S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Lucrurile nu sunt greu def@cut. Cu adev@rat greu este de ane pune în starea de a face”

Constantin Brâncu}i

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 314 anul 7 vineri, 8 iulie 2011 1 RON

Cum se mai simte România noastr@, cea care a învinsrecesiunea, dar a r@mas încremenit@ în criz@? Mai are eao }ans@ de a-}i des@vâr}i buc@]ica de victorie }i de asc@pa de obsesia ie}irii din criz@ exclusiv prin austeritate?Sunt întreb@ri pe care orice tr@itor pe aceste meleaguri }ile pune firesc, pentru azi }i pentru mâine.R@spunsurile sunt îns@ halucinant de contradictorii,depinde de unde vin }i pe care vrei s@ le ascul]i. Pentruc@ exist@ ast@zi o Românie, am putea-o numi f@r@ s@gre}im fanatizat@, o Românie a realit@]ilor contraf@cute încare se proclam@ f@r@ rezerve infailibilitatea s@r@cirii }i aut-oflager@rii ca unic@ }i sigur@ cale de mântuire.

România – în oglinziparalele

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Sensul existen]ei este de a-i g@si unsens”

Mircea Eliade

Mai mult în vorbe decât în fapte – aces-tea din urm@ fiind determinate aproape

deloc de exigen]e doctrinare, ci esen]ial de interese nemijlocitepunctuale sau de grup, de multe ori corupte – via]a economic@româneasc@ este str@b@tut@ acum vocal de confruntarea liberalism– solidaritate. Chestiunile sunt, într-un fel, confuze. Deoarece lib-eralismul economic post-clasic, înclin@ decisiv la noi, dar }i aiurea,spre o anume solidaritate social@, în vreme ce, tot la noi dar }iaiurea, o dreapt@, constituit@, de multe ori ad-hoc, nu înclin@ a}a...Oricum, se poate discuta... Desigur, dezbaterile teoretice de acesttip au existat nu doar la noi, ci în lume, ele exist@ }i vor exista.Opiniez, îns@, c@, uneori, frontierele care despart, în general, otab@r@ de alta sunt destul de fragile.

Dan POPESCU

Faptul c@ România aavut o politic@ fis-cal@ prociclic@ carea obligat-o s@ fie lafel prociclic@ }i nuanticiclic@ în timpulcrizei începute în2008 este deja unlucru cunoscut.

Proiectarea actual@ apoliticilor publice deajustare (îndeosebi a

politicii fiscal-bugetare) este aproape în totalitatede tip discre]ionar.

Conducerea IEHA (International Eco -nomic History Association) a hot@r$trecent ^nfiin]area unei misiuni de“mentori”, ^n preg@tirea }i desf@ }u rareamarelui Congres Interna]ional deIstorie Economic@ de la Stellen bosch,Africa de Sud, iulie 2012. Mentori,cercet@tori cu o prestigioas@ experien]@}i recunoa}tere international@, cu rolulde a ghida, orienta, sprijini, argumen-ta, stimula profesional pe tineriicercet@tori interna]ionali - tineri profe-sori, doctori, doctoranzi, }. a. din spa -]iul vest }i est-european, anglo-saxon,asiatic, african, australian, ca ace}tias@ realizeze lucr@ri de valoare la con-gres. Printre cei - nu mul]i - soli cita]iastfel se num@r@ profesorul DanPopescu, pre}edinte al unei importantesec]iuni din cadrul Congresului.

Echipa de fotbal CSU “Voin]aSibiu” a intrat ^n divizia A.Sincere felicit@ri. Mult@

munc@ }i multe succese ^n noul an competi]ional! Cuat$t mai mult cu c$t este mai u}or s@ dob$nde}ti cevadec$t s@ te men]ii la nivelul respectiv.

Importan]a stabilizatorilor

fiscali

Mentori

Performan]@

14 iulie, Ziua Na]ional@ a Fran]ei. %n 1789, atunci a c@zut fort@rea]a-^nchisoare Bastilia

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (I)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Armonizarea politicii monetare a BNR cu BCE. O utopie?

pag. 8

masterand Ioan-Victor MARCU

drd. Ilie BANU

ULBS

Când Fitch, una din agen-]iile de rating care poateschimba destine prinevalu@rile ei, a schim batratingul României la sta -tutul de rating inves -ti]ional, confuzia în leg@ -tur@ cu ce se întâmpl@ îneconomia româneasc@ acrescut, nu s-a risipit. Înprimul rând, pentru c@orice spun agen]iile derating acum e privit cu

suspiciune. Dar subiectivismul acesta, public, nupoate totu}i submina subiectivismul mascat princalcule complicate }i coeficien]i sofistica]i aiunor agen]ii ca S&P, Moody’s sau Fitch.

Dezvoltare }i îndatorare

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Creativitatea — ce este, cum se manifest@ }i

cum poate fi valorificat@ în procesul de elaborare a strategiei de desfacere,

a întreprinderii (I)Elaborarea strategiei în domeniuldesfacerii este o actiune com-plex@, }i necesit@ un volum deinforma]ii foarte mare care seîmprosp@teaz@, de regula, la inter-vale scurte de timp, datorit@frecventelor muta]ii care se înreg-istreaz@ în oferta producatorilor,ca }i în cerin]ele pie]ei de pro-duse }i sevicii. În acest sens, sevorbe}te tot mai mult ^n zilelenoastre despre strategii de difer-en]iere, de ob]inere de avantaje

competitive practic în toate domeniile prin dezvoltarea denoi competen]e.

Loredana AlexandraNEAM[U, ULBS

continuare ^n pag. 2

Economie

continuare ^n pag. 4-5

Solilocvii de duminic@

pag. 6

continuare ^n pag. 7

Thomas Robert MalthusAdam Smith

POLITICI REGIONALE2 VINERI 8 IULIE 2011

urmare din pag.1În plus, se constat@ c@ exist@ com-peten]e care faciliteaz@ dezvoltareade capabilit@]i necesare unei com-panii proactive: g$ndire strategic@,ac]iune empatic@, management alinforma]iilor, stabilirea priorit@]ilor,rezolvarea conflictelor, etc.Ce lipse}te îns@? Creativitatea. Crea -tivitatea este o competen]a. Nu una pecare este bine s@ o ai, ci una esen]ial@.Altfel spus, o competen]@ carereprezint@ o condi]ie de succes pentrutoate celelalte competen]e. {i totu}i,din p@cate, creativitatea este înc@ priv-it@ cu o doz@ serioas@ de scepticismfondat@ desigur pe în]elegerea neadec-vat@ a acestei competen]e.Creativitatea este un concept multidi-mensional }i se poate manifesta înmultiple domenii. Identificarea }icuantificarea naturii creativit@]ii con-stituie obiective dificile. Conceptul decreativitate poate fi definit din per-spectiva unor discipline diferite: psi-hologie, psihologie social@, }tiin]ecognitive, arte, inteligen]@ artificial@,filozofie, economie, management etc.}i deci la multe niveluri distincte:cognitiv, intelectual, social, economic,artistic, literar etc. Dificultatea definiriicreativit@]ii rezid@ în asocierile partic-ulare ale acestui concept cu artele, înnatura complex@ a creativit@]ii }i învarietatea teoriilor care au fost dez-voltate pentru a o explica. Mul]ioameni asociaz@ creativitatea în spe-cial cu artele: muzica, teatrul, dansul,literatura etc. care sunt deseori den-umite "arte creative". A}a cum amprecizat mai sus, creativitatea nu esteproprie numai pentru arte, ci este lafel de fundamental@ pentru progrese-le din economie, }tiin]e, din matem-atic@, tehnologie, politic@, afaceri }i în

toate domeniile vie]ii cotidiene.Din punct de vedere etimologic, con-ceptul de creativitate î}i are origineaîn cuvântul latin creare, care înseam -n@ z@mislire, f@urire, na}tere. În senslarg, putem considera creativitatea cape un fenomen general uman, formacea mai înalt@ a activit@]ii omene}ti.În sens restrâns, M. Zlate distingepatru accep]iuni ale termenului decreativitate: ca produs; ca proces; capoten]ialitate general uman@, ca abil-itate creativ@; ca dimensiune com-plex@ a personalit@]ii.Creativitatea ca produs }i cea caproces sunt cele care conteaz@ cel

mai mult ^n domeniul desfacerii.Majoritatea autorilor au privit creativ-itatea din perspectiva caracteristicilorprodusului creator, cu tr@s@turile spe -cifice acestuia: noutatea, originali-tatea, valoarea, utilitatea social@,aplicabilitatea lui vast@. Astfel,autorul român Al. Ro}ca vede în cre-ativitate ansamblul „factorilor subiec -tivi }i obiectivi care duc la realizarea,de c@tre indivizi sau grupuri, a unuiprodus original }i de valoare”. Irwing Taylor (1959), cercetator ^ndomeniul psihologiei sociale a ana -lizat peste 100 de defini]ii ale cre-ativit@]ii }i a pus ^n eviden]@ 5

