Spiritul de intreprinzator

2
Marin Diana, Grupa 146 4.4. Spiritul de intreprinzator amplificat peste ocean B. 1. Intreprenoriatul apare ca un concept nou , interesant pentru unii, enigmatic pentru altii. Comunismul a intrerupt o evolutie « naturala », reluata in 1990. Dupa 1989, dorinta de a poseda s-a raspandit in toata populatia , aducad vise frumoase castigatorilor si cosmaruri pierzatorilor. In perioada pre si post revolutionara, mediul de afaceri este caracterizat de faptul ca sistemul de valori nu le permitea indivizilor sa-si valorifice potentialul intelectual si managerial, indivizii preferand sa puna ei insisi bazele unei firme care sa fie in concordanta cu propriile aspiratii. Deveneau asadar intreprinzatori, asumandu-si responsabilitati si riscuri adiacente. Este cazul si protagonistului nostru Mihaita Bejinariu, care incearca in acea perioada o astfel de practica. Inainte de 1989 marfurile de export intrau mult mai greu pe piata romaneasca datorita legilor aspre si a faptului ca tot comertul era controlat de stat. Pe atunci putem afirma ca exista o structura colectiva de constrangere, nu de oportunitati. Chiar si in perioada post revolutionara se confrunta cu o natiune in plin elan, dar inca fragila. Se observa totusi o imbunatatire a comertului exterior, regimului taxelor si impozitelor, eliminarea discriminarilor fata de companiile straine, atitudine din ce in ce mai favorabila fata de mediul de investitii, eterna coruptie considerata inca excesiva. 2.

Transcript of Spiritul de intreprinzator

Page 1: Spiritul de intreprinzator

Marin Diana, Grupa 146

4.4. Spiritul de intreprinzator amplificat peste ocean

B. 1. Intreprenoriatul apare ca un concept nou , interesant pentru unii, enigmatic pentru altii. Comunismul a intrerupt o evolutie « naturala », reluata in 1990. Dupa 1989, dorinta de a poseda s-a raspandit in toata populatia , aducad vise frumoase castigatorilor si cosmaruri pierzatorilor. In perioada pre si post revolutionara, mediul de afaceri este caracterizat de faptul ca sistemul de valori nu le permitea indivizilor sa-si valorifice potentialul intelectual si managerial, indivizii preferand sa puna ei insisi bazele unei firme care sa fie in concordanta cu propriile aspiratii. Deveneau asadar intreprinzatori, asumandu-si responsabilitati si riscuri adiacente. Este cazul si protagonistului nostru Mihaita Bejinariu, care incearca in acea perioada o astfel de practica. Inainte de 1989 marfurile de export intrau mult mai greu pe piata romaneasca datorita legilor aspre si a faptului ca tot comertul era controlat de stat. Pe atunci putem afirma ca exista o structura colectiva de constrangere, nu de oportunitati. Chiar si in perioada post revolutionara se confrunta cu o natiune in plin elan, dar inca fragila. Se observa totusi o imbunatatire a comertului exterior, regimului taxelor si impozitelor, eliminarea discriminarilor fata de companiile straine, atitudine din ce in ce mai favorabila fata de mediul de investitii, eterna coruptie considerata inca excesiva.

2. Barierele cu care se confrunta Mihaita Bejinariu la intoarcerea in tara sunt de restrictionare in sectorul profesiilor liberare, bariere birocratice si protectioniste. Dupa anii 1989, Romania cunoaste un progres insa unul lent din punct de vedere al mentalitatii oamenilor ramasi marcati de doctrina comunista, care se mai aflau inca in pozitii strategice. Romania era in perioada de tranzitie. Mihaita Bejinariu este considerat in felul acesta un intrus, in randul déjà formatelor bresle.

3. Aceste limitari la intrarea pe o anumita piata erau forme ale abuzului de pozitie dominanta, o practica anticoncurentiala. In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate , insa existenta acelei « firme mari », monopol, facea sa fie singura care oferea servicii pe piata fara alti concurenti. In plus nu erau atat de deschisi strainilor, contactului cu exteriorul si mentalitatea de acolo