sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · anumit statut, o siguranþã, încredere în...

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII � Nr. 137 � 24 august - 6 septembrie 2011

EXEMPLARGRATUIT

FINWATCH

137

www.saptamanamedicala.ro

Farmacia pecare v-orecomandãm:

3

EDITORIAL


S/n/tatea, un dar nepre[uit

xistã mai multe tipuri de zestre. Cele mai cunoscute ºi dorite

sunt moºtenirile de valori materiale: bani, proprietãþi, rente,

obiecte de valoare, colecþii, active, acþiuni, mijloace de tot

felul etc. Calitatea de moºtenitor va oferi celui în cauzã un

anumit statut, o siguranþã, încredere în viitor, un orizont anume. To-

tuºi, din nefericire, acest gen de moºtenire are un mic defect: trebuie

sã aºtepþi sã se producã, drept urmare a unui act testamentar.

O altã valoare „primitã cadou” o constituie însuºirile fizico-min-

tale moºtenite necondiþionat de la pãrinþi. Fizicul, firea, temperamen-

tul, constituie daruri importante, bagaje, valori pe care le-am primit ºi

cu care plecãm la drum în viaþã. Încã din copilãrie apar comentarii de

genul: ,,este frumos ca bunicul” sau ,,are firea plãcutã a mamei”!

Moºtenirile de acest tip sunt valoroase, pentru cã atare calitãþi vor fi

mai devreme sau mai târziu remarcate ºi apreciate. Tot în categoria

însuºirilor fizico-mintale moºtenite intrã ºi talentul pentru o anume

activitate: artisticã, tehnicã sau managerialã. Deseori, se spune des-

pre un tânãr cã a moºtenit un talent sau o abilitate de la cineva din

familie! Aceste haruri, completate cu muncã (dupã reþeta 10% inspi-

raþie ºi 90% transpiraþie) sunt premise de reuºitã în viaþã!

Mult mai rar însã ori aproape deloc preþuim un tip diferit de moº-

tenire: gena rãspunzãtoare de sãnãtate, acea matrice, „stea din

frunte”, în care este înscris destinul biologic al fiecãruia ºi care este

tot ceva moºtenit, fãcând parte din codul genetic transmis de la îna-

intaºi. Se pune tot mai mult accent pe caracterul ereditar al unor boli.

Factorul genetic este considerat responsabil pentru tot mai multe

afecþiuni care þin de sistemul imunitar. Boli cu etiologie necunoscutã

sunt puse în seama unor dereglãri la nivel celular ºi genetic.

Sunt norocoºi cei care se nasc frumoºi, deºtepþi, talentaþi, iar

ulterior primesc ºi câte o moºtenire! Alþii însã au altfel de noroc: se

nasc din pãrinþi longevivi sau cu o sãnãtate robustã ºi, dacã pre-

þuiesc valoarea acestei zestre ºi nu se expun altor factori de risc,

sunt, pânã la urmã, cei mai câºtigaþi ºi se pot bucura de cea mai

mare avere, viaþa!

�� C/lin M/rcu]anu

E

CUPRINS

Editorial 3Noutãþi 4Punct de vedere 5Recomandãri medicale 6

Recuperare medicalã 6Nefrologie 8Infecþii urinare 9Medicinã nuclearã 10Chirurgie esteticã 11Psihiatrie 12Dermatologie 14Oncologie 16Diabet 18Cardiologie 19Pediatrie 20

Terapii naturale 21Ayurveda 24Terapii complementare 26

Unitãþi medicale 28

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

FINWATCH

4

NOUT?{I

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 137 � 24 august - 6 septembrie 2011

tatistic, numãrul accidentelor rutiere din Ro-mânia este în scãdere. Cu toate acestea, sun-tem în continuare campioni europeni la acestcapitol. În 2010 au fost înregistrate 9213

asemenea accidente cu urmãri grave, în urma cãrora2363 de persoane ºi-au pierdut viaþa, iar 8477 au su-ferit vãtãmãri corporale.

Deºi prezente în aproape toate buletinele de ºtiri,accidentele însoþite de imagini ”ºocante” se rezumã laspectacolul macabru pe care îl oferã. Traumele ºi im-plicaþiile ulterioare (intervenþii chirurgicale, tratamen-te, recuperare medicalã, poliþie, instanþã de judecatãetc.) depãºesc imaginaþia.

Ce au în comun majoritatea victimelor? Dificulta-tea gãsirii unor rãspunsuri clare la întrebãrile “Cine vaplãti despãgubirile?”, “Cum ºi când vor fi ele plãtite?”.

Acesta este motivul pentru care am înfiinþatInsurance Claims Advisers “Daune Morale”. Alãturi departeneri ce exceleazã în domeniile lor de activitate(avocaturã, expertizã tehnicã judiciarã, recuperare me-dicalã, psihologie etc.), oferim consultanþã acestor per-soane ºi le îndrumãm în complicatul proces al des-pãgubirii.

Concret, alãturi de partenerii noºtri: � În cazul vvããttããmmããrriiii ccoorrppoorraallee, întocmim dosarul

de daunã ºi recuperãm: - cheltuielile fãcute cu spitalizarea ºi tratamentele

medicale (intervenþii chirurgicale, medicamente,proteze, recuperare medicalã etc.);

- veniturile pe care nu le-au putut ob-þine din cauza spitalizãrii ºi a concediuluimedical.

� În cazul ddeecceessuulluuii unui membru alfamiliei, întocmim dosarul de daunã ºirecuperãm pentru cei îndreptãþiþi cheltu-ielile de înmormântare (transport, piatrãfunerarã, ritualuri religioase etc.).

În ambele cazuri, prin negociere di-rectã sau în urma hotãrârii instanþei dejudecatã, obþinem inclusiv ddaauunneellee mmoo--rraallee.

Cine pl/te]te desp/gubirile??Asigurãtorul RRCCAA al vinovatului, iar în

anumite situaþii Biroul Asigurãtorilor dinRomânia (B.A.A.R.) ori corespondenþiiacestuia sau Fondul de Protecþie aVictimelor Strãzii (F.P.V.S.).

Este important ca demersurile sã fie începute câtmai repede posibil. Am constatat cã anumite aspectesunt trecute cu vederea, multe documente sunt pier-dute sau nu sunt solicitate (în special chitanþe ºi fac-turi) sau se fac înþelegeri cu vinovaþii accidentelor îndetrimentul pãrþii vãtãmate. Totodatã, anumite terme-ne legale trebuiesc respectate.

În situaþia în care victima este netransportabilã,cu o programare telefonicã prealabilã un consultant alsocietãþii noastre se poate deplasa la spitalul sau ladomiciliul indicat.

Cât cost/ ]i când sunt pl/tite serviciile noastre??Percepem un oonnoorraarriiuu ddee ssuucccceess (procent din des-

pãgubire), însã numai dupã ce despãgubirea a fostplãtitã. Pânã atunci, consultanþa noastrã ºi reprezen-tarea avocaþilor noºtri nu costã nimic, chiar ºi în cazu-rile în care accidentul a avut loc în afara MunicipiuluiBucureºti.

Nici m/car un leu în avans.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaaþþiiii,, aacccceessaaþþiiwwwwww..ddaauunneemmoorraallee..rroo ssaauu ccoonnttaaccttaaþþii--nnee llaa nnuummeerreelleeddee tteelleeffoonn 00221133115555005555,, 00778844664411117777..

AAddrreessaa ssoocciieettããþþiiii eessttee SSttrr.. DDooaammnneeii nnrr.. 1177--1199,,BBiirroouu 330088,, sseeccttoorr 33,, BBuuccuurreeººttii..

S

Cine ]i cum pl/te]te desp/gubirileîn cazul unui accident auto

5

PUNCT DE VEDERE


Glaucomul este o boalã cronicã ºi, odatã apã-rutã, însoþeºte bolnavul toatã viaþa. Este denumitãneuropatie opticã, fãrã semne de inflamaþie. Defi-niþia este, de la început, generatoare de confuzie, înprimul rând pentru cã „patie“ vine de la un cuvântgrecesc care înseamnã boalã. Or, acest cuvânt estefoarte vag în conþinut ºi vrea sã spunã cã ºtim încãinsuficient despre glaucom.

Un simptom important al bolii este creºtereatensiunii intraoculare (normal 12-21 mm Hg). Pânãnu demult, scãderea acesteia era consideratã sufi-cientã pentru a stopa evoluþia bolii. Din pãcate, s-aconstatat cã nu este aºa.

Glaucomul poate apãrea la orice vârstã, la naº-tere - glaucom congenital -, dar ºi în copilãria micãsau mare - glaucom juvenil. Aceastã formã de glau-com are ca principalã caracteristicã faptul cã tre-buie operat rapid, medicaþia nefiind eficace.

Dupã vârsta de 40 de ani, apariþia glaucomuluiimplicã o serie de aspecte pe care oftalmologul tre-buie sã le lãmureascã.

Aspectul genetic al problemei pune de la înce-put un semn de exclamare, în sensul de risc, gravi-tate ºi seriozitate în abordarea bolii. În astfel de ca-zuri, pe lângã examinarea clinicã atentã ºi investi-gaþiile complete, este necesarã analiza evoluþiei întimp a acesteia, pentru a ºti cât de agresivã este.Principalele examene necesare pentru confirmareadiagnosticului sunt: mãsurarea tensiunii intraocu-lare, examenul câmpului vizual, tomografia nervuluioptic, pahimetria (mãsurarea grosimii corneei), foto-grafia papilei optice (nervul optic).Examinãrile tre-buie repetate, iniþial la 1-2 luni, apoi mai rar ºi severificã tensiunea intraocularã ºi starea nervuluioptic. Câmpul vizual, tomografia nervului optic ºifotografia papilei se efectueazã iniþial la 6 luni, apoianual. Pahimetria se face o singurã datã.

Deteriorarea rezultatelor investigaþiilor implicãluarea unei decizii de cãtre medicul curant, care potfi: schimbarea medicaþiei, tratament laser sauchirurgical.

În cazul în care un pacient consultã un alt oftal-molog pentru a afla o a doua opinie despre boala sa,acesta va lua sau nu în considerare examinãrileanterioare, va opri temporar sau nu tratamentul încurs, pentru a putea lua o decizie conformã cu cu-noºtinþele sale. Oprirea temporarã a tratamentuluiîn cazul glaucomului cu unghi deschis nu trebuie sãsperie, pentru cã nu se poate întâmpla nimic gravprin creºterea pasagerã a tensiunii pentru o scurtãperioadã de timp.

Miopia, bolile vasculare, diabetul, înaintarea învârstã sunt factori agravanþi considerabili privind

evoluþia bolii. Cu cât se înainteazã în vârsta, scãde-rea tensiunii oculare trebuie sã fie mai mare. Valoride 12-13 mm sunt considerate mai asigurãtoarepentru menþinerea unei funcþii vizuale în timp.

DDee rreeþþiinnuutt, cã pacientul glaucomatos care ur-meazã sã fie operat de cataractã nu trebuie sã în-trerupã tratamentul de glaucom nici înainte ºi nicidupã operaþie fãrã avizul medicului curant.

O problemã deosebitã o reprezintã glaucomulcu tensiune normalã, boalã în care funcþia vizualãse deterioreazã în ciuda tensiunii oculare normalefãrã tratament.

În concluzie, glaucomul este o afecþiune serioa-sã, de lungã duratã, cu multiple posibilitãþi de trata-ment ºi cu medicamente eficiente ºi existente pepiaþã. Trebuie ºtiut cã vederea pierdutã prin glau-com nu mai poate fi recuperatã ºi cã scopul trata-mentului este de a menþine starea prezentã, faptimportant în pregãtirea psihologicã a celui în sufe-rinþã.

�� Dr. Mircea FilipMedic primar oftalmolog

Doctor \n ]tiin[e medicale

Glaucomul ]i vârsta

6Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 137 � 24 august - 6 septembrie 2011

Este cea mai frecventã fracturã a mâinii ºi se întâl-neºte cu precãdere la sexul feminin. Se producedin cauza unei cãderi pe mânã ºi recunoaºte

câþiva factori de risc, precum vârsta înaintatã a pacien-þilor. Se cunoaºte, în mod particular, osteoporoza se-cundarã menopauzei la persoanele de sex feminin,dar fractura poate sã aparã ºi la adulþii tineri, mai alesla cei de sex masculin. Acestea sunt fracturi cauzatede traumatismele produse prin cãdere de la înãlþime,la locul de muncã, prin accidente rutiere sau acciden-te sportive. Atunci când fractura este multifragmen-tarã sau cominutivã, asociazã deplasarea fragmente-lor ºi poate fi însoþitã ºi de fractura stiloidei cubitale devecinãtate, atitudinea terapeuticã devenind mult maidificilã.

Dupã o cãdere pe mânã, pacientul resimte o du-rere la nivelul articulaþiei pumnului. Aceastã regiunese mãreºte în volum ºi, uneori, se deformeazã. Mobi-lizarea articulaþiei este dificilã, dar nu întotdeaunaimposibilã. Deformarea clasicã pentru fracturaPouteau Colles este “în dos de furculiþã”, însã ab-senþa deformãrii nu exclude riscul de fracturã.

Se recomandã efectuarea unor radiografii defaþã ºi profil ale pumnului, pentru a evalua ºi localizaexact fractura, extensia sa în articulaþie ºi deplasa-rea fragmentelor. Toate aceste elemente sunt impor-tante pentru evaluarea tipului de tratament care tre-buie efectuat. La pacienþii vârstnici, fractura este de

obicei extraarticularã, cu o basculare ºi o impactareposterioarã. La pacienþii tineri, radiografia aratã o frac-turã complexã, cominutivã, cu mai multe fragmente,care intereseazã suprafaþa articularã a radiusului.Aceste radiografii standard pot fi completate cu unexamen computer tomograf (CT) dacã fractura aretraiect intraarticular. Aceste fracturi necesitã o atenþieparticularã ºi se recomandã operaþia pentru a obþineo reducere cât mai aproape de normal ºi a pãstra func-þia articulaþiei pumnului.

Nu existã un protocol unic al tratamentului acestuitip de fracturã, ci mai multe alternative, aratã spe-cialiºtii. Tratamentul acestor fracturi este fie ortopedic(imobilizarea într-un aparat ghipsat sau într-un polimerde rãºinã), fie chirurgical (intervenþie chirurgicalã cufixarea osului cu broºe, placã ºi ºuruburi etc.). Trata-mentul depinde însã de mai mulþi factori aflaþi în legã-turã cu pacientul, precum vârsta, starea psihologicã ºicalitatea osului, dar ºi în legãturã cu fractura, precumsediu, numãr de fragmente, tipul deplasãrii acestoraetc. O fracturã fãrã deplasare va fi tratatã ortopedic,fãrã anestezie, fãrã reducere. Dupã cum menþioneazãspecialiºtii în ortopedie-traumatologie, acest tip defracturã se imobilizeazã într-un aparat ghipsat sau unpolimer de rãºinã sinteticã. Imobilizarea trebuie fãcutãînsã cu atenþie, deoarece pumnul trebuie sã se afle înprelungirea axului antebraþului, iar aparatul trebuie sãlase libere degetele sã se miºte - prima falangã a de-getului mare trebuie imobilizatã, dar cotul este lãsatliber. Va fi efectuatã o radiografie de control în primasãptãmânã. Se recomandã fiziokinetoterapie pentrureluarea miºcãrilor mâinii, dupã îndepãrtarea imobili-zãrii, adicã dupã 3-4 sãptãmâni, iar pacientul trebuiesã-ºi foloseascã cu prudenþã mâna timp de alte 4 sãp-tãmâni de la terminarea tratamentului de recuperare.Programul de recuperare dureazã o lunã ºi se va efec-tua zilnic în primele douã sãptãmâni ºi la doua zile înultimele douã. Undele scurte, ultrasunetul ºi electrote-rapia sunt necesare doar dacã apare un edem post-deghipsare sau dacã redoarea articulaþiei pumnuluieste accentuatã.

Fractura de epifiz/distal/ radius, fractura

Pouteau Colles sau fractura de pumn

Dr. GeorgianaOzana Tache, Medic primar fizioterapie,recuperare medical/,Doctor în }tiin[e medicaleMedic coordonatorCentrul de RecuperareMedical/ „Medical Care“0723.626.289

- prezentare, atitudineterapeutic/, program de

recuperare -

RECUPERARE MEDICAL?

8

NEFROLOGIE


Eficienþa tratamentului multor boli cronice estedeterminatã de rreeggiimmuull aalliimmeennttaarr aall ppaacciieenn--ttuulluuii. Un psiholog vã poate ajuta sã vã ra-

portaþi la restricþiile alimentare ºi sã înþelegeþi cã odizabilitate nu înseamnã cã viaþa s-a terminat, ci cãse poate gãsi o altã cale pe care sã o exploraþi ca sãvã bucuraþi de ea. MMoodduull ddee ggâânnddiirree llooggiicc,, rraaþþiioonnaall,,este important pentru o abordare corectã a regimu-lui impus determinat de boalã.

În situaþia nou-creatã, primul pas este sã iden-tificaþi ideile iraþionale legate de boalã, de trata-ment, de regimul alimentar ºi hidric, de activitateafizicã ºi de relaþia cu familia. Odatã identificate, pa-cientul poate lucra la credinþele sale pentru a le di-minua impactul ºi a le înlocui cu soluþii pentru pro-blemele cu care se confruntã. Una dintre acesteaeste ccoonnttrroolluull ccoonnssuummuulluuii ddee lliicchhiiddee. Un gând iraþio-nal este: ,,Nu-mi pot controla setea”, ceea ce creea-zã disconfort, stãri de nervozitate, frustrare ºi între-þine tentaþia de a consuma multe lichide. Un mod degândire raþional, care determinã un comportamentfuncþional este: “Cum aº putea sã monitorizez con-sumul? Cum aº putea sã pãcãlesc setea? ’’

Pacientul stabileºte cu medicul care este canti-tatea de alimente ºi lichide pe care le poate consu-ma de la o dializã la cealaltã. Este bine de ºtiut cãideal este ca pacientul sã vinã la dializã cu ddooaarr 22 kkggmmaaii mmuulltt ddeeccââtt ggrreeuuttaatteeaa lluuii ccoorrppoorraallãã nnoorrmmaallãã. Ocantitate mai mare decât aceasta îngreuneazã sta-rea pacientului atât fizic, cât ºi psihic. Pe lângã sta-rea de disconfort, determinatã de acumularea unei

cantitãþi de lichid mai mare decât cea admisã fizio-logic, de tensiunea arterialã crescutã ºi de respiraþiagreoaie, se adaugã stãri de neliniºte ºi agitaþie.

Pentru a nu depãºi consumul de lichide, pacien-tul trebuie ssãã mmoonniittoorriizzeezzee aattââtt lliicchhiiddeellee,, ccââtt ººii aallii--mmeenntteellee uummeeddee ccoonnssuummaattee, putând folosi ca refe-rinþã vasul din care s-a consumat produsul, mai alescã nu întotdeauna se poate determina cantitatea îngrame. De asemenea, pentru reducerea cantitãþiide potasiu dializat, fãrã a renunþa la consumul fruc-telor ºi al legumelor preferate, pacienþii trebuie sãînveþe cum sã gãteascã alimentele pentru a eliminao parte din acest element (de exemplu: cartofii sefierb ºi apoi se prãjesc; fructele se fac compot, arun-cându-se apa în care au fiert etc.). Odatã însuºitacest nnoouu mmoodd ddee ccoonnssuumm, apare obiºnuinþa ºi, ast-fel, viaþa este mai liniºtitã, iar ,,furtunile’’ de dinain-tea cunoaºterii acestor lucruri vor rãmâne doar oamintire.

Teoretic, extrem de puþine alimente sunt inter-zise. Majoritatea sunt permise, doar cã unele tre-buie consumate într-o cantitate mai micã. Îmi placesã le spun oamenilor cã nu suntem roboþi, cã sun-tem oameni ºi avem nevoie sã ne bucurãm ºi degust la fel cum ne bucurãm de celelalte simþuri. Di-versitatea produselor este un element care face plã-cere. Cantitatea este supusã limitãrii. La nivel psi-hic, pacientul va simþi confortul, mulþumirea pentrugrija pe care o are faþã de propriul corp.

FFaammiilliiaa aarree uunn rrooll eesseennþþiiaall. Membrii sãi sunt ceicare pot oferi suport ºi încurajare sau, dimpotrivã,determinã pacientul sã nu respecte indicaþiile medi-cale referitoare la regimul alimentar ºi la cantitateade lichide ce poate fi ingeratã. În cãsniciile în care s-asedimentat iubirea, credinþa ºi respectul, regimulalimentar este mai uºor introdus în practicã. Pacien-þii declarã cã alimentele au savoare deoarece suntcondimentate ºi cu dragoste.

Îmbunãtãþirea complianþei la regimul alimentarºi hidric este prioritarã pentru o viaþã frumoasã ºiliniºtitã alãturi de cei care au nevoie de noi.

�� Psiholog M/d/lina AntonesiCentrul de dializ/ Fresenius

NephroCare SuceavaTelefonul Pacientului: 0723 550 123

Respectarea regimului alimentar ]i hidricde c/tre pacientul dializat

9

INFEC{II URINARE


� Infecþia urinarã este una dintre condiþiile pato-logice frecvente, întâlnitã cu incidenþã mai mare lafemei, din cauza particularitãþilor anatomice, în spe-cial vecinãtatea între orificiul urinar ºi anus.

� 50% dintre femei suferã cel puþin o datã înviaþã de o formã de infecþie urinarã, agentul patogencel mai frecvent implicat fiind bacteria Escherichiacoli, responsabilã de producerea a 85% dintre infecþii.

� Infecþiile urinare sunt favorizate de refluxul ure-teral, expunerea excesivã la frig, litiaza renalã, infec-þiile genitale, diabet.

Pentru prevenirea ºi tratarea infecþiilor urinare,Fiterman Pharma a creat UUrraaccttiivv ccaappssuullee..

UUrraaccttiivv capsule conþine cantitãþi atent ºi corectevaluate de: extract de strugurii ursului (Arctosta-phylos uva ursi), standardizat în arbutinã 20% - 175mg ºi albastru de metilen (Methylthioninium Chloride)- 15 mg.

AAllbbaassttrruu ddee mmeettiilleenn (Methylthioninium Chloride)este un principiu farmaceutic folosit, în mod tradiþio-nal, în prevenirea ºi tratarea infecþiilor urinare, datoritãproprietãþilor dezinfectante, antiseptice ºi antibacte-riene la nivelul tractului urinar.

SSttrruugguurriiii uurrssuulluuii (Arctostaphylos uva ursi) este oplantã utilizatã de secole de popoarele din zona recea emisferei nordice pentru tratarea infecþiilor urinare.Studiile clinice au confirmat eficacitatea acesteia, ac-þiunea fiind asociatã arbutinei, component major dinfrunzele plantei, cãruia i se datoreazã efectul antimi-crobian ºi antiinflamator.

UUrraaccttiivv este indicat în tratamentul afecþiunilor in-flamatorii moderate ºi uºoare ale tractului urinar infe-rior: cistite, uretrite, în prevenirea infecþiilor urinare re-cidivante, în prevenirea extinderii infecþiei la nivelultractului urinar superior precum ºi a complicaþiilor, întratamentul microlitiazei renale.

CUM AC{IONEAZ? URACTIV

UUrraaccttiivv aaccþþiioonneeaazzãã ccaa uunn bbaacctteerriicciidd,, aannttiiiinnffllaammaa--ttoorr ººii ddiiuurreettiicc.. PPrriinn ccuummuulluull aaccþþiiuunniilloorr pprriinncciippiiiilloorr aaccttiivveessee rreeaalliizzeeaazzãã ddiimmiinnuuaarreeaa rraappiiddãã aa ssiimmppttoommaattoollooggiieeii::

� Calmarea durerilor ºi iritaþiei de la urinare � Distrugerea ºi eliminarea bacteriilor responsa-

bile de infecþia urinarã � Eliminarea microcalculilor ºi prevenirea formã-

rii litiazei urinare � Limpezirea urinei ºi reducerea mirosului neplã-

cut cauzat de infecþii� Prevenirea recidivelor ºi complicaþiilor � Albãstreºte urina datoritã albastrului de meti-

len.

www.fitermanpharma.rowww.facebook.com//LaboratoareleFiterman

Albastrul care dezinfecteaz/

Rezultatele testelor de laborator au arãtat cã URACTIV are acþiune bactericidã împotrivaEscherichia coli, cel mai frecvent incriminatã pentru apariþia infecþiilor urinare (85% din cazuri), dar ºi

asupra levurii Candida albicans.

Inhibareaantimicrobianã aEEsscchheerriicchhiiaa ccoollii(inocul de 0,75

x107 UFC/ml) înmediu solid decãtre URACTIV.

Inhibareaantimicrobianãa levurii CCaannddiiddaaaallbbiiccaannss (inoculde 0,26 x107UFC/ml) în mediusolid de cãtreURACTIV.


În România, cancerul de sân este cel mai frecventcancer diagnosticat ºi principala cauzã de mortalitateprin tumori maligne la femei. O problemã foarte serioa-sã cu care se confruntã lumea medicalã contempo-ranã este faptul cã neoplasmul mamar apare din ce înce mai frecvent la paciente deosebit de tinere (30-45ani), fapt semnalat în mod cu totul excepþional în urmãcu 20-30 de ani.

Diagnosticul cancerului la pacientele tinere ridicãmari dificultãþi, deoarece mamografia, consideratã„standardul de aur” în detecþia cancerului de sân, estemult mai puþin eficientã, ajungând de la o sensibilitatede circa 98% la femeile la menopauzã la circa 48% lafemeile cu sâni denºi, cu vârsta pânã în 45-50 ani.Alte metode de diagnostic imagistic utilizate sunt eco-grafia mamarã ºi IRM mamar (cu limitãrile lor în eva-luarea unui sân dens), scintimamografia ºi, de câþivaani, PET–CT.

Scintimamografia (scintigrafia mamarã) este otehnicã simplã, puþin iradiantã, ce implicã administra-rea unui radiotrasor cu tropism pentru celulele neopla-zice ºi vizualizarea acumulãrii acestora la nivel tumo-ral cu ajutorul gamma camerei, echipament specificmedicinei nucleare. Se utilizeazã Tc99m-SESTAMIBIsau Tc99m TETROFOSMIN, radiotrasori care, prin acu-

mularea lor specificã în þesutul tumoral malign viabil,relativ bine vascularizat, pot realiza un diagnostic dife-renþial între tumori maligne versus tumori benigne. Seinjecteazã circa 15-25 mCi de Tc99m Sestamibi ºi sefac înregistrãri statice planare, obþinându-se imaginiale sânilor ºi eventuala captare focalã a radiofarma-ceuticului.

Scintimamografia se recomandã pacientelor nu-mai dacã examinãrile mamografice ºi ecografice aufost neconcludente, principalele situaþii când aceastãtehnicã este efectuatã fiind:

� Þesut mamar dens, care determinã examenmamografic neconcludent;

� Diagnosticul diferenþial fie al unei posibile re-cidive tumorale, fie al unor modificãri locoregionalepostterapeutice (frecvent postintervenþie chirurgicalãºi/sau radioterapie ºi/sau chimioterapie) la care exa-minãrile ecografice, mamografice ºi/sau IRM mamarau avut rezultate incerte;

� Evaluarea mai multor leziuni suspecte conco-mitente, în cadrane diferite, unilateral sau bilateral;

� Prezenþa unei formaþiuni ocupatoare de spaþiudecelate palpator, dar nevizualizate mamografic sauecografic;

� La paciente-le cu claustrofobie,cu indicaþie de IRM;

� Paciente cuimplant mamar;

� Examinarearegiunii axilare înscopul stadializãriiTNM;

� Previzionarea rãspunsului la chimioterapie ºimonitorizarea eficienþei terapeutice.

Tehnicile de imagisticã molecularã, aºa cum esteºi scintimamografia, cunosc pe plan mondial odezvoltare din ce în ce mai pronunþatã, fiind aplicate înalgoritmul diagnostic acolo unde tehnicile consacrate(cum ar fi mamografia, ecografia, IRM) au rezultatediagnostice mai slabe ºi discutabile.

Scintigrafia mamar/în detec[ia cancerului

de sân la femeiletinere

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

MEDICIN? NUCLEAR?

11

CHIRURGIE ESTETICÃ


Bioregenerarea cu extracte autologe de plasmãºi trombocite este o tehnicã de mare rafinament,care utilizeazã mecanismele proprii ale organismu-lui pentru a se regenera, pe care însã le dirijãm înfuncþie de scopul pe care noi îl urmãrim, acela dereîntinerire.

La baza acestei tehnici stau hormonii de creº-tere (peste 60) pe care îi avem depozitaþi, în struc-turi preformate, în sângele periferic ºi celulele stemadulte periferice.

Dupã recoltarea unei cantitãþi de sânge perife-ric, din acesta se obþin cantitãþi suficiente de plas-mã îmbogãþitã în hormoni de creºtere ºi celule stem,care vor fi injectate, dupã tehnicile medicinii este-tice, în zonele în care dorim sã obþinem bioregene-rarea cu întinerirea pielii.

Aceste extracte conþin peste 60 de factori decreºtere ºi control tisular, dintre care cei mai impor-tanþi sunt:

� PDGF (Platelet Derived Growth Factor), carecontroleazã replicarea ºi proliferarea fibroblaºtilor ºikeratinocitelor, augmenteazã sinteza de colagen ºielastina, produce angiogenezã ºi vascularizaþie, pro-duce chemoatracþie pentru macrofage ºi fibrob-laste;

� TGF alpha ºi beta (Transforming GrowthFactor), care induce formarea de þesut de susþinere(colagen) ºi stimuleazã proliferarea ºi migraþia celu-larã;

� ILGF ( Insulin-Like Growth Factor), care con-troleazã proliferarea ºi migrarea celularã;

� EGF ( Epidermal Growth Factor ) responsabilcu diferenþierea celularã, reepitelizare ºi angio-genezã;

� BFGF (Basic Fibroblast Growth Factor)� VEGF (Vascular Endothelial Growth Factor)� HGF (Hepatocyte Growth Factor), toþi fiind

responsabili, în ultimã instanþã, de diferenþierea ce-lularã, reepitelizare, migraþia celularã ºi angioge-nezã.

Un rol deosebit în procesul bioregenerãrii prinhormoni de creºtere joacã ºi celulele stem din sân-gele periferic, ca ºi celulele stem multipotente exis-tente în muºchii erectori ai firului de pãr, celule carevor fi recrutate ºi instruite funcþional de hormonii decreºtere endogeni reinjectaþi.

Siguranþa utilizãrii metodei pe termen scurt ºilung este foarte bunã, metodã pe care natura însãºia brevetat-o ºi o utilizeazã de când existã viaþa.

Innddiiccaaþþiiiillee bbiioorreeggeenneerrããrriiii ccuu eexxttrraaccttee aauuttoollooggee ddeeppllaassmmaa îîmmbbooggããþþiittãã::

�� RReeîînnttiinneerriirreeaa ffaacciiaallãã ccuu rreemmooddeellaarreeaa oovvaalluulluuiiffeeþþeeii �� ªªtteerrggeerreeaa rriidduurriilloorr �� RReeîînnttiinneerriirreeaa ppiieelliiii ddeeppee ccoorrpp ((ddeeccoolltteeuu,, ddoossuull mmââiinniilloorr,, ggââtt eettcc.. �� RReeggee--nneerraarreeaa ppããrruulluuii ((ccuu ccoonnddiiþþiiaa eexxiisstteennþþeeii uunnuuii nnuummããrrddee eebbooººee ddee rrããddããcciinnii ddee ppããrr ((ffoolliiccuullii ppiillooººii)) �� TTeerraa--ppiiaa vveerrggeettuurriilloorr �� TTeerraappiiaa ppllããggiilloorr aattoonnee �� TTeerraappiiaacciiccaattrriicceelloorr

Tehnica bioregenerãrii prin extracte autologe deplasmã îmbogãþite în hormoni de creºtere necesitãmai multe ºedinþe (3-4 ºedinþe) la intervale variabilede timp, între 1ºi 3 luni (în funcþie de scopul urmã-rit). În bioregenerarea facialã sunt necesare 1-2 ºe-dinþe anuale de întreþinere, dupã efectuarea terapieide iniþiere.

Prof. Dr. Ioan NedelcuMembru al AcademieiAmericane deDermatologiewww.drnedelcuioan.ro

În procesul de \mb/tr`nire se pierde16% din capacitatea de a sintetiz/ ahormonilor de cre]tere pentru fiecare10 ani de via[/ tr/i[i ]i dispare 10%din con[inutul de acid hialuronic.

Bioregenerarea cu extracte autologede plasm/ ]i trombocite

(hormoni de cre]tere ]i celule stem),tehnic/ a viitorului pentru re\ntinerire ]i remodelaj facial ]i corporal

(tehnica Regen-Lab, Elve[ia )


PSIHIATRIE

Pacientul cu acest tip de personalitate patolo-gicã are un stil de viaþã izolat, fãrã o dorinþãmanifestã de a comunica, de a relaþiona cu

ceilalþi.Aceste persoane au slujbe solitare, nu se simt în

apele lor în compania altora ºi le este dificil contac-tul vizual cu celãlalt din faþa lor.

Din punct de vedere afectiv, sunt distanþi saureþinuþi, chiar dacã fac parte dintr-o familie. Pot fi ne-potrivit de serioºi, adeseori temãtori sau indiferenþiîn prezenþa altora.

Uneori, pot surprinde printr-un umor inadecvat,nelalocul lui, pot folosi metafore ciudate, “ciudãþe-nii” pentru ceilalþi, pot evita vorbirea spontanã, dândrãspunsuri scurte.

Aceste persoane sunt uneori interesate deobiecte neînsufleþite, de teorii metafizice, de mate-maticã, astronomie sau filozofie.

De cele mai multe ori, schizoizii sunt neimplicaþiîn evenimentele cotidiene ale celorlalþi sau pot fiinadecvat de intimi cu ceilalþi, fãrã vreun motiv.

Aparent, aceºtia nu au nevoie sau dorinþa delegãturi cu alþii, dar pot fi ataºaþi de animale. Ei suntpasivi, necompetitivi, cu interese solitare. Sexualita-tea lor poate implica doar fantezii, bãrbaþii rãmâ-nând burlaci, iar femeile pot accepta pasiv cãsãto-ria. De asemenea, pot avea incapacitate de a-ºiexprima mania. Ameninþãrile celorlalþi sau situaþiilefrustrante create de aceºtia sunt rezolvate prin fan-tezii de superioritate, omnipotenþã sau doar prin re-semnare.

Aceastã tulburare poate afecta 7,5% din popu-laþie ºi, mai ales, membrii familiilor în cazuri de schi-zofrenie.

Incidenþa este mai mare la bãrbaþi decât la fe-mei, de aproximativ 2 la 1.

Factorii genetici sunt posibili ca etiologie, dar ºiistoricul de familii perturbate.

Existã, pe acest fond de personalitate, posibili-tatea dezvoltãrii complicaþiilor, cum ar fi: episoadede tulburare delirantã, schizofrenie sau depresie.Riscul complicaþiilor sau decompensãrilor psihoticecreºte în condiþiile schimbãrii stilului de viaþã, su-prasolicitãrii sociale (schimbãrii serviciului solitar),creºterii cerinþelor afective din partea celor din jursau condiþionarea existenþialã cu un stil de viaþãopus tipului schizoid.

Ca abordare terapeuticã, poate fi utilã psihote-rapia suportivã, cu înþelegerea individului, cu focali-zare asupra relaþionãrii ºi fricilor de apropiere sauidentificãrii emoþiilor.

Farmacoterapia, medicaþia, cuprinde antidepre-sive, psihostimulente sau doze mici de antipsiho-tice, în funcþie de caz sau de complicaþii psihopa-tologice.

Existã posibilitatea ca pacientul sã se îndepãr-teze de psihiatru din cauza apropierii apãsãtoarepentru el.

