Spondiloza cervicala

Popescu Andreea-Maria Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea Kinetoterapie Grupa 313

Spondiloza cervicala este o afectiune degenerativa a coloanei vertebrale, localizata la nivelul vertebrelor cervicale si a discurilor intervertebrale (apare in urma uzurii acestora). Proliferarea anormala a tesutului osos poate duce la cresterea presiunii exercitate asupra nervilor spinali. Afectiunea apare in general la persoanele cu varsta inaintata (peste 45 ani) si evolueaza in timp. Spondiloza afecteaza ambele sexe in mod egal (din punt de vedere statistic), dar la barbati se manifesta mai devreme decat la femei. Spondiloza cervicala se manifesta prin rigiditatea zonei cervicale insotita de dureri in zona cefei, slabiciune, furnicaturi, amorteli pe membrele superioare, arsuri, senzatie de curent electric n zona cefei, a umerilor si a membrelor superioare, dureri de cap care pornesc din zona cefei si ajung spre partea frontala a capului, stari depressive. Afectiunea este "repartizata" pe intreaga coloana de sus pana jos, fiind cel mai intalnita in regiunea lombara si cervicala, afectand mai putin regiunea toracala. Se manifesta prin depuneri de calciu in jurul articulatiilor sau la nivelul marginilor platourilor discale. Depunerile acestea produc niste formatiuni cunoscute in medicina sub numele de "ciocuri de papagal. Multi cercetatori considera ca principala cauza a spondilozei cervicale este imbatraniriea tesutului. Cu toate acestea, nu trebuie marginalizate urmatoarele cauze : adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei cervicale (statul prelungit in fata calculatorului sau la birou); scaderea tonusului muscular, fapt datorat adesea sedentarismului; anomalii congenitale; traumatisme; Persoanele in varsta sunt expuse la reumatisme degenerative datorita intreruperii activitatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si diminuarii considerabile a activitatii aparatului locomotor. In aceste cazuri se produc scaderi ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, muschii isi pierd functiile, apar modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale suprafetelor osoase ale unei articulatii, provocand tulburari in nutritia articulara si modificari biochimice la nivelul cartilajelor articulare. Inainte de inceperea programului de gimnastica medicala se poate face un masaj sau automasaj cu efect calmant la nivelul cefei si chiar pe omoplati si umeri. In situatia de rigiditate cervicala se fac miscari care sa mareasca mobilitatea la acest nivel, sa activeze circulatia locala si sa elimine produsul de uzura. Daca coloana cervicala este destul de mobila, se fac

exercitii pentru intarirea musculaturii, in vederea cresterii stabilitatii ei. Programul de gimnastica medicala se practica zilnic, de regula dimineata la desteptare, sub forma de gimnastica de inviorare si dureaza 15-20 de minute. La nevoie se mai poate repeta in timpul zilei.

Inainte de a incepe exercitiile care sa mobilizeze segmentul cervical este bine sa se faca cateva miscari cu membrele si trunchiul pentru a incalzi organismul si a face ca miscarile cervicale sa fie mai usor suportate. Exercitiile se fac din pozitiile stand, sezand pe genunchi si culcat. In regiunea cervicala se pot efectua miscarile de flexie, extensie, indoiri, rasuciri si rotari ale capului si gatului, in ritm lent. Obiectivele urmarite prin gimnastica medicala sunt:

tonifierea musculaturii cervicale, combaterea dezechilibrului static postural, dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale la nivelul acestei regiuni.

Exemple de exercitii : I din pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol : Ex. 1 ducerea barbiei in piept , fara ridicare capului de pe sol ( impingerea barbiei in sus ) de 10 ori;

Ex. 2 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi urechea de umar de 10 ori; Ex. 3 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga de 10 ori ( miscarea se realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt ); II din pozitia decubit ventral ( culcat pe abdomen ) mainile incrucisate sub barbie:

Ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini de 10 ori ; Ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept de 10 ori;

Ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu dubla barbie de 10 ori; III din pozitia decubit lateral:

Ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar de 8 ori ; Ex. 2 capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos de 8 ori;

* aceste exercitii se executa pe partea dreapta si pe partea stanga IV exercitii de gimnastica medicala corectiva:

Ex. 1 mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor 5 m;

Ex. 2 cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi 10m; Ex. 3 din mers , executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral de 10 ori pe distanta de 8 10 m; Ex. 4 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus , cu arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) de 10 ori ; Ex. 5 bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40 50, cu arcuire si capul sus revenire de 10 ori; V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ): Ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea inainte si intinderea coatelor de 10 ori;

Ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi revenire de 10 ori ( capul sus ); Ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire de 10 ori, (se repeta cu membrele de cealalta parte ) capul sus; Ex. 4 mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte de 10 ori. Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia spatelui, care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi.