EXECUTAREA SILITA

In vederea recuperarii debitelor la bugetul local, Primaria Comunei Sintimbru a demarat actiunea de executare silita a restantierilor la plata impozitelor si taxelor locale aferente Comunei Sintimbru, in conditiile prevazute de lege. Actiunea are in vedere recuperarea impozitelor si taxelor locale neachitate la termenele de plata, precum si a amenzilor neachitate de catre persoanele fizice si juridice. Executarea silit, n general, nseamn procedura prin mijlocirea creia creditorul, titular al dreptului recunoscut printro, hotrre judectoreasc sau printrun alt titlu executoriu, constrnge, cu concursul organelor competente, pe debitorul su, care nui execut de bun voie obligaiile decurgnd dintrun asemenea titlu, de a i le aduce la ndeplinire, n mod silit.n vederea realizrii efective a creane, ca prima etapa este luarea unor msuri asigurtorii, n vederea indisponibilizrii sumelor de bani, titlurilor de valoare ori a bunurilor mobile sau imobile ale debitorului pentru ca acesta s nu devin insolvabil n perioada desfurrii actiunii. Msurile asigurtorii prevzute de Codul de procedur fiscal constau n indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului asigurtor sau a popririi asigurtorii asupra veniturilor debitorului. n aceste condiii, msurile asigurtorii rmn valabile pe toat perioada executrii silite i, odat cu individualizarea creanei i ajungerea acesteia la scaden, n cazul neplii, msurile asigurtorii se transform n msuri executorii.Decizia de instituire a msurilor asigurtorii trebuie motivat i semnat de ctre conductorul organului fiscal competent. n decizie organul fiscal va preciza debitorului c prin constituirea unei garanii la nivelul creanei stabilite sau estimate, dup caz, msurile asigurtorii vor fi ridicate.Pentru a evita riscul nerealizrii creanei fiscale, msurile asigurtorii pot fi luate i nainte de emiterea titlului de crean, inclusiv n cazul efecturii de controale sau al antrenrii rspunderii solidare. Msurile asigurtorii dispuse att de organele fiscale competente, ct i de instanele judectoreti ori de alte organe competente, dac nu au fost desfiinate n condiiile legii, rmn valabile pe toat perioada executrii silite, fr ndeplinirea altor formaliti. Cu acordul organului de executare, bunurile perisabile i/sau degradabile sechestrate asigurtoriu pot fi valorificate de ctre debitor, urmnd ca sumele obinute s fie consemnate la dispoziia organului de executare.Dac sechestrului asigurtor se aplic asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal ntocmit de organul de executare se comunic pentru nscriere Biroului de carte funciar, nscriere ce face opozabil sechestrul tuturor celor care, dup nscriere, vor dobndi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziie realizate ulterior nscrierii, sunt lovite de nulitate absolut.Eventualele nemulumiri ale debitorului sau ale altor persoane interesate, cu privire la actele prin care se dispun i se duc la ndeplinire msurile asigurtorii, se pot invoca prin contestaie, contestaie ce poate fi exercitat i n cazul n care organele abilitate de lege refuz s ndeplineasc un act de executare n condiiile legii. Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala si a normelor metodologice de aplicare a acestuia de organul de executare competent in a carei raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.Dreptul de a cere executarea silit a creanelor fiscale se prescrie n termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere acest drept, termenul de prescripie care se aplic i creanelor provenind din amenzi contravenionale. Dac organul de executare constat mplinirea termenului de prescripie a dreptului de a cere executarea silit a creanelor fiscale, acesta va proceda la ncetarea msurilor de realizare i la scderea acestora din evidena analitic pe pltitori. Sumele achitate de debitor n contul unor creane fiscale, dup mplinirea termenului de prescripie, nu se restituie ntrct debitorul a efectuat o plat datorat.Termenul de prescripie se suspend:a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripie a dreptului la aciune; b) n cazurile i n condiiile n care suspendarea executrii este prevzut de lege ori a fost dispus de instana judectoreasc sau de alt organ competent, potrivit legii, cu meniunea c dispoziiile privind suspendarea provizorie a executrii silite prin ordonan preedinial prevzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedur civil nu sunt aplicabile[footnoteRef:2]; [2: ]

c) pe perioada valabilitii nlesnirii acordate potrivit legii; d) ct timp debitorul i sustrage veniturile i bunurile de la executarea silit.Cazurile n care termenul de prescripie se ntrerupe, respectiv:a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru ntreruperea termenului de prescripie a dreptului la aciune; b) pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de nceperea executrii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de plat a obligaiei prevzute n titlul executoriu ori a recunoaterii n orice alt mod a datoriei; c) pe data ndeplinirii, n cursul executrii silite, a unui act de executare silit; d) n alte cazuri prevzute de lege. Codul de procedur fiscal, a dat n competena organele fiscale care administreaz creane fiscale, ndeplinire msurile asigurtorii i s efectueze procedura de executare silit, n cazul n care debitorul nu i pltete de bunvoie obligaiile fiscale datorate i se impune procedura executrii pentru stingerea creanelor respective. Ca urmare, sunt competente material:- organele fiscale care administreaz creane fiscale;- instituiile publice pentru creanele bugetare care se ncaseaz, se administreaz, se contabilizeaz i se utilizeaz de aceste instituii, provenite din venituri proprii i cele rezultate din raporturi juridice contractualeCompena teritorial privind efectuarea procedurii de executare silit revine organului de executare n a crui raz teritorial se gsesc bunurile urmribile, coordonarea ntregii executri revenind organului de executare n a crui raz teritorial i are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit legii, dup caz. n cazul n care executarea silit se face prin poprire, aplicarea msurii de executare silit se face de ctre organul de executare coordonator, dac este cazul.Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, competena revine acelui organ fiscal, judeean, local sau al municipiului Bucureti, stabilit prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, n a crui raz teritorial se afl domiciliul fiscal al contribuabilului sau al pltitorului de venit, n cazul impozitelor i contribuiilor realizate prin stopaj la surs, n condiiile legii. In cazul contribuabililor nerezideni care desfoar activiti pe teritoriul Romniei prin unul sau mai multe sedii permanente, competena revine organului fiscal pe a crui raz teritorial se afl situat fiecare sediu permanent. n cazul n care activitatea unui sediu permanent se desfoar pe raza teritorial a mai multor organe fiscale, competena revine acelui organ fiscal n a crui raz teritorial ncepe activitatea acelui sediu permanent. Pentru administrarea de ctre organele fiscale din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal a creanelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competena poate fi stabilit n sarcina altor organe fiscale dect cele prevzute de lege, prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.Dac asupra acelorai venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornit executarea, att pentru realizarea titlurilor executorii privind creane fiscale, ct i pentru titluri ce se execut n condiiile prevzute de alte dispoziii legale, executarea silit se va face, potrivit dispoziiilor din Codul de procedur fiscal, de ctre organele de executare prevzute de acesta. Dac domiciliul fiscal al debitorului se afl n raza teritorial a altui organ de executare, titlul executoriu mpreun cu dosarul executrii vor fi trimise acestuia, ntiinndu-se, dac este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.Executarea silit se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali, mputernicit n faa debitorului i a terilor prin legitimaia de executor fiscal i delegaie emis de organul de executare silit.Instituiile publice care nu au organe de executare proprii pot transmite titluri executorii privind veniturile proprii, spre executare silit, organelor fiscale, n baza unei convenii ncheiate cu Agenia Naional de Administrare Fiscal sau cu autoritile administraiei publice locale, dup caz.n exercitarea atribuiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silit, executorii fiscali pot: a) s intre n orice incint de afaceri a debitorului, persoan juridic, sau n alte incinte unde acesta i pstreaz bunurile, n scopul identificrii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum i s analizeze evidena contabil a debitorului n scopul identificrii terilor care datoreaz sau dein n pstrare venituri ori bunuri ale debitorului; b) s intre n toate ncperile n care se gsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoan fizic, precum i s cerceteze toate locurile n care acesta i pstreaz bunurile; c) s solicite i s cerceteze orice document sau element material care poate constitui o prob n determinarea bunurilor proprietate a debitorului. Executarea silit a creanelor fiscale se efectueaz n temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului e procedur fiscal, de ctre organul de executare competent n a crui raz teritorial i are domiciliul fiscal debitorul sau al unui nscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.n titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se nscriu toate creanele fiscale neachitate la scaden, reprezentnd impozite, taxe, contribuii i alte venituri ale bugetului general consolidat, precum i accesoriile aferente acestora. n toate actele de executare silit trebuie s se indice titlul executoriu i s se arate natura i cuantumul debitului ce face obiectul executriiDac titlurile executorii nu cuprind unul dintre urmtoarele elemente: numele i prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de nregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semntura organului care l-a emis i dovada comunicrii acestora, organul de executare va restitui de ndat titlurile executorii organelor emitente, aceste fiind elemente eseniale ale titluluiExecutarea silit se desfoar pn la stingerea creanelor fiscale nscrise n titlul executoriu, inclusiv a majorrilor de ntrziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum i a cheltuielilor de executare, n cadrul procedurii de executare silit putnd fi folosite succesiv sau concomitent modalitile de executare silit. Dac prin titlul executoriu sunt prevzute majorri de ntrziere sau alte sume, fr s fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de ctre organul de executare i consemnate ntr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu i care se comunic i debitoruluiPentru determinarea averii i a venitului debitorului, n vederea nceperii executrii silite, organul de executare competent se poate folosi de mijloacele de prob prevzute de lege, respectiv:a) solicitarea informaiilor, de orice fel, din partea contribuabililor i a altor persoane; b) solicitarea de expertize; c) folosirea nscrisurilor; d) efectuarea de cercetri la faa locului. La cererea organului fiscal, debitorul este obligat s furnizeze n scris, pe propria rspundere, informaiile solicitate. Executarea silit ncepe prin comunicarea somaiei, nsoit de un exemplar al titlului executoriu. Dac n termen de 15 zile de la comunicarea somaiei nu se stinge debitul, se continu msurile de executare silit.Somaia cuprinde, pe lng elementele cuprinse n actul administrativ fiscal, numrul dosarului de executare; suma pentru care se ncepe executarea silit; termenul n care cel somat urmeaz s plteasc suma prevzut n titlul executoriu, precum i indicarea consecinelor nerespectrii acesteia.Evaluarea bunurilor ce urmeaz a fi supuse procedurii de executare silit, se efectueaz de organul de executare prin experi evaluatori proprii sau prin experi evaluatori independeni. Organul de executare va actualiza preul de evaluare innd cont de rata inflaiei, ori va proceda la o nou evaluare cnd se consider necesar.Poprirea nseamn indisponibilizarea sumelor urmribile reprezentnd venituri i disponibiliti bneti n lei i n valut, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deinute i/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de ctre tere persoane sau pe care acetia le vor datora i/sau deine n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente, n vederea acoperirii creanei nscris n titlul fiscal i a cheltuielilor de executare.Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se nfiineaz de ctre organul de executare printr-o adres care va fi trimis prin scrisoare recomandat, cu dovada de primire, terului poprit, mpreun cu o copie certificat de pe titlul executoriu. Totodat va fi ntiinat i debitorul despre nfiinarea popririi.Din momentul indisponibilizrii, respectiv de la data i ora primirii adresei de nfiinare a popririi asupra disponibilitilor bneti, bncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plat primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, i nu vor accepta alte pli din conturile acestora pn la achitarea integral a obligaiilor fiscale nscrise n adresa de nfiinare a popririi, cu excepia sumelor necesare plii drepturilor salariale. Nerespectarea prevederilor menionate atrage nulitatea oricrei pli i rspunderea solidar a terului poprit cu debitorul, n limita sumelor sustrase indisponibilizrii. Organul fiscal va ntocmi o decizie n care vor fi artate motivele de fapt i de drept pentru care este angajat rspunderea persoanei n cauz. Decizia organului de executare prin care este atras rspunderea n cazurile menionate mai sus, se va supune spre aprobare conducerii organului fiscal. Decizia aprobat constituie titlu de crean privind obligaia la plat a persoanei rspunztoare.n situaia n care titlurile executorii nu pot fi onorate n aceeai zi, bncile vor urmri executarea acestora din ncasrile zilnice realizate n contul debitorului, iar n cazul n care debitorul face plata n termenul prevzut n somaie, organul de executare va ntiina de ndat n scris bncile pentru sistarea total sau parial a indisponibilizrii conturilor i reinerilor. Poprirea nu este supus validrii.Poprirea nfiinat anterior, ca msur asigurtorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, fcut terului poprit, i ntiinarea despre aceasta a debitorului. Poprirea se consider nfiinat din momentul primirii adresei de nfiinare de ctre terul poprit. n acest sens, terul poprit este obligat s nregistreze att ziua, ct i ora primirii adresei de nfiinare a popririi. Dac popririle nfiinate de organul de executare genereaz imposibilitatea debitorului de a-i continua activitatea economic, cu consecine sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului i innd seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporar total, fie suspendarea temporar parial a executrii silite prin poprire. Suspendarea se poate dispune pentru o perioad de cel mult 6 luni de la data comunicrii ctre banc sau alt ter poprit a suspendrii popririi de ctre organul fiscal. Dac terul poprit ntiineaz organul de executare c nu datoreaz vreo sum de bani debitorului urmrit, precum i n cazul n care se invoc alte neregulariti privind nfiinarea popririi, instana judectoreasc n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau sediul terului poprit, la cererea organului de executare ori a altei pri interesate, pe baza probelor administrate, va pronuna meninerea sau desfiinarea popririi. Judecata se face de urgen i cu precdere. Pe baza hotrrii de meninere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate ncepe executarea silit a terului poprit, dac acesta se face vinovat de nclcarea prevederilor privind executarea prin poprire. Pentru realizarea titlul executoriu n cazul creanelor fiscale, sunt supuse orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepiile prevzute de lege.Executarea ncepe printr-un proces-verbal de sechestru care va cuprinde: a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei i a orei cnd s-a fcut sechestrul; b) numele i prenumele executorului fiscal care aplic sechestrul, numrul legitimaiei i al delegaiei; c) numrul dosarului de executare, data i numrul de nregistrare a somaiei, precum i titlul executoriu n baza cruia se face executarea silit; d) temeiul legal n baza cruia se face executarea silit; e) sumele datorate pentru a cror executare silit se aplic sechestrul, inclusiv cele reprezentnd majorri de ntrziere, menionndu-se i cota acestora, precum i actul normativ n baza cruia a fost stabilit obligaia de plat; f) numele, prenumele i domiciliul debitorului persoan fizic ori, n lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuiete mpreun cu debitorul sau denumirea i sediul debitorului, numele, prenumele i domiciliul altor persoane majore care au fost de fa la aplicarea sechestrului, precum i alte elemente de identificare a acestor persoane; g) descrierea bunurilor mobile sechestrate i indicarea valorii estimative a fiecruia, dup aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea i individualizarea acestora, menionndu-se starea de uzur i eventualele semne particulare ale fiecrui bun, precum i dac s-au luat msuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afl, sau de administrare ori conservare a acestora, dup caz; h) meniunea c evaluarea se va face naintea nceperii procedurii de valorificare, n cazul n care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesit cunotine de specialitate; i) meniunea fcut de debitor privind existena sau inexistena unui drept de gaj, ipotec ori privilegiu, dup caz, constituit n favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate; j) numele, prenumele i adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile, precum i locul de depozitare a acestora, dup caz; k) eventualele obiecii fcute de persoanele de fa la aplicarea sechestrului; l) meniunea c, n cazul n care n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu pltete obligaiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate; m) semntura executorului fiscal care a aplicat sechestrul i a tuturor persoanelor care au fost de fa la sechestrare. Dac vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea s semneze, executorul fiscal va meniona aceast mprejurare.Un exemplar al procesului-verbal de sechestru se pred debitorului sub semntur sau i se comunic la domiciliul ori sediul acestuia, precum i, atunci cnd este cazul, custodelui, acesta din urm semnnd cu meniunea de primire a bunurilor n pstrare, iar dac se sechestreaz i bunuri gajate pentru garantarea creanelor altor creditori, organul de executare le va trimite i acestora cte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.Dac executorul fiscal constat c n legtur cu bunurile sechestrate s-au svrit fapte care pot constitui infraciuni va consemna aceasta n procesul-verbal de sechestru i va sesiza de ndat organele de urmrire penal competente. Bunurilor mobile ale debitorului vor fi sechestrate chiar dac acestea se afl la un ter. De la data ntocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Ct timp dureaz executarea silit debitorul nu poate dispune de aceste bunuri dect cu aprobarea dat, potrivit legii, de organul competentPentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de ndat biroului de carte funciar efectuarea inscripiei ipotecare, anexnd un exemplar al procesului-verbal de sechestru, acesta urmnd s comunice organelor de executare, la cererea acestora, n termen de 10 zile, celelalte drepturi reale i sarcini care greveaz imobilul urmrit, precum i titularii acestora, care vor fi ntiinai de ctre organul de executare i chemai la termenele fixate pentru vnzarea bunului imobil i distribuirea preului. Dac sunt i ali creditori ai debitorului, acetia au obligaia ca, n termen de 30 de zile de la nscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil n evidenele de publicitate imobiliar, s comunice n scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.n cazul debitorului persoan fizic, nu poate fi supus executrii silite spaiul minim locuit de debitor i familia sa, stabilit n conformitate cu normele legale n vigoare, cu excepia situaiei n care executarea silit se face pentru stingerea creanelor fiscale rezultate din svrirea de infraciuni.Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipotec legalPentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silit imobiliar nainte de expirarea termenului de 6 luni, iar dac debitorul persoan juridic cruia i s-a aprobat suspendarea se sustrage ulterior de la executare silit sau i provoac insolvabilitatea, se vor aplica n mod corespunztor prevederile referitoare la atragerea rspunderii acesteia.n cazul n care creana fiscal nu este stins n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fr efectuarea altei formaliti, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepia situaiilor n care, potrivit legii, s-a dispus desfiinarea sechestrului, suspendarea sau amnarea executrii siliteSuma cheltuielilor cu executarea silit se stabilete de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la baz documente privind cheltuielile efectuate i cad n sarcina debitoruluiSuma realizat n cursul procedurii de executare silit reprezint totalitatea sumelor ncasate prin procedura de executare. Creanele fiscale nscrise n titlul executoriu se sting n ordinea vechimii, mai nti creana principal i apoi accesoriile acesteia. Dac suma ce reprezint att creana fiscal, ct i cheltuielile de executare este mai mic dect suma realizat prin executare silit, cu diferena se va proceda la compensare, sau se restituie, la cerere, debitoruluiEliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silit se va face numai dup trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cnd organul de executare va proceda, dup caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu ntiinarea prilor i a creditorilor care i-au depus titlurile. Pentru plata creanelor care au aceeai ordine de preferin, dac legea nu prevede altfel, suma realizat din executare se repartizeaz ntre creditori proporional cu creana fiecruia.Accesoriile creanei principale prevzute n titlul executoriu vor urma ordinea de preferin a creanei principale.Creditorii care nu au participat la executarea silit pot depune titlurile lor n vederea participrii la distribuirea sumelor realizate prin executare silit, numai pn la data ntocmirii de ctre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume. Dup ntocmirea procesului-verbal, niciun creditor nu mai este n drept s cear s participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silit.mpotriva executrii silite, precum i mpotriva oricrui act de executare se poate face contestaie de ctre cei interesai sau vtmai prin executare.Contestaia se poate face n termen de 15 zile, sub sanciunea decderii, de la data cnd: a) contestatorul a luat cunotin de executarea ori de actul de executare pe care le contest, din comunicarea somaiei sau din alt ntiinare primit ori, n lipsa acestora, cu ocazia efecturii executrii silite sau n alt mod; b) contestatorul a luat cunotin de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare; c) cel interesat a luat cunotin de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contest. Contestaia prin care o ter persoan pretinde c are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmrit poate fi introdus cel mai trziu n termen de 15 zile dup efectuarea executrii. Neintroducerea contestaiei n termenul menionat, nu l mpiedic pe cel de-al treilea s i realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comunCreanele fiscale se pot stinge i prin:- darea n plat - prin trecerea n proprietatea public a statului sau, dup caz, a unitii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executrii silite, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, n cazul creanelor fiscale administrate de Ministerul Economiei i Finanelor prin Agenia Naional de Administrare Fiscal, cu excepia celor cu reinere la surs i a accesoriilor aferente acestora, precum i creanele bugetelor locale;- cesiunea creanelor fiscale administrate de Agenia Naional de Administrare Fiscal - Agenia Naional de Administrare Fiscal poate cesiona creanele fiscale pe care le administreaz, astfel cum acestea sunt individualizate prin titlurile de crean i confirmate prin certificate de atestare fiscal, emise pentru data stabilit prin contractul de cesiune. Agenia nu poate cesiona creanele fiscale principale i accesorii pe care le administreaz pentru un pre mai mic dect valoarea nominal a acestora. n situaia n care exist mai muli ofertani pentru preluarea creanelor fiscale, cesiunea de crean se va realiza ca urmare a unei licitaii organizate de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal. - insolvabilitate - cnd debitorul ale crui venituri sau bunuri urmribile au o valoare mai mic dect obligaiile fiscale de plat sau care nu are venituri ori bunuri urmribile. Pentru creanele fiscale ale debitorilor declarai n stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmribile, conductorul organului de executare dispune scoaterea creanei din evidena curent i trecerea ei ntr-o eviden separat, cu obligaia organelor fiscale ca cel puin o dat pe an s efectueze o investigaie asupra strii acestor contribuabili, pn la sfritul perioadei de prescripie.- anularea creanelor fiscale - n situaiile n care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin pot, sunt mai mari dect creanele fiscale supuse executrii silite. Mai poti trece la bibliografie EXECUTAREA SILIT A CREANELE FISCALE

Prof. univ. dr. Florea Mgureanu Lector univ. drd. George Mgureanu Poptean

Mosteanu, T., coord Buget si trezorerie publica, Ed. Universitara, Buc. 2005

lepdatu,GheorgheRolul i importana impozitelor indirecte n constituirea veniturilor bugetului public n economia de pia2006Editura tiinific F.M.R

Berinde,SorinContabilitatea i fiscalitatea veniturilor

2011Alma Mater

Asa cum rezulta si din evaluarile expertilor europeni asupra progreselor tarii noastre in indeplinirea criteriilor pentru integrarea in Uniunea Europeana, cresterea capacitatii administrative de aplicare a legislatiei europene in domeniul elaborarii bugetelor este obiectiv si angajament al intregii administratii publice din Romania.

Bugetul este nu numai un document financiar ci reprezinta un important instrument managerial, care, in expresie financiara, asigura dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, actiunilor ce pot fi finantate din veniturile preconizate a se realiza, dar si evaluarea rezultatelor si eficientei economice a acestora.

Astfel strategia fundamentala, planificarea, realizarea si controlul actiunilor administratiei publice locale se regasesc in bugetul unitatii administrativ-teritoriale, care reprezinta bugetul local in cazul comunelor, oraselor si municipiilor si bugetul judetean in cazul judetelor.

In practica, managementul prin bugete se concretizeaza in:* fundamentarea, elaborarea si aprobarea bugetului;* executarea si monitorizarea bugetului;* controlul bugetului

Cresterea autonomiei financiare, in contextul reformei administratiei publice locale din ultimii ani, a determinat elaborarea si aparitia de noi reglementari legislative prin privind finantele publice locale, intr-o maniera mai clara si transparenta a descentralizarii financiare.

Legea privind finantele publice locale, nr. 273/2006, stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, dar si responsabilitatile, competentele si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale.

Metode de fundamentare ale bugetului local

Elaborarea bugetului nu reprezinta numai intocmirea unui document financiar, ci este etapa in care se determina legatura dintre mobilizarea fondurilor si atingerea scopurilor si obiectivelor propuse impunand realizarea, de catre autoritatile administratiei publice locale, a unor ample si complexe analize asupra ceea ce a fost si a ceea ce urmeaza sa se intample.

In aceasta etapa sunt evaluate serviciile publice oferite comunitatii, se analizeaza si se previzioneaza posibilele schimbari, atat in domeniul resurselor financiare cat si al serviciilor ce trebuiesc oferite, se stabilesc prioritatile si se planifica veniturile posibile a se incasa si cheltuielile ce pot fi finantate in exercitiul bugetar respectiv.La elaborarea proiectelor de buget, ordonatorii de credite trebuie sa aiba in vedere: Prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, elaborate de organele abilitate si care privesc anul pentru care se intocmeste bugetul, dar si previziunile pe urmatorii 3 ani; Politicile bugetare si fiscale atat la nivel central cat si la nivel local; Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finantare, ale acordurilor de imprumut sau garantare, incheiate, precum si a celorlalte acorduri sau angajamente semnate si aprobate; Prioritizarea cheltuielilor data de necesitatea, oportunitatea, eficienta si eficacitatea finantarii serviciilor, actiunilor, activitatilor sau programelor propuse. Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite care la randul lor trebuie sa tina cont de elemente enumerate anterior.

Pentru fundamentarea bugetului local se recomanda sa se parcurga urmatoarele etape: adoptarea la nivel local a unei politici bugetare; stabilirea unui calendar pentru elaborarea bugetului; implicarea tuturor compartimentelor autoritatii administrativ teritoriale sau institutiilor si serviciilor publice locale in elaborarea bugetului si instruirea persoanelor implicate in acest proces; fundamentarea si planificarea resurselor financiare; fundamentarea si planificarea cheltuielilor;

De asemenea se prevede ca in elaborarea bugetului trebuie sa se aiba in vedere si politica fiscala si bugetara locala, fara a se mentiona insa daca se impune adoptarea acesteia.

Totusi, avand in vedere cresterea competentelor si responsabilitatilor organelor deliberative si a celor executive ale administratiei publice locale, se impune adoptarea unei strategii financiare, bugetare care sa creeze si sa mentina o viziune de ansamblu asupra intregii activitati care de fapt se reflecta in activitatea financiara.

O astfel de strategie prin care autoritatile administratiei publice locale isi definesc managementul financiar poate fi elaborata de catre ordonatorul principal de credite si aprobata de consiliul local sau judetean, dupa caz, sub forma unei politici bugetare.

Se recomanda ca declaratia de politica bugetara sa fie prezentata sub forma scrisa, sa acopere toate domeniile managementului financiar, sa fie clara, coerenta si usor de inteles.

La elaborarea politicii financiare trebuie avuta in vedere legislatia, nivelul de dezvoltare locala, suportabilitatea fiscala de catre contribuabili, politica de dezvoltare regionala si nationala si pot participa:- consilierii locali sau judeteni;- cetatenii, mediul de afaceri, societatea civila;- mass-media;- departamentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale;

Declaratia de politica bugetara trebuie sa faca referire la urmatoarele domenii:. politica de impozitare si de venituri,. bugetul operational (de functionare). rezerve financiare,. programul de investitii,. gestionarea lichiditatilor,. administrarea domeniului public si privat al unitatii administrativ teritoriale,. angajarea de imprumuturi,. contabilitate,. expertiza,. raporturi financiare,. achizitii, etc.

Veniturile bugetului local si fundamentarea acestora

Potrivit principiului autonomiei locale prevazut de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii. Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.

Pornind de la acest principiu, in Legea 273/2006 sunt prevazute categoriile de venituri ale bugetelor locale: Venituri proprii - provenite din: impozite, taxe, contributii, varsaminte, alte venituri locale stabilite prin lege; Cota defalcata din impozitul pe venit ce revine unitatilor administrativ-teritoriale in conformitate cu prevederile legale.

Potrivit clasificatiei bugetare veniturile proprii se clasifica astfel:- Venituri curente fiscale din care:- impozite directe :a)impozitul pe cladiri se datoreaza bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata cladirea. Persoanele fizice si persoanele juridice, pentru cladirile de orice fel pe care le detin in proprietate, indiferent unde sunt situate acestea in Romania, datoreaza impozit pe cladiri, cu urmatoarele exceptii: - contribuabilii sunt scutiti de la aceasta obligatie; - pentru cladirile pe care le detin in proprietate nu se datoreaza acest impozit. Identificarea proprietatilor atat in cazul cladirilor, cat si in cel al terenurilor cu sau fara constructii, situate in intravilanul localitatilor rurale si urbane, precum si identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Codului de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. Fiecare proprietate situata in intravilanul localitatilor se identifica prin adresa acesteia, individualizata prin denumirea proprie a strazii si a numarului de ordine atribuit dupa cum urmeaza: - pe partea stanga a strazii se incepe cu numarul 1 si se continua cu numerele impare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii; - pe partea dreapta a strazii se incepe cu numarul 2 si se continua cu numerele pare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii. In cazul blocurilor de locuinte, precum si in cel al cladirilor alipite situate in cadrul aceleiasi curti - lot de teren, care au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si in care sunt amplasate mai multe apartamente, adresa domiciliului fiscal. Sunt considerate cladiri distincte, avand elemente proprii de identificare a adresei potrivit celor enumerate mai sus, dupa cum urmeaza: - cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi curte - lot de teren, precum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu; - cladirile alipite, situate pe loturi alaturate, care au sisteme constructive si arhitectonice diferite - fatade si materiale de constructie pentru peretii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - si nu au legaturi interioare. Adresa domiciliului fiscal al oricarui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se inscrie in registrul agricol, in evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, precum si in orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar. Calculul impozitului pentru persoane fizice - In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii. - Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate in mediul urban si de 0,1% pentru cladirile din mediul rural. - Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata in metri patrati, cu valoarea corespunzatoare din anexa nr 1 la HCL SINTIMBRU. - Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, loggiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite.In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut la alin. (5) se reduce cu 0,10. - In cazul unei cladiri finalizate inainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabila se reduce cu 15% . - In cazul unei cladiri finalizate dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabila se reduce cu 5% . - Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza: - cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1%, inclusive conform anexei nr. 2 la HCL SINTIMBRU. Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% .b) impozitul pe teren se datoreaza bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat terenul. Pentru terenurile pe care le detin in proprietate in Romania, persoanele fizice si persoanele juridice, in calitatea acestora de contribuabili, datoreaza un impozit anual, stabilit in limitele si in conditiile Codului fiscal si ale prezentelor norme metodologice, oriunde ar fi situate aceste terenuri, in comune, in orase sau in municipii, atat pentru cele din intravilan, cat si pentru cele din extravilan. Se considera proprietari de terenuri si acei contribuabili carora, in conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 18/1991, si ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, dupa caz, de la data punerii in posesie constatata prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere in posesie intocmite de comisiile locale, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, chiar daca nu este emis titlul de proprietate. In cazul in care terenul este inchiriat, concesionat sau arendat in baza unui contract de inchiriere, de concesiune ori de arendare, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza de proprietarul sau.Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. In cazul unui teren amplasat in intravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu suma corespunzatoarein anexa nr. 3 la HCL SINTIMBRUc)taxe asupra mijloacelor de transport datorate de persoane fizice sau juridice , orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor in care in prezentul capitol se prevede altfel. Taxa , denumita in continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz. In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este anuala si se stabileste in suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevazut la anexa nr. 4 la HCL SINTIMBRU, pentru fiecare 200 cm^3 sau fractiune din aceasta.

- impozite indirecte :a) taxe si tarife pentru eliberarea licentelor si autorizatiei de functionare, taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor avize asemanatoare - Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul rural, este egala cu suma stabilita de consiliul local in limitele prevazute in Legea 571/2003 - Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructiib) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate - Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei prevazute in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale. - Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru servicii de reclama si publicitate, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate. - Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective stabilite prin HCL la valoarea serviciilor de reclama si publicitate. - Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale prevazute in prezentul articol catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva. - Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de HCLc) impozitul pe spectacol persoanele fizice si persoanele juridice care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional, datoreaza impozitul pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si biletelor de intrare sau, dupa caz, in suma fixa, in functie de suprafata incintei, in cazul videotecilor si discotecilor. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se organizeaza spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, dupa caz, in a caror raza de competenta se desfasoara spectacolele. La nivelul municipiului Bucuresti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor in a caror raza de competenta se desfasoara spectacolele. Cota de impozit se determina dupa cum urmeaza: - in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%; - in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egala cu 5% . Suma primita din vanzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele platite de organizatorul spectacolului in scopuri caritabile, conform contractului scris intrat in vigoare inaintea vanzarii biletelor de intrare sau a abonamentelor. Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit in conformitate cu prezentul articol au obligatia de: a inregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale care isi exercita autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul; de a anunta tarifele pentru spectacol in locul unde este programat sa aiba loc spectacolul, precum si in orice alt loc in care se vand bilete de intrare si/sau abonamente; de a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu incasa sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente; de a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori; de a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole; de a se conforma oricaror alte cerinte privind tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si al abonamentelor, care sunt precizate in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia Nationala pentru Sport. In cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei prevazute in prezentul articol.Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de HCL.d) taxa hoteliera consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca taxa se aplica conform prezentului capitol. Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita in continuare taxa hoteliera, se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata aceasta. e)taxe de timbru judiciare si pentru activitatea notariala, taxe extrajudiciare

Venituri curente nefiscale - din care :- varsaminte de la institutii publice - venituri privind circulatia pe drumurile publice, veniturile din varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice- diverse venituri - recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi si din alte sanctiuni aplicate, venituri din concesiuni si inchirieri, Venituri de capital . - provenite din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, din privatizare, din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale. Sumele ncasate din vnzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate n urma demolrii, dezmembrrii ori dezafectrii, n condiiile prevzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vnzarea unor bunuri materiale care aparin instituiilor publice, finanate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale i se vars la acestea.-Cota defalcata din impozitul pe venit ce revine unitatii administrativ teritoriale stabilita prin lege, de respectiv 47% la comune, orase, municipii, 13% la bugetul propriu al judetului i o cot de 22% ntr-un cont distinct, deschis pe seama direciilor generale ale finanelor publice judeene, la trezoreria municipiului reedin de jude pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i al judeului. Institutiile publice pot folosi, pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii sau sponsorizari in situatia institutiilor publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului respectiv si se vor utiliza si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator. Donatiile/sponsorizarile pot fi primite doar in conditiile incheierii unui contract de donatie, care trebuie sa fie incheiat in forma scrisa, cu specificarea obiectului, duratei si valorii acestuia, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor.Sponsorul/beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului.Acestia sunt obligati sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea intr-un mod care sa nu lezeze direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau ordinea si linistea publica.

GRADUL DE REALIZARE A VENITURILOR conform tabelului atasat

CONCLUZII SI PROPUNERIBugetul de venituri si cheltuieli al unei institutii reprezinta documentul de planificare in care se inscriu toate veniturile si cheltuielile acelei instituitii pentru o perioada determinata de obicei un an. Aceste venituri si cheltuieli sunt planificate a fi realizate in aceasta perioada iar daca veniturile nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor se poate apela si la credite pentrudiferite perioade ale caror rate de rambursare se vor inscrie in bugetele de venituri si cheltuieli pentru anii urmatori in functie de termenul de rambursare al creditului. Bugetele locale sunt bugetele intocmite de orice autoritate publica locala cu personalitate juridica.Bugetele locale nu reprezinta doar un act in care se inscriu acele venituri si cheltuieli ce urmeaza a fi realizate de catre autoritatea publica locala ci si un mijloc eficient de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ- teritoriale. Deasemeni bugetele locale refleta si gradul de autonomie al diferitelor administratii locale fata de autoritatile publice centrale precum si fluxurile veniturilor si cheltuielilor acestora, modalitatile de finantare a diferitelor cheltuieli precum si acoperirea deficitelor acumulate in anii precedenti.Bugetul local se formeaza din totalitatea veniturilor si cheltuelilor ce urmeazaa fi incasate respectiv efectuate de catre aceasta institutie publica locala. Deasemeni exista o varietate de impozite si taxe cere compun acest buget, la partea de venituri.Pe baza colectarii acestor venituri de la agentii economici precum si de la populatie se formeaza sursele de finantare a cheltuielilor prevazute in buget. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale, in cazul in care legea nu prevede se stabileste de catre organele de decizie ale fiecarui judet in functie de atributiile organelor locale ale administratiei de statsi de subordonarea institutiilor publice, precum si de necesitatile de echilibrare bugetara.Deasemeni autoritatile cu competente in elaborarea proiectelor de buget nu pot include orice fel de cheltuieli in aceste documente ci doar acelea care sunt destinate finantarii de actiuni social- culturale , cheltuieli de intretinere si functionare a organelor locale ale administratiei de stat, obiective si actiuni economice de interes local, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.