NIVELE de creativitate. Primul nivel ^l constituie CREA[IAEXPRESIV~ ce poate fi exemplificat@de desenele spontane ale copiilor.Este vorba de forma fundamental@ acreativit@]ii }i necesar@ pentruapari]ia mai t$rziu a unor nivelesuperioare. Ea implic@ o expresieindependent@, ^n care ^ndem$narea,originalitatea {i calitatea produsuluinu sunt importante. La nivelulurm@tor al CREA[IEI PRODUCTIVEexist@ o tendin]@ de a restr$nge }i acontrola jocul liber }i de aimbun@t@]ii tehnica; produseleob]inute pot s@ nu fie cu totuldiferite de acelea ale celorlal]ioameni. La nivelul CREA[IEI INVEN-TIVE - inven]ia }i descoperirea suntcaracteristicile cele mai importantecare implic@ flexibilitatea ^n per-ceperea unor rela]ii noi }ineobi}nuite ^ntre p@r]ile care ^nainteerau separate . CREA[IA INOVA-TOARE este cel de-al patrulea nivelcare se ^nt$lne}te la pu]tini subiec]i.Ea ^nseamn@ o modificare semnifica-tiv@ a fundamentelor sau principiilorcare stau la baza unui ^ntreg dome-niu de art@ sau }tiin]@. Forma cea mai ^nalt@ a puterii cre-atoare este CREATIVITATEA EMER-GENTIV~ ^n care un principiu totalnou sau o ipotez@ noua apare(emerge) la nivelul cel mai profund}i mai abstract. Elementele fundamentale ale creativit@]iice se manifest@ în management sunt: 1.Subiectul creator (persoana cre-atoare sau colectivul de crea]ie)Creativitatea este o caracteristic@ nat-ural@ a tuturor fiin]elor gânditoare }inu neaparat specific@ unei p@turielitare a omenirii. Din cele mai vechitimpuri omul a fost obligat sa fiecreativ, în primul rând pentru asupravie]ui. Satisfacerea primei nece-

sit@]i elementare umane, aceea dead@post, este cel mai bun exempluîn acest sens. La început adapostula fost oferit de cadrul natural, ost@nc@, o pe}ter@, iar apoi a fostconstruit, ac]iune în care s-a trecutprin toate fazele inov@rii: formulareaproblemei de rezolvat, incuba]ie, ilu-minare, ac]iune, verificare.2.Mediul creativ (întreprinderea sauintitu]ia condus@ precum }i mediulacesteia)Climatul unei organiza]ii reprezint@,,percep]ia global@ pe care o aumembrii s@i asupra unor caracteristi-ci generale }i relativ stabile, asuprainterac]iunilor care se produc în inte-riorul institu]iei respective".Tot ceea ce se întâmpl@ într-o orga-niza]ie (dar }i în mediul organiza]ionalextern) poate sa stimuleze sau, dim-potriv@ s@ împiedice procesele deproducere }i implementare a ideilorcreative: colegii de munc@; climatulgrupului }i organiza]iei; normele }ivalorile promovate }i cultivate înorganiza]ie; stilurile de conducerepracticate; sistemul de motivare }irecompensare a comportamentuluicreativ; structura organiza]ional@ etc.Pentru promovarea }i valorificareacreativit@]ii angaja]ilor dintr-o com-panie, o preocupare important@ a man-a gementului ar trebui sa fie reali -zarea unui climat de receptivitate fa]@de nou care sa influenteze ac]iunileîntregului personal al companiei. Pentru a determina o astfel de atitu-dine, managementul are nevoie de ostrategie }i de mijloace tehnico-orga-nizatorice adecvate. Deci, sunt nece-sare o strategie a creativit@]ii }i dis-punerea de mijloace prin care aceastas@ fie aplicat@. Desigur, toate acesteavor face parte integrant@ din strategia}i politica general@ a organiza]iei.În formarea unui mediu creativ tre-buie s@ se porneasc@ de la ipotezacrea]iei continue, a ini]iativei care s@fie sus]inut@ în mod permanent. Maimult, pentru valorificarea poten]ia -lului creativ al angaja]ilor, manage-mentul trebuie s@ se concentreze peo strategie a performan]elor, a stim-ul@rii realiz@rilor deosebite, inova-toare, s@ promoveze în organiza]ieun spirit de creativitate. Stimulareasucceselor are o eficacitate mai marepentru realizarea unui climat de cre-ativitate, decât sanc]ionarea gre}elilor.3.Activitatea managerial@Scopul organiz@rii muncii este unulnu de îngr@dire, ci de manifestare aac]iunii libere, de a permite }i adetermina ca poten]ialul, resursele decrea]ie ale unui colectiv s@ seexprime deplin. Cu alte cuvinte,forma concret@ de organizare trebuiesubordonat@ manifest@rii capacit@]ilorcreatoare ale salaria]ilor. Astfel, struc-turile organizationale }i meto dele deconducere, stilul de munc@ al man-agerilor }i capacitatea acestora de aasimila }i de a stimula ini]iativeleangajatilor constituie un criteriu prin-cipal de apreciere a unui mod deorganizare si conducere eficient.

(va urma)

Creativitatea — ce este, cum se manifest@}i cum poate fi valorificat@ în procesul de elaborare a strategiei de desfacere,

a întreprinderii (I)Loredana Alexandra NEAM[U,ULBS

Vedere din New-York

3CRIZ~VINERI 8 IULIE 2011

urmare din pag.1În aceast@ Românie totul merge sprebine, cre}terile economice de zerovirgul@ nu }tiu cât la sut@ suntjaloane ale revigor@rii, semne cardi-nale ale revenirii noastre statorniceîn rândul na]iunilor prospere alelumii, iar principiul potrivit c@ruiapentru a tr@i mai bine cândva trebuies@ te sacrifici ast@zi este cheia tutur-or promisiunilor }i strategiilor.{i mai exist@, pe de alt@ parte, oRomânie real@, o Românie în careoamenii }i statisticile spun }i credaltceva decât o proclam@ cârmuitoriis@i vremelnici, o Românie în care,potrivit sondajelor de opinie, maibine de trei sferturi din popula]ia saconsider@ c@ ne-am r@t@cit pe c@igre}ite, c@ direc]ia pe care suntempu}i nu este nici realist@, nici salva-toare, ci dimpotriv@.Avem, a}adar, în ansamblu oRomânie a contradic]iilor ireconcia-bile, o ]ar@ în care se ciocnesc vio-lent interese politicianiste }i de grup,o scen@ a unor b@t@lii neîntrerupte }ia unor decoruri contrastante din careromânul nu mai în]elege nimic.Unii le spun românilor c@ vom ie}icu siguran]@ din criz@ mai înt@ri]i }imai reforma]i, c@ vom avea la anulo cre}tere economic@ stabil@, depeste dou@ procente. C@ industria }iexporturile sunt pe un trend optimist}i ne-au salvat bilan]ul în primultrimestru al anului prin sporurinea}teptat de mari. (Vom vedeacurând câte din aceste tendin]e s-auconfirmat în trimestrul II).Al]ii spun c@ aceste semnale pozitivesunt nesemnificative, irelevante pen-tru c@ se produc pe un segment

care nu are cu nimic de-a face cuîns@n@to}irea }i înt@rirea poten]ialuluieconomic autohton }i nu influen]eaz@cu nimic nivelul de trai al românilor.Dovad@ c@, în ciuda acestor cre}teritrâmbi]ate ca o victorie în încle}tareacu criza, în acela}i interval de timpsalariul real }i comer]ul cu produse

alimentare }i nealimentare au contin-uat s@ scad@ cu procente semnifica-tive. {i, pân@ la urm@, cât ne intere-seaz@ am@nuntul c@ PIB-ul Românieia crescut, din condei, cu 0,1 la sut@în ultimul trimestru din 2010 }i cu0,6 la sut@ în primul trimestru dinacest an, adic@, dup@ o formul@

sofisticat@, economia a ie}it tehnicdin reseciune (s.n.), dac@ guver-nan]ii, la unison cu anali}tii BNR, neanun]@ c@ vom resim]i în continuarecriza înc@ vreo doi ani }i ne aver-tizeaz@ c@ orice cre}tere de venituriîn aceast@ perioad@ este populismcurat }i iresponsabilitate?

La ce ne folose}te s@ tot fimamenin]a]i cu spectrul falimentuluigrecesc, în contradic]ie chipurile cuapelul la cump@tare româneasc@,când noi în}ine în doi ani de criz@am triplat datoria public@ a Românieif@r@ s@ punem în mi}care economia}i continu@m s@ pl@tim salariile }ipensiile din împrumuturi de pe pia]afinanciar@ extern@?De fapt, acelea}i institu]ii financiarecare ne ofer@ de-a gata bani }istrategii anticriz@, ne dau în paralelo veste proast@. Anume c@, dinpunctul de vedere al riscului decolaps financiar, (adic@ de posibil@intrare a statului în incapacitate derambursare a împrumuturilor) sun-tem ce-i drept sub Grecia, dar detrei ori mai expu}i decât Cehia, depild@, }i de dou@ ori mai vulnera-bili decât Polonia, Slovenia, Turcia}i Estonia.{i atunci la ce ne folose}te vopsireaîn roz a perspectivelor economieiromâne}ti? Cui folose}te baia deoptimism f@r@ substan]@ }i ideeaobsesiv inoculat@ c@ totul va fi bine}i la var@ cald?Mai curând cred c@ ar trebui s@recunoa}tem, în fine, c@ prin nevol-nicia noastr@, prin radicalismul nos-tru politicianist am destr@mat în timpo iluzie: aceea c@ profitând de inte-grarea european@ puteam ajunge labeneficiul prosperit@]ii }i civiliza]ieisecolului XXI.Prins@ între proces integra]ionisteuropean bântuit de stafiile crizei }iun comportament propriu }ov@itor }icontroversat, România este ast@zi oimagine confuz@, manipulat@ politicfunc]ie de oculte interese electorale.Mai avem pu]in }i imaginea aceastava deveni ea îns@}i o fantom@.

România – în oglinzi paralele

Emil DAVID

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 8 IULIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Într-o chestiune fundamental@, deexem plu, dac@ germanul Karl Marxspunea c@ valoarea unui produs serealizeaz@ numai prin valoarea sa deîntrebuin]are, respectiv utilitatea sa,profesorul vienez neoclasic CarlMenger afirma, doar câ]iva ani maitârziu, c@ valoarea unui produs estedat@ exclusiv de utilitatea sa. Ceea ceseam@n@ cu spusele germanului.Într-o m@sur@ relativ asem@n@toare staulucrurile în ceea ce prive}te opozi]ia(presupus@, amintit@) dintre liberalismuleconomic }i solidaritatea economic@.Marele profesor francez de EconomiePolitic@ (de „economie”, spunem ast@zi,înlocuind „Economia Politic@”, f@r@ argu-mente cât de cât temeinice, posibil doarpentru a „diminua verbiajul”), CharlesGide, o demonstreaz@ temeinic. El afir-ma c@, nu doar în reparti]ie, liberalismulreflectând o competi]ie dur@, are, totu}i,nevoie de solidaritate, de grij@ fa]@ deaproape, ci }i în produc]ie, în activit@]i.{i propune economia social@, facultativ@}i voluntar@, opus@ unui „socialismcooperatist”, colectivist }i coercitiv.Dar cine a fost Charles Gide? Cum }i-a sus]inut el considera]iile de tipulcelor de mai sus? Cum „tr@iesc” (saunu tr@iesc) elaboratele respective înzilele noastre? În rândurile ce urmeaz@vom c@uta s@ r@spundem la întreb@ri.Profesorul Charles Gide s-a n@scut laUzès (departamentul Gard), în 1847,tat@l s@u fiind magistrat, iar mama saprovenind dintr-o familie de burgheziboga]i. Va c@uta ^ns@ s@ în]eleag@lumea în care tr@ia de pe pozi]ii pecare s@ le poat@ aprecia cât de câtobiectiv, f@r@ parti-pris-uri. În vârst@ de27 de ani, va cuceri, prin concurs,gradul de agregat la Facultatea dedrept. Va deveni profesor de EconomiePolitic@ la Facultatea de Drept dinBordeaux, apoi la cea din Montpellier,din 1898 func]ionând ca titular alCatedrei de Economie Social@Comparat@, fondat@ de conteleChambrun, la Facultatea de Drept dinParis. Din 1900 va mai fi profesor deEconomie Social@ la {coala Na]ional@de Poduri }i {osele din Paris (Politeh -nica pentru c@i ferate), terminat@,printre al]ii, de rom$ni Br@tieni }i va]ine cu regularitate conferin]e de Eco -

nomie Politic@ la {coala Superioar@ deR@zboi, etc. Opera sa monumental@„Principes d’Économie Politique” sau„Curs de Economie Politic@” (1903) vacunoa}te 26 de edi]ii în Fran]a între1884 }i 1931 }i va fi tradus@ în 19limbi str@ine, dintre care în persan@ }ienglez@ în 1968, iar în SUA reeditat@în 1970. În 1921 – 1922, din lucrareaamintit@ va apare o edi]ie Braille, pen-tru orbi. Va mai publica „LaCooperation” (1922), „Les SociètesCooperatives de Conso ma tion” (1918),„La Russie Sovietique” (1924) }.a. Iaral@turi de colegul s@u Charles Rist(printre altele, fost consilier al guver-nului român liberal din timpul interbel-ic), va scrie „Histoire des doctrineséconomiques depuis les Phisiocratesjusq'au nos jours” (volum monumen-tal ap@rut prin anii de început ai sec-olului XX, cunoscând zeci }i zeci deedi]ii, fiecare îngrijit@ }i completat@, nupu]ine în limba român@), etc. Va muri^n 1932.Activitate bogat@ }i mai ales con-secvent@. Fran]a }i Europa vremii saleau fost caracterizate de timpuri tumul-toase. Iat@, r@zboiul franco – prusian,terminat cu înfrângerea Fran]ei, ocu-parea Parisului }i abdicarea luiNapoleon al III-lea, omul cu un rolesen]ial pentru întemeirea industriei }ieconomiei moderne franceze. Comunadin Paris }i celebrul cimitir PèreLachaise. Pe urm@, guvernul Jules Ferrycare, printre altele, a ridicatînv@]@mântul dar a }i dezvoltat imperiulcolonial al Fran]ei pân@ aproape dedimensiunile celui britanic. Apoi,, „LaBelle époque”, dar cu adâncimilestr@punse }i fragilizate de o serie de„termite” precum revolte sociale, aten-tate, agita]ie politic@ extrem@. Primulr@zboi mondial cu marile sale rever-bera]ii economice în vremea sa }i maiapoi. „Les années folles”, o veritabil@nebunie epicurian@ postbelic@, dar cuurm@ri }i în economie. Liga Na]iunilor,destul de agitat@, etc. %n sf$r}it, debu-turile marelui cataclism mondial, crizaeconomic@ din 1929-1933... În planulgândirii }i practicii economice, opiniileerau, de multe ori, „mobile”, la unelese renun]a, apoi se revenea, opiniierau contestate }i pe urm@ l@udate,chiar dac@ nu totdeauna, de aceia}idoctrinari. „Nimic nou sub soare”,dealtfel. Oricum, bog@]ie polarizat@, iarpe de alt@ parte destul de mult@ miz-

erie. „{colile economice” erau pem@sur@. Printre cele care se confruntau,}i nu doar în Fran]a, o }coal@ liberal@}i o }coal@ a economiei sociale... S@mai spunem c@ traduc@torul lui CharlesGide în limba român@ a fost profesoruluniversitar }i avocatul George Alexianu,un eminent savant }i om de cultur@.Pentru materialul de fa]@, am folositc$teva din c@r]ile amintite. Dar ce scriaGeorge Alexianu despre opera luiCharles Gide? Iat@, „ opera aceasta, devast@ erudi]ie }i cercetare, cea maicomplet@ }i impar]ial@ din câte s-auscris, a ap@rut de la început ca unmonument bine consolidat }i timpulnu a f@cut altceva decât s@-i adaugeadmiratori...”. Ceea ce s-a întâmplat }icu mine, care am f@cut cuno}tin]@ cuCharles Gide prin c@r]ile sale din bib-lioteca tat@lui meu (avocat, jurist }ieconomist) precum }i prin aprecierileremarcabile cu privire la profesorulfrancez pe care le realizau în volumele

