fír. 42 graggv, Miereuri 24 Februarie '8 Martie 1016 k n u l j j mvr*

AbotuuneaiuJ: pentru Amtr*-Ungaria pe un an 24 j••r.; pc V2 ari 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România J: = şi streinăiate pe mi an 40 iei; pe 1/2 an 20 iei. |

z îa r ■'p o l i t i c NAŢIONALIA pare seara , ii?, fiecare zi ile lac ra .

Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15«inseratei® se primeso (a administraţie. Preţui după tarif şi învoială Manuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr. 226.

Guvernai român şi declaraţiile iui Sasonow.

— Un comunicat semi-oficios —Declaraţiile, pe cari la-a făcut zi­

lele trecute în Dumă di Sasonow, mi­nistrul de afaceri streine ai Rusiei, cu privire la Românca au produs, precum anunţasem, o vădită nemuiţum re In- tr’e parte a pressai bucureşti ne, care a tras concluzia din acele deci «raţiuni Că guvernul român s-ar f i angajat faţă de Rusia şi că numai pe baza acesta angajament ministrul Sasonow a vorbit aşa precum a vorbit.

Io legătură cu o asemenea con* cluzle pressa cerea guvernului nă răs­pundă dacă se mai consideră legat de hotărârile dota Sinaia care, a stabilit neutralitatea In conzilful présidât de marele rege C*rol, sau 1 a denunţat In mod unilateral.

După câteva zile de discuţie pe această temă a apărat, precum citim în «Bufcarester Tagblatt» din cercurile guvernului un comunicat semioflclos publicat în ziarul «Universul«, în care se spun următoarele :

0 . Saiionovr a vorbit în Duma rusească conform dorinţelor sale, foarte explicable de altfel, iar nicidecum întemeiat pe angaja­mente sau promisiuni din partea guvernului român care se men­ţine în atitudinea sa imparţială adoptată delà începutul războiului actual. De altminted şi in Germa­nia prin presă, ca şi în cercurile politice, discutându se asupra atita- dinei României se exprima convin­gerea, că ea va sfârşi prin a merge alături de puterile centrale.

Şi in Germania ca şi în Rusia cii cari vorbesc astfel nu fac de­cât să răspundă unei intime do­rinţe de a vedea România punâu- du-şi cuvântul şi puterile în favoa­rea cauzei propriei lor ţări. In loc

i ne alarmăm sau sâ ne supa- im de asemenea manifestări, ar ebui dimpotrivă să ne bucure a- 3asta ca un semn al preţuirei de- tebite ce pun cele două puternice npărâţii pa un gutor eventual al rmaţelor lomâce.

Rezultă daci din acest comunicat I, întrucât priveşte politica guvernului omân, ea este absolut liberă de orice ngajamenle şi conformă datoriilor nea- "aUtăţii pa care şi a ales-o tara dala icaputui acestui grozav război. 7'oc sal în această iib triate, da care se ucură România stă punerea ei şi pre* ut ce pun grupările beligerant* spre ri obţine cel puţin un angajament isrecare, dacă cu chiar sprijinul mî- itar.

Sprs Curtea de Argeş...Ultimul drum al reginei Elisabeta şi

al Domnitei Maria.De Duminecă seara s’au închis

în mănăstirea Curţii de Argeş din nou două morminte : mormântul, care adăposteşte corpul neînsufleţit ai reginei Elisabeta, în stânga mor­mântul regelui Caro!, iar între am­bele morminte nişa, unde s’au de­pus, după dorinţa defunctei Suve­rane, rămăşiţele păm âiteşti ale Domniţei Maria, desgropata din capela palatului Ootroceni.

Mănăstirea Curţii de Argeş va fi de azi înainte locul de pios pe- \ lerinaj pentru un popor recunos­cător, care va perpetua din gene­raţie în generaţie recunoştinţa ce-o datoreşte un neam întreg marelui său Rege şi legendarei sale Regine, deamna tovarăşa în bine şi în râu a întemeietorului regatului român.

In veci amintirea lor !*

Funeraliile cari s«au desfăşurat Duminecă în capitala ţării româneşti au fost unice în felul 1«? prin parada militară desfăşurată, prin strălucirea asistenţei enorme şi pr;o durerea ge­nerală, care a cuprins sufletele popora- ţiunei. De-alungul drumului pa care i'a parcurs cortejui fnnibral dala palat până la gara de Nuni erau înşirate truuo de toate categoriile, cari deabea răzbeau să ţină în ioc mu’ţfoîea, caro staţiona pe străzi.

in decursul dimineţii a fost adus la palat din capela palatului de a Cotro- cen! sicriul cu osemintele principesei M&rloara, fiind depus pe catafalc lângă sicriul defunctei suverane.

La orele 10, după oficlarea ser­viciului rel-gio* de ambii mitropoîiţi ai ţării cu mare asistenţă, sicriele au fost coborâte de pe catafalc şî aşezate in carul mortuar îmbrăcat în purpură. In sunetul clopotelor tuturor bisuricslor şi a bubuiturilor de tun, cortegiul se pune în mişcare.

In fruntea cortegiului sa află d. Corbescu, prefectul poliţiei Cop'taiei; ?po un ^escadron d(n regimentul de escortă regală, corurile, cleru', vete­ranii campaniei 1877—78, mareşalul Curţeî râgâie, d. Henry Catarg!, maes­trul Curţii reginei K l^vela, d. colonel Graţoscb’; urma apoi carul mortuar.

Carul mortuar acoperit de flori e tras de 6 cai. Cordoanele sunt ţinute de e&trâ d-nii Ionel C. Brătanu, pre­şedintele consiliului de miniştri d. Ti‘u Frumuşeanu vicepreşedinte al Camerei,D. B. Missir, preşadi it de Senatului şi de d. Bagi .a, preşedintele Curţii de Casaţie.

Alături da persoanele da nssl su s şi în afară, m*rg geuerain da d ivizie şi casa m ilitirâ icg a â d*nll generali M&vrocordif, generai B.!*ranga, loaot.- colonel Ange us u, maior F<orescu, lo» cot.-cob B lilf şi ÎO 305 -COÎ. 0 )3ie?3U.

Imediat după carul funebra ur-

miază regele Ferdioand, apoi prinţul Caro), moştenitorul tronului cu prinţul Nicolas; d-nii miniştri, foştii miniştri, foştii prazfdenţi ai Corpurilor legiuitoare administratorul domeniilor Coroanei, prinţul Barbu Ştirbei, corpul diploma­tic, deputaţii şl senatorii, primarii ora­şelor Bucureşti, iaşi şt Craiovu, d-nii EmÜ Pelroscu, G. Mârzescu şi Roma* nescu; miniştri plenipotenţiari, genera­lii de brigadă în activitate şi rezervă; membrii Înaltei curţi de conturi, Aca­demia române, profesoidi universitari, consiliile superior de Agricultură şi ad­ministrativ permanent, eforii spitalelor, înalţii demnitari şi statuiai. etc. etc.

Po toate străzile publicul îngră­mădit e enorm, şcoaleie, societăţile şi corporaţiile, cu drapelele lor cernite sunt înşirate în dosul armatei. La tre­cerea cortegiului, care înaintează încet, lumea se descoperă. Se aud plânsete.

in faţa gărei de Nord cortegiul s’a oprit. Sicriul a fost ridicat şi dus pe peronul gărei, unde o companie de Infanterie cu drapel şi muzică, i-a dat onorurile.

După aşezarea sicriului în trenul mortuar regal, iau loc în acest tren regele, regina şi întreaga familie re­gală, casa civilă şi militară regală, mi­tropolitul primat Koaon şl mitropolitul Pimen al Moldovei, miniştrii, prezidenţii Corpuriler legiuitoare, primul preşe­dinte al Curţei de Casaţie şi foştii prim* miniştrii.

La orele 11 şi 30 trenul mortuar se pune în mişcare. Un al doilea tren a plecat după 10 minute cu celelalte persoane oficiale.

Pe întreg parcursul drumului de fler de la Bucureşti la Curtea-de-Argeş, staţiile erau frumos împodobite cu dra­pele de doliu, precum şi cu drapelele tr i­colore centre ca crep.

La orele 3 fără un sfert soseşte in gară trenui aducând pe înalţii dem­nitari ai Statului. Cu un sfert de oră mal târziu soseşte trenul mortuar. O companie din batalionul 2 de vânători »Regina Elisabeta« Înşirată pe peronul gărei da onorurile. Muzica intonează imnul regal. De pe dealuri bateriile de artilerie trag salve de tunuri.

Episcopul de Scaun Calist, ajutat de preoţii din întreaga sa eparhie dă binecuvântarea.

D-i general Baranga, aghiotant re­gal, scoboară din tren, purtând pe braţe micul serviciu de argint sigilat, In care sunt închise rămăşiţele pământeşti ale domniţei Maria. Sicriul defunctei suve­rane, este luat pe braţe de aghiotanţti regali şi generali şi dusă până ia că­rui funerar.

Convoiul porneşte, având în cap o escortă din regimentul 10 roşiori ur­mând apoi clerul şi carul funerar dea­supra căruia sunt aşezate ambele si* crie. Pangiicela sunt ţinute de d*nii I Br&t anu, preşedintele consiliului da mi- oiştii, Bagdat, primul preşedinte al Ca­saţiei. B. Missir preşedintele Senatului şi T. Frumuşianu vice-preşedmteie Ca­merei.

După car merg ps jos M. S. Re­gele Ferdinand, A. S. Regală Prinţul Carol moştenitorul tronului şi A. S. R.

Prinţul Nicolae înconjuraţi de curtea regală şî înalţii demnitari ai Statului.

Convoiul trese pe strada Negru-* Vodă, Bulevardul Carol până la poarta mănăstire!, unde sicriiie sunt ridicate pe braţe de către generalii şi aghio­tanţii regali şi conduse sub frnaa osul baldachin de piatră din faţa mănăstire! şl depuse pa un catafalc acoperit cu ramuri de brad şl fiori de liliac alb.

La Intrarea In mănăstire o cam­panie din reg. 28 Radu-Negru dă ono­rările şi muzica intonează imnul regal. M. S. Regina Maria însoţită de A. S. R. principesa M*rioara, întâmpina si- criile ia intrarea mănăstire!.

I. P. S. Sa MRopolitul Moldovei oficiază serviciul religios ajutat de membrii Sinodului şi întreg elárul e- pathiel, corul cântă >veşn ca pomenire«, muzicele militare intőneaaă imnul re­gal şi sicriiie sunt ridicate de sub bal­dachin şi scobor&te în criptă,* In timp ce de pe vârful dealuri’or se trag salve de tunuri.

La orele 4 şi jumătate, înmormân­tarea se terminase şi trenurile readuc la Bucureşti p© Suverani, Familia Lor, curtenii Lor şi pe înalţii demnitari. Principesa de Wmd, nepoata regretatei Regina Eíísab-t§, sosind în Capitală cu întârziere, a fost g$zdu!tă ia palatul Ootroceni şî iu a puiuţ participa ia înmormântare.

