Speţe:1. Prin contestaţia la executare formulată la judecătoria P., reclamantul

debitor arată că bunurile sale nu puteau fi urmărite în temeiul art. 727 NCPC, care exclude de la executare bunurile care servesc la exercitarea profesiei sale.

Organul de executare fiscal arată că în materie se aplică prevederile speciale ale Codului de procedură fiscală – art. 154 alin. (3), care prevede limita în care poate fi urmărită suprafaţa locuibilă, iar nu NCPC, care cuprinde dispoziţii cu caracter general.

Formulaţi concluzii în contestaţia la executare, pentru reclamant şi pentru organul fiscal. [art. 154 alin. (3) C. pr. fisc. – „În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare”].

2. Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei P., reclamantul creditor a solicitat ca, în temeiul art. 189 şi urm. NCPC, pârâtul să fie obligat la plata despăgubirii în valoare de 90.000 lei determinată de nerespectarea dispoziţiilor executorului judecătoresc de a se prezenta pentru a încasa banii consemnaţi în condiţiile art. 670 NCPC.

Se arată că deşi a fost somat în mai multe rânduri de către executorul judecătoresc să se prezinte şi să ridice suma de bani datorată de către reclamant, potrivit titlului executoriu, sentinţa penală nr. v/2011, creditorul a refuzat, astfel că debitorul a suportat cheltuielile de creditare din partea băncii şi daune morale, ambele în cuantumul menţionat. A mai arătat debitorul că deşi prima somaţie s-a trimis în anul 2011, creditorul, prin atitudinea sa, a determinat tergiversarea executării pe mai bine de trei ani, fiind încălcat art. 6 din Convenţie.

Instanţa a respins cererea reţinând că în cauză textul invocat nu este aplicabil.

Analizaţi soluţia.

3. În procedura executării directe a unei sentinţe pronunţată în procedura ordonanţei preşedinţiale, prin care se dispunea sistarea lucrărilor de construcţie la un imobil până la pronunţarea instanţei asupra fondului, debitorul s-a opus cu vehemenţă întocmirii procesului-verbal, iar la somaţia orală a executorului judecătoresc a continuat construcţia, lovind câteva dintre persoanele angajate să lucreze pentru el, în scopul de a le determina să construiască.

Ca urmare a incidentului s-a produs o altercaţie între organele de ordine şi debitor, care în semn de protest s-a desprins din grup, a urcat pe construcţia începută şi s-a aruncat în gol.

După anunţarea autorităţilor competente, executorul a finalizat procesul-verbal, a marcat stadiul construcţiei şi a înaintat procesul-verbal la dosarul de executare.

Judecătoria P. a fost sesizată cu o cerere de suspendare a executării, date fiind evenimentele, invocându-se art. 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi dreptul la viaţă al debitorului.

Ce va decide instanţa?

1. Prin cererea de încuviinţare a executării silite s-a solicitat încuviinţarea executării şi în contradictoriu cu debitorul solidar A., menţionat, de asemenea, în hotărârea judecătorească ce serveşte drept titlu executoriu creditorului.

Cererea a fost respinsă, executarea fiind încuviinţată numai în contradictoriu cu debitorul B., care domiciliază în raza teritorială de competenţă a executorului judecătoresc, reţinându-se că al doilea debitor este în realitate fideiusorul, care răspunde numai subsidiar, iar pe de altă parte, competenţa executorului nu se întinde şi asupra altui teritoriu decât cel prevăzut de lege, în condiţiile art. 651 NCPC.

Este corectă soluţia?2. Instanţa de executare P. a fost sesizată cu cererea formulată de

debitorul A., în sensul de a se conexa executările începute împotriva sa şi a celorlalţi doi debitori solidari, în faţa organului de executare – executorul judecătoresc care a întocmit primul act de executare.

Creditorul prezent şi executorul judecătoresc arată că sunt de acord cu cererea, însă ceilalţi debitori solicită lăsarea fiecărui dosar de executare în competenţa executorului care a început-o, deoarece nu sunt întrunite cerinţele art. 653 NCPC.

Totodată, executorul fiscal, care declanşase anterior executarea împotriva aceloraşi debitori în temeiul unui titlu executoriu fiscal, solicită instanţei să dispună conexarea dosarelor în faţa sa, dată fiind prioritatea creanţelor fiscale, cerere la care creditorul se opune având în vedere garanţia ipotecară de care dispune.

Ce va decide instanţa?

3. În cadrul executării silite demarate la solicitarea creditorului A., creditorul B. formulează cerere de intervenţie solicitând recuperarea creanţelor băneşti rezultate din înscrierile contabile făcute în registre sale ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Debitorul invocă excepţia tardivităţii intervenţiei deoarece a fost depusă la 3 zile după data stabilită de către executor pentru valorificarea bunurilor imobile urmărite.

De asemenea, invocă excepţia inadmisibilităţii cererii deoarece nu este însoţită de un extras de pe înscrisurile care cuprind suma invocată, legalizate de un notar public.

Creditorul arată că are o creanţă garantată cu ipotecă mobiliară, convenită prin înscris sub semnătură privată, astfel că executorul judecătoresc înaintează cererea instanţei de executare spre soluţionare.

Instanţa nu dispune suspendarea distribuirii sumelor rezultate din executarea imobiliară, respinge excepţia tardivităţii şi constată, fără citarea părţilor, că debitorul nu a recunoscut creanţa, prin faptul că a invocat excepţiile sus menţionate, astfel că indirect s-a opus cererii de intervenţie iar creditorul nu a depus extras de pe înscrisurile care cuprind suma invocată, legalizate de un notar public.

Totodată constată că nu a fost formulată cerere de chemare în judecată împotriva debitorului pentru obţinerea titlului executoriu, astfel că dispune distribuirea sumelor faţă de ceilalţi creditori şi respingerea cererii de intervenţie ca inadmisibilă.

Analizaţi actele de procedură efectuate de instanţă.Ce posibilitate are intervenientul?

1. Prin cererea de încuviinţare a executării silite formulate de către creditorul A., acesta solicită executorului judecătoresc încuviinţarea executării silite, pentru a fi obligat debitorul să predea bunul la care s-a obligat prin contract.

Executorul refuză să primească cererea, arătând că A. nu are titlu executoriu, iar creanţa nu este certă şi lichidă, deoarece contractul de vânzare-cumpărare autentificat se referă la predarea bunului, fără a stabili un termen.

Ce posibilitate are creditorul pentru a obţine executarea?

2. Prin cererea de încuviinţare a executării silite formulată de către creditor se solicită obligarea debitorului la predarea construcţiei aşa cum s-a angajat în temeiul contractului de antrepriză autentificat, aşa cum s-a obligat, termenul de predare fiind depăşit.

Arată creditorul că ulterior expirării termenului de predare debitorul antreprenor s-a angajat scris să predea construcţia, recunoscând datoria în condiţiile art. 662 NCPC, însă nu poate produce înscrisul, care se află la debitor.

Executorul citează părţile, debitorul cu menţiunea de a depune înscrisul de care face vorbire creditorul, dar acesta nu se prezintă.

Creditorul cere să se facă aplicarea art. 358 NCPC, dar respinge cererea arătând că nu este întrunită cerinţa creanţei certe.

Analizaţi actele procedurale îndeplinite de executor.

3. În temeiul contractului de leasing mobiliar, locatorul cere încuviinţarea executării silite atât în ceea ce priveşte bunul (reposesia), cât şi obligarea debitorului la plata sumelor datorate în temeiul clauzelor contractuale: sume reprezentând rate scadente neachitate şi sume reprezentând ratele ulterioare, până la finalul contractului, devenite scadente în temeiul clauzei penale.

Debitorul prezent la încuviinţarea executării silite arată că nu se poate admite o asemenea cerere, în condiţiile în care contractul de leasing este titlu executoriu numai pentru predarea bunului; creanţa nu este certă şi lichidă, suma privind rate scadente nefiind menţionată; clauza privind scadenţa ratelor ulterioare este nulă, fiind abuzivă.

Răspundeţi argumentelor aduse.Ce va face executorul judecătoresc?

4. Solicitând punerea în executare a cecului emis de către debitor, creditorul arată că acesta a fost prezentat la plată şi banca a menţionat că debitorul nu are disponibil în cont pentru plată.

Executorul respinge cererea de încuviinţare a executării silite, reţinând că cecul a fost prezentat la plată după expirarea termenului de prezentare, aşa cum rezultă din actele dosarului.

Este corectă soluţia?

5. Primind cererea de încuviinţare a executării silite executorul judecătoresc respinge cererea ca inadmisibilă, reţinând că titlul este unul fiscal, atacat cu contestaţie în temeiul art. 205 şi urm. C. pr. fisc., astfel că nu este încă executoriu.