lor mari profesori români de EconomiePolitic@, precum Gh. Ta}c@, NicolaeBasilescu, }i, mai târziu, N.N.Constantinescu, Ivanciu NicolaeV@leanu, Ionel Blaga, }.a. A}adar, cuma privit Charles Gide raportul dintreliberalism }i solidaritate, ce actualitate}i chiar acuitate au avut }i au consid-era]iile sale?În opinia lui Charles Gide, }coala lib-eral@, numit@ }i clasic@, are un în]elesmai larg, o arie integrativ@ mai ampl@.Gide îi „prinde” aici, pe lâng@ AdamSmith }i Jean Baptiste Say, pe lâng@Bastiat, David Ricardo }i ThomasRobert Malthus, }i pe fiziocra]i, dar }ipe Stuart Mill. Percepe aceast@ }coal@ca fiind subsumat@ „unei gândiri indi-vidualiste”, o gândire care vede înindivid, în acela}i timp, motorul }iscopul dezvolt@rii economice, ceeace nu este deloc r@u ca scop,punându-se, îns@, în discu]ie câteceva la mijloace. O }coal@ care este,

deo po triv@, destul de intransigent@cu cei care nu îi împ@rt@}esc par]ialsau integral – sau au îndoieli – val-orile, principiile, semnifica]iile. Credc@ faptul c@ la Gide fiziocra]ii, gen-eratorii celebrei formule „Laissezfaire, laissez passer, le monde va delui même” sunt asimila]i pe deplinliberalilor, de}i nu o dat@ au promo-vat ideea unui despot, este drept,luminat, reprezint@ o circumstan]@atenuant@ în ce prive}te exclusivismul}i lipsa de pruden]@ în afirma]ii ale}colii – ale acestei }coli ce are pre-ten]ia c@ ea „reprezint@ îns@}i }tiin]a”,cum scria Gide. Liberalismul acestaanalizat de Gide demonstreaz@, înfapt, o anume în]elegere necesar@ arealit@]ilor economice, mai pu]in trib-utar@, practic unei anume }i nepotriv-ite intransigen]e, unei anume imua-bilit@]i, care nu trebuie s@ caracter-izeze cercetarea economic@.

continuare ^n pag. 5

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (I)

Dan POPESCU

Parisul, la ^nceputul secolului XX

Vedere din Bordeaux

Profesorul Charles Gide

VINERI 8 IULIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

CONFRUNT~RI DOCTRINARE

c my b

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (I)

urmare din pag.4Cercetare economic@ c@reia trebuies@-i fie caracteristice, în mai marem@sur@, considera]ii prudente mereu,flexibile deseori, privind cu respect }inu cu dispre] }i ceea ce au f@cut }ifac al]ii. Recurgem în acest sens lacelebrele spuse ale profesorului psi-hanalist Charcot, relativ contemporancu Gide, care ar@ta c@ în medicin@ „Iln'y a pas des maladies, il n'y a quedes malades” („Nu exist@ boli, exist@numai bolnavi”). Or, cum organismuluman este, practic, perfect ase -m@n@tor, perfect asimilabil cu cel eco-nomic, principiul lui Charcot cred c@este pe deplin valabil }i în economie,sus]inându-l pe Gide. S@ mai amintimde faptul c@ englezul-sco]ian AdamSmith, p@rin tele liberalismului eco-nomic, atunci când venea vorba deinteresele Angliei, l@sa la o parte dis-cursul liberalist devenind un înfocat

protec]ionist, sus]inând, de exemplu,c@ negustorii englezi sunt obliga]i s@foloseasc@ pentru transportul, înafar@, al m@rfurilor lor numai naveengleze, chiar dac@ acestea practicautarife mai ridicate decât cele subpavilion olandez, Olanda fiind numit@}i „C@r@u}ul m@rilor”? Smith sus]ineac@ astfel se pot ob]ine acumul@riimportante necesare Angliei pentru a-}i construi cea mai puternic@ flot@ dinlume. Unde este dar liberalismul luiSmith în cazul în spe]@? {i mai sunt}i alte exemple...În viziunea – consider c@ judicioas@ –a profesorului Gide, }coala liberal@era relevabil@ prin cel pu]in trei car-acteristici. Prima, men]iona francezul,era credin]a în existen]a unei ordini„naturale”, în sensul c@ societ@]ileumane sunt guvernate de „legi natu-rale”. Legi pe care „nu le putemschimba când vrem noi”, pentru c@

nu le-am f@cut noi, }i c@, dealtminteri,nu avem interes s@ le modific@m,chiar dac@ am putea, pentru c@ suntbune sau, cel pu]in, cele mai buneposibile. Sarcina economistului – maiscrie Gide – „se m@rgine}te la des -coperirea jocului acestor legi naturale}i datoria indivizilor }i a guverneloreste s@-}i dea silin]a s@-}i potriveasc@atitudinea lor dup@ dânsele”. Oasemenea optic@, mai arat@ Gide, estecontrazis@, m@car par]ial, chiar în sânul}colii liberale engleze, componentapesimist@, de c@tre Ricardo }i Malthusprecum }i chiar Stuart Mill. Ei suntneîncrez@tori în capacitatea în sine,exclusiv@, a legilor naturale de a neduce la progres, afirmând în acestsens legile popula]iei, rentei, salariuluir@u limitat la mijloacele de subzisten]@,venitului nepropor]ional, st@riista]ionare, etc. {i exemplic@ cu faptulc@ un organism uman, atunci când are

temperatur@ mare, dac@ nu se inter-vine asupra lui dinafar@, pu]ini scap@}i cei mai mul]i decedeaz@. Or, scop-ul este s@ fie mai bine la cât maimult@ lume, ceea ce desigur c@impune interven]ie într-o economieinstabil@. A cui? A factorului public, astatului, a institu]iilor. Gide remarc@ oasemenea tr@s@tur@ chiar în cadrul}colii lui Adam Smith, care vedeastrict necesar@ interven]ia statului, într-o ]ar@, în probleme de securitatena]ional@, poli]ie, justi]ie, înv@]@mânt.De altfel, piloni principali ce confer@stabilitate }i perspectiv@ acelei ]@ri.O a doua caracteristic@ a }colii liberale,mai arat@ Gide, „o reprezint@ faptul c@ea este individualist@”. Cu alte cuvinte– în mod corect, afirm@m noi – „vedeîn sfor]area individului primul }i chiarunicul motor al evolu]iei sociale”.„Legile naturale” sunt de coniven]@astfel, aceste legi neînl@n]uind deloclibertatea omeneasc@, ci, din contr@,reprezint@ tocmai „expresia raporturilorcare se stabilesc spontan între oameni,tr@ind în societate, pretutindeni undeace}ti oameni sunt l@sa]i în voia lor”.Interesele individuale de care vorbim,antagoniste, posibil, deseori la primavedere, sunt în realitate, în bun@m@sur@ }i “citind” corect, convergente,prin confruntare }i competi]ie, stabilin-du-se o anume armonie ce reprezint@tocmai „ordinea natural@”, „cu multsuperioar@ oric@rei combina]ii artificialece s-ar putea închipui”.Fire}te c@, în anumite circumstan]e,„sfor]@rile individului sau indivizilorspre a-}i îmbun@t@]i condi]ia”, cumscria chiar Adam Smith, nu suntexprimate - nu înc@, posibil - într-unmediu lipsit de orice influen]@ exte-rioar@, într-un mediu lipsit de influen]efunc]ie de interese care nu au nimicde-a face cu „ordinea natural@”. Nusunt exprimate, nu intr@ în competi]iecorect@ într-un mediu lipsit de con-strângeri str@ine „ordinei naturale”.Anume necinstea, ignoran]a, corup]ia,interese punctuale sau de grup ilicite}i chiar favorizate de legi incorecte,foarte greu „de mi}cat”, }.a. S@ maiar@t@m c@, nu de pu]ine ori, cum osesizeaz@ }i Gide, dar nu doar el,mediul pie]ei este deteriorat chiar dec@tre cei ce afirm@, din p@cate exclu-siv teoretic, c@ legile pie]ei trebuie

doar ele s@ guverneze aprovizionareafirmelor, produc]ia lor, reparti]ia, dis-tribu]ia }i consumul. Practic, îns@, seintervine neeconomic destul de mult.Dac@ legile pie]ei ar guverna ca atare,cei aminti]i ar fi marginaliza]i de com-peti]ie. Tocmai de aceea, }i pe unspa]iu larg în lume, interese subiec-tive, neeconomice, prin tehnologii maimult sau mai pu]in reu}ite, se erijeaz@cu aplomb, în postura de interese alepie]ei, reflectând, îns@, în foarte marem@sur@, corup]ie, delincven]@, în maipu]ine cazuri ignoran]@, etc. {i totu}i,pasivitatea celor îndritui]i s@ ac]ionezenu pare deranjat@... Ceea ce evidentc@ nu anuleaz@ energiile pozitive pecare le degaj@ sfor]@rile oamenilorspre a-}i îmbun@t@]i condi]ia, ac]iuneaconsecvent@ a întreprinz@torilor, însens larg, în direc]ia „legilor naturale”,chiar }i atunci când aceasta trebuieasociat@ acelei ac]iuni menite s@schimbe, s@ înl@ture rânduielilenepotrivite. {i dintr-o astfel de per-spectiv@, men]ioneaz@, de aceast@dat@, citat de Gide, Bastiat, „EconomiaPolitic@ nu ar fi deloc arta de a orga-niza societ@]ile”, dup@ cum „astrono-mia – mai arat@ el – nu-i arta de aface s@ se învârteasc@ planetele”.Societ@]ile se organizeaz@ oricum, binesau r@u de la un moment dat, }i tre-buie, desigur, aduse corecturi nece-sare. Planetele se învârtesc, dar }i înacest cadru, în timp, se modific@ oserie întreag@ de elemente. Oamenii lesesizeaz@, iau m@suri, schimb@, aducschimbare }i urm@resc s@ evolueze însensul bun. Iat@, ar@t@m noi, tocmaidatorit@ unui studiu incomplet }i elep-tic ne-am dat foarte târziu seama deimperativul dezvolt@rii durabile, modi-ficând, târziu, prin politici adecvate,registrul de ac]iune }i recalibrând dez-voltarea. A}adar, s-a intervenit }i maiales din perspectiva unor criterii bio-logice, economia surprinzând ini]ial cumare întârziere fenomenele. {i niciacum ea nu este întru totul pe direc]iabun@, impunându-se }i alte interven]ii.Revenind la Gide, el relev@ c@ un lib-eralism realist „înmoaie”, mai multsau mai pu]in, intransigen]a – care }iea are excep]ii dup@ cum am v@zut –a lui Adam Smith sau J.B. Say.

(va urma)

Londra ^n primii ani ai secolului XIX, Londra lui Thomas Robert Malthus

T. R. Malthus

POLITICI MONETARE VINERI 8 IULIE 20116

%n ultima perioad@ s-a discutat foartemult pe marginea datei în careRomânia va adopta moneda unic@european@. Au fost fel }i fel de dezba-teri la BNR, afirma]iile pre}edintelui }idezbaterea final@ de la guvern în cares-a luat decizia de a men]ine termenulde 1 ianuarie 2015. Este binecunoscutfaptul c@ pentru trecerea la EURO estenecesar@ îndeplinirea celor 5 criterii deconvergen]@ nominal@ în cei doi anidinaintea integr@rii (ERM II). Dou@ din-tre aceste criterii privesc bugetul destat, deficit bugetar mai mic de 3& dinPIB (]inta pentru acest an este 4,4&din PIB) }i datoria public@ mai mic@ de60& din PIB (momentan aceasta esteîn jurul a 38&, singurul criteriuîndeplinit de România). Putem spunec@ acestea depind mai mult de guvern,iar celelalte 3 trei sunt de natur@ mon-etar@ }i depind într-o mai mare m@sur@de Banca Na]ional@ a României. Este foarte important ca pentru inte-grarea în zona EURO banca central@ a]@rii noastre s@ reu}easc@ armonizareapoliticii sale monetare cu politica mon-etar@ a B@ncii Centrale Europene,deoarece odat@ cu intrarea înEurosistem aceast@ politic@ va fi unic@,stabilit@ doar de BCE. Acest procesconst@ în special în armonizarea prin-cipalilor indicatori de politic@ mone-tar@, rata dobânzii de politic@ monetar@}i rezervele minime obligatorii precum}i îndeplinirea celor 3 criterii de con-vergen]@ de natur@ monetar@: ratainflaţiei nu trebuie s@ devanseze cumai mult de 1,5& media celor trei ţ@ricu cele mai sc@zute rate de inflaţie dinUniunea European@, ratele dobânzii petermen lung nu pot dep@şi cu maimult de 2& media celor trei ţ@ri cuinflaţia cea mai sc@zut@ }i respectareamarjelor normale (±15&) de fluctuaţieale Mecanismului Ratelor de Schimb(ERM II) al SME timp de cel puţin doiani, f@r@ devalorizarea monedei înraport cu aceea a unui alt stat mem-bru. Observ@m c@ asupra acestor ele-mente banca central@ poate interveni }ichiar are for]a de a le influen]a într-unmod decisiv, având o rezerv@ valutar@consistent@ }i un sistem de flotarecontrolat@ a cursului de schimb.

În anul 2004, momentul în carese negocia intens pentru stabilirea cal-endarului de aderare a României laUniunea European@, BNR face un pasimportant în vederea convergen]ei }i aarmoniz@rii când adopt@ un nou statutîn care î}i stabile}te ca obiectiv funda-mental asigurarea }i men]inerea sta-bilit@]ii pre]urilor, obiectiv identic cucel al BCE, iar strategia aleas@ în atin-gerea acestuia este ]intirea direct@ ainfla]iei (]inta ±1&), procedeul utilizatde BCE împreun@ cu ]intirea agre-gatelor monetare. Drumul începutatunci de BNR avea s@ fie unul lung}i anevoios, în care evolu]ia economieiinterne nu i-a dat voie s@ realizeze oarmonizare mai accelerat@ cu BCE. Însprijinul acestei afirma]ii vine faptul c@]inta de infla]ie fixat@ pentru fiecare anîn parte nu a fost atins@ decât o sin-

gur@ dat@, în anul 2006. În anul 2005la o ]int@ ridicat@ de 7,5&, infla]iaanual@ a fost de 8,6&, iar în anul pre-merg@tor ader@rii, 2006, la o ]int@ de5&, infla]ia de 4,87& a fost submijlocul intervalului de varia]ie.În iulie 2005 BNR avea un nivel foarteridicat al ratelor rezervelor minimeobligatorii (RMO) 20& la lei }i 40& lavalut@, fapt îndelung contestat de uniibancheri care aveau dreptate într-oanumit@ m@sur@, având în vedere c@BCE a fixat pentru EURO o rezerv@ de2&. Totu}i, nu putem condamnabanca central@ din ]ara noastr@ pentruacest nivel al rezervelor, deoareceeconomia prezenta riscuri foarte mari,iar odat@ cu supraînc@lzirea }i apari]iacrizei în perioada 2008 (trimestrul IV)- 2009 unii bancheri au ajuns chiar s@recunoasc@ faptul c@ decizia pru-den]ial@ a BNR-ului a fost una benef-ic@. Anul 2005 este momentul în careBNR aduce pentru prima dat@ ratadobânzii de politic@ monetar@ la o sin-gur@ cifr@ dup@ ce ani de-a rânduldatorit@ infla]iei galopante acest lucrunu a fost posibil, dar }i în aceast@situa]ie dobânda era mai mare decâtdublul valorii de 4,25& fixat@ de BCEînc@ din anul 2000. Se încearc@ oetap@ de reducere a dobânzii, ajungân-du-se la începutul lui 2006 la valoareade 7,5&, îns@ datorit@ presiunilorinfla]ioniste }i primei rat@ri a ]intei deinfla]ie, în momentul integr@rii nivelulacesteia avea s@ fie de 8,75&.Dup@ integrarea în Uniunea European@(UE) la 1 ianuarie 2007, era evidentfaptul c@ banca na]ional@ trebuia s@intensifice procesul de armonizare }i,astfel, începe s@ î}i propun@ ]inte deinfla]ie tot mai mici, reduce ratadobânzii de politic@ monetar@, îns@ numodific@ deocamdat@ rezervele minimeobligatorii. Are loc o reducere drastic@a dobânzii care ajunge în august laminimul de 6,1&. Cursul de schimb,unul din criteriile de la Maastricht,avea la începutul lui 2007 valoarea de3,35 lei/EURO, aceasta era considerat@una destul de ridicat@ }i nesustenabil@,chiar guvernatorul afirmând c@ “leul }i-a luat nasul la purtare”, iar bancana]ional@ a încercat s@ lase leul s@ sedeprecieze u}or, deoarece în momen-tul într@rii în ERM II este nevoie de uncurs sustenabil care s@ nu fluctuezemai mult de 15&. Influen]at }i dereducerea ratei dobânzii cursul înreg-istreaz@ o depreciere de 7& la finalulanului, ajungând la nivelul de 3,61lei/EURO. Chiar dac@ inten]iile BNR-uluierau înspre relaxarea politicii monetare,

situa]ia de la acea vreme din România,o adev@rat@ perioad@ de “boom” eco-nomic nu permitea acest lucru, iarbanca central@ este nevoit@ sainverseze din nou trendul dobânzii,ajungând la 7,5& la începutul lui2008, în timp ce Banca Central@European@ a r@mas tot cu rata de4,25&. Ținta de infla]ie în acest an afost ratat@ “cu brio”, adic@ mai multde 1,5 puncte procentuale peste limitasuperioar@ a intervalului de varia]ie,infla]ia în România fiind de 6,57&, iarîn zona EURO de 3,1&. Men]ionez fap-tul c@ ratarea ]intei de infla]ie nu i sepoate imputa doar BNR-ului, deoareceatingerea acesteia trebuie s@ fieurmarea unui mix de politici macro-economice pentru principalii actori aieconomiei na]ionale, a}adar, Româniarateaz@ ]inta de infla]ie, nu doar bancacentral@ a acesteia.În anul 2008, perioada de cre}tereeconomic@ atinge apogeul de 8&, iarbanca na]ional@ încearc@ din r@sputeris@ reduc@ rata de cre}tere a credit@rii}i ia noi m@suri restrictive, aducândrata dobânzii de refinan]are din nou ladou@ cifre, adic@ 10,25& la sfâr}itulanului. Contrar acestei mi}c@ri, datorit@începutului crizei în Eurosistem, BCEîncepe trendul de relaxare al politiciimonetare }i aproape înjum@t@]e}tedobânda. de la 4,25& în ianuarie la2,5& în decembrie. Totu}i, chiar dac@BNR se lupta cu infla]ia, se observ@inten]ia de armonizare în finalul anuluiatunci când pentru prima dat@ din2005 sunt reduse RMO-urile la lei dela 20& la 18&. Totodat@ cursul înreg-istreaz@ în acest an o depreciere put-ernic@ de aproape 10 procente, înciuda faptului c@ dobânda de politic@monetar@ a crescut destul de mult.Conform pozi]iei oficiale a BNR aceast@depreciere a fost accentuat@ de specu-la]iile pe curs }i ,astfel, s-a ajuns laaproape 4 lei/EURO, un nivel pe careurmau s@ se fac@ teste pentru a sestudia sustenabilitatea lui. Datorit@ pre-siunilor infla]ioniste foarte mari }i înacest an ]inta de infla]ie a fost ratat@cu 1,5& peste limita superioar@ aintervalului de varia]ie, infla]ia anual@fiind de 6,3& în timp ce în zona EUROse înregistra 1,6&.Începutul perioadei de criz@ d@ posibil-itatea, dar }i oblig@ banca central@ s@relaxeze politica monetar@, astfel, areloc imprimarea unui trend descresc@torinstrumentelor monetare. Leul a fostmen]inut cu o varia]ie destul derestrâns@ în 2009, de aproximativ 5&,jum@tate din varia]ia avut@ anterior }i

se p@rea c@ în sfâr}it a ajuns în zonade fluctua]ie în care se va afla }i în“tunel”, în vederea realiz@rii primuluicriteriu. Dup@ cum precizam anterior,trendul dobânzii de referin]@ seinverseaz@, iar BNR o reduce în cadrulCA de la 10,25& pân@ la 8& îndecembrie 2009, fapt care justific@ }io u}oar@ depreciere a leului. În aceast@perioad@ BCE, reduce }i ea niveluldobânzii, înjum@t@]indu-l, de la 2& la1& pentru b@ncile din Eurosistem. Seobserv@ încercarea b@ncii centrale aRomâniei, de a reduce rata dedobând@, atât pentru relansarea cred-it@rii, stopate din cauza crizei, cât }ipentru o aliniere la rigorile conver-gen]ei, fa]@ de care s-a cam îndep@rtatîn ultima vreme, datorit@ grijilorinterne. Tot în acest an BNR reducesim]itor rezervele minime obligatorii, înîncercarea de a relansa economia,acestea ajungând la 15& la pasivele înlei }i 25& la cele în valut@ la sfâr}itullui 2009. Odat@ cu criza s-a instalat înpia]@ un proces dezinfla]ionist, astfel]inta de 3,5& a fost foarte aproape dea fi atins@, dar infla]ia a fost de 4,7&,observându-se o reducere accentuat@ aratei infla]iei chiar dac@ s-a ratat obiec-tivul. Totu}i, la o compara]ie cu infla]iade 0,9& din zona EURO, se observ@c@ înc@ ]ara noastr@ este departe deîndeplinirea acestui criteriu cu 3 aniînainte de intrarea în ERM II.Dup@ cum era normal BNR continu@relaxarea indicatorilor monetari pe par-cursul anului 2010, fiind în acord cusitua]ia economic@ }i convergen]a cuBCE, astfel, rata dobânzii de refinan]areajunge la un nou minim de 6,25& învar@, dar rezervele minime nu semodific@ pe parcursul acestui an, de}ieste o diferen]@ enorm@ între nivelulde 2& al BCE }i cele de 15&, respec-

tiv 25& ale BNR. Cursul are unelefluctua]ii, dep@}e}te uneori nivelul de4,3 lei/EURO, îns@ la începutul lui2011 ajunge nivelul de 4,1 lei/EURO,acest curs dând senza]ia c@ este celsustenabil acum }i poate fi men]inut înviitor în momentul intr@rii în ERM II.Ini]ial a fost fixat@ o ]int@ de infla]iede 3& pentru anul 2010, îns@ datorit@presiunilor infla]ioniste aceasta a fostrevizuit@ la 3,5&. Chiar cu aceast@”derogare”, din cauza presiunilorinfla]ioniste puternice }i a cre}teriiTVA-ului de la 19& la 24& în iulie,]inta a fost ratat@ din nou, infla]iaînregistrând nivelul de 8&, valoarenemaiîntâlnit@ din 2005, în timp cezona EURO a avut o infla]ie de 2,2&.În aceste condi]ii banca central@ a ]@riinoastre a trebuit s@ renun]e lainten]iile de a reduce rata de dobând@,iar în situa]ia actual@, afla]i în fa]a uneicrize alimentare }i a perioadeiinfla]ioniste de pe plan mondial, îmieste team@ c@ se va inversa din noutrendul, mai ales ]inându-se cont defaptul c@ la }edin]a din 13 aprilie 2011chiar BCE a dat semnalul, crescânddobânda cu 0,25&. Dup@ cum amprezentat în articolul precedent bancana]ional@ a redus în 2011 rezerveleminime obligatorii la valut@, de la 25&la 20&, motiva]ia fiind aceea c@ aceas -t@ decizie a fost luat@ în vederea armo-niz@rii cu politica monetar@ a BCE.Observ@m c@ de}i Banca Na]ional@ aRomâniei a încercat în mai multe rân-duri s@ duc@ o politic@ de convergen]@cu BCE, din cauza situa]iei interne carea obligat-o s@ duc@ o politic@ antici-clic@, atipic@ ei, este destul de departede armonizarea cu banca central@ aEurosistemului. În momentul de fa]@România are o infla]ie de 8&, în timpce zona EURO înregistreaz@ un nivelmult mai mic, de 2,8&, rata dobânziide referin]@ este de 6,25&, iar BCEpratic@ o dobând@ de interven]ie de1,25&, în timp ce rezervele minimeobligatorii de 15&, respectiv 20&, suntincomparabile cu nivelul de 2& dinEurosistem. A}adar, având aceste cifreîn fa]@, chiar dac@ voin]a }i declara]iledeciden]ilor autohtoni sus]in c@ intrareaîn ERM II se va produce în 2013, adic@în mai pu]in de doi ani, }i adoptareaEURO va avea loc în 2015, eu am marirezerve c@ aceste inten]ii vor devenirealit@]i. Ultimele studii, care au învedere faptul c@ criza a indus o starede pruden]@ ridicat@ în interiorul zoneiEURO, sistem care nu mai este intere-sat s@ se extind@ rapid, ci sigur }i pebaze solide, precizeaz@ faptul c@ celmai optimist termen la care Româniava fi capabil@ s@ adopte moneda unic@european@ este 1 ianurie 2017, daroare de ce atâta grab@? Este mai binecu sau f@r@ EURO? Acest subiect poatefi dezb@tut cu alt@ ocazie.