Trebuie monitorizate complicaþiile sau decom-pensãrile, trebuie informatã familia, pentru o bunãabordare a relaþiei cu pacientul.

Cooperarea familie-psihiatru trebuie sã aibã învedere o bunã adaptare a pacientului la realitate, þi-nând cont de cerinþele ºi dificultãþile acestei tulbu-rãri de personalitate, pentru întãrirea încrederii însine ºi a bucuriei de viaþã.

Tulburarea de personalitate schizoid/

Dr. Emilia {in[Medic primar psihiatru


Care sunt cauzele?Cauzele nu sunt în totalitate cunoscute, însã creº-

terea numãrului de cazuri în ultimii ani a fãcut ca afec-þiunea sã fie pusã ºi pe seama factorilor de mediu, pelângã factorii genetici.

� Factori geneticiDacã un pãrinte are un fond atopic, creºte riscul

ca ºi copiii lui sã-i moºteneascã sensibilitatea. Astfel,incidenþa familialã fiind ridicatã, sunt incriminaþi ºi fac-torii genetici.

� Factori de mediuAtopia are o bazã clar geneticã, dar este influen-

þatã major de factorii de mediu. Exprimarea ei estedeterminatã de:

� expunerea precoce la alergene alimentaresau inhalatorii (acarieni, epitelii animale, polenuri) -nivelul ridicat ºi cronicitatea expunerii,

� poluarea atmosfericã (prin inducerea unuirãspuns inflamator de tip Th2),

� nivelul socioeconomic ridicat (minimizareainfecþiilor parazitare ºi virale comutã secreþia profiluluicitokinic spre fenotipul Th2).

Dintre factorii de mediu care favorizeazã apariþiaºi accentuarea inflamaþiei cutanate, cei mai impor-tanþi sunt unele alimente, de exemplu laptele de vacã,ouãle, carnea de peºte, alunele ºi nucile, dar ºi aler-genele inhalatorii, de exemplu polenul ºi acarianul dinpraful de casã. Interrelaþia dintre aceste alergene ºisimptome este însã, în cele mai multe cazuri, greu dedemonstrat. Alãturi de aceºti factori, modificãrile pro-funde în stilul de viaþã, creºterea expunerii la iritanþi ºipoluanþi, scãderea infecþiilor (vaccinãri), modificã reac-tivitatea imunã a organismului.

Care sunt simptomele?Acestea constau în apariþia unor zone de rash (în-

roºire) pruriginoase ºi calde în regiuni ale corpului co-pilului care reþin mai mult umiditatea, precum pliurilecutanate ale coatelor, genunchilor, gâtului, feþei, mâi-nilor, picioarelor, regiunilor inghinale, organelor geni-

tale ºi în jurul anusului. În zonele afectate, tegumentuleste uscat ºi îngroºat. Scãrpinarea este greu de con-trolat ºi este frecvent inconºtientã, devenind un obicei.Poate apãrea oboseala cronicã din cauza lipsei desomn provocate de mâncãrimea severã.

Cu alte cuvinte, dermatita atopicã a copilului mic(frecvent denumitã eczemã) este o erupþie, mai alespe faþã ºi predominant pe obraji. Aratã ca niºte peteroz-roºiatice, care ies în relief, presãrate cu bãºicuþecare, prin spargere ºi descuamare, formeazã crustetransparente. Mâncãrimile îl fac pe copil sã se scar-pine, producându-ºi zgârieturi cu risc de infecþie.Erupþia apare în pusee succesive. Poate sã mai aparãºi la nivelul feselor, mâinilor si lobului urechii.

De ]tiut!Dermatita atopicã infantilã dureazã pânã la vârsta

de 2 ani. Primele semne cutanate apar în luna a treiade viaþã. În acest stadiu, eczema atopicã se manifestãprin papule ºi vezicule exudative pruriginoase, loca-lizate predominant pe pomeþi, pe frunte, retroauricu-lar, pe trunchi ºi în zonele extensoare ale membrelor.Sugarul se scarpinã des, în special noaptea, este iras-cibil, plânge mult, ºi se trezeºte de mai multe ori în tim-pul nopþii. Deseori, leziunile scãrpinate se infecteazã.

În cazul dermatitei atopice a copilului între vârs-tele de 2 ºi 12 ani, eczema atopicã este mai putin exu-dativã, pielea devine îngroºatã („lichenificata”), în spe-cial la nivelul flexurilor membrelor (genunchi, coate,glezne), pleoapelor ºi gâtului. Pruritul intens persistã înspecial în fazele acute.

Diagnostic Nu existã teste de laborator relevante pentru diag-

nosticarea dermatitei atopice. Diagnosticul se pune pebaza manifestãrilor clinice, simptomatice ºi prinexcluderea altor tipuri de dermatitã, cu ajutorul ana-lizelor sangvine ºi al probelor prelevate din leziuni pen-tru identificarea agenþilor alergeni.

Tratament (simptomatic)ÎÎnnggrriijjiirreeaa llaa ddoommiicciilliiuu,, pprriinn::� înmuierea cu apã rece a leziunilor cu cruste

ºi cu secreþii - astfel se diminueazã mâncãrimea ºi seînlãturã crustele;

� folosirea hainelor largi, de bumbac, evitareahainelor din lânã sau materiale sintetice.

Tratament medicamentos:� folosirea steroizilor sau a preparatelor cu

gudron, administrate local, fãrã prescripþie medicalã,pentru mâncãrimi;

� pentru mâncãrimi se-vere se pot recomanda: steroizitopici cu potenþã mai mare,medicamente cortizonice orale,rar ºi numai pentru scurte pe-rioade de timp, antihistaminicesau tranchilizante uºoare, ungu-ente lubrifiante pentru mâinilecopilului, antibiotice (uneori) îm-potriva infecþiilor secundare.

�� Clinica Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Ce ]ti[i despredermatita atopic/

la copii?Termenul dermatit/ \nseamn/ infla-ma[ia pielii, iar atopic se refer/ la

bolile ereditare, deci putem deducec/ dermatita atopic/ este o

afec[iune inflamatoare cronic/ cudeterminare genetic/, \nt`lnit/ la

copil ]i la adultul t`n/r.

SFAT !Dacã copilul are

simptome dedermatitã atopi-cã sau prezintã

febrã ºi/sau mân-cãrimea este denecontrolat întimpul erupþiei,

trebuie consultatimediat medicul

pediatrudermatolog.

DERMATOLOGIE

16

ONCOLOGIE


Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DDAAIIWWAA PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd..,, TTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, BBiioo BBrraann // MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaanna dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?BBiioo BBrraann 11000000//MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la DDaaiiwwaa PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd,, ddiinnTTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

AArraabbiinnooxxyyllaannuull eessttee oo ffiibbrrãã aaccttiivvãã ddiieetteettiiccãã,, eesstteeeexxttrraassãã ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz,, pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, pprroodduuccâânndd ffrraaccþþiiuunnii mmoolleeccuullaarree ppaarrþþiiaall ssoolluubbiilleeccaarree ppoott ffii aabbssoorrbbiittee ddiinn iinntteessttiinnee îînnttrr--oo ccaannttiittaattee sseemm--nniiffiiccaattiivvãã ccaa mmoodduullaattoorr lliimmffoocciittaarr. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nnuu eexxiissttãã nniicciiuunn ccoonnþþiinnuutt ddeecciiuuppeerrccii mmããssuurraabbiill îînn pprroodduussuull ffiinnaall,, aassttffeell ccãã aaffeeccþþiiuu--nniillee ccuu iinnttoolleerraannþþãã llaa cciiuuppeerrccii nnuu aauu nniicciiuunn ffeell rreeaaccþþiieenneeggaattiivvãã llaa aacceeaassttaa..

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

� creºte sseemmnniiffiiccaattiivv ººii rraappiidd aaccttiivviittaatteeaa limfo-citelor, cceelluulleelloorr NNKK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea cceelluulleelloorr BB ((pprroodduucc aannttiiccoorrppii)) ccuu 220000%% ººii TT ((ddiiss--ttrruugg cceelluulleellee ccaanncceerrooaassee)) cu 150%,

� stimuleazã ccrreeººtteerreeaa pprroodduuccþþiieeii ddee cciittookkiinneennaattuurraallee precum IInntteerrffeerroonniiii,, IInntteerrlleeuukkiinneellee,, FFaaccttoorriiii ddeeNNeeccrroozzaarree aa TTuummoorriilloorr ((TTNNFF)) ,

� induce creºterea AAppooppttoozzeeii ºi a calitãþii vieþii((QQOOLL)).

Produsul BBiiooBBrraann 11000000,, în cceeii 2200 aannii ddee uuttiilliizzaarreeºi având o serie întreagã de studii care îl susþin((wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo,, wwwwww..ddaaiiwwaa--pphhaarrmm..ccoomm,,wwwwww..jjaaffrraa..ggrr..jjpp..,, wwwwww..bbiioobbrraann..oorrgg,,wwwwww..ddhhddeeuurrooppee..sskk..)), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:� Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

� Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

� Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); � Diabet (noninsulino dependent);� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;� Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:� Puternic imunomodulator;� Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;� Efect rapid (la câteva zile de la administrare);� Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);� Efect antioxidant ºi antiinflamator;� Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);� Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

17

ONCOLOGIE


� Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

� Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

� Nu necesitã regim alimentar special;� Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;� Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.� Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

�� Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

�� Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

�� Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo veþi putea citi cartea,,,,BBiiooBBrraann ººii lluuppttaa ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaa ssiisstteemmuulluuii iimmuunniittaarr..IImmuunnoommoodduullaaþþiiaa ººii bbeenneeffiicciiiillee ssaallee ppeennttrruu bboollnnaavviiii ddeeccaanncceerr”” ºi viziona filmul ,,,,AArraabbiinnooxxiillaann ((BBiiooBBrraann)) ººii iimmuu--nniittaatteeaa uummaannãã””,, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 15 septembrie 2011în limita stocului

PPuutteeþþii aacchhiizziiþþiioonnaa BBiiooBBrraann 11000000 ((225500)) ddiinn ffaarrmmaacciiii,, iinncclluussiivv ddiinn ffaarrmmaacciiiillee DDOONNAA

ssaauu CCOONNTTAACCTTAAÞÞII IIMMPPOORRTTAATTOORRUULL!!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

18

DIABET


stfel, dintre persoanele identificate la riscde diabet zaharat (un total de 860.365 per-soane) 2,69 % sunt la risc foarte înalt dediabet, 30,27% sunt la risc crescut de dia-

bet ºi 67, 27% sunt la risc moderat de diabet. Risculde diabet apare de douã ori mai frecvent la femeifaþã de bãrbaþi ºi de douã ori mai frecvent în urbandecât în rural.

Prevenþia primarã este reprezentatã de o dietãsãnãtoasã ºi de activitatea fizicã practicatã regulat(care protejeazã indivizii predispuºi), în timp ce pre-venþia secundarã include depistarea precoce ºi tra-tarea corectã.

Creºterea în greutate este cea mai importantãcauzã a apariþiei diabetului zaharat de tip 2, risculapariþiei fiind de 20-40 de ori mai mare la obezi faþãde normoponderali. Scãderea în greutate cu 7-10%din greutatea iniþialã reduce la jumãtate riscul de aface diabet.

Tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemi-ilor ºi controlul nivelurilor de glucozã sangvinã potreduce substanþial riscul dezvoltãrii complicaþiilor ºiîncetineºte progresia celor existente. Studii pe eºan-tioane mari de populaþie în China, Canada, SUA ºi oserie de þãri europene sugereazã faptul cã inclusivreducerea moderatã a greutãþii corporale, precum ºimersul pe jos timp de o jumãtate de orã, practicatzilnic, reduc incidenþa diabetului la mai mult de ju-mãtate dintre subiecþii supraponderali.

Regimul alimentar este de o importanþã primor-dialã în tratamentul diabetului, fiind cel mai bunmijloc de echilibrare a bolii. El nu numai cã ajutã laechilibrarea glicemiei, dar contribuie ºi la evitareacomplicaþiilor acute ale diabetului – hipoglicemiasau hiperglicemia ºi, pe termen lung, reduce riscu-rile de boli cardiovasculare, renale, neurologice sauoculare.

