST R – membru al ISO pentru Federaţia Rusă.

Pigmenţi şi materiale de umplutură

Un nou comitet tehnic, ISO/TC 265, Pigmenţi şi mate-riale de umplutură, va elabora în domeniul materiale-lor de colorare, standarde cu privire la terminologie, metode de încercare şi specificaţii. De asemenea, pig-menţii şi materialele de umplutură la scară nanome-trică vor face obiectul unei activităţi de standardizare. Standardele ISO vor reduce costurile pentru indus-trie şi vor stimula obţinerea de rezultate de încercare precise.Standardele de specificaţii referitoare la materiile prime vor contribui la dezvoltarea comerţului interna-ţional în acest domeniu, iar standardele de terminolo-gie vor conduce la dezvoltarea comunicării şi vor spori eficacitatea acestei industrii. Secretariatul este deţinut de DIN, membru al ISO pentru Germania, iar comite-tul tehnic numără 30 de state membre participante şi cu statut de observatori. Lucrările acestui comitet au fost desfăşurate iniţial în cadrul unui subcomitet al ISO/TC 35 (lacuri şi vopsele).

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1373


Lapte fără melaminăSUS À LA MÉLAMINE DANS LE LAIT AVEC UNE NOUVELLE NORME D’ESSAI ISO

Apres l’intoxication, il y a deux ans, de milliers d’enfants par du lait contaminé à la mélamine, l’ISO et la Fédération Internationale de Laiterie ont élaboré une norme d’essai permettant de déterminer la teneur en mélamine et en acide cyanurique contenue dans le lait, les produits laitiers en poudre et les laits mater-nisésMots clés: lait, produits laitiers, mélamine, acide cyanurique, norme d’essai ISO

După intoxicarea, în urmă cu doi ani, a mii de copii cu lapte contaminat cu melamină, ISO şi Federaţia Internaţională pentru Lapte (FIL) au elaborat un standard de încercare care

permite determinarea conţinutului de melamină şi de acid cianuric din lapte, produsele lactate sub formă de pulbere şi produse pe bază de lapte pentru copii. În 2008, mai mulţi copii au murit sau au fost grav intoxicaţi după ce au supt şi au băut lapte contaminat cu melamină. Substanţa, care este utilizată la fabricarea materialelor plastice ignifuge, fusese adăugată la laptele comercializat de unele firme pentru a părea mai bogat în proteine. La om, ingerarea de melamină poate provoca insuficienţă renală sau calculi renali. La sugari şi la copii mici, intoxicarea cu mela-mină este foarte periculoasă, chiar mortală.

Pentru a evita comercializarea de produse lactate denaturate, ISO şi FIL au elaborat o specificaţie tehnică, ISO/TS 15495 I IDF/RM 230:2010, Lapte, produse lactate şi preparate pentru copiii mici. Linii directoare pentru deter-minarea cantitativă a melaminei şi a acidului cianuric prin CL-SM/SM.Thierry Delatour, şef de proiect al ISO/TS 15495 I IDF/RM 230, a declarat: „Această specificaţie tehnică defineşte o metodă care utilizează cromatografia în fază lichidă cu ionizare prin electropulverizare şi spectroscopie de masă în tandem (CL-SM/SM) şi furnizează linii directoare prin luarea de probe, procedurile de încercare, performanţe, precum şi exemple”.Celălalt şef al proiectului, Steve Holroyd, a afirmat, la rândul său: „Graţie acestui document foarte aşteptat, încre-derea consumatorilor în industria produselor lactate va creşte din nou. El va permite să se asigure integritatea şi siguranţa laptelui şi a produselor derivate supuse la încercare şi va fi util producătorilor, fabricanţilor şi autorită-ţilor de reglementare, pentru a preveni noi incidente. Actualmente publicat sub formă de specificaţie tehnică, documentul va deveni standard internaţional”.ISO/TS 15495 I FIL/RM 230:2010 interesează producătorii de lapte, distribuitorii de produse lactate, fabricanţii de preparate pentru sugari, precum şi autorităţile de reglementare şi de încercare, furnizorii de echipamente şi industria alimentară, în general.Documentul a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 34, Produse alimentare, subcomitetul SC 5, Lapte şi pro-duse lactate, în colaborare cu FIL, organizaţie fără scop lucrativ, care reprezintă domeniul lactatelor la nivel mon-dial. FIL şi ISO lucrează împreună de multă vreme şi au elaborat şi publicat împreună metode standardizate de analiză şi de luare a probelor pentru produsele lactate şi produsele derivate.ISO/TS 15495 I IDF/RM 230:2010, Lapte, produse lactate şi preparate pentru copii mici. Linii directoare pentru deter-minarea cantitativă a melaminei şi a acidului cianuric prin CL-SM/SM, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1369/2010


Semnale sonore pentru produse de uz curentSONNERIES, BIPS ET AUTRES SIGNAUX VOUS DEROUTENT? UNE NOUVELLE NORME ISO VOUS APPORTE UNE SOLUTION

Vous ne pouvez pas identifier quel appareil est en train de sonner et ce que cela signifie ? Pour y remédier, ISO a élaboré une norme définissant des profils de signaux auditifs destinés à transmettre une information ayant trait à l’utilisation d’un produit. Désormais, les articles d’utilisation courante tels que votre ordi-nateur, votre appareil photo ou le jouet préféré de votre enfant émettront un signal dont l’objectif et la signification seront faciles à comprendre et qui ne pourra pas être confondu avec d’autres signaux sonoresMots clés: articles d’utilisation courante, sonneries, signaux sonores, norme internationale ISO

Sonerii, bip-uri, claxoane şi alte semnale sonore emise de pro-dusele de consum vă enervează ? Nu reuşiţi să identificaţi ce aparat sună şi ce înseamnă aceasta ?

Pentru a remedia acest lucru, ISO a elaborat un standard care defi-neşte profiluri de semnale sonore destinate a transmite o informaţie care se referă la utilizarea unui produs. De acum înainte, articolele de uz curent precum calculatorul dvs., aparatul foto sau jucăria pre-ferată a copilului dvs. vor emite un semnal al cărui obiectiv şi a cărui semnificaţie vor fi uşor de înţeles şi care nu va mai fi confundat cu alte semnale sonore.Kenji Kurakata, coordonator al echipei care a elaborat acest nou standard, a declarat: „Acest document se înscrie într-o serie de stan-darde care îşi propun să îmbunătăţească comoditatea de utilizare a produselor de consum şi, mai ales, să le facă eficace, mai eficiente şi mai agreabile pentru toţi utilizatorii. Dorim ca toţi utilizatorii să poată trăi şi lucra în armonie cu produsele lor de consum”.Noul standard, ISO 24500:2010, Ergonomie. Proiectare accesibilă. Semnale sonore pentru produse de consum curent, este destinat să îmbunătăţească funcţionalitatea şi accesibilitatea semnalelor sonore integrate în produsele de consum, per-miţând astfel facilitarea utilizării lor nu numai de către persoanele cu deficienţe vizuale sau auditive, dar şi de persoanele în vârstă, cele cu un handicap temporar şi de persoanele valide.Profilurile de semnale sonore specificate în standardul ISO 24500 adoptă principiile de proiectare accesibilă, prezentate în Ghidul ISO/CEI 71:2001, Principii directoare pentru experţii în standardizare, pentru a răspunde nece-sităţilor persoanelor în vârstă sau a celor cu handicap. Acest standard va fi utilizat împreună cu standardul ISO 24501, Ergonomie. Proiectare accesibilă. Niveluri de presiune acustică ale semnalelor sonore pentru produse de con-sum curent, a cărui aplicare este prevăzută pentru începutul anului 2011.Tema accesibilităţii este studiată în mod temeinic graţie lucrărilor diferitelor comitete tehnice ale ISO care ela-borează standarde în domeniu. Aceasta este tema care a fost aleasă pentru dosarul numărului din septembrie 2010 al revistei ISO Focus+ şi tot aceasta a fost şi tema Zilei Mondiale a Standardizării din acest an – Accesibilitate pentru toţi cu standardele internaţionale, sărbătorită pe 14 octombrie 2010.În plus, un workshop internaţional a fost organizat de Organizaţia de Cooperare Mondială în Domeniul Standardizării (WSC) între 3 şi 5 noiembrie 2010, la Geneva, pentru a examina standardele necesare pentru a facilita accesul la produse, servicii, medii şi instalaţii destinate persoanelor cu handicap. Această manifestare a reunit principalele grupuri de părţi interesate din lumea întreagă, pentru a dezbate această temă importantă. Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să consultaţi site-ul nostru, la adresa: www.iso.org/wsc-accessibility.Standardul ISO 24500:2010, Ergonomie. Proiectare accesibilă. Semnale sonore pentru produse de consum curent, a fost elaborat de subcomitetul SC 5, Ergonomia mediului fizic, al comitetului tehnic ISO/TC 159, Ergonomie. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Prevenirea incendiilor provocate de ţigareteUNE NORME ISO POUR AIDER À PRÉVENIR LES INCENDIES DUS AUX CIGARETTES

Pour limiter les risques d’incendie consécutifs à la chute d’un mégot sur les matières inflammables tels que matelas ou meubles capitonnés, l’ISO a publié une norme de performance qui fournit aux fabricants de cigarettes et aux organismes de réglementation un essai commun pour identifier les cigarettes ayant un moindre potentiel incendiaireMots clés: cigarettes, incendies, cigarettes à moindre potentiel incendiaire

Este suficient un moment de neatenţie sau de somnolenţă şi ţigareta dvs. aprinsă cade pe pat sau pe fotoliu şi acesta ia foc.

Pentru a limita riscurile unui incendiu care are loc după căderea unui chiştoc pe materiale inflamabile precum salteaua sau mobi-lele capitonate, ISO a publicat un standard de performanţă care furnizează fabricanţilor de ţigarete şi organismelor de reglementare o încercare comună pentru a identifica ţigaretele care prezintă un potenţial de incendiere scăzut.Noul standard, ISO 12863:2010, Metodă de încercare standardizată

pentru evaluarea potenţialului de incendiere al ţigaretelor, se aplică ţigaretelor care se consumă pe lungimea unei coloane de tutun. Acest standard se bazează – cu autorizaţia ASTM International, pe ASTM International E 2187, Metodă de încercare standard pentru măsurarea puterii de aprindere a ţigaretelor (Standard Test Method for Measuring the Ignition Strength of Cigarettes).După cum declară Richard E. Gann de la Institutul Statelor Unite pentru Standarde şi Tehnologie, şef de proiect pentru ISO 12863, „ţigaretele provoacă numeroase incendii mortale. Un chiştoc aprins poate cauza, la contac-tul cu unele materiale textile sau unele ţesături ale mobilelor un asemenea incendiu. În fiecare an, în afară de pagube materiale considerabile, incendiile fac mii de victime şi de răniţi”.Tot potrivit lui Gann, „limitarea potenţialului de incendiere al ţigaretelor este un mijloc important de reducere a riscului de incendiu. Trebuie ştiut că s-au realizat ţigarete care se pot stinge singure, reducându-se astfel riscurile de incendiu provocat de neatenţie sau uitare. Datele referitoare la incendii în statul New York relevă că graţie regulamentului care se aplică ţigaretelor, numărul deceselor cauzate de incendiile provocate de chiştocuri va fi probabil redus la jumătate”.Standardul ISO 12863 a fost publicat ca standard european (EN ISO 12863), conform Acordului de la Viena. Standardul ISO 12863 a fost elaborat în colaborare de către comitetul tehnic ISO/TC 92, Securitatea la foc, sub-comitetul SC 1, Aprinderea şi înteţirea focului şi ISO/TC 126, Tutun şi produse din tutun. ISO a elaborat peste o sută de standarde pentru a trata problemele referitoare la securitatea la incendiu. Standardul ISO 123863:2010, Metodă de încercare standardizată pentru evaluarea potenţialului de incendiere al ţigaretelor poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Identificarea produselor cosmetice cu risc microbiologic scăzutPOUR UNE BEAUTÉ SANS DÉFAUT. NOUVEL OUTIL ISO POUR AIDER L’INDUSTRIE COSMÉTIQUE ET LES ORGANISMES DE RÉGLEMENTATION À IDENTIFIER LES PRODUITS À FAIBLE RISQUE MICROBIOLOGIQUE

Du shampoing au rouge à lèvres, en passant par la crème de beauté, les produits cosmétiques nous aident à rester frais, propres et même à paraître ou à nous sentir plus jeunes et plus beaux. Mais ils peuvent aussi s’accompagner d’un risque de contamination. L’ISO apporte une solution en publiant une norme interna-tionale qui permettra à l’industrie cosmétique d’identifier les niveaux et les types de contamination qui représentent un danger pour la santéMots clés: industrie cosmétique, organismes de réglementation, produits à faible risque microbiologique