Creditorul a arătat în cerere că titlul de creanţă fiscală este executoriu la scadenţă, formularea contestaţiei administrative nefiind suspensivă de executare, potrivit art. 215 C. pr. fisc.

Este corectă soluţia?

6. Prin cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc, creditorul A solicită să se deschidă executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului pentru recuperarea creanţei de 250.000 lei, prevăzută în hotărârea judecătorească titlu executoriu, debitorul B să procedeze la restituirea bunului mobil, combină agricolă, a cărui restituire a fost dispusă prin aceeaşi sentinţă şi să demoleze construcţia garaj ridicată pe terenul proprietatea creditorului, obligaţie impusă prin acelaşi titlu executoriu.

Executorul judecătoresc încuviinţează cererea şi trece la executarea silită indirectă, reţinând că bunurile debitorului se află în raza sa teritorială, efectuează verificări cu privire la locul situării combinei şi constată că aceasta nu mai există, fiind dezmembrată iar construcţia care se cere a fi demolată se află în raza aceleiaşi curţi de apel.

Debitorul formulează contestaţie la executare solicitând anularea încheierii de încuviinţare a executării silite şi anularea formelor de executare, deoarece executorul judecătoresc nu este competent, domiciliul debitorului aflându-se în străinătate, loc unde a fost deplasată şi combina în discuţie. De asemenea, construcţia ce se solicită a fi demolată nu se află în raza aceleiaşi curţi de apel.

Analizaţi susţinerile debitorului.Ce posibilitate are creditorul dacă se relevă imposibilitatea predării

combinei?

1. Prin cererea de încuviinţare a executării silite formulate la 23 aprilie 2014 de către creditor, acesta arată că pe parcursul termenului de prescripţie debitorul şi-a mutat permanent locuinţa, făcând imposibilă identificarea acestuia, astfel că nici prescripţia nu poate fi considerată împlinită.

Cere, de asemenea, repunerea în termenul de a solicita executarea silită, potrivit art. 709 NCPC.

Cererea a fost respinsă ca prescrisă, reţinându-se că hotărârea a devenit definitivă la 21 aprilie 2011, astfel că termenul de 3 ani este împlinit, iar creditorul nu a dovedit susţinerile relative la mutarea locuinţei debitorului.

Care sunt cerinţele repunerii în termenul de prescripţie al dreptului de a obţine executarea silită?

Analizaţi soluţia.

2. La 3 februarie 2014 creditorul solicită încuviinţarea executării silite deoarece debitorul refuză în mod constant executarea, deşi la 12 februarie 2013 a recunoscut datoria şi obligaţia de executare, hotărârea definitivă fiind pronunţată la 29 ianuarie 2010.

Executorul judecătoresc admite cererea şi se declanşează executarea silită.

În contestaţia la executare formulată de debitor se invocă împlinirea termenului de prescripţie, creditorul susţinând în replică faptul că prin soluţia de încuviinţare a executării silite s-a soluţionat aspectul prescripţiei cu autoritate de lucru judecat.

Care va fi soluţia în contestaţia la executare? Argumentaţi.

3. În dosarul constituit ca urmare a cererii de revendicare formulată de A împotriva moştenitorilor lui B, reclamantul solicită să se ia act că, prin hotărârea pronunţată în contradictoriu cu B în urmă cu 8 ani, a fost obligat acesta să-i lase în deplină proprietate şi posesie acelaşi imobil, astfel că se impune admiterea cererii şi obligarea pârâţilor la lăsarea în proprietate a aceluiaşi teren.

Pârâţii se apără invocând art. 706 NCPC.Care este efectul împlinirii prescripţiei dreptului de a cere executarea

silită?Cum procedează instanţa?

4. În contestaţia la executare debitorul solicită anularea tuturor formelor de executare deoarece acestea au fost efectuate deşi termenul de prescripţie

al dreptului de a obţine executarea silită era împlinit, fiind depăşit cu doi ani.

Creditorul se apără, arătând că prescripţia a fost suspendată pe perioada cât debitorul nu a avut bunuri urmăribile iar cele câteva efecte personale nu au putut fi valorificate.

Arată de asemenea că nu s-a făcut aplicarea art. 702 C.proc.civ., nefiind dispusă încetarea executării silite deoarece aceasta nu a mai putut fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.

Analizaţi susţinerile părţilor.

1. Prin contestaţia la executarea silită debitorul solicită instanţei să constate că a intervenit perimarea executării silite, în condiţiile NCPC.

Creditorul se apără susţinând că pentru a putea face actele de executare efective, după încuviinţarea executării silite, s-a impus formularea unei acţiuni de partaj, deoarece s-a constatat că singurele bunuri ale debitorului sunt în proprietate devălmaşă cu soţia debitorului, impunându-se partajarea acestora. Pe perioada cât a durat procesul de partaj (2 ani până la pronunţarea hotărârii definitive), nu putea face acte de executare, termenul de perimare neputând să curgă.

Ce va decide instanţa? Argumentaţi.

2. Pe calea contestaţiei la executare debitorul solicită instanţei să constate că la 16 iunie 2014, când a fost încuviinţată executarea silită, a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită a titlului executoriu, sentinţă executorie pronunţată la 14 iunie 2011.

Creditorul susţine că prescripţia a fost întreruptă pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, adresată într-adevăr unui organ de executare necompetent la 9.08.2011, însă în final cererea a fost admisă de instanţă la 30.08.2011.

Debitorul susţine însă că executarea astfel încuviinţată s-a perimat anterior, astfel că nu putea fi considerată întreruptă prescripţia care a curs continuu, fiind împlinită la 14 iunie 2014.

Analizaţi susţinerile părţilor.

1. Prin contestaţia la executare debitorul A solicitat anularea formelor de executare prin poprire, terţ poprit fiind fostul angajator, motivat de faptul că după urmărirea bunurilor sale mobile s-a extins executarea şi la sumele ce urmau a fi primite cu titlu de sume compensatorii la pensionarea anticipată din sistemul public, care, potrivit art. 728 NCPC, nu sunt supuse urmăririi, fiind indisponibilizate total şi absolut.

Instanţa de executare a respins contestaţia motivând că sumele menţionate nu se încadrează în cele la care se referă textul în discuţie, în primul rând norma având caracter de excepţie, urmând a fi strict interpretată, iar pe de altă parte apărarea debitorului apare ca abuzivă, în condiţiile în care a contractat obligaţiile anterior naşterii creanţei asupra sumelor supuse executării, fără a cunoaşte posibilitatea dobândirii acestora.

Este corectă soluţia? Argumentaţi.

2. Prin contestaţia la executarea silită, creditorul Banca S.A. a solicitat anularea formelor de executare întocmite în dosarul nr. X/2010, susţinând că vânzarea bunului imobil nu poate fi efectuată în condiţiile în care acesta a fost construit cu credit şi este supus ipotecii de gradul I în favoarea băncii, iar aceasta nu şi-a exprimat acordul în sensul vânzării.

Debitorul solicită respingerea contestaţiei, arătând că reclamanta nu are calitate procesuală activă, iar în subsidiar, solicitând ca reclamanta să fie de acord cu strămutarea ipotecii asupra unui bun dobândit prin cumpărare în anul 2001 de la un dobânditor în temeiul Legii nr. 112/1995. Banca este de acord.

Care este soluţia?

3. În procedura de încuviinţare a executării silite, directă prin evacuare imobiliară şi indirectă mobiliară, debitorii prezenţi arată că prima executare nu poate fi dispusă faţă de art. 895 NCPC, în condiţiile în care este luna decembrie.

Pe cale de consecinţă, a doua executare nu este posibilă, fiind nulă deoarece art. 726 lit. d) NCPC se extinde asupra combustibilului necesar pentru încălzire în exact aceleaşi trei luni de iarnă, lemnele de foc, scoase la vânzare, fiind chiar insuficiente pentru cele trei luni.

Ce va decide instanţa?

4. SC ABC SRL obţine o hotărâre judecătorească prin care expertul contabil A este obligat să achite despăgubiri pentru neonorarea contractului de prestări servicii de consultanţă, prin care expertul s-a angajat faţă de SC să efectueze o expertizare a întregii contabilităţi a beneficiarului, pentru identificarea erorilor, aşa cum s-a reţinut în raportul de inspecţie fiscală întocmit cu ocazia controlului efectuat de autorităţi.

Creditoarea declanşează executarea silită mobiliară, prin poprire şi imobiliară asupra tuturor bunurilor debitorului, care formulează contestaţie la executare invocând prevederile art. 727 alin. 1 NCPC, susţinând că executarea trebuie să se limiteze la bunurile afectate exercitării profesiei.

Creditorul susţine însă că bunurile nu au fost afectate exerciţiului profesiei în condiţiile art. 2324 rap. la art. 31 - 33 NCC, nefiind întocmite acte care să respecte formele prevăzute de lege şi nefiind efectuate formele de publicitate.