În concluzie, conform celor mai recente studii,atât prevenþia cât ºi tratarea diabetului trebuie sãincludã:

� Pãstrarea unei greutãþi corporale normale;

� Exerciþiu fizic zilnic;

� Nutriþie corectã printr-o alimentaþie corectã;

� Supravegherea constantã a greutãþii prin evi-

tarea unui stil de viaþã sedentar;

� Minimum 150 minute zilnic de exerciþiu fizic

moderat sau mers pe jos in ritm alert;

� Eliminarea grãsimilor saturate din alimen-

taþia zilnicã (reducerea consumului de carne ºi înlo-cuirea cu peºte; înlocuirea uleiului de floarea soare-lui cu ulei de mãsline; evitarea alimentelor prãjite înulei);

� Creºterea consumului de legume ºi fructe

proaspete, precum ºi de cereale integrale (înlocui-rea pâinii albe cu pâine integralã sau de secarã;cereale integrale la masa de dimineaþã ºi searã;evitarea pastelor, produselor fãinoase din fainã albãºi reducerea dulciurilor ºi prãjiturilor, precum ºi abãuturilor rãcoritoare îndulcite cu zahãr);

În acest context, populaþia trebuie educatã pen-tru a avea un stil de viaþã sãnãtos, o alimentaþie mo-deratã cu legume, cereale, fructe, cât mai puþinegrãsimi, dar ºi renunþarea la fumat ºi, un lucru foar-te important, cât mai mult exerciþiu fizic, incluzând ºimersul pe jos.

Din cauza caracterului sãu cronic ºi a severitãtiicomplicaþiilor, diabetul este o boalã costisitoare nudoar pentru individ, ci ºi pentru familia acestuia,dar, mai ales, pentru autoritãti.

�� Dr. Cornelia Zetu�� Conf. Dr. Cristian Serafinceanu

www.persepolispediatrie.ro

A

Diabetul zaharat - date epidemiologice- continuare din num/rul trecut -

19www.saptamanamedicala.ro

CARDIOLOGIE

Scintigrafia miocardicã de perfuzie (SMP) este otehnicã neinvazivã de explorare a perfuzieimiocardice care utilizeazã un farmaceutic

(Myoview; SestaMIBI) cuplat cu un izotop radioactiv(99m - Tc) sau doar un radioizotop 201 Tl. Se pre-ferã utilizarea tehneþiului în defavoarea taliului da-toritã gradului mai mic de iradiere a organismului(T1/2 = 6 ore), energiei mici (140 keV), calitãþiiimaginii ºi costului mai scãzut.

Avantajul oferit de aceastã tehnicã rezidã înfaptul cã, la un grad mic de iradiere, printr-o singurãinjectare, oferã atât informaþii despre gradul de per-fuzie miocardicã într-un anumit teritoriu, cât ºi datefuncþionale (FEVS, volume, cinetica parietalã) prinreconstrucþia 3D (gated SPECT).

În funcþie de patologia pacientului, se pot efec-tua douã variante de explorare:

SMP de repaus ºi SMP de stres (test de efortsau stresul farmacologic cu Dobutamina, Dipirida-mol, Adenozina).

Indica[ii:11.. SSMMPP ddee rreeppaauuss ccuu ggaatteedd SSPPEECCTT ssee ssoolliicciittãã

ppeennttrruu::� Dg IM - localizarea, extinderea, severitatea

necrozei� Determinarea miocardului viabil� Dg CMD� AP instabilã (Dg diferenþial)

22.. SSMMPP ddee eeffoorrtt ccuu ggaatteedd SSPPEECCTT ssee ssoolliicciittããppeennttrruu::

� Dg AP - localizarea, extinderea, severitatea is-chemiei

� Stratificarea riscului cardiovascular� Evaluarea pacientului diabetic� Dg Sdr X coronarian� Determinarea miocardului viabil� Controlul stenturilor ºi a grafturilor

� Evaluarea riscului preoperator în chirurgianecardiacã

33.. SSMMPP ddee ssttrreess ffaarrmmaaccoollooggiicc ssee ssoolliicciittãã llaappaacciieennþþiiii ccuu

� BRS, SAo, Arteriopatie obliterantã a mem-brelor inferioare, Coxartrozã, Obezitate.

Aparatura de înaltã performanþã (camere SPECTcu douã capete) cu care sunt dotate secþiile de me-dicinã nuclearã în care se efectueazã astfel de pro-ceduri faciliteazã achiziþia imaginilor într-un timpscurt.

Aceastã procedurã, putând fi efectuatã atât încondiþii de spitalizare cât ºi în regim ambulator, ducela scãderea costurilor în managementul pacientuluicoronarian.

De asemenea, tehnica prezintã avantajul cã nudezvoltã reacþii adverse ºi este uºor repetabilã (pu-tând evalua evoluþia patologiei coronariene).

Centrul de diagnostic imagistic ºi laboratorHiperdia Braºov a pus în funcþiune, din acest an, De-partamentul de Medicinã Nuclearã, dotat cu cel maiperformant echipament SPECT din þarã (ScintigrafulSymbia E, cu douã capete, de producþie Siemens) ºideservit de o echipã medicalã pregãtitã sã facã faþãoricãror cerinþe în domeniu. Orice pacient din þarãcare necesitã investigaþii scintigrafice (inclusiv prinsistem compensat CAS) poate beneficia de acesteala Hiperdia, doar în baza unei programãri prealabile,la cele mai mici tarife pentru aceste servicii medica-le de înaltã performanþã.

Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia Bra]ovDepartamentul Medicin/ Nuclear/

Telefon: 0268.330.170, 0268.473.608E-mail: [email protected]

www.hiperdia.roPentru un diagnostic de \ncredere

Scintigrafia miocardic/ de perfuzie

Dr. Claudia BuzumurgaMedreaMedic primar medicin/nuclear/Institutul Inimii „N. Stãncioiu“Cluj-NapocaColaboratoare Hiperdia

În ultimii10 ani, Cardiologia Nuclear/]i \n special imagistica perfuziei mio-cardice au cunoscut o dezvoltarecontinu/, av`nd un rol important \nstabilirea patologiei coronariene ]i \nmanagementul pacientului.

20

PEDIATRIE


În sezonul rece, incidenþa infecþiilor respiratoriivirale creºte semnificativ, mai ales în rândul copiilor.De asemenea, manifestãrile clinice sunt mai zgomo-toase la aceºtia din cauza particularitãþilor lor imu-nologice ºi anatomice (imaturitatea sistemului imun,caracterizatã prin lipsa de anticorpi, dimensiunimult mai mici ale cãilor aeriene superioare, care sepot inflama ºi obstrua cu mult mai multã uºurinþã).

Existã o multitudine de virusi implicaþi în acesteinfecþii: gripali, paragripali, respiratori sinciþiali, ade-novirus, rhinovirus.

Viruºii gripali au posibilitatea de modificare gene-ticã, astfel încât diverse pãsãri sau mamifere potdeveni un potenþial rezervor infecþios pentru om.

Manifestãrile clinice sunt comune tuturor viruºi-lor: febrã, modificarea stãrii generale, rinoree,strãnut, tuse.

Este foarte important de ºtiut pentru pãrinþi cãaceste infecþii nu se trateazã cu antibiotice, acesteaneavând nici un fel de influenþã asupra virusului, se-lectând, în schimb, bacterii rezistente. Tratamentuleste, în general, simptomatic (antipiretice, decon-gestionante nazale etc.), iar antiviralele se admi-nistreazã doar în cazurile în care se depisteazãviruºi speciali.

În ceea ce priveºte virusul gripal A H1N1, pãrinþiitrebuie sã rãmânã în continuare foarte atenþi.Depistarea ºi tratamentul, în cazul unei eventualeîmbolnãviri, se fac în Bucureºti, la Institutul „M.Balº” ºi la Institutul „V. Babeº”. Vaccinarea se va în-cepe în rândul categoriilor de risc. Reacþiile adverseale vaccinãrii sunt aceleaºi ca în cazul oricãrui altvaccin.

Dr. Anda Fugarevici, Medic specialist pediatru, MedLife

Infec[iile respiratorii virale la copii

21

TERAPII NATURALE


În cazul în care celulele corpului uman ºi alecreierului uman sunt lipsite de aceºti acizi graºiesenþiali, de care au nevoie pentru a creºte ºi a func-þiona, celulele îi vor înlocui cu alte grãsimi similare,dar care pot fi dãunãtoare ºi le pot diminua funcþiile.

Nivelurile ridicate de „acizi graºi de înlocuire“ însânge sunt asociate cu persoanele care suferã dedepresie sau de deficit de atenþie (ADHD).

Cele mai ”proaste” grãsimi pentru funcþionareacreierului sunt cele hidrogenate sau parþial hidro-genate ºi grãsimile trans, care, în exces, înlocuiescgrãsimile ”inteligente” Omega-3.

GGrrããssiimmiillee ””iinntteelliiggeennttee”” sunt necesare încã dinperioada prenatalã, în perioada extrem de solicitan-tã a sarcinii, când femeile au nevoi crescute de acizigraºi Omega-3,, atât pentru sãnãtatea proprie cât ºia copilului, dar ºi dupã sarcinã, în perioada alãpta-tului, când bebeluºii se pot bucura de acþiunea po-zitivã pe care le-o oferã acizii graºi Omega-3.

În ultimul trimestru de sarcinã se definitiveazãformarea creierului copilului, a retinei ºi a sistemuluinervos, pe baza rezervelor de Omega-3 ale mamei.Dacã aceste rezerve sunt sãrace, pot apãrea caren-þe în dezvoltarea copilului, iar epuizarea completã aacestor rezerve poate duce la depresia postpartuma mamei.

Adesea, copiii nãscuþi prematur ºi cei cu o dez-voltare intrauterinã încetinitã au la naºtere o canti-tate sanguinã redusã de acizi graºi Omega-3.

Dezvoltarea creierului este mai rapidã în timpulprimului an de viaþã, când creierul copilului se tri-

pleazã în mãrime. În aceastã etapã de creºtere ra-pidã a sistemului nervos central, creierul foloseºte60% din energia totalã consumatã de copil, iar 50%din caloriile zilnice ale unui copil provin din grãsimi.

Prevenirea naºterii premature, a depresiei post-natale a mamei, favorizarea unui travaliu mai uºor,dezvoltarea nervoasã normalã a bebeluºului, redu-cerea incidenþei alergiilor la noul nãscut, toate suntîn directã legãturã cu un aport adecvat de acizi graºiOmega-3.

Grãsimile Omega-3 influenþeazã dezvoltarea

creierului ºi performanþa, mai ales la cele 2 extreme

ale vieþii, în perioada de creºtere, de la perioada

prenatalã la sugari ºi la persoanele în vârstã, dar ºi

pentru persoanele adulte, ferindu-le de depresie,

stres ºi obosealã.

Omega-3 DHA este componenta structuralã aþesutului cerebral, aºa cã o deficienþã de DHA dindietã s-ar putea traduce într-o deficienþã în func-þionarea creierului.

Dar cât de important este DHA pentru dezvolta-rea creierului?

Luaþi în considerare aceste rezultate de cerce-tare:

* Copiii cu cantitãþi mici de DHA în dieta lor au odezvoltare mai redusã a creierului ºi o acuitatevizualã diminuatã.

* Inteligenþa ºi performanþele academice alecopiilor alãptaþi la sân par a fi mai crescute compa-rativ cu ale sugarilor alimentaþi cu diverse formule

Grãsimile ”inteligente”Nutrien[i esen[iali - Omega-3 din uleiul de

pe]teDac/ am stoarce toat/ apa din creier, am descoperi c/ 60% din masa uscat/

este format/ din gr/simi. Acestea, supranumite ]i gr/simi "inteligente",adev/rate c/r/mizi ale creierului, sunt acizi gra]i nesatura[i din gama

Omega-3 pe care corpul nu-i poate sintetiza, ei fiind esen[ialipentru s/n/tatea mintal/.

Un raport ideal pentru metabolismul de Omega-3:Omega-6 este de 1:1; de remarcat, consumul real de cca 20 de ori mai mare de Omega-6

dec`t este necesar!