De la şampon şi rujul de buze până la crema de faţă, pro-dusele cosmetice ne ajută să ne păstrăm prospeţimea, să fim curaţi şi chiar să părem şi să ne simţim mai tineri şi mai

frumoşi. Ele pot prezenta însă şi un risc de contaminare. ISO oferă o soluţie prin publicarea unui standard internaţional care va permite industriei cosmeticelor să identifice nivelurile şi tipurile de contami-nare care reprezintă un pericol pentru sănătate. Un produs cosmetic poate fi contaminat de către microorganisme în mai multe moduri. Aceste microorganisme se înmulţesc până produc un număr total de bacterii care pot altera calitatea produsu-lui şi pot afecta sănătatea consumatorilor: de la infecţii simple, până la reacţii alergice grave. Standardul ISO 29621:2010, Cosmetice. Microbiologie. Linii directoare pentru aprecierea riscului şi identificarea produselor cu risc microbiolo-gic scăzut, va ajuta la determinarea produselor cosmetice care pre-zintă un risc scăzut pentru utilizatori, probabilitatea contaminării fiind extrem de redusă.Potrivit noului standard ISO 29621, un anumit număr de caracte-ristici ale produsului trebuie să fie evaluate când se realizează o apreciere a riscului microbiologic: compoziţia produsului, condiţiile de fabricaţie, ambalarea, precum şi o combinaţie a acestor factori. Cosmeticele considerate „produse cu risc scăzut” nu vor necesita încercări microbiologice complementare.Mojdeh Rowsham Tabari, secretară a comitetului tehnic şi coordonatoare a grupului de lucru care a elaborat standardul, a subliniat că ISO 29621 va ajuta fabricanţii de produse cosmetice şi organismele de reglementare să determine, în funcţie de o apreciere a riscului, când implementarea sistematică a standardelor de microbiologie referitoare la cosmetice şi alte metode pertinente nu este necesară. ISO 29621 este unul din standardele seriei elaborate de comitetul tehnic ISO/TC 217, Cosmetice, referitoare la detecţia şi identificarea microorganismelor din produsele cosmetice. Acest standard poate fi utilizat de labora-toarele publice şi private preocupate de garantarea realizării de produse cosmetice sigure pentru consumatori. ISO 29621:2010, Cosmetice. Microbiologie. Linii directoare pentru aprecierea riscului şi identificarea produselor cu risc microbiologic scăzut, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 217, Cosmetice. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Notă: Calitatea produselor finite este controlată prin implementarea de bune practici de fabricaţie a cosmeti-celor (a se vedea standardul ISO 22716) în cursul procesului de fabricaţie, utilizându-se conservatori şi efectu-ându-se încercări de control potrivit unor metode corespunzătoare.



Ceasuri rezistente la apăLA NORME ISO POUR LES MONTRES ÉTANCHES REFAIT SURFACE

Qu’il s’agisse de haute horlogerie ou d’articles bon marché, la caractéristique d’étanchéité d’une montre este souvent un facteur déterminant pour l’acheteur exigeant. Alors comment savoir ce que le marquage „étanche” signifie exactement et comment l’acheteur peut-il être sûr que toutes les marques utilisent des mesures équivalentes ? Une nouvelle norme ISO fournit la réponseMots clés: montres, étanchéité, norme internationale ISO

La ceasurile foarte scumpe şi la cele mai ieftine, caracteristica de rezistenţă la apă constituie adesea un factor determinant pentru cumpărătorul exigent. Dar ce semnifică mai exact

„rezistenţa la apă” şi cum poate fi sigur cumpărătorul că toate măr-cile utilizează măsuri echivalente?Pentru a răspunde la aceste întrebări, ISO a elaborat un standard care furnizează metode de încercare şi indicaţii referitoare la etiche-tarea ceasurilor comercializate ca fiind rezistente la apă. Noul stan-dard internaţional ISO 22810 lasă fabricantului responsabilitatea de a garanta rezistenţa la apă a ceasurilor sale în funcţie de criterii stabilite potrivit celor mai bune practici ale industriei şi tehnologiei internaţionale.De exemplu, când se spune că un ceas este rezistent la apă la 30 de metri (100 de picioare), aceasta înseamnă că pentru orice activitate acvatică până la adâncimea de 30 de metri, cutia ceasului va rezista la apă. Fabricantul ceasului rezistent la apă poate indica diferite grade de rezistenţă pentru a ajuta cumpărătorii să determine tipul de mediu pentru care a fost proiectat modelul.

Standardul ISO 22810, Orologerie. Ceasuri rezistente la apă, a fost elaborat pentru a răspunde unei cereri la nivel mondial de specificaţii pentru ceasurile care rezistă la imersiunea în apă şi la orice formă de mediu acvatic. El clarifică termenii utilizaţi, defineşte cerinţele pe care trebuie să le satisfacă produsul şi specifică marcajul pe care acesta este în drept să îl poarte.Vincent Grossenbacher, secretar al subcomitetului care a elaborat standardul, a declarat: „Acest nou standard ISO va aduce beneficii atât industriei, cât şi consumatorilor. Pentru prima dată, fabricanţii sunt liberi să aleagă încercările şi planul de prelevare a probelor cu condiţia ca produsul final să răspundă cerinţelor standardului ISO 22810. Consumatorii beneficiază de garanţia că orice ceas, indiferent de marcă, comercializat pe piaţă ca fiind „rezistent la apă”, satisface cerinţele standardului ISO 22810.Standardul ISO 22810 înlocuieşte standardul ISO 2281, utilizat de industria orologeriei de la publicarea sa de către ISO, în 1990. Această nouă ediţie 2010 înlătură orice ambiguitate şi actualizează conţinutul standardului în raport cu evoluţia tehnicii.Standardul ISO 22810 adoptă o abordare tehnică oferind o serie de cerinţe minime pentru ceasurile rezistente la apă şi, în plus, îşi propune să ofere consumatorilor şi informaţii utile, instrucţiuni de utilizare, noţiuni de fizică şi o mai bună protecţie generală. Acest standard va influenţa profund industria orologeriei, garantând calitatea şi satisfacţie clienţilor. ISO 22810 se referă la ceasurile destinate unei utilizări cotidiene curente şi activităţii de nataţie. Cerinţele referi-toare la ceasuri pentru plonjare în apă sunt furnizate în ISO 6425.Standardul ISO 22810, Orologerie. Ceasuri rezistente la apă, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 114, Orologerie, subcomitetul SC 3, Ceasuri rezistente la apă, şi poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, tele-fon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Legislaţie şi standardizare

