Spondiloza Proiect Fundeni

8/13/2019 Spondiloza Proiect Fundeni

1/18

- 2 -

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

TEMA PROIECT

TRATAMENTUL RECUPERATOR IN

SPONDILOZA CERVICALA

2013


2/18

- 3 -

CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................................................... 4

CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE...............................6

1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase.............................................6

1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale...............................................8

1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale.................................................14

1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale................................................16

CAPITOLUL 2 SPONDILOZA CERVICALA...................................................... ........................20

2.1 Definirea spondilozei cervicale.............................................................................20

2.2 Etiopatogenia spondilozei cervicale......................................................................21

2.3 Simptomatologia si diagnosticul spondilozei cervicale........................................25

2.3.1 Istoricul bolii..........................................................................................25

2.3.2 Examenul clinic.....................................................................................25

2.3.3 Investigatii paraclinice...........................................................................27

2.3.4 Diagnosticul spondilozei cervicale....................................................... 28

2.3.5 Evolutia bolii - complicatii.....................................................................29

2.4 Profilaxia spondilozei cervicale.............................................................................31

2.5 Tratamentul spondilozei cervicale.........................................................................322.5.1 Tratamentul medicamentos.....................................................................32

2.5.2 Tratamentul igienico-dietetic..................................................................33

2.5.3 Tratamentul chirurgical...........................................................................33

CAPITOLUL 3 TRATAMENTUL BALNEO-FIZIO-KINETO.....................................................35

3.1 Tratamentul prin hidrotermoterapie (tehnica, efecte)............................................35

3.2 Tratamentul prin electroterapie..............................................................................37

3.3 Tratamentul prin masaj..........................................................................................41

3.4 - Tratamentul prin medicina traditionala..................................................................45

3.5 Curele balneare......................................................................................................45

3.6 Terapia ocupationala.............................................................................................47

3.7 Kinetoterapia.........................................................................................................48

CAPITOLUL 4 STUDII DE CAZ...................................................................................................54

CAPITOLUL 5 CONCLUZII..........................................................................................................

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................


3/18

- 4 -

ARGUMENT

In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor populatiei si

asistentei medicale. Am putea afirma ca spondilozaeste considerata destul de importanta in patologia

reumatismala si constituie o preocupare in randul populatiei cu varsta de peste 40 de ani.

Desi spondiloza cervicala nu pune viata individului in pericol, aceasta este printre maladiile care

preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane.

Aparitia acestei boli nu este de data recenta. Spondiloza a existat in toate epocile si a interesat

ca si astazi populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in aceea ca omul contemporan a

carui durata medie de viata trece peste 70 de ani intampina dificultatile si disconfortul articular pe o

perioada mai lunga de timp. Astazi s-a creat o stare de deruta si alarma in jurul reumatismelor

degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si prevenirea

acestor boli, iar pe de alta parte de exagerarea simptomelor si gresita interpretare a examenelor

medicale si in special a celui radiologic.

Alterarea, intr-o masura mai mica sau mai mare, a capacitatii de performare a activitatilor vietii

zilnice reprezinta conceptul de boala. Actul terapeutic are tocmai rolul de a readuce organismul uman la

statusul care sa permita efectuarea activitatilor cotidiene intr-o maniera cat mai obisnuita, mai normala.

Pe aceste considerente am ales ca tema pentru proiectul examenului de absolvire "Tratamentul

recuperator in spondiloza cervicala", motivata fiind de faptul ca un element important al actului

terapeutic il reprezinta si recuperarea medicala, ce se adreseaza tuturor categoriilor de patologie ce

afecteaza organismul uman la toate cele trei nivele. Ea se aplica in scop:

1. terapeutic, de combatere a deficitului existent si de readucere a statusului pacientului la

un nivel cat mai apropiat, ideal identic, cu cel premergator bolii;

2. profilactic la trei nivele:

profilaxie primara: de pevenire a decompensarii organismului in anumite situatii

previzibile, cele mai cunoscute fiind sindroamele de dezadaptare, de deconditionare (sedentarism,

obezitate, scaderea capacitatii de termoreglare la rece)

profilaxie secundara: prevenirea aparaitiei unei recidive a bolii de baza

profilaxie tertiara: in cazul existentei unui deficit permanent se combate agravarea

acestuia si se incearca mentinerea sa la un nivel cat mai acceptabil si se previne efectul negativ al

acestuia asupra altor sisteme si organe sau functii ale organismului


4/18

- 5 -


5/18

- 6 -

CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase

Coloana vetebrala este o lunga coloana mediana si posterioara numita si rahis, formata din

suprapunerea celor 33-34 piese osoase - vertebrele. Urmarite de sus in jos, vertebrele corespund:

gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului. Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate de la

regiunea respectiva:

vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7 si se noteaza de la C1 la C7-

coloana cervicala.

vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12, se noteaza de la T1-T12 si

formeaza coloana toracala.

vertebrele lombarecorespund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului) sunt in

numar de 5, se noteaza de la L1 la L5 si formeaza coloana lombara.

Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si independente, ele se mai

numesc si vertebre adevarate.

vertebrele sacrale sunt in numar de 5 si vertebrele coccigiene sunt in numar de 4-5 si

corespund pelvisului. Ele se sudeaza dand nastere la 2 oase: sacrul si coccigele, fiind oase sudate intre

ele se mai numesc si vertebre false.


6/18

- 7 -

In medie lungimea coloanei vertebrale este de 73 cm la barbat si de 63 cm la femeie,

reprezentand aproximativ 40% din lungimea totala a corpului.

Latimea maxima a coloanei vertebrale este baza sacrului unde masoara

11 cm. De aici merge descrescand atat in jos cat si in sus.

Coloana vertebrala nu este rectilinie, prezinta doua feluri de curburi in

plan sagital si in plan frontal. Curburile in plan sagital sunt orientate fie cu

convexitatea inainte si se numesc lordoze, fie cu convexitatea inapoi si se

numesc cifoze.

La coloana vertebrala aceste curburi sunt in numar de patru :

a) curbura cervicala cu convexitate inainte

b) curbura toracala cu convexitate inapoi

c) curbura lombara cu convexitate inainte

d) curbura sacrococcigiana cu convexitate inapoi.

Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara, una posterioara si doua fete

laterale:

fata anteri oara este formata de o coloana cilindrica rezultata din

suprapunerea corpurilor vertebrelor;

fata posteri oara prezinta pe linia mediana procesele spinoase care

formeaza creasta spinala.

fetele laterale prezinta varful proceselor transversale, pediculii

vertebrali, gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor vertebrali. Varful procesului

transversal al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian.

Canalul vertebral este format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua in sus cu

cavitatea neurocraniului, iar in jos se deschide prin hiatul sacral si urmareste toate inflexiunile

coloanei vertebrale.

Diametrele canalului vertebral variaza: sunt mai mari in regiunea cervicala si lombara in raport

cu mobilitatea coloanei vertebrale, in regiunea toracala, unde mobilitatea coloanei este mai redusa,

diametrele canalului vertebral sunt mai mici.

Coloana vertebrala caracterizeaza vertebrele si indeplineste 3 functii:

Protecti a maduvei .

In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Este evident rolul protector

al coloanei vertebrale, formata anterior de catre puternicele corpuri vertebrale, iar posterior de arcurile

vertebrale suprapuse.


7/18

- 8 -

In unele cazuri, fracturile coloanei vertebrale pot interesa maduva sau/si meningele.

Rolul static.

In ortostatism coloana vertebrala reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele

superioare, ea trasmite apoi greutatea la pelvis si la membrele inferioare.

Coloana prezinta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Aceste

curburi patologice pot fi ereditare sau dobandite.

Rolul biomecanic.

Coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie acestora corpul are o

mare mobilitate.

Articulatia corpilor vertebrali

a) suprafetele articulare sunt date de fetele superioara si

inferioara, usor concave ale corpilor vertebrali.Intre aceste suprafete

osoase se regasescdiscurile intervertebrale.

b) discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-

cartilaginoase alcatuite dintr-o portiune fibroasa periferica (inelul

fibros) si o portiune centrala (nucleul pulpos). Rezistenta inelului

fibros creste spre periferie.

Inelul fibros este format din lame de fibre conjuctive care se

insera profund pe zona compacta osoasa.

Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi

diminueaza fluiditatea in raport direct cu compresiunea ce se exercita asupra lui.

1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale

Segmentul cervical este format din 7 vertebre.

Coloana cervicala este alcatuita din doua parti distincte din punct de vedere anatomic si

functional: COLOANA CERVICALA SUPERIOARA care

cuprinde segmentele OCCIPUT, C1, C2.