B u l g a r i i d e s p r e a t i t u ­d i n e a R e m â u ie L Z arul »Bi'k ins a Poita« din Sofia publică următoarele :

„In ultimele zile s’a vorbit din nou despre o eventuală criză mi­nisterială în România. Informaţiuni din Bucureşti în această privinţă lipsesc.

Dar în cercurile politice se afirmă că evenimentele impun Ro­mâniei să ia o atitudine, de oarece situaţiunea ei s’ar îngreuia foarte mult, dacă va aştepta sosirea pri- măverei, câud va începe lupta de­cisivă între cele două grupări beli­gerante.

Cercurile diplomatice sunt in­formate că regele Ferdinand, având în vedere sitaaţia internaţ onală, pentru a nu lua ssupră-şi răspun­derea în faţa poporului,. în ultimul timp a căutat personal, prin curieri speciali, să afle dela Berlin şi Viena, la ce compensaţii se poate aştepta România, In cazul când ea s’ar decide să între în acţiune contra Rusiei.

In aceleaşi cercuri diplomatice se mai afirmă că o eorespoa ieaţâ foarte importantă se urmează acutn cu asiduitate între Bucure,di, Viena şi Berlin.“

Grecia şi QmdruplaSeml-oficiosul *Utr§€ primeşte

dela corespondentul său din Bucureşti următoarele;

>Un membru al legaţiei elens cPa Bucureşti, întrebat asupra rezul­tatului presiunilor Puterilor Qoadruplel pe lângă guvernul grec, a răspuns:

„Brutalitatea procedeelor Pa­terilor Qaadruplei nu va da nici un rezultat, pentru că Grecia, azi mai mult ca ori câud înţelege că salvarea ei este în politica urmată pâuă acum.

Englezii şi francezii, mai cu­rând sau mai târzia, vor părăsi Balcanii şi se vor duce în patriile lor. Dar Bulgarii vor rămâne în continuu, şi de aceea prietenia lor şi bunele raporturi de vecinătate cu ei nu sunt de dispreţuit: Ac­tualul războ.u poate să şteargă, multe amintiri şi să înlesnească celor dona ţări cele mai bune relaţiuni de prietenie“.

Z arul guvernamental elin sAUthlă« vorbind despre atitudinea Greciei, serie;

„Dacă Grecia s’ar declara ală­turea de inamicii Germaniei, lucrul acesta ar însemna o mare lovitură dată însăşi existenţei elenismului.

Cele mai elementare legi na­turale, continuă ziarul, se opun unei asemenea politici. Situaţia geo­grafică a Greciei îi impune să nu se declare împotriva Puterilor Cen­trale, mai ale3 după ce acestea au repurtat cuaoscutele succese în Balcani.

Azi, când Germania este aliată cu Bulgaria şi este stăpână pe Muntenegru Serbia, şi Albania, trecerea Greciei de partea duşma­nilor Puterilor Centrale ar constitui o adevărată sinucidere.“

Al patrulea împrumut g e r m a n . Subscripţiile pentru al 4 lea împrumut de război german au început la 4 şi se termină la 22 Mart’e. Pentru bo­nurile de tezaur dobânda este de 4*/t ia o emlsiuae de 95, pentru împrumu­tul Imperiului 5, la o emisiune de 98.50.

Avantaglile celor cari subscriu îa împrumuturile de război germane con­stau în faptul că poporul german le garantează banul prin opere reale şt nu prin credite acordate poate de A- merica şi Japonia. E*te o diferenţă între a-ţi încredinţa banul tău unul ţăran harnic şl muncitor, unui fabri­cant conştiincios, — sau uoui negustor speculant cum este Anglia, unui ren­tier econom, neproductiv şi cu mij-

Iubirea s. mila,Plânsul.

Fragmente dintr’un manuscriptDin simţământul intinei legături

de frăţie se naşte, cum am văzut drep­tatea şl, pe o treaptă mai înaltă, Iubi­rea de oameni sau caritatea. Când iu­birea e desăvârşită, omul care o simte, se interesează de soarta altora ca şt de a sa proprie, şi preţueşto b'n le şi viaţa lor ca pe ale sale proprii. Mai departe nu poate merge acest sim- ţemânt, pentrucă e In contra natural a iubi pe alţii mai mult decât pe sine. lesă binele mal multora, al societăţii, al patriei, al omen’mei, îl pune omul de bine mai presus de al său, şi cănd cere trebuinţa, ei jertfeşte binele şi în­şişi viaţa sa pşntru mântuirea lor din primejdie. Aşa a’au jertfii; Coclra, Leo- nida, Coriolan, cei trei Decii, R^gu'ua, Arnold de Winkalriede, pentru patria lor. Şi câte exemple frumoase de acest fel am putea aduce din viaţa Româ­nilor 1 Aşa au murit, pe un alt teren de luptă, un Socrate, un Giordano Bruno, şa 9 usB| şi Alţi eroi şi martiri al ade­

vărului pentru luminarea şi binele o- j meni mei.