22

TERAPII NATURALE


de lapte, ceea ce a fost atribuit în mare parte conþi-nutului crescut de DHA al laptelui matern.

* Culturile a cãror dietã este bogatã în acizigraºi Omega-3 (eschimoºii, care mãnâncã mult peº-te) au o incidenþã mai micã de boli degenerative alesistemului nervos central ºi cardiovasculare.

* S-a dovedit cã animalele experimentale alecãror diete sunt sãrace în DHA au creiere mai mici ºio întârziere în dezvoltarea sistemului lor nervoscentral.

* S-a dovedit cã unii copii cu performanþe slabela ºcoalã, din cauza sindromului deficienþei de aten-þie, au în dieta lor cantitãþi insuficiente de acizi graºiesenþiali.

Adolescenþii au tendinþa de a mânca o mulþimede produse alimentare cu grãsimi saturate ºi hi-drogenate ”junk food”, iar sportivii au tendinþa de alimita aportul de grãsimi, în scopul de a se menþineîn formã; dar nu toate grãsimile trebuie eliminate,deoarece creierul tânãr are nevoie de mai mult peº-te ºi de mai puþini cartofi prãjiþi.

Aºadar, nivelul sanguin crescut de DHA are unimpact pozitiv asupra funcþionãrii creierului, creºtecapacitatea de concentrare, vitalitatea, rezistenþa laefort ºi la stres, combate depresia ºi oboseala croni-cã, stabilizeazã dispoziþia ºi încetineºte degradareacelulei nervoase. Omega-3 contribuie la dezvoltareaarmonioasã a creierului copilului, prin stimulareafuncþiei cognitive, îmbunãtãþirea atenþiei ºi chiarameliorarea deficitului de atenþie ºi diminuareamanifestãrilor extreme.

Sunt persoane care spun cã mãnâncã peºte de2 ori pe sãptãmânã, dar este de menþionat cã, prinfierbere/coacere, peºtele pierde o mare parte dinconþinutul de Omega-3; în plus, peºtele poate con-þine cantitãþi necontrolabile de contaminanþi. Des-pre ton se spune cã e de preferat sã se consume celmult o datã pe lunã, din cauza conþinutului demercur care se acumuleazã în organism.

AAssttffeell,, UUlleeiiuull ppuurr ddee ppeeººttee OOmmeeggaa--33 ssaauu UUlleeiiuullddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd ssuunntt ssuurrsseellee iiddeeaallee ddee aacciizzii ggrraaººiiOOmmeeggaa--33,, ppuurr,, ccuu pprroopprriieettããþþii nnuuttrriittiivvee,, tteerraappeeuuttiiccee ººiieenneerrggeettiiccee ddeeoosseebbiittee..

În funcþie de preferinþe puteþi alege formele li-chide, cu gust bun, sau capsulele mici, uºor de în-ghiþit.

Alimentele bogate în lipide contribuie la senza-þia de saþietate. În acest fel ne “oprim” din mâncat.O masã foarte sãracã în lipide ne face sã rãmânemflãmânzi, dar atunci vom consuma alte alimente înexces sau vom fi tentaþi sã mâncãm din nou la uninterval scurt.

Alimentele care conþin lipide sunt bogate în vi-tamine liposolubile. Limitarea excesivã a aportuluide lipide duce la carenþa acestor vitamine. Absorb-þia vitaminelor liposolubile necesitã prezenþa lipi-delor în lumenul intestinal. Vitaminele liposolubiledintr-o polivitaminã nu se absorb dacã nu sunt lipideîn intestin.

O eroare “istoricã” a fost aceea de a se înlocui

untul cu margarinã hidrogenatã, în ideea cã

aceasta este un amestec de lipide vegetale ºi nu

conþine colesterol. Rezultatul a fost înlocuirea unei

grãsimi “dãunãtoare” doar dacã e consumatã în

exces, cu una realmente toxicã.

Margarinele actuale nu se mai obþin prin hidro-

genare.

Procesul de obþinere a laptelui praf duce la ge-

nerarea de grãsimi trans.

În principiu, cca 20-30 % din necesarul caloriczilnic trebuie acoperit de lipide.

Necesitãþile individuale diferã. Existã populaþiila care ponderea grãsimilor în alimentaþie e depeste 50% din aportul caloric (în special cele caretrãiesc în zone reci – ex. eschimoºii). Cu toate aces-tea, eschimoºii au rate foarte scãzute de afecþiunicardiace, diabet ºi obezitate.

În ideea cã grãsimile ar fi responsabile pentrudiverse boli, s-au formulat recomandãri de a se re-duce ponderea lor la mai puþin de 20% sau chiar de10% din totalul de calorii.

Necesarul de lipide al copiilor, în special al celormici, este mult mai mare decât al adulþilor.

Cu cât copilul e mai mic, cu atât necesarul delipide – proporþional cu greutatea corporalã – e maimare. Copilul nu este “un adult în miniaturã”.

În laptele matern lipidele alcãtuiesc 50-55% dinvaloarea energeticã.

Circa 40% din sporul ponderal al sugarului depânã la 4 luni îl reprezintã acumularea de lipide.Între 2 ºi 3 ani, doar 3% din sporul ponderal estereprezentat de lipide.

Compoziþia acizilor graºi din lipidele laptelui ma-tern: circa 50% acizi graºi nesaturaþi; 40 % mono-nesaturaþi; 10 % polinesaturaþi - esenþiali.

23

TERAPII NATURALE


Compoziþia în lipide a laptelui matern depindede rezervele ºi alimentaþia mamei.

Regimurile foarte sãrace în lipide sunt foartedãunãtoare pentru copii, în acest caz nefiind asi-gurat necesarul de acizi graºi esenþiali care intrã înstructura creierului ºi retinei ºi nici de vitamine lipo-solubile (A, D, E, K).

Uleiul din ficat de cod conþine nutrienþi esenþiali:Omega-3, vitamina D ºi vitamina A;

Nutrienþii sunt componente ale alimentaþieinecesare organismului pentru creºterea ºi funcþio-narea normalã.

Creierul este un þesut gras, format cu acizi graºiOmega-3 - adevãrate cãrãmizi ale creierului -, ce nupot fi produºi de organismul uman; ei ajutã la dez-voltarea ºi menþinerea funcþiilor acestuia ºi înceti-nesc degradarea celulei nervoase. De asemenea,acizii graºi Omega-3 sunt nutrienþi esenþiali pentrusãnãtatea ºi frumuseþea pielii.

Vitamina D este indispensabilã imunitãþii ºifixãrii calciului în oase etc.;

Vitamina A este solubilã în grãsimi, este im-portantã pentru ochi ºi creºterea oaselor înprincipal.

Vitamina E - adaos ca antioxidant.

Terapia tradiþionalã naturalã cu ulei de peºte aconstituit vreme îndelungatã aproape unica sursãde vitamine D ºi A, pentru a preveni rraahhiittiissmmuull lacopii, dar ºi pentru a asigura o dezvoltare armonioa-sã a întregului organism; administrarea acestora înºcoli ºi grãdiniþe ºi-a dovedit eficienþa timp de de-cenii.

S-a observat o îmbunãtãþire a funcþiei cognitivela copiii care au consumat constant ulei de peºte.

Omega-3 are efecte pozitive:- asupra iinniimmiiii ºi circulaþiei vasculare, mode-

reazã nivelul colesterolului, trigliceridelor, al hiper-tensiunii ºi oboseala cronicã, scade aritmiile;

- asupra ccrreeiieerruulluuii, a dispoziþiei ºi a funcþieicognitive, reduce depresia, stresul ºi manifestãrileextreme;

- asupra aarrttiiccuullaaþþiiiilloorr, ameliorând înþepenealade dimineaþã, cu efect antiinflamator;

- îmbunãtãþeºte imunitatea, ajutã la menþinereadensitãþii normale osoase la adulþi, având foartemare importanþã pentru buna funcþionare a organis-mului, în general.

Utilizarea zilnicã a Uleiului din ficat de cod Lysipentru copii (Children’s cod liver oil) asigurã copiilorvitamina D ºi Omega-3 DHA necesare pentru:

- creºtere optimã, oase rezistente, - dezvoltare cognitivã, - prevenirea ºi ameliorarea unor boli precum:

alergii, astm, obezitate, ADHD, tulburãri de vedereº.a.

Un gram de grãsime conþine 9,2 calorii - depeste 2 ori mai mult decât carbohidraþii ºi protei-nele, care au doar 4 calorii pe gram.

Omega-3 sunt grãsimi bune, care nu se depun,ci, dimpotrivã, dau un plus de energie ºi vigoarepentru mai multã miºcare, pentru arderea grãsi-milor nedorite, sunt adevãrate grãsimi antistres,atât fizic cât ºi psihic.

PPeennttrruu ffeemmeeiillee îînnssããrrcciinnaattee oo nnuuttrriiþþiiee ooppttiimmãã ttrree--bbuuiiee ssãã iinncclluuddãã,, ccuu ssiigguurraannþþãã,, UUlleeii ddee ppeeººttee iissllaannddeezz,,ppuurr,, nnaattuurraall,, ttrraaddiiþþiioonnaall,, iiaarr ppeennttrruu bbeebbeelluuººii,, UUlleeiiuullddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd ppeennttrruu ccooppiiii ppooaattee ddeevveennii uunniiccaassuurrssãã ddee vviittaammiinnaa DD..

http://www.askdrsears.com/topics/family-

nutrition/dha/dha-brain-food

Ulei de pe]te pur islandez- Redescoperi[i vigoarea s/n/t/[ii -

Tel: 0722 810 692; 0213303117Comandaþi aici: wwwwww..ssaaggaassaannaattaattee..rroo

Omega-3, 120 capsule, Lysi -Ulei pur de peºte

Ulei din ficatde cod,

120 capsule,Lysi

Ulei din ficat decod natural,

Lysi, 240 ml

Omega-3 cu aromãde lamâie, Lysi,

240 ml

Ulei din ficat decod cu aromã

de lãmâie, Lysi,240 ml

Ulei din ficatde cod pentrucopii, 240 ml

24

AYURVEDA


Produsul este un supliment alimentar, netoxic,nu provoacã efecte secundare nedorite ºi nuare contraindicaþii de utilizare. În compoziþia

lui intrã urmãtoarele ingrediente, ce conþin ca sub-stanþe active stimulenþi glucozidici ai funcþiilor diges-tivã ºi cardiotonicã (convalozida, strofatidolul), vita-mine (C, PP, B1), minerale (Ca, P, Fe, Si): BBaaccooppaammoonnnniieerrii Linn. (Scrophulariaceae), CCoonnvvoollvvuulluuss pplluurrii--ccaauulliiss (Convolvulaceae), EEmmbblliiccaa ooffffiicciinnaalliiss Gaertn.(Euphorbiaceae), PPiippeerr LLoonngguumm,, GGuummmmii AAccaacciiaa ºiYYaasshhaadd bbhhaassmm (Zinci carbonas).

BBaaccooppaa mmoonnnniieerrii (sin. HHeerrppeessttiiss mmoonnnniieerriiaa) con-þine glicozizi sapogeninici, compuºi din glucozã, ara-binozã, iar ca aglicon bacogeninele. Sunt prezenþiacizii aminici, alanina, acizii aspartic ºi glutamic ºiserina.

CCoonnvvoollvvuulluuss pplluurriiccaauulliiss ((aarrvveennssiiss)) face partedintr-o familie larg rãspânditã pe glob, cunoscutã lanoi sub numele de Rochiþa rândunicii, iar activitateaei de stimulare digestivã se datoreºte unor glicozide(convolvozida, strofantidolul).

Fructele de EEmmbblliiccaa ooffff.. (sin. PPhhyyllaanntthhuuss eemmbbllii--ccaa Linn.) cunoscute sub denumirea de fructe AAmmllaareprezintã, probabil, una din cele mai bogate sursede vitamina C cunoscute. Pudra fructelor deshidra-tate la soare este utilizatã ca vitaminizant, antiscor-butic, vitalizant, energizant ºi apetisant. În com-binaþie cu fierul, aºa cum se prezintã în produse, sefoloseºte în combaterea anemiei feriprive ºi hipocro-me, dispepsii.