COLOANA CERVICALA INFERIOARA care

este cuprinsa intre fata inferioara a axisului si fata superioara a

primei vertebre toracale.

COLOANA

CERVICALA SUPERIOARA (1):


8/18

- 9 -

- articulatia atlanto-occipitala

este o diartroza bicondiliana.

Suprafetele articulare sunt, cei doi

condili occipitali pe de-o parte,

care privesc in jos, inainte si in

afara si au o forma convexa si pe

de alta parte, cele doua cavitati

glenoide ale atlasului, care privesc

in sus, inainte si inauntru si au

forma concava. Suprafetele

articulare sunt acoperite de un strat

subtire de cartilaj hialin si sunt

unite intre ele printr-o capsula, intarita de doua ligamente, anterior si posterior.

-articulatia atlas axis.

COLOANA CERVICALA INFERIOARA (2):

1 ligamentul longitudinal anterior

2 ligamentul longitudinal posterior

3 ligamentul fetelor articulare

4 ligamentul interspinos

5 ligamentul supraspinos

MUSCULATURA COLOANEI

CERVICALE SUPERIOARE:

FATA POSTERIOARA:

1 muschiul marele drept posterior al capului

2 muschiul micul drept posterior al capului

3 muschiul oblic inferior al capului

4 muschiul oblic superior al capului

5 muschiul spinal, partea cervicala


9/18

- 10 -

FATA ANTERIOARA:

1 muschiul marele drept anterior

2 muschiul micul drept anterior

3 muschiul drept lateral.

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE

INFERIOARE:

MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN:

1 cleidomastoidian

2 cleidooccipital

3 sternooccipital

4 sternomastoidian

Sternocleidomastoidianul este situat pe fata laterala a

gatului, pe sub muschiul pielos al gatului si indreptat de sus in

jos, dinapoi inainte si din afara inauntru. Proximal se insera peapofiza mastoida a osului temporal, iar cel distal se insera prin

doua capete: capatul sternal si capatul clavicular .

Acest muschi flecteaza capul pe coloana, il inclina

lateral de partea lui si il roteaza indreptand barbia in partea

opusa.

MUSCHIUL TRAPEZ (FASCICULUL SUPERIOR) are origine pe de-o parte, pe

protuberanta occipitala externa si pe treimea interna a liniei curbe occipitale superioare, iar pe de alta

parte pe partea superioara a ligamentului occipital posterior.


10/18

- 11 -

- are insertie pe marginea

posterioara a treimii externe

a claviculei.

- este un muschi ridicator al

umarului; inclina capul in

lateral (cand actioneaza

homolateral) si roteste

capul (cand actioneaza

heterolateral).

MUSCHIUL LUNG AL GATULUI-este situat anterior de vertebrele cervicale si e alcatuit din

trei fascicule:

- un fascicul longitudinal ce se intinde de la

corpurile C2-T3pana la apofizele transversale C4-C7;

- unfascicul oblic superiorce se intinde de la arcul

anterior a1 atlasului pana la apofizele transversale C3-C6;

- un fascicul oblic inferior ce se intinde de la

corpurile TI-T3 pina la apofizele transversale C5-C7.

- actiune - in cazul actiunii bilaterale,

acest muschi redreseaza lordoza cervicala si

determina flexia coloanei cervicale ;

- in cazul actiunii unilaterale,

determia inclinarea laterala si flexia coloanei

cervicale.


11/18

- 12 -

NR

CRTMUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE

A B C D E

1SEMISPINALUL

CAPULUI

- pe vertebrele cervicale si

primele dorsale (apofizeletransverse articulare si

spinoase)

- pe occiput si mastoid

- pe apofizele vertebrelorcervicale

- EXTENSORI ai gatului

- ROTATORI (candactioneaza heterolateral)

2SPLENIUL

CAPULUI


primele dorsale (apofizele

transverse articulare si

spinoase)


- pe apofizele vertebrelor

cervicale


- ROTATORI (cand

actioneaza heterolateral)

3SPLENIUL

GATULUI


primele dorsale (apofizele

transverse articulare sispinoase)


- pe apofizele vertebrelor

cervicale


- ROTATORI (cand

actioneaza heterolateral)

4RIDICATORUL

SCAPULEI

- pe tuberculul posterior al

apofizelor transversecervicale de la C1-C4

- pe unghiul superointern

scapular (margine posterioara)