Fundamentul aeoatel Iubiri este m ia, întru cât sa rapoartă ia fiinţe vi* eţuitoare, espuse suferinţei. Şi Soho- peuhauer are dreptate în contra iui K&nt, care esclude simţem&ntul din mo­rala sa, şi consideră simpatia şl mila ca e slăbiciune. Recunoaştem agameneo că iubirea secsuaiâ este până ia un grad, egoistă, întru cât adecă indi­vidul vrea propagarea propriei saie in­dividualităţi Iar nu a altuia. Nu împăr­tăşim insă părerea autorului, când sus­ţine e l „orice iubire, care nu o mină, este egoţsm«. Iubirea e un simţământ mult mal complicat decât mila singură. In această jpr viaţâ simpatia nu trebue confundată cu mila, deşi înţelesul ori­ginal al cuvântului e acelaşi, căci &- vam simpatie pentru fiinţa şi lucruri, relativ ia cari nu-şi are loc mda. Alt ceva înţelegem, când zicem; >Mi*e milă de acest om, sau de acest animau te alt eeva când zicem: mi-a dr g a;e*t om, sau acest animi!, rni-s dr.«gi flo­rile şi arborii«. Iubirea bineiui şi ade­vărului îşi are îsvoru; său îa simţă­mântul milei pentru suferinţele şi ră­tăcirile altora, cari încă sunt cauze de

j suferinţe; însă dorim şî căutăm adevă­rul şî pentru t?»dînţa înnăscută inte­ligenţei noastre de a cunoaşte cauzele lucrurilor şi de a şti. tub raa frumosu­lui n’ars & fare nimic cu compătimirea, labe*© natura, ai? pentrucă îmi © nTlft de durerea ei, care nu există, ci p n tru frumuseţa şi m. raţia fenomenelor ei, cari fac să mă uit po mine însumi şi absorbit în contemplarea /or, să mă simt una ca ele şi s4 văd propria mea fiinţă în strălucirea şi armonia forme­lor, In put?rsa şi nemărgiiirsa lor, Cin mâ umplu de entuziasm şi ad­miraţi une.

In cantate şi în prietenie, şi în orice iub re, ch’ar şi în cea secsuală, cum am văzut în alt loc, pet fi împre­unate mai mu te elem ente, moral#, e s ­tetice şi egoist©. Iubesc re un prieten pentru însuşirile lui morale şi In telec­tuale, pentru virtutea şi ta leotele h i ; ii sunt devotat şi-l sar în ajutor, când îl vi>d in lipsă şi în primajd:©. Mi-» drag un an/mai f evm ovat pantru frum- seţya, nevinovăţia şi smce-ritatea lui, abstracţiune făcând de folosul ce am sau aşi putea avea dela el. In aceste , feluri de iubire este am osiecat sim ţa- I mântui moral cu cei estetic, şi poate I

fi amestecat cu un grad de interes in­dividual. *

Plânsul, ca şi râsul, este una di o însuşirile cele mai însemnate, cari deo­sebesc pe om de animalul neraţiona'. Plânsul nu sa naşte din simţirea simplă a durerii; probă sunt durerile cele mari şi chiar ucizâîoare, fizice sau morale, subt a căror impresiune momentană omul nu plânge; şi din contră, plânge adeseori de dureri mici. Altă probă este, că copiii adeseori nu plftng de durerea suferită decât după ce*i com­pătimim şi-i î&nguim şi, prin aceasta, ie dăm prilegiu de a-şî reînnoi du­rerea prin închipuire şi a se gândi asupra el.

Plânsul eite un efect al simţirii împreunate cu închipuirea. P.ânge omul, când refiactând asupra durerii »Imţi te, află sterea sa vrednică da milă şi simte că, dacă ar vedea la altul aceeaşi suferinţă, nr fi pătruns de milă, şi nu l-ar putea vedea suferind fără să-i ajute; acum iasă este el însuşi, caro sufere şi mila şl ducerea. In această complicată dîspozlţlune sufletească, In care suferinţa proprie este închipuită ca străină, şi apoi reînnoită prin refle-

xiune şl iarăşi simţită ca a sa proprie natura produce plânsul ca un mijloc de alinare. Plânsul este astfel resultatuUşi semnal milei de sine însuşi.

Condiţiunile acestui simţemânt sunt două însuşiri: aplicarea firească de a fi bun şi ml iov, şi fantezia. Pentru aceea oamenii puţin simţitori şi tftră imagiaaţiuoe au plâng uşor; şi piâusul e privit totdeauna ca un semn de bu­nătate a Inimei, şi desarmeazâ mânia* O ue poate plânge, arată că e în stere să simtă milă pentru alţii, de Vreme ce plânsul pe aceasta cale se naşte*

Când plângem pentru alţii, ne transpunem prin închipuire în focul lor, sau vedem în suferinţa lor soartea omenire: şi, în primul rând, a noastră, ş' indirect piâugem de mila noastră* Aceasta ae îalâmp ă adeseori ia moartea altora, mai ales a celor mai de aproape ai noştri. In moartea lor, chiar căiţi ea a fost pentru ei o dorită d)âna tulre de suferinţă, noi vedem şi plângem propria ntiai/teă soarta.

Dar omul nu plânge numai de durere, ci şi de bujur'a o u are pentru sine sau pentru alţii. Ia adevăr» elementul fundamental al plânsului e

PP^ Pagina 2 & A Z I T A T R A N B l I a ' V A N l l l i Nr. 42—1116.

foace restrânse cum este Franţa, unui mare proprietar ameninţat de ban­crută cum este Rus? a sau unei ţări sărace căreia cele trei ţ8rl de mal sus ti mai împrumută încă — cum este cazul Italiei.

0 mulţumită a împăratului Wilhelm.

