1.Ce este spam-ul si cum functioneaz acesta?Termenul de spam a fost utilizat pentru prima dat n S.U.A. ca o prescurtare pentru non Solicited Pornography and Marketing Acted. n cea mai recent definitie dat termenului, spamul desemneaz trimiterea masiv si uneori repetat a mesajelor electronice nesolicitate, ctre persoane cu care expeditorul nu a avut niciodat contact si a cror adres electronic a fost obtinut pe ci ilegale (1);. Spammerul cel care trimite mesajele nesolicitate are nevoie de o list de adrese e-mail pentru a-si trimite mesajele. Acestea pot fi obtinute n mod legal sau ilegal.Se consider c o adres este obtinut n mod ilicit atunci cnd spammerul foloseste diferite motoare de cutare pentru a gsi pe Internet adrese valide sau cnd, apelnd la programe speciale, spammerul utilizeaz diverse combinatii pentru a obtine posibile adrese.Care este scopul cutrii acestor adrese e-mail? Spammerul, care poate fi o persoan fizic sau juridic, trimite ctre aceste adrese, n interes propriu sau n schimbul unei sume de bani, n folosul altei persoane, e-mailuri cu informatii publicitare, de natur comercial sau pornografic, pentru a determina destinatarul s achizitioneze diferite produse sau servicii.Cine sunt de fapt spammerii?(2)Distingem cinci categorii:-vnztorii unor produse sau servicii (dintre care unele sunt ilicite): viagra, jocuri piramidale pe bani, tigri etc;-vnztorii de produse informatice la pret preferential, dar cu licent ilegal, cel mai probabil piratat;-persoanele care practic un tip de spam n crestere, constnd n vnzarea unor produse de lux (cltorii, servicii hoteliere etc);-cei care, prin manopere frauduloase, urmresc s obtin datele bancare ale utilizatorilor naivi;-persoanele care testeaz posibile adrese e-mail, pentru a le verifica valabilitatea, pentru ca ulterior s le vnd altor spammeri din categoriile mentionate.S-au contabilizat astfel, de ctre diferiti furnizori de acces internet (F.A.I.), nainte de adoptarea unor legi anti-spam, n jur de 10 milioane de spamuri pe zi, dup adoptare numrul acestora reducndu-se la 3 milioane.2. Cum afecteaz spam-ul viata privat?Mesajele electronice publicitare nesolicitate, ncalc fie n mod direct, fie indirect viata noastr privat, intimitatea noastr virtual.Facem, n acest sens, unele precizri(3):-pentru trimiterea mesajelor spammerul are nevoie de adresa e-mail a utilizatorului. Aceast adres este considerat o dat personal, nominativ, privat. Nimeni nu ne poate folosi identitatea, cu exceptia cazurilor expres prevzute de lege. Prin nclcarea acestui drept protejat prin lege se aduce o atingere grav vietii noastre private. Dat fiind importanta acestui fapt, principalii F.A.I. au stabilit un cod de etic si moral numit Netiquette, care a fost impus ca un regulament intern utilizatorilor de Internet. Totusi, nu putem vorbi de o atingere adus vietii private atunci cnd utilizatorul si trimite, din proprie initiativ, adresa de Internet, pentru acest gen de mesaje. Astfel, putem ntlni situatii n care, dup ncetarea colaborrii ntre doi ntreprinztori sau persoane fizice, una dintre ele practic spam-ul folosind adresa celeilalte; ori, dorind s utilizm diferite servicii Internet (de exemplu, SMS) si avnd n vedere volumul contractului care ni se impune la deschiderea sesiunii, mergem la sfrsitul paginii si selectm butonul I agree, neglijnd faptul c suntem de acord, n acest mod, cu trimiterea de mesaje publicitare de ctre administratorul site-ului sau de ctre partenerii acestuia;-potrivit unei statistici realizate de furnizorii de internet (AOL, YAHOO, Earthlink Inc., Microsoft Corp etc.) spam-ul cost aproximativ 10.000.000.000 (zece miliarde) de euro/ an(4). Aceste costuri greveaz, n final si bugetele utilizatorilor, dat fiind faptul c furnizorul de acces internet si ceilalti intermediari vor creste pretul abonamentului, vor restrnge accesul liber ctre posta electronic asigurndu-ne, contra cost, cutii postale mai bine protejate. Acest lucru are si implicatii subsecvente: fie ne expunem n continuare spamului si mentinem aceeasi cutie postal, fie pltim suplimentar pentru o cutie postal mai sigur din partea site-ului, dar, n functie de situatie, va fi creat o alt adres e-mail, vor fi informati corespondentii de existenta noii adrese, va fi recuperat informatia din vechea adres. Toate acestea presupun timp si bani;-serviciile de comunicatii prin intermediul crora accesm Internetul (cablu, telefon) necesit cheltuieli suplimentare. Astfel, cnd deschidem cutia postal, gsind multe spam-uri, trebuie s ne rezervm un timp mai lung de lucru pe Internet pentru selectarea, sortarea, prelucrarea si stergerea acestora;-un alt aspect care impune un cost suplimentar pentru accesarea Internetului const n faptul c milioanele de spamuri care circul zilnic pe retea duc la o congestionare a acesteia, fapt ce implic o circulatie mai anevoioas a informatiei si, implicit, un timp mai mare de lucru;-pstrarea aceleiasi adrese e-mail si evitarea inflatiei de spamuri oblig la achizitionarea unor programe speciale, asa-numitele fire walls, web cleaner, care la rndul lor sunt costisitoare, presupun instalarea de ctre specialisti si deci accesarea Internetului;-deloc neglijabil este si starea de disconfort pe care o creeaz aceste spamuri si chiar sentimentele si sperantele care ne sunt puse la ncercare. De exemplu, asteptnd un e-mail, de la o persoan apropiat sau un mesaj de rspuns, o informatie util si urgent, accesm cutia postal, constatm c n inbox sunt mesaje, dar la momentul deschiderii nu gsim mesajul asteptat, ci numai spamuri;-Fluxul mare de spamuri ctre mesagerii proprii atrage suprancrcarea si utilizarea ntregii memorii disponibile, asa nct e posibil ca un mesaj foarte important pe care l asteptm s nu mai gseasc spatiu si s fie returnat expeditorului (situatie care poate avea uneori consecinte grave dac, de pild, se asteapt confirmarea pentru un loc de munc).3. Cum s ne protejm mpotriva spam-ului?Distingem dou modalitti de protectie mpotriva spamurilor.Prima modalitate este de natur tehnic si are n vedere atitudinea adoptat fat de spam. n concret(5), putem s ignorm spam-ul, nerspunzndu-i, putem s ne abtinem la postarea adresei de mail pe site-urile web, putem s utilizm o alt adres de e-mail cnd intrm pe forumuri de discutii, putem s refuzm comunicarea adresei ctre alte persoane, dac nu stim n ce scop va fi folosit, putem achizitiona un program filtru mpotriva spamurilor, ori putem s nu cumprm si s nu utilizm nici un serviciu la care se face publicitate prin spam.A doua posibilitate este de natur juridic si ne permite s recurgem la mijloace legale care ne protejeaz viata privat. Persoanele afectate au deschis calea depunerii unei plngeri, n format electronic sau clasic, la autoritatea competent s ia msuri contra spamurilor, la administratorul server-ului prin care se face traficul de spamuri, la administratorul site-ului utilizat de spammmer sau la organizatiile non-guvernamentale care au ca scop lupta mpotriva spam-ului. Este important a se atasa plngerii si antetul mesajului primit, altfel nu se poate ajunge la identificarea spammer-ului.4. Legislatia anti-spamnainte de analiza principalelor legi care opereaz n domeniu, se cer lmurite dou notiuni definitorii pentru ntelegerea acestora: opt-in si opt-out .(6)Opt-in nseamn, n traducere liber a opta pentru. Aceast modalitate este mai degrab favorabil protectiei datelor personale, ntruct presupune ca trimiterea mesajelor tip spam s nu se poate face fr consimtmntul prealabil al destinatarilor. Concret, aceast modalitate oblig pe cei care prospecteaz piata s obtin, nainte de a trimite orice tip de mesaj, acordul utilizatorului la primirea mesajelor publicitare n cutia postal electronic. Titularul adresei trebuie s aib posibilitatea s-si dea sau nu acordul, bifnd ntr-o csut de tipul doresc s primesc prin curier electronic informatii despre societatea dumneavoastr. Aceast rubric nu trebuie s fie bifat din oficiu.Opt-out se traduce prin a opta mpotriv si l avantajeaz mai curnd pe cel care prospecteaz piata, deoarece permite trimiterea de mesaje publicitare ctre toti utilizatorii care nu se opun. Mai precis, utilizatorul trebuie s trimit un mesaj n care precizeaz c se opune primirii mesajelor expeditorului sau chiar s se nscrie ntr-un registru special ntocmit n acest sens. Acest registru este, de fapt, o list de persoane care nu doresc s primeasc mesaje publicitare.Statele care au nceput s se implice n lupta mpotriva spamului au adoptat legi n acest sens. S.U.A. a adoptat Legea Federal Can-Spam referitoare la controlul asaltului cu mesaje electronice, pornografice si de marketing nesolicitate (2003), iar Directiva european nr.2002/58 din 12.07.2002 se refer la viata privat si la comunicatiile electronice.Vom detalia fiecare din cele dou legi si vom cerceta modul n care acestea se regsesc n legislatia intern a statelor.a) La 31 Decembrie 2003, 36 din cele 50 de state americane au adoptat legi ce reglementeaz trimiterea mesajelor electronice comerciale nesolicitate (spam). n paralel, n 2003, Congresul S.U.A. a adoptat prima lege federal ce vizeaz combaterea spamului, cunoscut sub denumirea Can-Spam Act 2003, care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2004(7). Aceast lege contine dispozitii ce impun aplicarea ei cu prioritate fat de legile statelor, mai putin n ce priveste statele care interzic trimiterea sau redirectionarea de mesaje cu continut fraudulos sau nseltor.Legea este bazat pe modelul opt-out si autorizeaz transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate, dar impune ca fiecare dintre acestea s includ un mecanism foarte clar care s permit destinatarilor interzicerea primirii n viitor a unor astfel de mesaje prin posta electronic. Mecanismul de opozitie poate mbrca dou forme: o adres electronic la care destinatarul s poat rspund ori un mecanism de rspuns pe Internet, de exemplu un hiper-link spre o pagin web care s permit radierea dintr-o list.Majoritatea mesajelor comerciale trebuie, de asemenea, s includ, fie la obiect, fie n continut, o indicatie clar dac este vorba de publicitate sau de o solicitare. Toate spam-urile trebuie s contin adresa postal permanent a expeditorului, iar cele cu caracter sexual vor include, n plus, o avertizare asupra continutului.Can-Spam prevede expres dou exceptii limitative:-n cadrul unor relatii comerciale existente (trimiterea de mesaje completeaz, confirm sau faciliteaz o relatie comercial anterioar ntre expeditor si destinatar, cu ajutorul facturilor, extraselor de cont etc.). n acest caz, mesajele trebuie s fie veridice si s contin ca antet informatii legate de expediere, dar nu sunt supuse prevederilor Can-Spam;-n cazul n care destinatarul si-a dat acordul pentru primirea mesajelor comerciale. n acest caz mesajul nu mai trebuie s includ avertizri, dar trebuie s se supun celorlalte exigente ale legii Can-Spam.Sanctiunile prevzute de lege sunt att de natur penal, ct si de natur civil.Sanctiunile penale merg pn la 5 ani de nchisoare pentru urmtoarele fapte: falsificarea intentionat a continutului mesajului cu scopul de a induce n eroare destinatarul; disimularea originii mesajului sau identittii expeditorului; nregistrarea a mai mult de cinci conturi de e-mail cu informatii false n scopul trimiterii de spamuri.n ceea ce priveste sanctiunile civile, conform Can-Spam, orice procuror general al unui stat este autorizat s intenteze actiune mpotriva unui spammer n numele cettenilor din statul su. Acesta este abilitat s ancheteze si s cear sanctiuni pecuniare pentru nclcarea legii Can-Spam.Cuantumul acestora variaz de la 250 dolari pentru fiecare spam pn la un plafon fix de 2.000.000 dolari pentru trimiterea excesiv si ilegal de astfel de mesaje. n cazul n care Curtea apreciaz c violarea legii a fost svrsit n cunostint de cauz si cu intentie si c spammer-ul a folosit manevre frauduloase (cum este colectarea automat de adrese n scopul ntocmirii unei liste pentru o campanie ilicit) cuantumul maxim poate fi triplat.n S.U.A. autoritatea independent competent n lupta mpotriva spam-ului este F.T.C. Federal Trade Commission, care are atributii n aplicarea legii Can-Spam, prin emiterea de norme metodologice pentru modificarea anumitor dispozitii din Can-Spam, pentru ntocmirea si completarea unui registru cu adresele emittorilor de spam, propunerea de sanctiuni penale si civile (dac despgubirile nu depsesc 10.000 de dolari). Aceast comisie decide si ncheierea de acorduri bilaterale cu alte state care au legi si organisme ce lupt mpotriva spam-ului. O alt atributie important a Comisiei const n administrarea unei cutii de spam-uri, pentru colectarea spamurilor receptate de utilizatori, n vederea analizrii acestora.Conform legii Can-Spam, utilizatorii pot depune plngeri fie la Procurorul General al Statului, fie la F.T.C. Singurele persoane private care pot urmri pe spammmeri n justitie sunt F.A.I.(8), pentru recuperarea prejudiciului, dar sanctiunile pecuniare obtinute la nivel penal sunt semnificativ mai mici dect cele obtinute de Procurorul General.Ct priveste organizatiile non-guvernamentale, acestora nu le este recunoscut nici o competent.Legea Can-Spam se aplic att n dreptul intern, ct si pentru mesajele electronice trimise din strintate unui utilizator cu domiciliul n S.U.A., instanta competent fiind oricare dintre tribunalele federale.b) La 12 Iulie 2002 Parlamentul European a adoptat Directiva nr.2002/58 prin care se impune, ca principiu, consimtmntul prealabil al utilizatorului fat de primirea mesajelor electronice publicitare(9). Directiva a fost preluat si transpus n legislatia intern a multor tri din Europa, alte tri au proiecte de legi n acest sens, iar altele urmeaz a studia posibilitatea adoptrii legilor n materie, n viitorul apropiat.Astfel, n Franta, principalele prevederi legislative anti-spam sunt Legea nr.2004-575/21.06.2004 pentru ncredere n economia numeric (LCEN), care transpune Directiva n dreptul francez si Legea nr.78-17/6.01.1978, cu modificrile ulterioare(10)sau Legea Informatic, fisiere si libertti aplicabil n cazul colectrii frauduloase de adrese electronice .(11)LCEN consacr modalitatea opt-in ca mecanism protector pentru consumator, conform Directivei. Astfel, este interzis prospectarea direct prin intermediul automatelor de apel, a unui telecopiator sau curier electronic, utiliznd sub orice form coordonatele (datele) unei persoane fizice care nu si-a exprimat consimtmntul prealabil pentru a primi prospectri directe prin acel mijloc (art.22 alin.1).n mod asemntor legii americane, LCEN prevede dou exceptii:-n cazul prospectrii directe ctre persoane juridice (dac adresa email a fost obtinut direct de la utilizator, cu ocazia vnzrii unui produs, prestrii unui serviciu si numai dac mesajele ulterioare au legtur cu cele precizate anterior);-n cazul relatiilor post-contractuale.n schimb, n cazul ambelor exceptii, mesajele publicitare trebuie s contin un algoritm simplu prin care destinatarul s le poat refuza.Sanctiunile aplicabile spammerilor vor fi stabilite de Comisia National de Informatic si Libertti (CNIL) iar dac spam-ul nu poate fi controlat pe cale amiabil, el poate fi supus prevederilor Codului penal sau civil. Aceste sanctiuni variaz ntre 150.000 de euro si 300.000 de euro atunci cnd nu sunt respectate msurile tehnice si administrative impuse de CNIL(12). Cele de natur penal sunt de 1 an de nchisoare si 15.000 de euro amend pentru mpiedicarea activittii CNIL.Autoritatea independent, competent n lupta mpotriva spam-ului este Comisia National de Informatic si Libertti (CNIL) autoritatea administrativ instituit prin art.11 din Legea nr.78-17/1978 (modificat si completat). Art.22 precizeaz c aceast comisie este abilitat s primeasc toate plngerile relative la spam, iar prin art.45 i se confer prerogativa de a aplica sanctiuni. n plus, ea poate denunta orice caz de spam la Parchet si poate propune Guvernului msurile legislative sau administrative care se impun.Alturi de CNIL sunt autorizate si diferite organizatii cu scop nelucrativ s actioneze pentru aprarea intereselor destinatarilor spam-urilor, cu conditia s functioneze legal. n dreptul francez se mai aplic Directiva nr.95/46 a Consiliului Europei, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal si Directiva nr.97/7 cu privire la protectia consumatorilor n materia contractelor la distant.c) n Marea Britanie Directiva European a fost transpus n Legea privind viata privat si comunicatiile electronice Privacy and Electronic Communication Regulations (PECR) la 11 Decembrie 2003. Aceast lege introduce sistemul opt-in. Astfel, ntreprinderile si alte organisme nu pot s trimit mesaje de marketing direct particularilor dect dac acestia au consimtit, n prealabil si explicit .(13)Legea privind protectia datelor personale impune ca emittorul de spam-uri ctre ntreprinderi ale cror adrese electronice contin si date personale, s le ofere si mijloace de a se opune trimiterii lor opt-out. PECR prevede o exceptie la marketingul direct, n cazul relatiilor contractuale preexistente ntre apelator si destinatar, consacrnd pentru aceast situatie sistemul opt-out, cu ndeplinirea cumulativ a trei conditii:-ntreprinderile s fi obtinut adresele consumatorilor n timpul derulrii unei vnzri sau negocieri referitoare la un produs sau la un serviciu;- mesajele s nu se refere la acelasi produs sau serviciu;-obtinerea adresei s se fi fcut cu respectarea normelor legale, iar expeditorul s ofere gratuit posibilitatea radierii din aceast list.Sanctiunile aplicabile expeditorilor de spam sunt de natur civil. Astfel, dac expeditorul ncalc n mod persistent si deliberat legea, comisarul de informatie i va solicita ncetarea actiunii de trimitere a spam-urilor. Ignorarea avertismentului conduce la plata unei amenzi fixe de 5.000 de lire (dac aceasta este aplicat de ctre un Tribunal de Instant, dar cuantumul poate fi mai mare ntr-un proces n fata unui juriu).Persoanele fizice si asociatiile non-guvernamentale au, de asemenea, dreptul si urmreasc pe spammeri n justitie, dac pot dovedi un prejudiciu. n prezent, Guvernul este preocupat s revad aceste prevederi, n sensul de a oferi mai multe prerogative comisarului de informatii.Autoritatea independent, competent n lupta mpotriva spam-ului este Comisia de Informatii Information Commissioners Office (ICO) autoritate independent care se subordoneaz direct Parlamentului Marii Britanii si joac un rol important att pe plan national, ct si international.n baza legii de protectie a datelor personale si a legii privind libertatea de informare, comisarul de informatie are rolul de a favoriza un tratament si o circulatie corect a informatiei si de a promova respectarea legilor mentionate, n paralel cu influentarea opiniei nationale si internationale cu privire la problemele de acces la informatia privat. Comisarul de informatii dispune de putere discretionar n privinta actiunilor pe care le va intenta diferitilor spammeri.n ceea ce priveste jurisdictia, aceasta revine judectorului englez pentru litigiile cu caracter national, neexistnd nici o dispozitie de extrateritorialitate.n prima faz, procesul se va desfsura n fata unui tribunal de instant, iar dac este cazul se va desfsura un proces n fata unui juriu (crown court).Dac spam-ul a fost realizat prin mijloace de natur frauduloas, vor fi implicate att Comisia de Informatii (ICO), ct si Biroul Britanic de Reprimare a Fraudelor Comerciale Office of Fair Trading (OFT). Legea aplicabil este cea intern, corelat cu Directiva european.n identificarea si prevenirea tuturor aspectelor legate de spam, si pentru definirea evolutiei politicii britanice n materie alturi de ICO este implicat si Ministerul Comertului si Industriei Departament of Trade and Industry (DTI).d) n Germania Directiva European nu a fost nc transpus ntr-o lege intern, desi exist un proiect de lege n acest sens(14). Pentru moment, totul se raporteaz la o jurisprudent destul de consistent .(15)La baza deciziilor luate n acest sens st atributul opt-in, care va caracteriza viitoarea lege german.n lipsa unei legi specifice, nu exist nici o autoritate independent, competent n lupta contra spam-ului. Actiunile n justitie au fost initiate de persoane fizice, n mod individual, dar nu este exclus o actiune colectiv, mai ales c n sprijinul utilizatorilor intervin si asociatii de protectie a consumatorilor .(16)e) n Romnia, legislatia referitoare la spam este relativ recent si ea a fost adoptat ca urmare a armonizrii legislatiei interne cu cea comunitar .(17)Astfel, principalele legi referitoare la protectia vietii private si care au legtur cu spammmingul sunt:-Legea nr.677 din 21 noiembrie 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;-Legea nr.506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private n sectorul comunicatiilor electronice;-n plus, O.U.G. nr.130/2000 privind contractele la distant, prin prevederile art.16 raportate la art.15 consacr modalitatea opt-out, n contextul n care Directiva 31/2000 privind comertul electronic las la latitudinea statelor s aleag ntre opt-in si opt-out; Legea nr.365/2002 privind comertul electronic si Normele metodologice de aplicare consacr categoric modalitatea opt-in, ceea ce duce la o neconcordant fat de prevederile O.U.G. nr.130/2000.Corelarea dispozitiilor legale interne si ncadrarea postei electronice n sfera opt-in are loc dup aprobarea O.U.G. nr.130/2000 prin Legea nr.51/2003, care o modific n acest sens.n ceea ce priveste Legea nr.506/2004, aceasta este o transpunere n dreptul intern a Directivei europene nr.58/2002 si impune modalitatea opt-in n relatia dintre practicantii marketing-ului direct si utilizatorii de Internet. Acest lucru este prevzut de art.12 alin.1, care prevede c Este interzis efectuarea de comunicri comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de apelare care nu necesit interventia unui operator uman, prin fax ori prin posta electronic, sau prin orice alt metod care foloseste serviciile de comunicatii electronice destinate publicului, cu exceptia cazului n care abonatul vizat si-a exprimat n prealabil consimtmntul expres pentru a primi asemenea comunicri.De la aceast regul exist o exceptie prevzut n art.2, care i priveste pe cei ce au obtinut adresele cu ocazia vnzrii unui produs sau serviciu, dar care ofer destinatarului un mijloc simplu si gratuit de opunere. La alin.3 se precizeaz c sunt interzise mesajele nesolicitate care ascund identitatea expeditorului sau a celui pentru care lucreaz si nici nu ofer destinatarului posibilitatea de a se opune.Sanctiunile prevzute de aceast lege sunt de natur contraventional, dac nclcarea prevederilor ei nu s-a fcut prin fapte ce constituie infractiuni.Astfel, nerespectarea prevederilor art.12, referitoare la comunicrile nesolicitate constituie contraventii si se sanctioneaz cu amenda de la 50.000.000 lei la 1.000.000.000 lei, iar pentru societtile comerciale cu o cifr de afaceri de peste 50.000.000.000 lei, prin derogare de la dispozitiile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr.180/2002, cu modificarile ulterioare, cu amend n cuantum de pn la 2% din cifra de afaceri.O autoritate independent competent n lupta mpotriva spam-ului nc nu exunctioneaz, ca entitate separat. Atributii n acest sens revin Avocatului Poporului, prin functionarii pe care i are la dispozitie. Totusi exist un proiect de lege, adoptat numai n Camera Deputatilor n sedinta din 8 martie 2005, prin care se instituie Autoritatea national de supraveghere a prelucrrii datelor cu caracter personal. De asemenea, un rol important n gestionarea problemei referitoare la spam si la prelucrarea datelor cu caracter personal l are Autoritatea National de Reglementare n Comunicatii. Alturi de acestea pot functiona si asociatii profesionale care s adopte si s impun coduri de conduit n retea. Regsim astfel modelul francez referitor la asociatiile profesionale sau non-guvernamentale si codul Netiquette.n ceea ce priveste competenta instantelor si dreptul persoanelor de a se adresa justitiei, Legea nr.677/2001 prevede (art.18) c : (1) Fr a se aduce atingere posibilittii de a se adresa cu plngere autorittii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justitiei pentru aprarea oricror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost nclcate. (2) Orice persoan care a suferit un prejudiciu n urma unei prelucrri de date cu caracter personal, efectuat ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia. (3) Instanta competent este cea n a crei raz teritorial domiciliaz reclamantul. Cererea de chemare n judecat este scutit de taxa de timbru.De asemenea, persoana ndrepttit, dac nu a depus o plngere n justitie, se poate adresa Avocatului Poporului, conform art.27 din Legea nr.677/2001.Ct priveste legea aplicabil pentru prezenta elementului de extraneitate nu sunt fcute referiri exprese deci se vor aplica regulile specifice dreptului comun.5. Aspecte jurisprudentialeJurisprudenta romn n domeniul spam-ului este aproape inexistent, ns n ultima perioad tot mai multe decizii ale instantelor judectoresti din trile implicate n lupta anti-spam constituie repere pentru alte situatii similare.Iat cteva cazuri si solutii relevante pentru a ntelege sensul si dimensiunea rspunderii juridice a celor care se fac vinovati de spamm-ing.a.Curtea Suprem din Ontario a fcut aplicarea Netiquette ntr-un proces referitor la spam .(18)Dup cum am artat, Netiquette este un cod moral de conduit pe care utilizatorii de Internet trebuie s-l respecte. Astfel, un prestator de servicii Internet din Toronto, Nexx Online a decis nchiderea contului clientului su, societatea Ontario (gestionar al site-ului Beaverhome.com), ntruct ncepnd cu 31 martie 1999 de pe acest site s-au trimis zilnic mai mult de 200.000 de spamuri folosindu-se de serviciile altui prestator. Ori, aceast practic este contrar prevederilor Netiquette, la care se face referire n contract.Societatea-client a considerat c Nexx Online nu era ndrepttit s deconecteze site-ul si a actionat-o n instant pentru nerespectarea prevederilor contractuale.n urma analizei termenilor contractului, judectorul a constatat c nici o clauz aparent nu interzice clientului s distribuie mesaje comerciale nesolicitate. n schimb, el invoc dou clauze contractuale n favoarea prtului:-clientul (reclamantul) consimte la respectarea Netiquette;-a doua clauz ofer clientului posibilitatea s adauge, cu acordul Nexx Online, noi prevederi contractuale; presedintele societtii Nexx Online a anuntat ns, n august 1998, c nu accept nici o distribuire de mesaje comerciale nesolicitate cu ajutorul servicilor sale.Interesul pentru acest proces const, n principal, n motivarea hotrrii, care a conferit fort juridic codului Netiquette, la care face trimitere contractul.Dup studierea mai multor documente din care au reiesit clar regulile Netiquette n materie de spamm-ing, judectorul a declarat c prtul a actionat n termenii contractului si c nerespectarea deontologiei n vigoare pe retea a justificat deconectare site-ului Beaverhome.com.Adugm c n Quebec, Netiquette s-ar putea impune cocontractantilor chiar n absenta clauzelor exprese, n baza art.1434 C. civ.: contractul valabil ncheiat este obligatoriu si pentru cei care au legtur cu acesta, nu numai pentru prti, dar si pentru tot ce decurge din natura sa si este n conformitate cu uzantele, echitatea si legea (prtile implicate erau dou societti un F.A.I. si un administrator de site).b.n Franta, n ultimii ani, s-a conturat o jurisprudent solid. Exemplificm cu dou situatii, semnificative prin modul lor de abordare.Tribunalul Rochefort a retinut, n solutionarea unui litigiu (decembrie-ianuarie 2000-2001) urmtoarea stare de fapt(19): C.G., printr-un contract din 1999, cumpr de la societatea France Telecom Interactive (F.T.I.) un abonament Wanadoo ce i permitea acces nelimitat la Internet si, n plus, posibilitatea de a avea cinci adrese de mesagerie electronic pentru crearea unui site Web personal sau profesional. n august 1999, F.T.I. reziliaz abonamentul lui M.G., fr preaviz si fr plata vreunei indemnizatii, pe motiv c acesta practica spammm-ingul n forumurile de discutii. Prin curierul din august 1999, F.T.I. i precizeaz reclamantului c motivul rezilierii const n nclcarea Netiquette, conform creia spammming-ul este interzis.M.G. cheam n justitie F.T.I. n ianuarie 2000 si solicit urmtoarele: s se constate c rezilierea abonamentului este abuziv; prta s fie condamnat la plata sumei de 100.000 de franci francezi daune-interese (n urma rezilierii M.G. a fost nevoit s-si nceteze activitatea, situatie care l-a pus n imposibilitatea de a-si onora datoriile); executarea imediat, dar provizorie, a deciziei de repunere a reclamantului n situatia anterioar; condamnarea prtei la cheltuieli de judecat.Prta F.T.I. a formulat cerere reconventional si a solicitat s se constate c rezilierea a fost justificat, datorit gravelor nclcri ale obligatiilor si uzantelor n vigoare pe Internet; condamnarea reclamantului la plata sumei de 10.000 de franci francezi daune-interese si a sumei de 30.000 de franci francezi cheltuieli de judecat.Instanta de judecat a respins cererile lui M.G. ca nefondate si l-a obligat la plata cheltuielilor de judecat, retinnd c: potrivit art.1135 C. civ. fr., conventiile oblig nu numai la ceea ce este cuprins n acestea, ci si la respectul echittii, uzantelor si prevederilor legale; M.G. a recunoscut c a trimis multe spam-uri, n special pe forumurile de discutii; nu are relevant faptul c spammming-ul s-a dezvoltat pe forumuri si nu n cutiile postale; raportul CNIL interzice spammming-ul n grupurile de discutii; expedierea spam-urilor i-a determinat pe multi utilizatori s renunte la serviciile societtii F.T.I.; societatea l-a avertizat pe M.G. n dou rnduri c, dac va continua s ncalce prevederile referitoare la spam, va fi deconectat fr preaviz; nu se poate retine culpa F.T.I., care a procedat legal.O situatie asemntoare regsim ntr-un proces intentat de un alt utilizator furnizorului su de acces Internet(20). n ianuarie 2002 P.V. cheam n justitie pe Liberty-Surf (F.A.I.) si Free (domeniu) pentru deconectarea de la Internet, fr preaviz si fr nici o explicatie, fapt care i-a cauzat un prejudiciu important. Reclamantul a solicitat reconectarea, plata a 15.250 de euro daune-interese si 1.525 de euro cheltuieli de judecat.Liberty-Surf si Free au solicitat, prin cerere reconventional, plata despgubirilor si a cheltuielilor de judecat pentru nerespectarea conditiilor de utilizare a Internetului, prin practicarea spammming-ului.Instanta a respins cererile reclamantului ca nefondate, a considerat c decizia de deconectare de la Internet a fost justificat si l-a obligat pe acesta la plata sumei de 1.525 de euro daune-interese (pentru utilizare abuziv) ctre fiecare dintre societti si 763 de euro cheltuieli de judecat. Retinem din motivarea deciziei instantei de judecat: spammmig-ul este condamnat de Netiquette; P.V. a uzitat de aceast tehnic n mod repetat, perturbnd grav echilibrul retelei si provocnd multe reactii de partea utilizatorilor; societtile prte au solicitat de mai multe ori reclamantului s respecte uzantele Internetului; deconectarea era justificat n temeiul clauzelor contractuale.c.n Olanda, lupta mpotriva spammerilor s-a concretizat prin amendarea de ctre autoritatea de reglementare (OPTA) a primelor persoane acuzate c au practicat spammingul. Prima persoan a fost amendat cu suma de 42.500 de euro pentru trimiterea masiv a spam-ului iar a doua cu 20.000 pentru practicarea spamm-ingului prin SMS, mesajele trimise de acesta neavnd, asa cum prevede legea olandez, optiunea de desubscriere .(21)d.Printre cele mai recente procese generate de spam se numr si cele intentate, n paralel, de ctre societtile Pfizer (productorul renumitei Viagra) si Microsoft mpotriva administratorilor site-urilor care permit si a celor care practic n mod direct spam-ul publicitar cu privire la produsul companiei Pfizer. Aceasta din urm a dat n judecat companiile Canadian Pharmacy si E-Pharmacy Direct, n vreme ce Microsoft a deschis trei procese mpotriva unor farmacii online, care fceau publicitate copiilor contrafcute ale Viagrei (Discount RX, Virtual RX si EzyDrugStore.com). Aceste procese vin n contextul n care, ntr-un proces anterior, o persoan care a pledat vinovat, a recunoscut c a obtinut milioane de dolari din vnzri online ale produselor contrafcute. n plus, n august, Pfizer a dat n judecat 30 de web-site-uri care vindeau Viagra sau copii ale altor medicamente. Compania a confirmat ca 29 din aceste site-uri nu mai sunt functionale, mai ales dup ce a setat 100.000 de asa-numite conturi capcan n care a primit sute de milioane de e-mailuri spam si dup ce filtrele specifice instalate de companie pe net au blocat 3,2 miliarde de mesaje spam n fiecare zi .(22)e.Cel mai semnificativ proces intentat spammerilor, care poate deschide un lung sir de asemenea procese si care poate duce la limitarea semnificativ a practicii de spamming, este unul de natur penal, judecat n statul american Virginia epicentrul traficului pe Internet, dar si statul cu cea mai dur legislatie antispam, anterioar aparitiei Can-spam.Astfel, J.J., R.R. si J.D.G. au fost acuzati c au trimis mii de e-mailuri de tip spam, punnd o adres fals de rspuns la e-mail si utiliznd informatii false de rutare. Cei trei si-au sustinut nevinovtia, dar instanta l-a condamnat pe J.J. la nou ani inchisoare, fiind situat de ctre Register of Known Spam Operations pe locul 8 ntr-un clasament al spammerilor, n functie de cantitatea de spam expediat. J.D.G. a fost amendat cu 7.500 de dolari, dup ce s-a dovedit c si-a utilizat cardul de credit pentru achizitionarea unor domenii cu scopul expedierii de spam. R.R. a fost gsit nevinovat. Conform actului de acuzare, spam-ul a fost expediat in perioada 11 iulie-9 august 2003, n zilele de 16, 19 si 26 iulie, iar numrul mesajelor expediate intr-un interval de 24 de ore a depsit 10.000 .(23)Note :1 A se vedea locatiawww.cnil.fr2 Pentru detalii, a se vedeahttp://sings.symantec.fr3 A se vedea locatiawww.antipub.be/uploadfiles/44/download4 Informatii suplimentare sunt disponibile la adresawww.journaldunet.com/0411/041102spam.shtml5 A se vedea locatiawww.secuser.com/dossiers/spamming_mailbombing.htm6 Informatiile sunt disponibile la adresawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam_fiche1.html7 Pentru detalii suplimentare, a se vedeawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam00.html8 Prescurtarea este utilizat pentru Furnizorii de Acces Internet.9 Continutul Directivei poate fi consultat la adresawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam00.html10 A se vedea toate modificrile lahttp://www.cnil.fr/index.php?id=30111 A se vedea locatiawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam_fiche1.html12 Art.45-52 din Legea 17/1978 (Legea poate fi consultat lahttp://www.cnil.fr/index.php?id=301)13 A se vedea locatiawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam00.html14 informatii disponibile lahttp://www.teltarif.de/arch/2005/kw11/s16550.html15 a se vedea