- RIDICATOR al

omoplatului

5 ROMBOIDUL

- pe apofizele spinoase ale

ultimelor 2 vertebre

cervicale si primelor 4

vertebre toracale

- pe marginea vertebrelor

scapulei

- ADDUCTOR si

RIDICATOR al umarului

- ROTESTE scapula in jurul

unghiului lateral

6

SEMISPINALUL

PARTEA

CERVICALA

- pe apofizele transverse,

sar peste 4 vertebre

- pe apofiza spinoasa a

vertebrei a 5 a si a 6 a de

deasupra

7LONGISSIM

CERVICAL

- pe apofizele transverse

ale primelor 4 vertebre

toracale

- pe tuberculii posteriori ai

apofizelor transverse cervicale

a 7 a a 3 a

8LONGISSIM AL

CAPULUI


ale primelor 3 vertebre

toracale si ultimele

cervicale

- pe apofiza mastoida a

temporalului

9ROTATORUL

CAPULUI

- pe apofizele tansverse si

spinoase ale vertebrelor

- pe apofiza spinoasa si lama

arcului vertebral imediat

superioare

10SCALENUL

ANTERIOR


ale vertebrelor cervicale

(tuberculii anteriori)

- pe prima si a doua coasta

-la baza gatului, printre

scalenul anterior si mijlociu

trec artera subclavie si

plexul brahial

- FLEXEAZA capul (cand

se contracta intr-o singura

parte)- Maresc rigiditatea coloanei

cervicale (cand iau punct fix

pe apofizele transversecervicale)

11

DREPT

ANTERIOR AL

CAPULUI

- pe atlas si occipital - pe procesul bazilar al

occipitalului

- FLEXOR al capului

- FLEXOR al coloanei

cervicale (lungul gatului)

12LUNG AL

CAPULUI


ale vertebrelor cervicale

- pe fata inferioara a portiunii

bazilare a occipitalului

- FLEXOR al capului


cervicale (lungul gatului)

13LUNG AL

GATULUI

- pe vertebrele toracale

superioare si vertebrele

cervicale

- fata inferioara a portiunii

bazilare a occipitalului

- FLEXOR al capului


cervicale


12/18

- 13 -

MUSCHIUL SCALEN ANTERIOR


13/18

- 14 -

1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale

Miscarile coloanei vertebrale cervicale indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe in

care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale

corpurilor vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul articulatiilor.

Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor si articulatiile intervertebrale si de gradul de

compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este compus discul.

Stim ca nucleul pulpos, prin tensiunea lichidului care se afla intre elementele sale componente,

are propietatea de a fi elastic.

Datorita acestei propietati sunt posibile miscarile coloanei si sunt inlaturate efectele daunatoare

ale presiunilor excesive sau ale socurilor de rahis. Intr-o atitudine de flexie fortata, are loc o apropiere a

corpurilor vertebrale in partea lor anterioara prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui

anterioara si prin impingerea usoara a nucleului pulpos posterior. In extensie, lucrurile se petrec invers.

Miscarile sunt posibile prin rolul integral pe care-l joaca discul intervertebral care formeaza un organunitar.


14/18

- 15 -

MISCARI POSIBILE LA NIVELUL COLOANEI CERVICALE:

A FLEXIE CERVICALA

B EXTENSIE CERVICALA

C INCLINARE LATERALA DRAPTA

D INCLINARE LATERALA STANGA

E ROTATIE CERVICALA DREAPTA

F ROTATIE CERVICALA STANGA

Miscarile se evalueaza pornind de la "pozitia zero". In pozitie "asezat" se obtine o evaluare

corecta a miscarilor de inflexiune laterala si rotatie, astfel reusind sa obtinem o fixare relativa a

scheletului pelvin.

FLEXIA este miscarea care determina curbura concava a trunchiului in sens ventral; rahisul

cervical devine rectiliniu sau usor concav inainte. Miscarea test pentru FLEXIA CERVICALA:

trunchiul ramane fixat, mentonul se apropie de stern, cu care poate veni in contact fara sa deschida gura.

Reperul pentru masurarea amplitudinii este planul masticator (suprafata de contact dintre cele doua

arcade dentare) care se proiecteaza la exterior pe linia care uneste coltul gurii cu lobul urechii.

Amplitudineamiscarii este de 30-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale.

