EXTRAS DIN LEGEA NR. 241/2005

CAP. 2. Infracţiuni ART. 3 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă,

documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control. ART. 4 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente

documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie. ART. 5 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în

condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. ART. 6*) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă,

a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. *) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 363/2015, a constatat că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 sunt neconstituţionale.

ART. 7 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi deţinerea sau punerea în circulaţie, fără

drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. (2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în

circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. ART. 8 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către

contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte. ART. 9*) (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte

săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a

veniturilor realizate; c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni

fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace

de stocare a datelor; e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la

sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile

Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală. (2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a

pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani. (3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a

pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani. *) A se vedea Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2008 asupra recursului în interesul legii cu privire la încadrarea juridică a faptei de

efectuare a unor înregistrări inexacte sau de a omite înregistrările în contabilitate, respectiv, la raportul dintre infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 şi aceea de fals intelectual prevăzută la art. 43 din Legea nr. 82/1991.

CAP. 3. Cauze de reducere a pedepselor, interdicţii şi decăderi ART. 10 (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul

termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretenţiile părţii civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. (2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani

de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1). ART. 11 În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. ART. 12 Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali ai societăţii comerciale, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi,

persoanele care au fost condamnate pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

Infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

- I. -

1

SPEŢE

1. Într-o speță, organul de control fiscal a dispus refacerea unor documente de evidență contabilă, ca urmare a consttaării faptului că un contribuabil persoană fizică nu a putut prezenta documentele de evidență contabilă, deoarece o parte fuseseră distruse într-un incendiu (conform unui proces-verbal încheiat de pompieri), iar altă parte au fost pierdute cu ocazia mutării contribuabillului într-un al alt sediu.

Prin actul de control, organul de inspecție a dispus măsura refacerii documentelor, stabilind în sarcina contribuabilului îndeplinirea acestei obligații în conformitate cu dispozițiile legale.

Dând curs solicitării organelor de control, contribuabilul a dispus contabilului, pe care l-a angajat pe baza unui contract de prestării servicii de contabilitate, să refacă documentele menționate în actul de inspecție fiscală.

Contabilul a refăcut numai documentele de evidență contabilă distruse în incendiu, iar pe cele pierdute cu prilejul schimbării sediului nu le-a refăcut, motivând că nu are timp.

Arătați motivat dacă persoanele menționate în speță – contribuabilul și contabilul – răspund sau nu penal pentru nerefacerea documentelor de evidență contabilă.

2. În fapt, prin plângerea penală din 29 iulie 2008, Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Fizice din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Craiova a sesizat faptul că avocata P.D., ca reprezentantă a contribuabilului „Cabinet de Avocatură P.D.", nu a înregistrat în registrul jurnal de încasări şi plăţi, venituri în sumă de 2.600 lei în anul 2005 şi în sumă de 5.210 lei în anul 2007, încălcând astfel prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi s-ar fi sustras de la efectuarea inspecţiei fiscale pentru anii 2003 şi 2004, prin refuzul nejustificat de a prezenta organelor fiscale competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul verificărilor financiare, faptă prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005.

S-a arătat că făptuitoarea ar fi refuzat să prezinte două chitanţiere achiziţionate la 10 ianuarie 2005 şi 18 martie 2006, faptă prevăzută, de asemenea, de art. 4 din Legea nr. 241/2005.

În cauză, s-a dovedit că somaţiile către contribuabil în vederea efectuării controlului fiscal au fost primite fie în ziua controlului, fie ulterior (ICCJ, decizia 378/2010, www.scj.ro).

Arătați motivat dacă somația îndeplinește cerința textului incriminator (art. 4 din Legea nr. 241/2005) în cazul în care este primită în ziua efectuării controlului.

3. Examinând condiţiile de incriminare și sancţionare prevăzute în art. 9 din Lg. 87/1994 republicată comparativ cu cele instituite de art. 4 din Legea nr. 241/2005, instanţa a constatat ca acest din urma text este mai favorabil inculpatului. Astfel, prevederile art. 4 din Legea nr. 241/2005 instituie noi condiţii de incriminare, respectiv ca refuzul de a prezenta documentele contabile să fie nejustificat și în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

În cadrul raportului de inspecţie fiscală întocmit în data de 28.11.2005 (fila 118 dosar parchet) se menţionează faptul că administratorului societăţii SC M. SRL i-au fost adresate invitaţii conform art. 49 din O.G. nr. 92/2003, însă acestea au fost returnate de către poștă, cu menţiunea „destinatar mutat”, contribuabilul fiiind plecat temporar din țară (C.A. Bacău, dec. pen. nr. 332/2009, Jurindex).

Arătați motivat dacă, în speță, sunt sau nu întrunite condițiile de existență a infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr. 241/2005.

4. În speță, inspectorii din cadrul D.G.F.P. Hunedoara au demarat o inspecţie fiscală cu privire la modul de evidenţă, de calcul şi de declarare a obligaţiilor datorate bugetului general consolidat al statului la Cabinetul Individual de Avocatură A.D.D., pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2009, avizul de inspecţie fiscal fiind comunicat cabinetului prin înmânare directă la data de 21 septembrie 2010.

2

Ulterior, au fost expediate prin poştă invitaţiile din 27 octombrie 2010 şi 17 noiembrie 2010, însă până la data de 21 decembrie 2010 intimatul nu a prezentat evidenţa financiar contabilă, motiv pentru care D.G.F.P. Hunedoara a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit declaraţiilor intimatului, s-a reţinut că, la momentul când s-a prezentat la organul fiscal, le-a comunicat acestora că o parte a documentelor fiscale se află la contabila societăţii, care s-a căsătorit şi s-a mutat la Bucureşti şi că, întrucât o perioadă de timp şi-a desfăşurat activitatea la alt sediu din municipiul Deva, cu ocazia mutării a rătăcit o parte din acte.

Numita G. (M.) Simona a confirmat susţinerile intimatului în sensul că a primit de la acesta pentru calculul impozitului registrul de încasări şi plăţi prin luna iunie şi l-a returnat doar între Crăciun şi Anul Nou, întrucât s-a căsătorit şi s-a mutat la Bucureşti.

Având în vedere cele două declaraţii, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr. 241/2005 (ICCJ, decizia nr. 2021/2012).

Arătați motivat dacă soluția procurorului este sau nu legală.

3