Armonizarea politicii monetare a BNR cu BCE. O utopie?

masterand Ioan-Victor MARCUULBS

Opinii

PROGRES STABILIZATORI FISCALIVINERI 8 IULIE 2011 7

urmare din pag.1{i apoi pentru c@ în ceea ce prive}tepropria noastr@ economie avemtendin]a de a vedea mai nuan]atîntreaga situa]ie, nu doar în albnegru (asta atunci când nu vedemtotul în negru). Sau pentru c@ nemul]umim cu pu]in }i odat@ un rat-ing investi]ional ob]inut, el pare sufi-cient de}i de la BBB- la AAA e ocale lung@ de peste 8 pa}i care pre-supun performan]@. Una peste alta,este totu}i categoria acceptabil@ acelor care au luat bacul, dac@ estes@ râmânem în actualitate. {i tot înaceasta zile, o alt@ agen]ie, cum eMoodys a coborât ratingulPortugaliei la junk l (cazul Grecieieste de mult tran}at) adic@ o ]ar@unde împrumuturile pot fi onorategreu iar investi]iile sunt scumpe.Faptul c@ în sfâr}it ne deosebim deo ]ar@ al c@rei faliment e a}teptat,sau coafat prin tot felul de metode,este o realitate pe care trebuie s@ omarc@m. {i diferen]a din punct devedere al riscului de faliment esteenorm@. România are o datorie pub-lic@ unde în juru a 35& din PIB,probabil cea mai mic@ din Europa,dupa statele baltice, în timp cePortugalia, de 100& din PIB.Deficitul bugetar al României pare s@intre pe o tendin]î@ descendent@ }ichiar dac@ nu va fi 4,4 & în 2011sau 3& în 2012, el coboar@ de lanivelul anului 2009. În schimb, laLisabona }ansele de al vedea în jossunt discutabile, spre 8 – 9 & dinPIB, iar tendin]a este de multe orimai important@ decât cifra în sine.Ambele ]@ri prognozeaz@ o cre}terede 1& anul aceasta , insuficient@pentru a ajuta cumva la plata datori-

ilor. Dina aceast@ perspectiv@, cinicvorbind, Portugalia e îngropat@ îndatorii în timp ce România este solv-abil@. Asta îns@ nu înseamn@ c@nivelul lde trai, serviciile publice sauoportuinit@]ile sunt mai mari }i maibune în România fa]@ de Portugalia.Dimpotriv@. Cifrele mici ale defi citelornu spun decât c@ ]ara respectiv@poate s@ aib@ un viitor, dar nuînseamn@ c@ are }i prezent. Este }icazul României. Cifrele mici arat@ c@din persepctiva datoriilor Româniapoate s@ aib@ viitor, dar acest viitordepinde de un prezent pauper.Cre}terea de nivel de trai se poateface rapid doar împrumutând masiv }if@r@ discern@mânt. Dac@ se întîmpl@acest lucru, banii vor curge în

investi]ii, marea majoritate speculative(pentru c@ ]ine de firea uman@ de ainvesti pentru profitul care poate fiob]inut în cel mai scurt timp) carevor inunda ]ara cu bani ieftini, nivelulde trai va cre}te pentru prezent darvor ap@rea semnele de întrebare pen-tru viitor. Acesta a fost stilul deguvernare pentru state ca Grecia sauPortugalia, unde nivelul de trai esteunul ridicat în compara]ie cuRomânia, dar dozajul prost întreîmprumuturi }i cre}tere economic@ acompromis viitorul acestor ]@ri. Înfond, buna guvernare se poate tra-duce foarte u}or într-un amestecadecvat între împrumuturi care s@sus]in@ nivelul de trai al prezentului }iacumularea de datorii care s@ nu

compromit@ viitorul. O lec]ie grea nudoar pentru guvernan]ii români.Guvernan]i care par a prefera s@ osimplifice decât s@ se încurce sacri-ficând masiv prezentul de dragul unuiviitor solvabil (asta nu înseamn@neap@rat unul mult mai bun). Oricum,o asemenea strategie de guvernare ela limit@ }i la fel de riscant@ ca unîmprumut hazardat. Ceea ce se sacri-fic@ acum este nu doar prezentul ci}i sansa unui viitor relativ prosper.Comprimiterea total@ a sistemelor deeduca]ie }i înv@]@mânt va lasa urmeadânci în viitorul apropiat pentrusimplu motiv c@ nivelul prost deeduca]ie }i s@n@tate va agravasitua]ia economic@. Nu exist@ nici undubiu din acest punct de vedere, iar

insisten]a cu care continu@ compro-miterea celor mai importante sistemepublice nu va face mare lucru dinsolvabilitatea pe termen lung aRomâniei. Din dilema datorii pentrudezvoltare }i limita surpaîndator@rii,o ]ar@ ca România nu prea poatesc@pa decât dac@ beneficiaz@ deinvesti]ii str@ine masive. Cum fon-durile europene sunt o promisiunef@r@ consisten]a dorit@, viitorulRomâniei înseamn@ }i datorii }i maibun@ utilizare a fondurilor europene }imai ales necompromiterea sistemelorsociale care pot face din România nudoar o ]ar@ care poate s@ }i pl@teasc@împrumuturile ci }i una în stare s@ nusucombe în s@r@cie, proast@ educa]ie}i lips@ de s@n@tate public@.

Dezvoltare }i îndatorareDan SUCIU

urmare din pag.1Aceasta înseamn@ nu numai o insta-bilitate fiscal-bugetar@ crescut@ dar }icosturi de ajustare mari (inclusiv dinpunctul de vedere al administr@rii fis-cale) pe parcursul execu]iei bugetuluigeneral consolidat. Conform d-lui pro-fesor Ene Dinga ” Caracterul predom-inant discre]ionar al politicii fiscal-bugetare din România este generat,îndeosebi, de capacitatea redus@ depreviziune macroeconomic@, de carac-terul emergent (deci, ne-ortodox) alcre}terii economice din România dar}i de ra]iuni politice.”Ca urmare, nu exist@ inten]ii serioasede a introduce, în proiectarea, imple-mentarea }i monitorizarea politicilorfiscal-bugetare, stabilizatori fiscaliautoma]i care s@ reac]ioneze f@r@ cos-turi suplimentare. Lipsa unor sisteme informatice com-plete care s@ coreleze datele primarela nivelul Ministerului Finan]elor pub-lice îngreuneaz@ în mod certrealizarea unor previziuni macroeco-nomice reale }i implicit imple-mentarea unor stabilizatori fiscaliautoma]i în condi]ii optime.Totu}i, subliniez }i în acest contextimportan]a stabilizatorilor fiscali, carepotrivit lui Albert Hart suntrecunoscu]i dup@ urm@toarele criterii:- conduc bugetul c@tre excedent în

faza de cre}tere a ciclului economic}i c@tre deficit în caz de recesiune;- diminueaz@ stocul de numerar alpopula]iei în perioade de prosperitate}i îl m@re}te în caz de recesiune;- tind s@ creasc@ cererea popula]ieipentru numerar în perioadele de pros-peritate }i s@ o reduc@ în perioadelede declin;- intr@ în ac]iune f@r@ s@ a}teptehot@rârile deciden]ilor.Influen]a factorilor stabilizatori asupraciclului economic este redat@ în figur@