EXTENSIA este miscarea inversa flexiei, care curbeaza coloana pe fata sa dorsala, prin

accentuarea lordozei cervicale.Miscarea testpentru EXTENSIA CERVICALA: trunchiul ramane fixat,

coborand pe linia comisura bucala-lobul urechii. Amplitudinea masurata este de 30-45, din care 20

sunt date de articulatiile suboccipitale. Se poate aprecia alungirea distantei menton-stern.


15/18

- 16 -

INCLINATIILE LATERALE (inflexiunile) sunt miscarile care curbeaza rahisul de o parte;

se apreciaza cel mai adesea din fata; se masoara prin unghiul dintre linia sprancenelor si linia umerilor.

Amplitudineamasurata este de 40-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale.

ROTATIA este miscarea de torsiune a rahisului in jurul axei sale longitudinale, aducand

privirea in lateral, de partea in care se face rotatia. Pentru a aprecia corect aceasta miscare, evaluarea

trebuie sa se faca vertical de sus, subiectul fiind asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixand bazinul si

genunchii. Planul de referinta este planul frontal, trecand prin vertex. In ceea ce priveste rahisul cervical

se poate masura unghiul format de planul frontal si planul care trece prin cele doua conducte auditive.

Rotatia proprie a rahisului cervical este de 45-60, din care 30 sunt date de articulatiile suboccipitale.

1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale

FLEXIA GATULUI

ELEMENTELE MISCARII:

Amplitudinea de miscare:

Coloana cervicala se flecteaza putin deasupra nivelului de disparitie a convexitatii. Cea mai mare parte

a rniscarii se produce la nivelul articulatiei atlantooccipitale.

Factorii care limiteazii miscarea:

1. tensiunea ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentului galben si a ligamentelor

interspinoase supraspinoase;

2. tensiunea muschilor posteriori ai cefei;

3. contactul marginilor inferioare ale corpilor vertebrali in fata cu fata superioara a corpilor vertebrali

subiacenti;

4. compresiunea fibrocartilajelor in fata.

Muschii principali:

sternodeidomastoidianul

Muschi accesori:

marele drept anterior;

lungul gatului;

scalenul anterior;

scalenul mijlociu;

scalenul posterior;

micul drept anterior; grupa subhioidienilor.


16/18

- 17 -

EVALUAREA MISCARII:

Forta (5) si (4)

Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala pe toata

amplitudinea de micare; rezislenta se aplica pe frunte,

Daca exista o diferenta de forta musculara intre cei doi sternocleidomastoidieni, se pot evalua separat

prin rotatia capului de-o parte si flexia gatului.

Forta (3)

Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala :

a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);

b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).

Forta (1)

Se palpeaza muschii sternocleidomastoidieni de fiecare parte a gatului cand subiectul incearca saflecteze gatul.


17/18

- 18 -

EXTENSIA GATULUI

ELEMENTELE MISCARII:

Amplitudinea de miscare:

Extensia coloanei cervicale pana cand capul vine in contact cu muschii posteriori a partii superioare a

trunchiului.

Factorii care limiteazii miscarea:

1. tensiunea ligamentului vertebral comun anterior;

2. tensiunea muschilor, anteriori ai gatului;

3. apropierea apofizelor spinoase.

Fixarea miscarii:

- contractia extensorilor spinali ai toracelui si coboratorii omoplatului si claviculei;

- greutatea trunchiului si a membrelor inferioare.

Muschii principali:

trapezul (fascicolul superior);

marele complex;

splenius al capului;

splenius al gatului;

muschii spinali;

micul complex;

transversul gatului;

spinalul capului;

spinalul gatului;

digastricul nucal.

Muschii accesori:

transversul spinal;

marele si micul oblic al capului;

angularul (ridicatorul) omoplatului;

marele si micul drept posterior.


18/18

19

EVALUAREA MISCARII:

Forta (5) si (4)

Decubit ventral, gatul in flexie; partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde

coloana cervicala pe toata amplitudinea de miscare; rezistenta se aplica pe regiunea occipitala.

Forta (3)

Decubit ventral, gatul in flexie partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde

coloana cervicala:

a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);

b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).

Forta (1)

Decubit ventral, se poate observa o schita de miscare sau se palpeaza muschii regiunii posterioare agatului (se poate face testul cu capul sprijinit pe masa).

Spondiloza Proiect Fundeni

Documents

Transcript of Spondiloza Proiect Fundeni