1. Prin cererea de suspendare provizorie a executării silite, formulată în temeiul art. 718 alin. (7) NCPC, debitorul arată că executarea i-ar periclita propria întreţinere, astfel că până la obţinerea unui loc de muncă stabil solicită suspendarea executării. Arată că nu poate face faţă nici cheltuielilor de proces.

La termenul fixat instanţa respinge cererea pentru lipsa cauţiunii.Care sunt condiţiile suspendării provizorii a executării silite?Analizaţi soluţia.

2. Prin contestaţia la titlu formulată de către debitor se arată că sentinţa nu poate fi pusă în executare, în condiţiile în care dispozitivul hotărârii nu este limpede, impunându-se interpretarea acestuia, deoarece se face vorbire despre linia despărţitoare a celor două proprietăţi, fără a se respecta expertiza efectuată în cauză, deşi în considerente instanţa o analizează, şi-o însuşeşte şi arată că îşi întemeiază soluţia pe concluziile acesteia.

Instanţa de executare respinge cererea, arătând că aceasta urmăreşte în realitate modificarea titlului executoriu pe fond, iar pe această cale nu se poate face o asemenea analiză.

Este corectă soluţia?

3. Prin contestaţia la executarea fiscală demarată de organul fiscal competent debitorul arată că sumele menţionate în titlul executoriu nu sunt datorate, impozitul pe profit stabilit suplimentar nefiind corect determinat, organul fiscal neţinând seama de faptul că toate cheltuielile justificate au fost efectuate pentru prestarea de servicii impozabile, în legătură directă cu acestea.

Instanţa de executare a respins cererea ca inadmisibilă constatând că nu se contestă niciun act de executare, ci titlul de creanţă fiscală devenit executoriu, care nu a fost contestat în procedura art. 205 şi urm. C. pr. fisc.

Este corectă soluţia?

4. Prin contestaţia la executarea silită imobiliară formulată la 4 martie 2014, de către A., acesta arată că bunul imobil urmărit, neînscris anterior executării în cartea funciară, este proprietatea sa, astfel că vânzarea acestuia a determinat încălcarea dreptului său de proprietate.

Instanţa pune în discuţie tardivitatea contestaţiei, faţă de disp. art. 714 alin. (4) NCPC, vânzarea fiind efectuată la 21 ianuarie 2014.

Reclamantul arată că textul îi permite formularea cererii şi fără respectarea termenului de 15 zile, iar pe de altă parte art. 859 NCPC are în vedere un termen de 3 ani de la data înscrierii bunului în cartea funciară.

Ce va decide instanţa?

5. Prin contestaţia la executare formulată de către A, acesta solicită obligarea executorului judecătoresc să comunice actele de procedură din dosarul nr. X aflat pe rolul Judecătoriei P, aşa cum i s-a cerut de către parte, potrivit art.154 alin.5 NCPC, deoarece executorul refuză comunicarea.

Executorul judecătoresc, citat în cauză, arată că nu poate întocmi actele de executare de vreme ce creditorul nu a avansat sumele necesare demarării procedurii, respectiv taxele şi onorariul.

Instanţa pune în discuţie temeiul de drept al cererii şi, constatând că reclamantul precizează că este incident art. 711 alin. (1) teza a doua NCPC, respinge cererea ca inadmisibilă, constatând că pentru asemenea cereri creditorul are la dispoziţie calea specială prevăzută de art. 56 din Legea nr. 188/2000.

Analizaţi soluţia instanţei.

6. La 20.03.2014, debitorul A formulează apel împotriva hotărârii comunicate la 20.02.2014, pronunţate în soluţionarea contestaţiei la executare, prin care s-a solicitat şi partajarea bunurilor comune ale soţilor, pentru a se putea pune în executare titlul executoriu împotriva debitorului A. Criticile vizează exclusiv soluţia pronunţată în partaj.

Judecătoria, prin încheierea din 15.01.2014, a dispus şi suspendarea executării până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Creditorul formulează apel împotriva soluţiei pronunţate cu privire la suspendare şi prin întâmpinare ridică excepţia de tardivitate a apelului formulat de A, deoarece potrivit art. 650 alin. 3 NCPC, încheierea executorie a instanţei poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Tribunalul respinge excepţia tardivităţii, admite apelul şi schimbă soluţia în sensul solicitat de A, respingând apelul creditorului ca tardiv declarat.

Analizaţi soluţia.