de mai sus:Stabilizatorul fiscal automat (SFA)reprezint@ un dispozitiv institu]ionalcare asigur@ caracterul non-dis-cre]ionar al instrumentelor fiscaleopera]ionalizate prin intermediul s@u.Finalitatea SFA este de a reduce vola -tilitatea output-ului macroeconomic.Construirea stabilizatorilor fiscaliautoma]i care s@ func]ioneze în modeficient, precum func]ioneaz@ înimportante ]@ri membre OECD, trebuieimplementat@ pe nivele diferite }i

având în vedere anumite aspecteprintre care mai importante fiind:- atât lungimea cât }i l@]imea stabi-lizatorilor fiscali automa]i suntesen]iale pentru asigurarea perfor-man]elor acestora;- politica fiscal@ }i politica monetar@trebuie corelate înc@ din faza deproiect a stabilizatorilor fiscali pentrua nu compromite rezultatele acestoristabilizatori.În studiul “ Despre stabilizatorii fiscaliautoma]i” efectuat de dl. prof. Dinga

reg@sim }i o sugestie institu]ional@ :<<La nivelul Ministerului Finan]elorPublice trebuie desf@}urat@ o activi-tate asidu@ de studiere,proiectare }i implementare a stabiliza-torilor fiscali automa]i, atât din con-siderente de eficacitate}i cost economic al mecanismelor deajustare macroeconomic@, precum }ipentru a asiguraalinierea institu]ional@ a României larecomand@rilor Pactului de Cre}tere }iStabilitate al UE.>>

drd. Ilie BANU, ULBS

Importan]a stabilizatorilor fiscali

Imediat dup@ instaurarea regimuluidemocrat popular de la 30 decembrie1947, realizat prin fraud@ electoral@,la umbra tancurilor sovietice, nouaputere s-a aruncat, cu toat@ vehe-men]a de care dispunea la aceavreme, asupra sectorului bunurilorspitituale. Asupra artei }i culturii. Totceea ce produce arta. produc]ia cul-tural@, are o puternic@ for]@ deînrâurire asupra vie]ii materiale }ispirituale a societ@]ii - se spunea.Trebuia ca acest sector s@ fie trecutsub controlul riguros al partidului,prin toate mijloacele posibile. Acestdeziderat al conduc@torilor români afost impus de c@tre Stalin, care s-aînconjurat de unele din cele mai dia-bolice min]i pe care le-a creat R@uluniversal în istoria umanit@]ii. În 1932lansaez@ tezele realismului socialist,care reprezenta doctrina comunist@oficial@ proclamat@ de C.C. alP.C.U.S., privind con]inutul obligato-riu al crea]iilor din domeniul litera-turii, artelor plastice }i muzicii.Artizanul acestora a fost AndreiJdanov, membru al Biroului politic alPartidului Comunist al UniuniiSovietice. În 1934, la CongresulUniunii Scriitorilor din UniuneaSovietic@, în cuvântarea sa defineatr@d@turile esen]iale ale realismului

socialist: „Artistul trebuie s@ realizezeo reprezentare istoric@ a realit@]ii con-crete în dezvoltarea ei revolu]ionar@,istoric@. Operele arti}tilor trebuie s@fie destinate maselor populare pentrua le educa în spirit comunist”Caracteristic pentru realismul social-ist era „eroul pozitiv” care trebuie s@fie omul de tip nou, cet@]eanul soci-et@]ii comuniste. Prin cerin]ele politice }i ideologiceimpuse artelor plastice mai mult@vreme de c@tre regimul comunist dinRoânia, dup@ modelul stalinist, s-aajuns la o regretabil@ stagnare aacestora în planul mijloacelor deexprimare artistic@. Arta trebuia s@reflecte veridic societatea socialist@ înamploarea dezvolt@rii ei. „ Arti}tiiplastici, în concep]ia PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice, trebuies@ cunoasc@ cât mai profundrealit@]iile vie]ii, (spunea mai târziu,tovar@}ul Malencov, secretar generalal P.C.U.S.), s@ dep@}easc@ mijloa -cele formale }i conven]ionale aleartei decadente din ]@rile imperiliste”

Pentru Partidul Muncitoresc Român,aceast@ recomandare venit@ de „sus”devenise o real@ problem@ de stat,dezvoltarea artelor sub auspiciilerealismului socialist era o garan]ie acon}tientiz@rii de c@tre to]i arti}tii avalorilor estetice }i morale ale aces-tei metode de crea]ie “net supe-rioar@” celor existenete pân@ atunci.Realismul socialist a devenit, prinintroducerea unei cenzuri drastice,prin persecutarea }i urm@rirea lit-era]ilor }i arti}tilor nealinia]i la sis-temul ideologic comunist, un mecan-ism de obturare a orizontului decrea]ie artistic@, a îngr@dirii libert@]iide exprimare artistic@.La noi, implementarea total@ a real-ismului socialist s-a f@cut sub direc-tivele }i controlul drastic al celordoi reprezentan]i ai ideologiei de tipsovietic, Leonte R@utu (Lev Oigen -stein) originar din B@l]i (Basarabia) }iIosif Chi}inevschi (Iacob Roitman),tot basarabean. Arti}tii nu au intuit }inici nu au în]eles noua orientare înart@. Cei doi sus]ineau c@:

„...r@bd@tor }i perseverent, atent }iplin de grij@, partidul nostru a creatcondi]ii din ce în ce mai bune pen-tru ca fiecare artist sincer }i devotatpoporului s@ poat@ în]elege atât înteorie cât }i în practic@, calea ce tre-buie urmat@ pentru a r@spunde seteide cultur@ }i art@, nevoii decunoa}tere }i înfl@c@rare în lupt@ amaselor populare”.În fond, partidul a dat mân@ liber@celor doi „sus]in@tori în men]inerea}i perfec]ionarea regimului criminaldin România” %ntr-un document,Leonte R@utu este supranumit „dic-tatorul culturii” iar, Chi}inevschi,„intrigant des@vâr}it }i oportunistservil pân@ la lingu}ire cu superi-orii”, }i „r@zbun@tor }i despotic fa]@de subordona]i”. amândoi ocupândfun c]ii de concucere în ierarhiasuperioar@ de partid.Pentru a de]ine controlul asupraîntregii ob}ti artistice, în 1950 seînfiin]eaz@ Uniunea Arti}tilor Plasticidin România, (U.AP.R.) care înlo -cu -ie}te Sindicatul Arti}tior, Scriitorilor

}i Ziari}tilor, ultima form@ democratic@independent@ de la acea vreme.Prin crearea noii organiza]ii profesion-ale „form@ nou@ }i superioar@ deorganizare pentru realizarea unit@]ii deconcep]ie }i metod@, între arti}tii detoate genera]iile }i na]ionalit@]ile”, seurm@rea }i asigura o contribu]ie efec-tiv@ la formarea idealului estetic social-ist. S-a creat posibilitatea, regretabil@de altfel, prin stimularea diferen]iat@ aatri}tilor oportuni}ti }i obedien]i, aunei rupturi între arti}tii din capital@ }icei din provincie. Cei din Bucure}tifiind mai aproape de sursele de stim-ulare material@ }i moral@.Printre primii care au îmbr@]i}at real-ismul socialist f@r@ nicio o autocen-zur@ - ceea ce nu ^nseamn@ c@ nuau creat}i nu pu]ine lucruri valoroaseamintesc aici pe: Jules Perahim (IulisBlumenfeld), Gavril Miklossy, IonBi]an, Paul Gherasim, {tefanSevastre, Virgil Alm@}an, TheodorHar}ia. De la Sibiu, Hans Hermann,Trude Schullerus, Gabriela Florescu,Ferdinand Mazaneck }i al]ii.

ART~ ECONOMIE VINERI 8 IULIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Despre realismul socialist (I)

1497: Vasco da Gama începe prima c@l@torie pe mare din Europa

spre India, înconjurând Africa; se deschide astfel linia de naviga]ie

din Europa spre Asia O splendid@ ini]iativ@ foarte frumos realizat@

“Luptând pentru pace” - Jules Perahim

%n 18 iunie a. c., maestrulPetru-Ovidiu Dumbr@veanu a ^mplinit o foarte frumoas@v$rst@. Cea a tinere]ii senec-

tu]ii. %i ur@m ^nc@ mul]i ani deaici ^nainte }i “facerea” ^nc@ amulte lucruri minunate. D.P.