YYaassaadd bbhhaassmm sau YYaassaaddaa este o sursã de zziinncc,obþinutã prin calcinarea minereului de zinc Ca-lamina (sulfat ºi carbonat) ºi transformarea calcina-tului în pudrã. Zincul este implicat în foarte multereacþii ce au loc la nivel celular(constituind elemen-tul activ în aproape 60 enzime), este necesar sinte-zei acizilor nucleici, activeazã sistemul imunitar,activeazã sinteza insulinei ºi acþioneazã ca antioxi-dant, necesarul zilnic fiind estimat la 15–25 mcg.Deficitul de zinc poate duce la întârzierea creºterii,

apetit slab, disfuncþii ale glandelor sexuale, deoare-ce este legat de hormonul sexual masculin testoste-ronul. Din cauza alimentaþiilor speciale ºi a metabo-lismului anormal, diabeticii prezintã adesea simpto-mele deficienþei de zinc, astfel cã suplimentele dezinc pot, în consecinþã, sã reducã unele complicaþiiale diabetului.

Se recomandã ca produsul sã fie administrat îndoze de 2 tablete, în 3 reprize pentru adulþi ºi câte ojumãtate de tabletã de 3 ori pe zi pentru copii.Produsul este lipsit de toxicitate dacã se respectãrecomandãrile de dozare ºi nu are efecte secundarenedorite sau reacþii adverse.

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALLMMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde inter-naþionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªII UUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466

((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

MEMO ON®Protector natural al memoriei!

MEMO ON este un supliment alimentar ce con[ine ingrediente vegetalecare stimuleaz/ func[iile digestiv/, neuroimunitar/, cardiotonic/,reduce anxietatea, combate stresul, \nt`rzie oboseala mental/.

Produsul este foarte eficient pentru persoanele cu activit/[i intelectuale(copii de v`rst/ ]colar/, studen[i) sau \n cazul persoanelor de v`rste

\naintate ce prezint/ fenomene evidente de sc/dere a memoriei. Acestsupliment este un tonic complet, folosit \n profilaxia asteniei generale,

sindromului de uzur/ fizic/ ]i psihic/, oboselii ]i stresului. El este un adju-vant al procesului de cre]tere ]i stimuleaz/ apetitul.

25

TERAPII COMPLEMENTARE


igestia este un proces fiziologic complex, caretransformã alimentele ingerate în componen-te asimilabile cu specificitate imunologicã mi-nimalã, ce se absorb, în mare parte, la nivelul

duodenului ºi jejunului.Intervenþia etajatã ºi etapizatã a enzimelor diges-

tive începe de la nivelul cavitãþii bucale ºi continuã pesegmentele urmãtoare, într-o ordine fiziologicã desã-vârºitã, ducând la bun sfârºit dezagregarea celor 3clase de surse calorice: hidrocarbonate, proteine ºilipide, pânã la nivelul elementelor asimilabile.

La nivelul duodenului, peste secreþiile intestinuluisubþire se depun secreþiile pancreasului, precum ºiconþinutul de sãruri biliare din vezica biliarã.

Orice perturbaþie apãrutã în dinamica secreþiilordigestive induce apariþia unor sindroame corespunzã-toare segmentelor afectate.

Astfel, hiperactivitatea secreþiei gastrice, însoþitãde creºterea aciditãþii pe fondul unor factori favori-zanþi, poate produce ulcer gastroduodenal.

Preventiv se administreazã câte un comprimat deBBiiooddiiggeesstt ºi/sau UUllccoovveegg la 8 ore, iar în cazul trata-mentului curativ se administreazã câte 2 comprimatela 8 ore.

Vezica leneºã (hipokineticã) se poate instala lavârste tinere, mai ales la femei dupã prima sarcinã, iaralteori secundar hepatitei de tip B.

Clinic se manifestã cu distensie abdominalã, gustamar în gurã, flatulenþã. Se trateazã cu CCiiccoobbiill sauNNoorrmmoobbiill câte 1-2 comprimate de 3 ori pe zi.

Se recomandã, de asemenea, administrarea deCCããrrbbuunnee MMeeddiicciinnaall ((MMEE--DDOOCCAARRBB)) câte 1-2 com-primate la 6 ore.

Vezica spasticã hi-perkineticã se instaleazãla pacienþii aflaþi substres continuu sau cu ac-tivitãþi stresante, la ceicu anomalii anatomice(vezicã cudatã, vezicãseptatã etc.). Clinic semanifestã prin discon-

fort hipocondru drept, cu iradiere în scapula dreaptã.Se administreazã SSppaassmmoolliinn câte 1-2 comprimate de3 ori pe zi, CCaallmmooppllaannttiinn 1-2 comprimate seara la cul-care ºi AAnnttiissttrreess câte 1-3 comprimate pe zi.

Sindromul diareic acut poate fi produs de o multi-tudine de cauze, de la etiologia virobacterianã pânã lacauze ce þin de disfuncþii grave ale organismului (hiper-tiroidie, insuficienþã renalã cronicã, boala neoplazicãetc.).

Prin diagnostic diferenþial se ajunge la identifica-rea cauzei sindromului diareic acut.

În cazul diareei acute cu substrat funcþional se re-comandã BBiiooeenntt sau EEssttiivvaallppllaanntt PPlluuss, câte 1-2 com-primate de 3 ori pe zi.

Constipaþia cronicã neraportatã la anomalii ana-tomice (megadoligocolon sau obstacole tumorale -neoplasmul de sigmoid) se trateazã cu LLaaxxiimmuuss câte3-5 comprimate pe zi în funcþie de gravitatea afecþiu-nii.

Colonul iritabil poate fi considerat un rãspuns alsegmentului digestiv (colonul) la factorii de stres agre-sivi. Tabloul clinic este polimorf, de la simple dureri ab-dominale la tulburãri de tranzit, uneori diaree, alteoriconstipaþie. Poate fi însoþit ºi de tenesme, meteorismabdominal, flatulenþã.

De subliniat, cã aceste manifestãri clinice pot aco-peri afecþiuni grave, neoplasm de colon sigmoid, rectetc.

Examinarea clinicã ºi paraclinicã amãnunþitã ex-clud cauzele organice, rãmânând numai cele funcþio-nale.

Tratamentul constã în administrarea de PPrrooddiiggeessttPPlluuss câte 2 comprimate de 2 ori pe zi, NNoorrmmoobbiill 1-2comprimate de 3 ori pe zi în cazul unei disfuncþii hipo-tonice biliare, BBiiooeenntt 3-6 comprimate pe zi, AAnnttiissttrreess1-3 comprimate pe zi, iar seara la culcare CCaallmmoo--ppllaannttiinn 1-2 comprimate.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta Farmacist Mioara Duvlea,

Farmacia Afina:0744 622 587

D

Mic ghid defitoterapie digestiv/

Dr. Sorin GodeanuLaboratoarele Elidor

www.elidor.ro Telefon: 021.335.95.63


SOMNUL este una dintre necesitãþile fundamen-tale ale organismului uman, la fel de important ca ºiaerul, apa, alimentele ºi activitãþile recreative. Se con-siderã uneori cã a dormi ºi a-þi petrece timpul în modrecreativ sunt doar pauze în activitatea normalãcotidianã, menirea lor fiinde de a fi ACTIVE ºi de a reîn-noi sãnãtatea fizicã ºi mintalã.

Mulþi dintre noi credem cã dormim suficient. Poatecã da, dar putem observa, în timp, cã ne simþim maipuþini vioi, mai confuzi, mai iritabili ºi mai obosiþi. Neconcentram mai greu ºi devenim mai puþin toleranþi,ne scade interesul treptat pentru viaþa noastrã pro-fesionalã, familialã sau socialã, iar eficienþa noastrãse reduce în mod mai mult sau mai puþin evident.

Într-adevãr, nu existã standarde pentru nevoia desomn a fiecãrui individ; în medie ne sunt suficiente 7-8ore pe noapte, dar unele persoane se simt bine doarcu 4-6 ore de somn, pe când alþii au nevoie constantãde 8-9 ore. Este bine cunoscut ºi faptul cã din ce în cemai multe persoane au probleme cu somnul pemãsurã ce înainteazã în vârstã. ªi MENSTRUAÞIA, SAR-CINA SAU MENOPAUZA pot afecta procesul somnuluila femei,datorita modificãrilor hormonale - ale estro-genilor ºi progesteronului. ADOLESCENÞA este de ase-menea o perioadã în care ne putem aºtepta la modifi-

cãri importante ale somnului, datorita hormonului nu-mit melatoninã, care regleazã în mod natural echilibrulsomn-veghe.

Pe lângã aceste modificãri naturale în echilibrulorganismului, pot interveni mulþi factori asociaþi pre-cum: grijile, stresul, anxietatea legate de ºcoalã, sãnã-tate, familie sau profesie; temuta DEPRESIE, carecreeazã dezechilibre chimice majore la nivelul cre-ierului; cãlãtoriile; consumul de stimulente ºi medica-mente. ALCOOLUL poate grãbi uneori perioada deadormire, dar poate produce la fel de bine ºi treziridese în cursul nopþii. Mesele prea abundente ºi târziipot declanºa reflux gastroesofagian sau pirozis (arsuriîn piept).

ªi, nu în ultimul rând, problemele MEDICALE cu-noscute sau încã latente pot produce tulburãri desomn, fie din cauza durerilor, fie din cauza dereglãrilormetabolice de la nivelul creierului.

Tratamentele pentru somn ale medicinei clasicesunt recomandate cu multã precauþie de medici ºipentru scurtã duratã, din cauza dependentei ºimultiplelor reacþii adverse înregistrate.

MEDICINA INTEGRATÃ SCIENCEMED vine înîntâmpinarea acestor probleme, încercând sã obþinãdate diagnostice despre tulburãrile la nivel celular,despre funcþiile metabolice ale sistemelor organis-mului – prin examenul SOMATOGRAFIC - ºi date ener-getice, exprimând capacitatea organismului de a-ºiîntreþine funcþiile de bazã la calitate corespunzãtoare– prin examenul de BIOREZONANÞA PAUL SCHMIDT.Testarea de BIOREZONANÞÃ este asociatã cu pre-pararea remediilor energetice calculate conform fiºeiproprii de evaluare a pacientului, sub formã de tableteneutre de lactozã, încãrcate cu frecvenþe proprii dearmonizare.

Testarea diagnosticã este evaluatã dinamic, laintervale stabilite de medic, pacientul putând sã-ºivizualizeze singur pe loc evoluþia atât ca FUNCÞIE câtºi ca ENERGIE, la toate nivelurile testate anterior.

Diagnosticarea prin HOMEOPATIE poate aducecompletãri importante în apreciereacondiþiei actuale ºi anterioare a pacien-tului, tratamentul homeopat putândacþiona la diverse niveluri, atât fizice, câtºi mentale ºi emoþionale. Menþionãmdintre remediile homeopate pentruinsomnie, ACONITUM NAPELLUS, CHA-MOMILLA, COFFEA CRUDA, LYCOPO-DIUM, NUX VOMICA, PULSATILLA, RHUSTOXICODENDRON SAU THUJA OCCIDEN-TALIS, recomandãrile fiind individuali-zate pentru fiecare pacient în parte.

Reevaluarea periodicã poate astfelsã confirme OBIECTIV ceea ce pacientulsimte ºi relateazã în mod SUBIECTIVdespre starea sa generalã ºi suferinþelesale.

Centrul Medical ScienceMed

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 [email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

[email protected] ªtiinþa în armonie cu natura

Insomnia, inamicmai temut

dec`t co]marelenocturne


27



Aceastã metodã aparþine medicinei cuantice (vi-braþionale) ºi constã în folosirea de cuante deenergie pentru ameliorarea ºi vindecarea bo-

lilor.Tratamentul prin biorezonanþã pleacã de la prin-

cipiul cã organismul uman este ca un câmp de ener-gie, emite ºi absoarbe vibraþii electromagnetice.

Datoritã acestui fenomen de emisie ºi recepþiede vibraþii electromagnetice, se poate determina sta-rea energeticã a organismului (diagnosticarea), sepot testa medicamente ºi se face tratamentul pro-priu zis.