Noutăţi legislative apărute în luna decembrie 2010NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AU MOIS DE DÉCEMBRE �0�0

Steluţa Manolache - jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

L’article présente dans la première partie les nouveautés législatives faisant référence aux normes publiées dans le Journal Officiel de l’Union Européenne et dans la seconde partie celles publiées dans le Journal Officiel de la Roumanie au mois de décembre 2010.Mot-clés: normes, normes harmonisées, réseau européen de gestion du trafic aérien, produits de construction, appareils à gaz, équipements hertziens, équi-pements terminaux de télécommunications, caractéristiques de réaction au feu, tôles en acier, moulages en staff, interopérabilité des séries et des services de données, évaluation de la conformité, méphédrone, taxe sur la valeur ajoutée, pauvreté, oeufs, combustibles marins, laboratoires, assurance maladie, biens à double usage, contrôle des exportations

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data înce-tării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit:1.1.1 Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 552/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind interoperabilitatea reţelei europene de gestionare a traficului aerian, publicată în JOUE C330 din 08.12.20101.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 89/106/CEE din 21 decem-brie 1988 privind armonizarea legislativă şi administrativă a statelor membre referitoare la produsele pentru construcţii, publicată în JOUE C344 din 17.12.20101.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, publicată în JOUE C349 din 22.12.20101.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomu-nicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, publicată în JOUE C356 din 22.12.2010

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde1.2.1 Decizia Comisiei Nr. 2010/737/UE de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse de construcţii în ceea ce priveşte tablele de oţel acoperite cu poliester şi cu plastisol, din 2 decembrie 2010, de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse de construcţii în ceea ce priveşte tablele de oţel acoperite cu poliester şi cu plastisol, publicată în JOUE L317 din 02.12.2010, prevede că este necesar să se folosească clasificarea stabilită în Decizia 2000/147/CE în cazul tablelor de oţel acoperite cu poliester şi cu plastisol. 1.2.2 Decizia Comisiei Nr. 2010/737/UE de stabilire a claselor de performanţă privind comportarea la foc pentru anumite produse de construcţii în ceea ce priveşte mulajele din mortar cu ghips fibros, publicată în JOUE L317 din 02.12.2010, prevede că este necesar, în cazul mulajelor din mortar cu ghips fibros, să se folosească clasificarea stabilită în Decizia 2000/147/CE.1.2.3 Regulamentul Nr. 1089/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi ser-viciilor de date spaţiale, publicat în JOUE L323 din 08.12.2010, prevede că se aplică de la 15 decembrie 2010.


1.3 Acte comunitare fără referiri la standarde, dar importante pentru mediul de afaceri:1.3.1 Decizia Comisiei 2010/713/UE privind modulele pentru procedurile de evaluare a conformităţii şi a adecvării pentru utilizare, precum şi de verificare CE care trebuie utilizate în specificaţiile tehnice de interoperabilitate adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L319 din 04.12.2010, prevede că se aplică de la 1 ianuarie 2011.1.3.2 Decizia Consiliului din 2 decembrie 2010 privind supunerea 4-metilmetcatinonei (mefedronă) unor măsuri de control, publicată în JOUE L322 din 08.12.2010, pleacă de la realitatea că s-au semnalat în Uniune două cazuri de deces în care mefedrona pare să fi fost singura cauză şi s-au înregistrat cel puţin 37 de alte cazuri de deces în care s-a detectat mefedronă în eşantioanele post mortem. Actul prevede că intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în JOUE.1.3.3 Directiva 2010/88/UE a Consiliului din 7 decembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, în ceea ce priveşte durata obligaţiei de res-pectare a cotei-standard minime, publicată în JOUE L326 din 10.12.2010, prevede că de la 1 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2015, cota standard nu poate fi mai mică de 15 %.1.3.4 Declaraţia Consiliului privind Anul european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: Să lucrăm împreună pentru a combate sărăcia în 2010 şi după, publicată în JOUE C333 din 10.12.2010, prevede că moştenirea Anului european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (2010) va fi dezvoltată în viitor prin iniţiativa emblematică „Platforma europeană de combatere a sărăciei”.1.3.5 Regulamentul Nr. 1178/2010 al Comisiei din 13 decembrie 2010 de stabilire a normelor de apli-care a sistemului licenţelor de export în sectorul ouălor, publicat în JOUE L328 din 14.12.2010, prevede că intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în JOUE, este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2.1 Acte normative care conţin referiri la standarde 2.1.1 Hotărârea Guvernului nr. 1197/02.12.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 470/2007 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 854 din 21/12/2010, introduce o nouă definiţie a combustibilului marin ca fiind orice combustibil lichid derivat din petrol, inclusiv acei combustibili definiţi în standardul român SR EN ISO 8217 destinaţi a fi utilizaţi la bordul navelor.2.1.2 Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 272/09.12.2010 privind aprobarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivini-col, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 16/12/2010, conţine o listă de 10 laboratoare şi stipulează că aceste laboratoare trebuie să efectueze analizele numai pe perioada de valabilitate a certificatului emis de organismul naţional de acreditare, care atestă că sunt îndeplinite cerinţele impuse de SR EN ISO/CEI 17025.2.1.3 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 2637/15.12.2010 pentru desemna-rea Societăţii Comerciale KONTROL - S.R.L în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 887 din 29/12/2010, menţionează că a fost evaluată competenţa organismului folosindu-se standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005 ca referenţial.2.1.4 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 2654/20.12.2010 privind desemna-rea Societăţii Comerciale SRAC CERT - S.R.L în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 898 din 31/12/2010, stipulează următoarele familii de produse pentru care firma a fost acredi-tată de RENAR să efectueze atestarea conformităţii: coşuri, burlane şi alte produse specifice, geotextile, produse metalice pentru structuri, mixturi bituminoase, produse prefabricate din beton normal/uşor/celular autoclavi-zat (pentru utilizări structurale) şi aditivi (pentru beton, mortar şi pastă de ciment), menţionând la fiecare dintre aceste familii standardele pe baza cărora se efectuează atestarea conformităţii.2.1.5 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr. 2655/20.12.2010 privind desemna-rea Societăţii Comerciale SRAC CERT SERV - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru


realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 898 din 31/12/2010, prevede că familiile de produse pe care acest organism le poate certifica sunt îmbinările structurale, iar standardul pe baza cărora se efectuează atestarea conformităţii este EN 15129.2.1.6 Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145 din 28.12.2010 privind modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 45/2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator, precum şi a unor activităţi sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 2 din 03/01/2011, precizează că se va utiliza ultima ediţie a fiecărui standard referitor la fiecare determinare, în cadrul analizelor şi examenelor de laborator pentru produsele de origine nonanimală.2.1.7 Hotărârea Guvernului nr. 1389 din 28.12.2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011- 2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 895 din 30/12/2010, prevede, în anexa acesteia la articolul 49 alineatul (1), că în relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate sunt obligaţi să facă mentenanţa şi întreţinerea aparatelor din laboratoarele de investigaţii medicale paraclinice - analize medicale de laborator conform specificaţiilor tehnice, iar controlul intern şi înregistrarea să se realizeze conform standardelor SR EN ISO 15189 şi SR EN ISO 17025.

2.2 Acte normative fără referi la standarde, dar importante pentru mediul de afaceri:2.2.1 Ordonanţă de urgenţă nr. 119 din 23.12.2010 privind regimul de control al operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 30/12/2010, constituie un act elaborat pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare şi a respectării Acţiunii Comune a Consiliului nr. 401/2000/PESC privind controlul asistenţei tehnice ce vizează anumite produse cu utilizare finală militară.2.2.2 Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 9600 din 23.12.2010 de modificare şi completare a Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului, aprobate prin Ordinul vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.626/2009, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 890 din 30.12.2010, a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2011.


Noi standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din RomâniaMădălina Simion, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

L’Association Roumaine de Normalisation – l’organisme national de normalisation – vient d’élaborer deux nouvelles normes (SR)Mots clés: vêtements, corps humain, dimensions, confections, norme anthropométrique, norme constructive

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a elaborat de curând următoarele două standarde:

SR 13544:2010, Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confec-ţii pentru bărbaţi şi SR 13545:2010, Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confec-ţii pentru femei.

Pentru realizarea produselor de îmbrăcăminte în sistem industrial sunt necesare informaţii iniţiale despre forma şi dimensiunile corpului. Aceste informaţii sunt furnizate de standardul antropometric şi standardul con-structiv, care înlocuiesc relaţia directă dintre proiectant şi purtător.Standardul antropometric reglementează un sistem de corpuri tip (o tipo-logie dimensională sau sisteme de mărimi pentru confecţii) pentru un

număr optim de variante morfotipologice caracteristice populaţiei pentru care se confecţionează industrial produsele de îmbrăcăminte.Standardul constructiv face trecerea de la dimensiunile standardizate ale corpurilor tip precizate în standardul antropometric la dimensiunile standardizate ale produselor de îmbrăcăminte confecţionate industrial.Conform literaturii de specialitate, schimbările intervenite în caracteristicile dimensionale ale populaţiei trebuie reactualizate la 10 ani.Standardele existente în România referitoare la dimensiunile corpurilor erau STAS 6802-91, Îmbrăcăminte pentru bărbaţi. Dimensiunile corpurilor, elaborat în 1987 şi revizuit în 1991 şi STAS 12830-90, Îmbrăcăminte pentru femei. Dimensiunile corpurilor, fiind necesară actualizarea acestora.În 2010, comitetul tehnic român de standardizare CT 103 – Textile a elaborat două standarde române care stabi-lesc dimensiunile corpurilor populaţiei masculine şi feminine adulte din România, pe variante tipodimensionale, cu specificarea sistemelor de mărimi standard care se folosesc la proiectarea şi confecţionarea produselor vesti-mentare de serie, în funcţie de specificul şi destinaţia acestora:

SR 13544:2010, Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confecţii pentru bărbaţi; SR 13545:2010, Îmbrăcăminte. Dimensiunile corpurilor şi mărimi de confecţii pentru femei.

Caracteristicile dimensionale ale corpului s-au determinat prin scanarea 3D a corpului cu un scanner cu laser optic, iar preluarea dimensiunilor corporale s-a făcut automat. A fost scanată populaţia de sex masculin şi femi-nin cu vârsta cuprinsă între 20 şi 65 ani din România.Aceste standarde înlocuiesc STAS 6802-91, Îmbrăcăminte pentru bărbaţi. Dimensiunile corpurilor şi STAS 12830-90, Îmbrăcăminte pentru femei. Dimensiunile corpurilor.Standardele au fost elaborate de membrii comitetul tehnic român de standardizare CT 103 – Textile:

dna ing. Claudia NICULESCU – INCDTP;dna dr. ing. Sabina OLARU – INCDTP;dna prof. dr. ing. Emilia FILIPESCU – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi;dna conf. dr. ing. Manuela AVADANEI - Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi.

Standardizarea română


CEN/TC 230, Analiza apei. Scurtă prezentare şi documente în curs de elaborareCEN/TC ��0, ANALYSE DE L’EAU. BRÈVE PRÉSENTATION ET DOCUMENTS EN VOIE D’ÉLABORATION

Mădălina Simion, expert standardizare, ASRO

Il y a une forte liaison entre les méthodes normalisées et la législation de l’Union Européenne et pour satisfaire à ces besoins, TC 230 étudie attentivement les développements dans le cadre de la législation de l’Union Européenne. À cet effet, une attention particulière est accordée à la Directive Cadre de l’Eau et à la révision de la Directive l’Eau de Baignade. L’article présente les projets dans le cadre du comité CEN/TC 230. En Roumanie, CT 52, Qualité de l’eau est le miroir des comités techniques CEN/TC 230, Analyse de l’eau et ISO/TC 147, Qualité de l’eau, mais aussi du comité CEN/TC 164, Alimentation en eauMots clés: eau, analyse de l’eau, méthodes, législation européenne, directive européenne, comité technique, projet, normalisation