Din prilejul sărbătoririi Ia Bra­şov a zilei naşterei Maj. Sale îm­păratului Germaniei s-a expediat următoarea telegramă:

Majastăţii Sale împăratuluiMarele cartier.

a guvernului de partidul lui Gioîitti. Şi-a comandat şi un raport telegrafic plin de speranţe asupra situaţiei, dela corespondeotu' său d*n Paris caro este cunoscut ca o p»r*oană oficioasă fra n ­ceză. In acest raport se găseşte o *- luzie vagă după care Rusia va procura tn curând surprize uu nuseai pe pro­priul ei fro^t. Af ră de ud bluff ronţ-« Suediei şi Româncei, nimic altceva nu se poate dedu-e din are t oracol iele» grafic.

Actualul şei ai socialiştilor refor­maţi deputatul Rîimotfdo, vorbind li >Messagiero* despre declaraţia de război spune că guvernul trebue să aibă motivele iu .

Pentru serbarea zilei naşterii a llajestăţii Voastre, cetăţenii germani de-aicl au aranjat un concert, de bine- facere, ia care au participat păturile largi ale poporaţiunei. Ca reprezentant din loc a\ guvernului reg. ungar pre­fectul conte Mikes a dat espresiune elocventă celor mal sincere felicitări. Oratorii tuturor naţionalităţilor repre­zentate aici s-au alăturat cu Insufle« ţlr t În numele poporaţiunei de-aîcl a aliatei noastre Ungarii.

Cemunioănd cu supunere aceste felicitări pentru a fi luate la cunoş­tinţă de Maj. Voastră, rog In aceiaşi timp pe Maj. V. tn numele cetăţenilor germani să binevolascâ a primi prea graţles cele mai respectuoase urări de bine şi de fericire. Dumnezeu Atotpu­ternicul, care ne-a binecuvântat In mod atât de vizibil armele noastre, să la sub acutul său şl pe mai departe pe Maj. Voastră spre binele imperiului genaau.

Consulul imperial Lerchen,. La această telegramă a sosit

următorul răspuns:Marele cartier general 18 Ianuar

1916.Consul Lerchen.

Maj. Sa Împăratul şi Regele Îşi exprimă cordialele sale mulţumiri pen­tru urările bune aie cetăţenilor ger­mani de acolo, ale Maghiarilor şi repre- sentanţllor celorlalte naţionalităţi.

La ordinul prea Înalt: Ireutler.

Ca răspuns la telegrama oma­gială, care s-a expediat cu acelaş prilej Maj. sale Monarhului nostru, a sosit următoarea telegramă-răs- puns a prim-ministrului Tisza:

Maj. Sa imperială şl^apoitolică re­gală a binevoit să exprime preagraţios mulţumită sa preaînaltă pentru oma­giile presentate de adunarea întrunită cu prilejul serbărei, aranjată de colo­nia germană, a zilei naşterii Maj. Sale Împăratului german şi rege al Prusiei Wilhelm II. Despre aceasta în cunoşti, n- ţfs pe Ilustritatea Voastră, ca răspuns la notificarea telegrafică din 28 Ian. a. e. pentru luarea ia cunoşf nţă şi dis­punere ulterioară.

Ş a m p a n ia d in Ita lia pen­tr u d ec lararea de ră zb o i G er­m an iei. Intervenţioniştii f<*c tot ■olul de sforţări in Italia pentru de­clararea de război Germaniei. Guvernul înclină tearte puţin In spre aceasta acum mai puţin decât orcând.

* Stampei* susţine că majoritatea Paria mvntul ui nu este de loc dispusă a se mal lăsa intimidată de stradă.

»Secole* susţine că guvernul face totul ca să şteargă buna Impresie a vi­zitei. Iul Briand, şi indică cu supărare apropierea din ce Iii ce mai pronunţată

UMWWIP-.II!I UHjnj« ' v.

şi aici tot mila. Când se întâmplă cuiva o mare bucurie, ea readuce aminte irelele şi suferinţele Indurate pe nedrept şi acUoa înlăturate şi răsplătite prin Contrariul lor. Singură plăcerea, fără Vre-fin amestec de alte simţeminte, cu face pe nime să plângă■>

Fenomenul fisfoiogic al plânsului SC poate espiica prin apărarea curen­tului nervos asupra nervilor şi, prin ei, asupra muşchilor feţei contractându-i, şi asupra ghlnduriior lacrimale. Precumλtăcerea nutreşte puterea de viaţă KCându-o mai espansivă; aşa du­

rerea o slăbeşte, o micşorează şi o îhnăbuşe,

Prima producă râsul, care stă în dilatarea muşchilor feţei \ a doua pro­duce plânsul, care stă In contrac­tarea lor.

M. Străjan.

Pregătire culturalăşi economici

II.Bucureşti Februarie 3916,

întreaga desvoltare a statelor moderne este predominată de lupta pentru afirmarea şi întrecerea economică între mai ile puteri eu­ropene. %

Această luptă ia formele cele mai va­riate şi mai grave; chiar la baea groaznicei eonvulsiuni de astăzi găsim tot substratul unor necesităţi economice care la un moment dat au devenit raţiunea de existenţă a statelor beligerante.

Organizarea economică şl financiară a unei ţări este un element tot atât de Impor­tant ea şi pregătiret ei militară. In asemenea împrejurări este evidentă pentru ori cine stăruinţa ce trebue să pună orice stat pentru organizare şi oonsolidaraa lui economică.

Revista „Economia Naţionale“ ooupân- du-se de problema pregătirei noastre econo­mice, propune o soluţie dintre cele mai utile.

Consolidarea şi afirmarea econo­mică a unei ţări nu se poate face de­cât sub Îndrumarea şi conducerea ace­lor elemente, ce şfrau făcut din cerce­tarea şi adâncirea chestiunilor econo­mice o adevărată specialitate.