Pentru rezultate favorabile, tratamentul trebuieprecedat de un diagnostic, care precizeazã stareaenergeticã a organismului, adicã imaginea vibratoa-re. Fiecare pacient are propria sa imagine vibra-toare.

Astfel, existã vibraþii ale celulelor, þesuturilor ºiale organelor care sunt în conexiune ºi în interacþiu-ne permanentã.

În starea de sãnãtate vibraþiile sunt armonioa-se, pe când în starea de boalã sunt dizarmonioase.

Terapia prin biorezonanþã vindecã vibraþiile dizar-monioase prin reinjectarea pacientului cu propriilevibraþii, însã de manierã inversatã.

Aceste vibraþii electromagnetice constituie atâtvehiculul informaþiei, cât ºi informaþia propriu-zisã,care este capabilã sã influenþeze procesele bio-chimice ºi sã determine autoreglarea organismului.

S-a demonstrat cã procesele biochimice din or-ganism se aflã sub control fin electromagnetic, ast-fel cã terapia prin rezonanþã pune în miºcare pro-cesele de vindecare prin intermediul informaþiilor.

Practic, toate bolile beneficiazã în proporþie va-riabilã de aceastã terapie cuanticã.

Rezultatele cele mai bune se observã în afec-þiuni reumatismale (spondilozã, coxartrozã, gosar-trozã), alergie (dermatite alergice, rinitã alergicã, ur-ticarie), endocrine (hipotiroidie, hipertiroidie) infecþiilocalizate (sinuzite, otite, anexite, cistite), pulmonare(bronºite, BPOC), insomnii.

Fac excepþie de la tratament pacienþii cu stimu-lator cardiac, femeile însãrcinate ºi copiii sub 7 ani.Tratamentul prin biorezonanþã nu exclude alte me-tode de tratament ºi reprezintã o alternativã la pa-cienþii alergici la medicamente sau la cei la care altemetode nu au dat rezultate favorabile.

�� Dr. L/cr/mioara MitracheMedic Primar Medicin/ Intern/

Clinica Medical/de Biorezonan[/ Magnetic/

Drumul S/rii, nr.1, ap. 1, parterTel: 0726.041.238, 0768.585.327

www.resonancemedlacra.ro

Tratamentul prin biorezonan[/ magnetic/

Conform descoperirilor ]tiin[ifice,organismul uman reprezint/ un c`mpelectromagnetic. Acest c`mp seprezint/ fie sub form/ de particuleelectromagnetice, fie sub form/ deunde (vibra[ii) electromagnetice.Biorezonan[a magnetic/ reprezint/una dintre metodele care s-au dezvoltat [in`nd cont de parametriienergetici ai corpului uman.

28

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SSCCIINNTTIIGGRRAAFFIIEE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãEECCOOGGRRAAFFIIEEEcografii uzuale

Ecografie mamarã, pãrþi moi,

pediatricã, sarcinã,

transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fosta

Unitãþii) nr. 79-91, sector 3,

Bucureºti

Tel./Fax: 021/323.00.00 (02)

Mobil: 0724.242.259

www.gralmedical.ro

[email protected]

Consultaþii ºi investigaþii de

specialitate

Analize medicale de

laborator

Imagisticã medicalã

(radiologie, CT, RMN,

mamografie)

Radiologie dentarã

Abonamente de sãnãtate

Medicina muncii

Spitalizare de zi (Dializã,

Litotriþie, Tratamentul

Pintenilor Calcaneeni,

Tratamentul Rãnilor

Deschise, Radioterapie ºi

Chimioterapie)

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii

CENTRELE MEDICALE PULS

www.PULSMEDICA.roStr. Tunari, nr. 37tel: 212.40.400745.12.99.440723.180.968Str. Teiul Doamnei, nr. 2 tel: 242.13.760745.12.99.550723.180.969Str. Turda, nr. 127tel: 224.01.870741.20.99.650723.180.979

Specialitati medicale:- Alergologie; - Chirurgie- Cardiologie; - Dermatologie- Endocrinologie- Gastroenterologie;- Medicina interna;- Medicina de familie;- Medicina muncii;- Neurologie; - Nefrologie;- Orl- Audiometrie;- Oftalmologie- Obstetrica-Ginecologie - Oncologie - Ortopedie- Pediatrie - Pneumologie- Psihiatrie - Psihologie- Reumatologie - Urologie

SOS MEDICAL GRUPStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti Tel: 021 / 212.13.43 Fax: 021 / 212.14.59 E-mail: [email protected] Web: www.sos-medical.net Alergologie, Cardiologie Dermatologie, Diabet ºinutriþie, Endocrinologie

ºi disfuncþii sexualePsihoterapie Neurologie Oftalmologie, Ortopedie Urologie, Ginecologie Psihiatrie, Psihologie Pediatrie -Homeopatie copiiGedicinã generalãMedicinã internãMedicinã de familie

CENTRUL MEDICAL DR TIRON

Str. ªtirbei Vodã, nr. 94, sector 1, Bucureºtitel 313.50.93; fax 313.50.24;[email protected]

Analizã mineralã tisularãOrtopediePosturologieOzonoterapieOsteopatieAcupuncturãMedicinã generalã

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

29

UNIT?{I MEDICALE


CLINICA INTRO MED Bd. Ferdinand I, nr. 31, et. 1,sector 2, BucureºtiTelefon: (021) 252 55 58;(031) 805 62 95Fax: (021) 252 55 59e-mail: [email protected]: www.intromed.ro

•medicinã internã, •cardiologie,•pediatrie, •endocrinologie, •dermatologie (inclusiv laser CO2), •obstetricã-ginecologie, •fizioterapie•Ecografie: abdomen, cord,vase, tiroidã, sân, transvaginalã, sarcinã, 4D, Doppler color

MEDISYSTEM CENTRU MEDICAL

BucurestiBd. Timisoara, nr. 17A, sector 6Tel: 021 440.30.91/440.30.92Cardiologie, dermatologie,ecografie, ginecologie, labo-rator analize medicale, medi-cina muncii, medicina gener-ala, medicina interna, neurologie, oftalmologie, ORL.

CENTRUL MEDICAL LOTUS MEDICA

Sos. Olteniþei, nr.105, blocintec, et.2, sector 4332.31.41, 332.27.89,332.63.75, 332.63.75 [email protected]

stomatologieradiologie analize de laboratormedicina munciibalneofizioterapiecabinete de specialitatecardiologiechirurgiedermatologie-venerologie ecografiegastroenterologie medicinã internã nefrologie neurologie obstetricã-ginecologieoftalmologie orl psihiatrie psihologireumatologie

Investigaþii medicale LIL MED CLINICA MEDICALA

Bucuresti, Suzana nr. 7, corp1, sector 5 Telefon: (021) 420.60.55Fax: (021) [email protected]

Laborator de analize medicale (hematologie, coag-ulare, imunohematologie, imunolo-gie, biochimie, microbiologie,parazitologie, citologie: examen Babes Papanicolau)Recoltare probe de sangeRecoltare probe de microbiologie: Exudat faringian, Exudat lingual, Exudat nazal, Sputa,

Urocultura,

Sediment urinar,

Coprocultura,

Examen coproparazitologic

Radiologie –

imagistica medicala

•Ecografii:

abdominala, parti moi,

obstretica–ginecologie,

vasculara doppler

Medicinã de urgenþã

AMBULANÞA SOSStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti 021.97610722 333 0000744 323 0000788 787 000 [email protected] Web: www.sos-medical.net

SALVAREA PULS tel: 021.97330749.973.9730720.973.973

UrgenteTratamenteAnalize la domiciliuTransport medicalizatECG; Ecografii

Ginecologie

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

30

UNIT?{I MEDICALE


Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiieeCEDRU - SAN

Sos. Stefan Cel Mare, nr. 240, bl. 59A, et. 1, ap. 4, sector 2Tel: 021 619 1117, 021 619 [email protected]

Recuperare medicalã, medicinã fizicã ºi balneologie

MICK-MED Str. Prof. Georgescu, nr. 23,sector 4Tel:021 327 [email protected]

Recuperare, medicinã fizicã ºi balneologie, medicinã naturistã

DUO CENTRUL MEDICAL PROFESIONAL

Strada Pitar Mos nr 29,interfon 11 c, Sector 1,Bucuresti Tel:0723425634; 3105657;0767571355 [email protected]

KKiinneettootteerraappiiee:: Gimnasticamedicala pentru copii si ado-lescenti, Gimnastica pre si postnatala pentrumamici, Gimnastica deintretinere, Recuperare med-icala pentru adulti

Masaj si Gimnastica

BBeebbeelluussii:: Programe

speciale de masaj si

gimnastica medicala

pentru bebelusi.

FFiizziiootteerraappiiee::

Electroterapie, Terapie cu

ultrasunet, Terapie cu vacu-

um, Terapie combinata pen-

tru remodelare corporala

MMaassaajj::

Masaj Terapeutic

(loco - regional, general

si al femeii insarcinate),

De stimulare a circulatiei

periferice, Anticelulitic,

Shiatsu.

Stomatologie

FINESS DENT•CotroceniBulevardul Eroilor nr. 16, sec-tor 5Telefon / Fax: 004-021- 410.43.63004-021- [email protected]

•RosettiBulevardul Hristo Botev nr.7,sector 3Telefon: 004-021-313.47.81Fax [email protected]

Consultatie, Profilaxie, Albiri,

Estetica Dentara, Terapia estetica, Fatete, Ceramica integrala,Incrustatii, Coroanele metalo-ceramice,Endodontie, Pedodontie, Ortodontie, Chirurgie, Implantologie,Paradontologie, Anestezie, Radiologie, Laborator

NEOCLINIQUEStr. Rosia Montana, nr. 6, bl.O7, sc. 2, interfon 56,BucurestiInformatii si programari: 021430 33 65021 430 31 99031 409 12 [email protected]

Stomatologie NON STOPRadiologie DentaraImplantologieChirurgie OMFOrtodontieCosmetica dentaraServicii dentare pentru copii

DENT ELYSEEStr. J.L. Calderon nr.51, sector 2, Bucuresti Tel/fax: 021.312.33.00 Mobil: 0723.380.498 E-mail: cabinet@dentelysee.roProfilaxieOdontologieOrtodontieProteticaEndodontieParodontologiePedodontie;Cosmetica dentaraChirurgie si implantologieTratamentul disfunctiilorocluzale, bruxism

Medicina muncii

MEDICAL OCUPATIONAL

Str.Grigore Alexandrescu nr. 8, Sector 1, BucurestiTel: 021-3175337Fax: 021-3175332http://www.medicalocupa-tional.go.ro/Email: medicalocupatio-

[email protected] Program de lucru: Luni-Vineri 9.00 - 17.00Medicina muncii

MEDICAL EXCELLENCE CENTER

Str. Dragos Voda, nr. 16www.medicalexcellence-cen-ter.rooffice@medicalexcellence-center.roTel: 021 / 61.90.111

•Medicina de familie •Medicina interna •Medicina muncii •Psihiatrie •Neurologie •ORL •Obstetrica - ginecologie •Chirurgie generala sireparatorie •Oftalmologie •Psihologie

MEDICAL CITY BLUEPopa Savu nr. 16, sector 1, BucurestiTelefon: 021-222.17.70,021-222.17.81, 021-222.55.50Fax: 021-222.18.23Mobil: 0746.202.288,0788.708.701E-mail: [email protected]://www.medicalcity.ro-medicina munciiMEDICORMEDICA

- Bulevardul AlexandruObregia, nr. 20, sector 4,Bucuresti - Str. Sebastian, nr. 136, bl. V90, Ap. 93, parter, sector 5, [email protected] - medicina muncii

CENTRUL MEDICAL SANOREX

Strada Av.StefanProtopopescu 1, Bl. C6, Ap.4,Interfon 4CTel: 021.230005.23 web: www.sanorex.roe-mail: [email protected]•medicina muncii•medicina de familie•analize de laborator

sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · anumit statut, o siguranþã, încredere în...

Documents

Transcript of sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · anumit statut, o siguranþã, încredere în...