Dinamica politică, economică, tehnică, de reglementare, legis-lativă, socială şi/sau internaţională descrie mediul în care sec-torul industrial, produsele, materialele, disciplinele şi practicile

sunt legate de domeniul de aplicare al CEN/TC 230 Analiza apei, pre-cum şi modul în care aceasta poate influenţa procesul de elaborare al standardelor, dar şi conţinutul şi rezultatele acestora.Din punct de vedere politic: apa ca bază a protecţiei vieţii. Acesta include procesarea resurselor de apă potabilă, controlul apei subterane şi monitorizarea apei de suprafaţă, pentru a evita degradarea sănătăţii şi a mediului. Aceasta răspunde, de asemenea, întrebărilor legate de importanţa economică şi socială.Din punct de vedere tehnic: controlul calităţii apei include punerea la punct şi utilizarea metodelor analitice care trebuie ajustate unor nevoi speciale.Din punct de vedere legal: calitatea apei este parte a reglementări-lor din toate ţările europene şi este tratată, de asemenea, în legislaţia europeană. Aceasta înseamnă că legislaţia Uniunii Europene stabileşte valori-limită pentru substanţele respective. Acesta este principalul motiv pentru care ministerele şi agenţiile de mediu sunt interesate de dezvoltarea metodelor standardizate.Există o strânsă legătură între metodele standardizate şi legislaţia Uniunii Europene şi, pentru a îndeplini aceste nevoi, TC 230 studiază cu atenţie evoluţia legislaţiei Uniunii. În acest context, se acordă o atenţie specială Directivei Cadru a Apei şi Directivei pentru Apa de Îmbăiere. În ceea ce priveşte legislaţia existentă, toate standar-dele elaborate de CEN/TC 230, Analiza apei pot fi folositoare pentru scopuri de monitorizare deoarece validările efectuate până în prezent s-au dovedit satisfăcătoare.Aspecte de standardizare: Activitatea de standardizare în domeniul apei se desfăşoară şi în cadrul ISO/TC 147 Calitatea apei. CEN/TC 230 lucrează în strânsă cooperare cu acest comitet internaţional şi acceptă standardele internaţionale ca standarde europene atunci când aceste sunt aplicabile sau ajustează standardele ISO pentru a corespunde nevoilor speciale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, respectiv CEN. În afară de aceasta, atunci când este necesar, sunt elaborate standarde europene în cadrul CEN/TC 230.

Următoarele documente legislative fac referire în mod direct sau indirect la standardele pentru analiza apei, elaborate de CEN:

Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi, inclusiv Ghidul de Implementare;Directiva pentru Prevenirea Poluării şi Control Integrat – IPPC;Directiva Cadru a Apei;Directiva pentru Apa de Îmbăiere;Directiva pentru Apa Subterană.


Participare în cadrul CEN/TC 230: Toţi membri CEN pot nominaliza delegaţi în cadrul comitetelor tehnice CEN şi experţi în cadrul grupurilor de lucru, asigurându-se un echilibru între părţile interesate. De asemenea, este posibilă participarea ca observatori a organizaţiilor europene sau internaţionale, în anumite condiţii.Obiectivul activităţii CEN/TC 230, Analiza apei, îl reprezintă standardele referitoare la metode de încercări pentru examinarea calităţii apei din punct de vedere fizic, chimic, biochimic, biologic şi microbiologic. Sunt incluse, de asemenea, metode pentru prelevare, asigurarea calităţii şi aspecte de clasificare.

Structura CEN/TC 230, Analiza apei CEN/TC 230/WG 1, Metode fizice şi biochimice;CEN/TC 230/WG 2, Metode biologice.

În cadrul CEN/TC 230, se acordă prioritate elaborării de metode menţionate în legislaţia europeană. Din acest motiv, a fost stabilită o colaborare strânsă cu DG ENV al Comisiei Europene. De asemenea, se lucrează în coo-perare cu Institutul de Mediu (EI) al Joint Research Centre (Centrul Comun de Cercetare – JRC) al Comisiei Europene.

Structura aleasă pentru comitet, menţionată anterior, permite gruparea experţilor în mici grupe de lucru. Dacă va fi nevoie, se vor forma alte grupuri de lucru în funcţie de temele propuse. În plus, multe aspecte de standar-dizare în ceea ce priveşte calitatea apei sunt tratate în cadrul comitetului internaţional ISO/TC 147, Calitatea apei, din care fac parte şi experţi ai CEN/TC 230.

În prezent sunt în lucru în cadrul comitetului european următoarele proiecte:

Proiect Titlu Citare în directive Faza curentă DAV�)

prEN ISO �� Water quality – Examination and determina-tion of colour (ISO/DIS ��:�00�)

Nu În curs de elaborare �0�0-0�

prEN ISO �0��0 Water quality – Guidelines for the selection of sampling methods and devices for benthic macroinvertebrates in fresh waters (ISO/DIS �0��0:�0�0)

Nu În curs de elaborare �0�0-0�


prEN ISO �66�-�� Water quality – Sampling – Part ��: Deter-mination of priority pollutants in surface water using passive sampling (ISO/DIS �66�-��:�00�)

Nu În curs de elaborare �0��-0�

prEN ISO ��0�-� Water quality – Determination of total cya-nide and free cyanide using flow analysis (FIA and CFA) – Part �: Method with flow injection analysis (FIA) (ISO/DIS ��0�-�:�00�)

Nu În curs de elaborare �0��-06

prEN ISO ��0�-� Water quality – Determination of total cyanide and free cyanide using flow analysis (FIA and CFA) – Part �: Method with continuous flow analysis (CFA) (ISO/DIS ��0�-�:�00�)

Nu În curs de elaborare �0��-06

prEN ISO ��6 Water quality – Determination of mercury – Method using atomic absorption spec-trometry (AAS) with and without enrichment (ISO/DIS ��6:�0�0)

Nu În curs de elaborare �0��-0�

prEN �� Water quality – Guidance on quantitative and qualitative investigations of marine phyto-plankton

Nu (�000/60/EC) În curs de elaborare �0��-�0

prEN �60�� Water quality – Guidance standard on assess-ing the hydromorphological features of lakes

Nu În curs de elaborare �0��-��



prEN �6�0� Water quality – Guidance standard on the design and analysis of interlaboratory comparison stud-ies for ecological assessment

Nu (�000/60/EC) În curs de ela-borare

�0��-0�

prEN ISO �66�-� Water quality – Sampling – Part �: Guidance on the preservation and handling of water samples

Nu În curs de ela-borare

�0��-0�

prEN ISO �6�� Water quality – Fresh-water algal growth inhibi-tion test with unicellular green algae (ISO/DIS �6��:�0�0)


�0��-0�

prEN �6��0 Water quality – Guidance on pro-rata Multi-habitat sampling of benthic macro-invertebrates from wadeable rivers