In ultimul deceniu, o parte din tinerimea noastră a înţeles spiritul şi mai ales rostul vreme! şi a alergat către Apus unde a căutat să se adape la cultura economică a diferitelor state mari. Astăzi s’a ridicat o pleiadă În­treagă de tineri economişti, cfrstul de temeinic pregătiţi ş! cu tot dorul de muncă, ce nu cer do cât posibilitatea valorificând cunoştinţelor adunate ia lungi ani de studii. După poteri şi mai ales după împrejurări, unii din a- ceştia au rid cat Înaltele trepte ale în­văţământului superior, arătând de pe catedră adevăruri şi dâad îndrumare generaţiilor tinere ce se ridică: alţii au rămas în vâltoarea vieţii practice, unde caută să aplice cunoştinţele învăţate în Apus, şi speră să poată determina »- numite îndrumări sănătoase diferitelor noastre ramuri de activitate eco­nomică

Această tânără falangă de econo­mişti nu este suficientă pentru a um­ple golurile ce se simt în rândurile ac­tualilor, şi viitorilor noştri îndrumători. Grgi de a creşte şi alţi cunoscători ai problemelor economice trebue să ne preocupe în de aproape. Ne trebue şcoli tecnice şi instituţiuni de învăţământ unde tinere foiţe sâ se poată deprinde din vreme cu adâncirea şi cunoaşterea problemelor economice. Li no!, câte*va decenii de aci încolo, problemele eco­nomice sociale nu vor înceta o clipă de a fi la ordinea zile!, iar pentru re­zolvarea acestor probleme vitale va tre ­bui să renunţăm a mai apela la forte de cultură encieopledieâ. Ne fcrebuesc oameni speciaiişwi pe care numai un în­văţământ economic superior, aşezat la Universitate, nl-i poate forma.

Dacă unele şcoli de specialitate ne ar putea da până la un punct, perso­nalul inferior necesar organizaţiei noa­stre economice, numai Universitatea ne poate pregăti elementele conducătoare în stil mare peotru viitoarea noastră politică socială şi economică.

Se pregăteşte o reformă universi­tară; am dori o complectam a învăţă­mântului nostru superior cu o făcu tete economică-financiară, condusă ş$ între­ţinută de elemente reale şi cap bile de o munc? şi activitate ştiinţifică susţi­nută, care să facă din catedră un apns- tolat. O astfel da secţiune econonfrco- financiară cu catedre bine întocmite şi judicios repartizate şi cu un corp pro­fesional recrutat din rândul cslor ce s’au afirmat cu perseverenţă In dome­

niul cercetărilor economice va educe j ţârei foloase indiscutabile. j

O clipă nu ne înd^m de bunele >nteotiunl ale celor chemaţi să dea în­văţământ* 1 nostru superior economic, tocul ce > se cuvine. Nimic alt, da cât «n interes cufat pentru folosul ob desr ne-a făcut să rostim cuvântul nostru în această însemnătate chestiune.

Din România.P r e g ă t i r i le R u ş ilo r în B a s a r a b ia . — C a n c e la ru l g e r m a n la m o a r ­

te a R eg nei E lis e b e ta .,

Ziarele bucureştene publică zilnic ştiri alarmante despre pregă­tirile Ruşilor în Basarabia. Astfel se anunţă din Tulcea că numeroasQ trupe, cai şi alimente au foat tran- portate la Reni şi că se construieşte cu mare febrilitate o nouă linie fe­rată între Chişineu şi Lipcani.

*Cancelarul bnprurulul german Batth-

m&n H iiw 'g & airesst regelui Ferdi- nand următoarea telegramă do con* dolenţă :

„Rog p» MU. Voastră să pri­mească fxprfsiuoea cea mai respectu­oasă a s n arilor mele condoîenţe pen­tru pierderea pe care a încercat-o Majestatea Voistrâ, Cisa M. Voastre şi împreună cu România şi patria ger­mană prin moartea nobilei Regine şi poete, ai cărui cap era onorat nu nu­mai de coroană dar şi de laurii nemu­rire!.

Sp cuiri din pressă.Europa centrală. Ziarul »Minerva«

publică comentare şi extras© din op«l deputatului german Niumurm despre »Europa centrală« spunând că autorul atinge cu mult curaj şi chestia naţio­nalităţilor din Ungaria. Ei arată, că prin noua craaţ e se pot rezolva multe probleme In privinţa naţionalităţilor, cari păreau in Aus'ro-Uagaria de ne- rezoivat. Problema >E jropei centrale« interesează România şi din loate punctele de vedere şi bărbaţii politici ai ţării ar trebui sâ s-* ocupe cu viitoarea for­maţie pontică a Europei.

Desertorii. Un desertor român bu­covinean pubiicâ în »Adevărul« o scri­soare Injurioasă în con t a dispoziţiilor guviirnu ui român <te-a înrola pe toţi stric n i aflători în ţar ă, care încă n-au împlinit vârsta de 40 ani. Desertorii romári din Austro-Ungaria sunt foarte nai Qiştiţi din cau a acestui o’ din, care-i priveşte numai pe ei. Pe baza drepturilor ginţilor aceşti deserturi ar fi trebuit sâ fia internaţi într’o tabără de prisonieri. Aceşti nenorociţi au fost însă lăsaţi pe picior liber d n sentimente frăţeşte Cine ar fi crezut însă, scrie dezer­torul, ca sub mantaua acestei dragoste se ascunde o mentalitate orientaia-po- iiţiaiă. Prin lăsarea in li bei tata aacestor desertori statul a economisit cheituelile de întreţinere şi acum vrea să-i prindă pe aceşti nenorociţi cu ghiiţui şt si-i facă soldaţi. E oare această procedură frumoasă, frăţească şi omenească? — se întreabă deser- torul. Dacă mila şi iubirea de fr^te au ajuns în Român a minciuni — să se ţină cel pupn cont de stipulaţiunile conferentelur din Hraga şt Geneva. Cu ce drept vreau sâ-i îuro eze pe aceşti oameni, cari au servit deja luând parte şi la răsboiu? Ca să fie bătuţi de ca­porali şi sergenţi? Aceasta nu e ome­nesc. Prin astfel de măsuri stărui român ucide orice dragoste...

In ace&şi materie scrie şi ziarul »Seara«, atacând pe refugiaţii ardeleni şi biicQV2 ero, cari b a het ies • prin ţară, în timp ce fraţii lor î şi varsă sângele pentru tron si ţară. Cauza ade­vărată a refugierii lor lesa îndeajuns îa iveală din s crisoarea desert arului, publicată in »Adevărul«, căci e! au venit în ţară nu de dragul idealului naţional ci peotru a «capa de rásbom. E bin e, ca opinia publică să fie lămurită despre aceşti martiri, cari, sustrăagindu-se datorinţei în patria ior, nu se vor jertfi n ci pentru ţara îa care s’au re­fugiat.

Călătoria d-lui Friipescu. »Vii­torul z pers’fleazâ călător** d-mi FUi- p*sau în Ru ;ta scr iad intra mitele: »Când clreva ou mai poate fi profet In patria sa — îşi va zice Filipescu — nu-mi ră­mâne a lti da făcut, decât să mă stran­gulez. Vom fi un mare Român dincolo de graniţe, după ce oamenii nu m au ştiut apresia«.

Qiiadniiitâa şi M u n ten egn i.»Rasskoje Slovo“ taportează că guver* nele englez şi ras aa hotărât să nu mai considere Mantenegra ca făcând parte dn împătrita înţelegere şi sâ na recu­noască pe Regele Nichita ca oaspele o-

ficial al Franţei.

SITUAŢI \câ.' ti p i ls r â s 5 - im4a di «oieaţă *<» pr**-f** d»* bde presă * or- olatsT.ros * u>

como * *«<*«'tuăapeHtu 6 Martie. - i>o> <** *

%r *■•*•-»* p u e r i l *• o ! *■ ■ '-*•*■ilr;*>s mi Uf,* Im

In nordul monarhiei şi pe câmpul de operaţii din Balcani: Nimic nou.

La graniţele italiene.Activitatea răsboinică a fost

d© câteva zile aproape total între­ruptă îa urma ploilor neobicinuit de mari, iar în munţi şi prin pe­ricolul lavinelor.

Generalul de divizie Hoj er loc ţiitorui şefului de stat major.

Re frontul anglo-franco* ruso-german

Berlin, 6 Martie. — Buletinul o- ficial a! m&remi cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: La nord-ost dela Vermelles s-au dat lupte violente cu mine. Infanteria engleză, oare a trecut acolb de mai multe ori la atacuri mai mici, a fost respinsă de focul nostru.

Pe ţărmul ostie al râului Maas ziua a trecut în general mai li­niştită ca până acum. Cu toate acestea în întreprinderi mai mici am făcut eri şi aiaitaeri prisonieri: 14 ofiţeri şi 934 soldaţi.

La ost şi sud~ost şi pe câm­pul de operaţii din Balcani: Nus-au petrecut evenimente deosebite.

Evenimentele pe mare.Berlin, 6 Martie, Şeful admira-

lităţii anunţă:O parte din baloanele noastre

a aruncat din belşug bombe, în noaptea spre 6 Martie, asupra punctului de sprijin pentru flotă dela Huli şi stabilimentele docu- rilor de acolo, observând tot-odată şi efectul ban al bombelcr. Asupra baloanelor s-a deschis un foc vio­lent dar fără rezultat. Ele s-au întors toate nevătămate îoapoi.

Ş fu l statului m ajor al marinei.

Î n ă s p r i r e a r e i a ţ i u n l lo r In ­t r e G e riu a u iA şi P o r tu g a l i a .Din Borlin se comunică :

Până în prezent n-a sosit aici răspunsul Portugaliei la nota ger­mană pentru secvestrarea vaselor ger­mane. După toate ore%emmle ches­tia 88 complici. Germania în tot caml este hotărltâ, sâ nu sufere cu nici un preţ* procedura Por­tugaliei.

Ş T I R I .- 7 Martie n. 1916

Pentru Orfelinatul Uniunii femeilor româie din Ungaria.Soţii Dl Francisc Hosszu Longin şi Dna Elena Hosszu Longin, Deva, vi- cepreş. Uniunii dăruesc sam a de 500 cor. pe Ura într iparea făgădu­inţei făcute de femeile române din Ungaria.

Se chitează cu cea mai adâncă espresiune de recunoştinţă şi se in­troduce la colecta cuprinsă în »Car­tea Milostivirii«. Mar ia B. B a iu - lescu, preş.

—x—Pentru fondul ziariştilor au tri­

mes prin aimin straţia z arului noUru dl Dmitra. Fop, z*raf Braşov dm inci­dentul morţu fiului sau Constant,iot P .p 5 cor., d-1 Grigcrla Popi canonic Gherla 2 cor. Mulţumite.

- x —Necrolog, ^u io im înfrântă da

durere are onoare a adu^e la cunoştin­ţa tuturor rudeniilor, pretlnilor şi cu­noscuţilor că prea iub'tuî lor fiu Cos* ticâ D. Popa după scurte şi grele su- teriaţe, împărtăşit fiini cu sf. taine, a încetat d n viaţă astăzi Marţi dimineaţa la orele 4 a. m. îa etate de 25 ani iar înmormântarea se va face din casele părinţilor (Pe Tocile Nr. 21) Joi în 25 Febr. (9 Martie) ia

orele 3 p. m. în cimiterul Sf. Treimi de pe Tocile. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată.

Braţiov în 23 Februarie 1916 v Ja n ea.familie. ». >omit.ru Hopp tată Mar>«i Popp soră. Ebn* Arefta bun că, V. Sfetea, E. St'« t a u.nhî.

Adiesin l in - « ) înt -iaUte sincere c i do aţe.

- x —

S tarea vitelor din Germania,după recinsama, .»tui cu» mai recent, 8«* efra iott’o caniitate neînsemnat de re­dusă faţă de situaţia v re«or în timp de pace. Numărui p^refror, cu leată tăierea celor 9 milioane de porci din iarna tre­cută a revenit la aceeaş situaţie di a trecut.

— x—Preţurile maximale pm tru ză-

har] Primim următoarele comunicate udolaie:

Luâud de b izâ preţui fuadamen- tal etabiut prin «rdmui «uaisLorial Nr. 714/916, pHutru comitatul Braşov cu cor. 117 şi 15 fii• per 100 Ktg., mai departe apreţiiud şi tabela adamâ la aci citata oruinaţ.uae ministeriala care conţi o e diferenţa preţurilor îutre di­versele soiuri de zahăr precum este zâharul in capă ţi ni şi ceieiaite soiuri de zi*har, toate acestea iuâiidu-ie în considerare — preţurile maximale, cari vor fi permis a se cere pentru zâharul de consumat pus io vânzare cu de-a măruntul, Începând deta 1 Martie 1916 încolo — socotite in aceiea şi adauseie menţionate in ordinul ministerial Nr. 3615/9 L > - se fixează după cum ur­mează :

Zah^r în căpătai mari cor 1*27 per 1 ktg. Zadar tn căpăţini de 5 kilo, cor. 1*28 fit.per 1 k g.Zahar în căpâţaue de 3 klg. cor. Iv 8 tti. per I kig. Za- har în căpăţmi cântai tt cor, T28 fii. per Ikig. Zihar cubic încutu cor. 130 fii. per 1 k*g. Zâhar cubic cântărit cor. 133 di. per 1 k g. Zâhar pisat In cuttl 130 fii. p r 1 kig. Zâhar pisat cântărit cor. 133 fi!, per 1 kig. Zâhar cristalizat cor. 1*27 fii. per 1 klg.

Magis rjtal orăşenesc.—x—

întrebuinţarea cărticelei pentru făină şi pftne. Dela (Magistratul oraşu­lui primim spre publicare următorul avertisment: S’a făcut Încercarea, ca cărticelele să se libareze deodată pen­tru doui săptămâni şi s’au luat In ve­dere mai târziu să se dea regulat pentru 4 săptămâni. Dar până ce nici nu se ivise a doua săptămână, se pre- sentară un număr de femei destul de însemnat, cari cereau cărticele nouă pentrucă cantitatea de făină şi de pâne prevăzută în cele două cărticele pe 2 săptămâni o-ar fi întrebuinţat deja. A- ceasta numai astfel s’a putut Întâmpla, eă mai iu seamă brutarii au vândut pâne fără considerare că foaia pentiu care săptămână suni; foaia de altmin­trelea sa poate cuuoaşte la prima ve­dere ş< de pe coloarea, ta c^re e tipă­rită; trecerea cu vederea a acestor îm­prejurări nu e permisă nici intr’un caz. Magistratul va cere pedepsirea bruta­rilor, a precupeţllor şl a cârciuinarilor ete. sari vând pine după astfel de căr­ticele (cupoane) csrl nu servesc pentru săptămâna respectiva. Pentru aceste transgresiuni poliţieneşti se aplică &- fără de pedeapsa in bani, şi pedeapsa cu arest. Vâasarea după ţeduti pen ru f&fnă, şi pâne se va supraveghia prin esmişii Magistratului. Sub astfel de împrejurări e pentru Magistrat impo­sibil, ca să extrădeze cărticele pentru făină şi pâne deodată pentru mai multe săptămâni,

—x—

Pentru Orfelinatulromânesc din Sibiin.

Transp. din n-ru! 36 al »Gaz.« 2363 c. 40 f.D-l major Vasile Lite­

rat şl soţi * Teodora Literat,B r a ş e v ..................................20 »

D-na M iri na Neguţ, Bra­şov .......................................... 5 *

La olaltă...................... 2388 c. 40f,

Poşta Redacţiuniî.D-nei I l a r ia d. C. Vă rugăm pentru

adresa esactâ a D-voasOră, ca să vă piUea trimete cărţile comandate

TU;, a .itarasist»! : Branlgce dl Cbsip.? fe«s U rc«

â la ta şii îşi pot procura albitiri da earnă de lână curată, «uinbac, m ătase, Veste de lână, iiraasi8 T J3 C liie ;a puipiare, ciiga-

toare şi ca preţuri convenabil© din de* positui i\ Fabrici d8 im p h titş i tri* cotaj.

| G eorge Foith Bt €om.[ 3—5_______ Strada Porţi 24.

WOGBAFIâ k MITRISIANO’ BRAtilBOK $k COMP. BRAŞOV