�0��-06

FprCEN/TR �6�� Water quality – Guidance standard on the design of multimetric indices


�0��-0�

prEN �6�6� Water quality – Guidance on the use of in vivo absorption techniques for the estimation of chlorophyll-a concentration in marine and fresh water samples


�0��-0�

Water quality – Visual seabed surveys using remotely operated and towed observation gear for collection of environmental data


�0��-��


prEN ISO 6�� Water quality – Determination of the inhibi-tion of the mobility of Daphnia magna Straus (Cladocera, Crustacea) – Acute toxicity test (ISO/DIS 6��:�0�0)

Nu În curs de elabo-rare

�0��-0�

prEN ISO �666� rev Water quality – Guidelines for quantitative sampling and sample processing of marine soft-bottom macrofauna

Nu (�000/60/EC) În curs de elabo-rare

�0��-�0

prEN �6�6� Water quality – Guidance standard for de-signing and selecting taxonomic keys


�0��-0�

prEN ISO ��0�-� rev Water quality – Detection and enumeration of Escherichia coli and coliform bacteria – Part �: Membrane filtration method


�0��-��

prEN ISO �6��-� rev Water quality – Biological classification of rivers – Part �: Guidance on the interpreta-tion of biological quality data from surveys of benthic macroinvertebrates


�0��-��

prEN ISO �0�� Water quality – Determination of pH Nu În curs de elabo-rare

�0��-0�

prEN ISO �6�6� Water quality – Determination of methylene blue active substances (MBAS) index – Meth-od using continuous flow analysis (CFA)


�0��-0�



prEN ISO ��-� Water quality – Determination of selected alkylphenols – Part �: Gas chromatographic-mass spectrometric determination of alkyl-phenols, their ethoxylates and bisphenol A in non-filtered samples following solid-phase extraction and derivatisation


�0��-0�

prEN ISO �� rev Water quality – Criteria for establishing equivalence between microbiological methods

Nu (��/��/EC) În curs de elabo-rare

�0��-0�

EN ISO �0�0�-�:�00�/prAC Water quality – Determination of dissolved anions by liquid chromatography of ions – Part �: Determination of bromide, chlo-ride, fluoride, nitrate, nitrite, phosphate and sulfate (ISO �0�0�-�:�00�)


�0�0-06

�) Data de disponibilitate a textului în una din limbile oficiale

În România, comitetul tehnic de standardizare CT 52, Calitatea apei reprezintă oglinda celor două comitete tehnice menţionate mai sus (CEN/TC 230, Analiza apei, respectiv ISO/TC 147 Calitatea apei), dar şi a comitetului CEN/TC 164, Alimentare cu apă.


Rolul standardizării în managementul riscului asociat ciclului de viaţă a produselor nanotehnologiei LE RÔLE DE LA NORMALISATION DANS LE MANAGEMENT DU RISQUE ASSOCIÉ AU CYCLE DE VIE DES PRODUITS DANS LES NANOTECHNOLOGIES

Conf. univ. dr. ing. Elena Lăcătuş, Universitatea Politehnica Bucureşti

Dans cet article, l’auteur présente brièvement la définition et l’historique de la nanotechnologie, son inclusion dans les tendances actuelles, ainsi que les régle-mentations majeures existantes dans ce domaine nouveau et potentiellement dangereux de la technologie. On entame aussi les problèmes de réglementation et de normalisation dans le domaineMots clés: nanosciences, nanotechnologies, instruction en ligne, normalisation, réglementation, cycle de vie des produits, management du risque

Momentul zero al nanotehnologiei este con-siderat a fi fost marcat în urmă cu mai bine de cinci decenii de discursul lui Richard

Feynman la întâlnirea anuală a Societăţii Americane de Fizică (29 decembrie 1959) şi totuşi acest moment nu ar fi existat dacă apariţia microscopului electronic cu transmisie (1938) nu ar fi deschis porţile universului nanodimensional cu trei decenii mai devreme.Noul domeniu, într-o dinamică comparabilă doar cu cea a globalizării, deşi încă departe de a fi fost complet definit, a depăşit limitele laboratoarelor şi a devenit concept strategic de cercetare-dezvoltare în

egală măsură pentru entităţile naţionale din aproape toate ţările lumii şi pentru companiile transnaţionale reprezentative din majoritatea domeniilor activităţii economice.Interesul manifestat pentru potenţialele aplicaţii ale nanotehnologiilor a făcut ca, la nivel global, bugete fără precedent pentru cercetarea într-un domeniu şti-inţific să fie alocate nanostiinţelor şi nanotehnologiilor într-un interval de timp semnificativ mai scurt decât cel înregistrat cu decenii în urmă în susţinerea dome-niului IT.


Astfel, începutul anilor ’90 a fost marcat de fenome-nul iniţiativelor naţionale pentru nanotehnologii care, odată declanşat în SUA, a cuprins în mai puţin de un deceniu întreaga lume. Presiunea economică asupra domeniului a crescut continuu, perioada de evaluare a impactului materialelor, tehnologiilor, proceselor şi produselor s-a micşorat în ciuda sporirii complexi-tăţii analizelor, iar riscurile domeniului nu sunt încă elucidate.Cum la nivel internaţional există reglementări atât pentru substanţele chimice, cât şi pentru şi pulberi, timp de aproape două decenii s-a considerat că în lipsa evidenţei unor pericole noi, reglementările în vigoare sunt suficiente.Ecouri apărute în media cu referire la cercetări asupra posibilelor efecte ale particulelor nanodimensionale înglobate în diverse substanţe sau rezultând în urma unor aplicaţii au alertat şi polarizat opinia publică, în special în SUA, unde Iniţiativa Naţională în Domeniul Nanotehnologiilor (NNI) a avut o susţinere politică şi financiară deosebită. Apar astfel în ultimul deceniu o serie de iniţiative de reglementare a domeniului nano-tehnologiilor, pentru început sub forma unor proiecte susţinute de consorţii ale producătorilor interesaţi de dezvoltarea domeniului, iar mai târziu de către organizaţiile naţionale sau internaţionale abilitate în domeniu.În prezent se lucrează la standardizarea domeniului nanotehnologiilor la niveluri naţionale, iar în paralel companiile interesate de comercializarea diverse-lor produse sau aplicaţii ale nanotehnologiilor susţin online programe de educare a viitorilor consumatori, promovând reglementări proprii ale domeniului.Există atât de multe abordări ale demersului de stan-dardizare încât activitatea este nu numai redundantă, dar având o dinamică imprevizibilă, este greu de anticipat momentul stabilirii unei variante unitare şi funcţionale. În momentul de faţă există, spre exemplu, câteva defi-niţii puţin diferite ale nanotehnologiei.

Nanotehnologia este:

1. un domeniu al ingineriei care operează cu obiecte cu dimensiuni mai mici de 100 nm (în special cu manipularea moleculelor individuale)�;

2. un termen colectiv care se referă la aplicaţiile teh-nologice din domeniul nanodimensional, de obi-cei între 0,1-100 nm. Uneori termenul se aplică oricărei tehnologii microscopice ��;

3. studiul asupra controlului materiei la scară atomi-că şi moleculară, operând în general cu structuri cu dimensiuni de ordinul a 100 nm sau mai mici şi

* Princeton University, USA http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn;** Dictionary and Encyclopedia Directory - http://www.wordiq.com/

presupunând dezvoltarea unor materiale sau dis-pozitive în acest domeniu de dimensiuni��;

4. înţelegerea şi controlul materiei având dimensiuni cuprinse între 1 şi 100 nm. Cuprinzând ştiinţe ale domeniului nanodimensional, ingineria şi tehno-logia, nanotehnologia implică observarea, măsu-rarea, modelarea şi manipularea materiei la aceas-ta scară��.

Exemplele pot continua, fiecare utilizator putând alege, la abordarea domeniului, o definiţie potrivită ariei de activitate. În mod asemănător, fiecare activitate de reglementare a domeniului stabileşte o anumită abordare care are fie caracteristici regionale (standarde europene, ame-ricane, japoneze, ruse, chineze etc.), fie caracteristici ale domeniilor de aplicare (cazul standardelor promo-vate de firme prin platformele tehnologice).Devine evident astfel că eficienţa activităţii de standar-dizare în domeniul nanotehnologiilor are de suferit. Într-o economie globală, într-o singură aplicaţie pot fi înglobate produse nanotehnologice răspunzând exi-genţelor unor standarde regionale diferite, cu condiţii de evaluare a unor factori de risc examinate cu echipa-mente având performanţe diferite, dar fiind conforme cu standardele naţionale şi regionale.O abordare raţională, funcţională şi eficientă a activi-tăţii de standardizare a nanotehnologiilor presupune armonizarea tuturor acestor standarde într-un singur cadru de regularizare al domeniului, realizat prin cola-borarea echipelor multidisciplinare regionale într-o perioadă determinată şi având sprijinul logistic al tuturor producătorilor sau dezvoltatorilor de aplicaţii nanotehnologice.În acest fel s-ar rezolva atât problema unităţii şi coeren-ţei în reglementarea domeniului, cât şi cea a accesului la informaţia structurată pentru educaţia diverselor segmente de utilizatori, de la mediul academic şi cel al cercetării, până la informarea potenţialilor beneficiari ai unor produse care înglobează nanotehnologii.

*** www.ţrynano.org/glossary.html **** Definiţia dată în cadrul NNI (National Nanotechnology Initiative) de către American National Standards Institute (ANSI)-http://publicaa.ansi.org/ si asupra căreia s-a oprit si EU ISO

Deveniţi membru ASRO ACUM!Asociaţia de Standardizare din România este conform legii singurul organism autorizat din ţară care vă poate oferi standardele europene adoptate în ultima perioadă în număr foarte mare (17 613) precum şi standarde-le române originale sau cele internaţionale ISO, CEI adoptate, aflate în colecţia naţională de standarde, care, în acest moment, are 28 887 de standarde în vigoare.

Indiferent de mărimea companiei dvs., asiguraţi-vă că standardele îşi joacă importantul lor rol în succesul afacerii pe care o deţineţi.

Procuraţi-vă din timp standardele necesare activităţii dumneavoastră! Noi vă ajutăm să o faceţi în condiţii avantajoase.

ACUM vă este oferită oportunitatea de a deveni membru ASRO, care vă aduce numeroase avantaje financiare.

Cu numai 1500 Lei, cotizaţia anuală, membrii beneficiază de următoarele reduceri şi gratuităţi:

GRATUIT, veţi primi principalele publicaţii din domeniul standardizării: Abonament la revista Standardizarea; Abonament la Buletinul Standardizării; InfoStandard monopost fără actualizare.

Alte facilităţi:

25% din preţul abonamentului la standardele române; 25% din tariful perceput certificării produselor dvs; 10% din tariful cursurilor organizate de ASRO;GRATUIT, beneficiaţi de instruirea responsabilului cu standardizarea din firma dvs.

Consultaţi site-ul ASRO www.asro.ro pentru informaţii suplimentare.

Contactaţi-ne ACUM pentru a beneficia şi dvs. cât mai repede de toate avantajele de care se bucură membrii ASRO!

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chi-mie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecani-că, materiale metalice, materiale nemetalice, sănăta-te, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 159 membriNumăr de comitete tehnice: 209Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 18 000

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul electric (standarde generale în elec-trotehnică, electronică, inginerie electri-

că), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 76 membri, 83 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în do-meniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde funda-

mentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi amba-laje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 31 membri, 19 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 292Număr de documente de standardizare în vigoare: 13 829

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în do-meniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), siste-me de certificare şi acreditare.Număr de membri: 31 membri, 11 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 72Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 169

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomuni-

caţiilor şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

Organisme internaţionale de standardizare

Organisme europene de standardizare

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucu-reşti, ROMÂNIA,e-mail: [email protected], [email protected], www.asro.roSecretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Direcţia Standardizare: Director: Tel/Fax: 021/315 58 70; Tel: 021/310 43 08, 021/310 43 09, 021/312 47 44Direcţia Publicaţii: Director: Tel: 021/316 77 24Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88

Birou Cooperare Internaţională: Tel: 021/316 77 26Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/312 94 89Centrul pentru schimb de informaţii: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16Marketing-Redacţie, Drepturi de autor: Tel: 021/316 99 74Biblioteca ASRO: Tel: 021/230 73 20; 021/230 36 60/1482; 021/314 34 00/1482Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© A

SRO

201

1

SR 13544:2010 2011 web.pdfJaponez de Standardizare Industrială (JISC), care este membru ISO din...

Documents

Transcript of SR 13544:2010 2011 web.pdfJaponez de Standardizare Industrială (JISC), care este membru ISO din...