locatiawww.ddm.gouv.fr/dossiers_thematiques/documents/spam00.html16 a se vedea locatiahttp://www.teltarif.de/i/spam-recht.htmlsi link-urile disponibile din pagin17 detalii suplimentare la adresawww.pcmagazine.ro/pcmag4-7/legislatie.shtml18 Speta poate fi consultat la adresawww.juriscom.net/txt/jurisca/cns/resum.htm19 Speta este disponibil la adresawww.foruminternet.org20 Speta poate fi consultat la adresawww.foruminternet.org21 Pentru mai multe detalii a se consultahttp://www.edri.org/edrigram/number2.25/spam22 A se vedea detalii lahttp://www.revistapresei.ro/articol.php?a=14971mai multe precizri la 23http://www.usatoday.com/tech/news/2004-10-25-spam_x.htm Uneori, observam in casuta noastra de email cum primim mesaje din partea unor expeditori pe care nu-i cunoastem. Acestia reprezinta, de fapt, asa-zisii spammeri, adica cei care obtin adresele de email ale mai multor oameni, cu scopul de a-i agasa cu diverse oferte.Dar, de unde fac rost spammerii de aceste adrese de email? Exista, in principal, 4 metode:1. Prin cumpararea ilegala de liste cu adrese de email.2. Prin folosirea unor programe care cutreiera Internetul (gen cutreiera si strange), si copierea oricarui text care contine caracterul @.3. Prin folosirea unor asa-zise programe denumite ca forta bruta.4. Prin utilizarea unor servicii de newsletters false.Afla totul despre aceste metode si cum poti sa te feresti eficient de spam1.Prin cumpararea ilegala de liste cu adrese de email.Desi ilegala, din pacate, ea este o modalitate destul de des folosita. Angajati necinstiti ale unor furnizori de Internet vor scoate la vanzare emailurile clientilor, acestea fiind preluate din serverele de lucru. Daca nu vor fi acesti angajati, atunci vor exista hackeri care vor sparge serverele furnizorilor de Internet si vor fura aceste liste.2.Prin folosirea unor programe care cutreiera Internetul(gen cutreiera si strange) si copierea oricarui text care contine caracterul @. Orice text aflat pe o pagina web si care contine caracterul @ reprezinta un punct de atractie pentru acest gen de programe si mii de adrese de email pot fi astfel adunate in doar o ora.3.Prin folosirea unor asa-zise programe denumite ca forta bruta.Programele tip forta bruta reprezinta programe care vor genera milioane si milioane de combinatii de combinatii alfanumerice. In timp ce majoritatea din aceste combinatii sunt incorecte si nu ar putea reprezenta adrese de email reale, un astfel de software e capabil sa genereze de la cateva sute de adrese de email corecte pe ora!4.Prin utilizarea unor servicii de newsletters false.Se stie ca puteti opta pentru abonarea la diverse newslettere si, la cerere, va puteti dezabona. Atunci cand veti primi un email in care se spune ca va puteti dezabona pentru a primi newsletters, e posibil sa fie doar o capcana (daca vreti a va dezabona) pentru ca spammerul sa verifice daca acea adresa de email e activa sau nu.Urmatoarea intrebare care se pune e urmatoare:cum am putea sa scapam de emailurile tip spam?Exista mai multe solutii:-Deghizarea adresei dvs. de emailde pe forumuri, chaturi, bloguri, pagini web etc. De exemplu, daca aveti o adresa de email gen mircea4010@yahoo.com, n-ar fi rau ca sa o deghizati in ceva de genul mircea4010 at yahoo.com. Nu mai apare caracterul @ si atunci programele gen cutreiera si strange n-o mai pot recunoaste.-Folosirea unor servicii cu adrese de email disponibile.Niciodata sa nu inserati adresa dvs. reala de email pe vreun forum sau website. Mai bine folositi site-uri ce ofera servicii de email disponibile, filtrand astfel spamul ce ar putea ajunge la adresa dvs. de email. Dintre aceste site-uri amintim: www.mailinator.com, www.e4ward.com, www.kasmail.kasserver.com, www.maileater.com.-Utilizarea unui instrument de codare a adresei de emailscrise pe site-uri web.-Sa nu va dezabonati niciodata la emailurile pe care nu le cunoasteti.Pur si simplu le stergeti. Daca va dezabonati, va veti da de gol ca adresa de email e functionabila.

SpamFoto: HotnewsMiliarde de mesaje nesolicitate sunt trimise zilnic pe plan mondial si expeditorii castiga sume exorbitante. Spamul isi are originile in tehnologii care au precedat Internetul, dar dupa 1990 a devenit o industrie. Cum s-a nascut termenul de spam, cat de multe s-au schimbat in ultimii ani dar si cat de multe au ramas la fel puteti citi in articol.Inceputurile spamului Telegraful si conservele de carne

Trimiterea de mesaje nesolicitate a inceput odata cu dezvoltarea comunicatiilor moderne si fenomenul a aparut si in secolul XIX prin intermediul telegrafului, iar la inceputul secolului trecut unii investitori americani s-au plans ca au primit prin serviciile telegrafice numeroase mesaje nesolicitate cu propuneri de investitii de care nu erau interesati.

Insa au fost doar intamplari izolate si nimeni nu si-ar fi inchipuit ca numarul de mesaje nesolicitate trimise zilnic va ajunge la cateva zeci de miliarde.

La origine, spamul este denumirea pe care o companie americana pe nume Hormel Foods Corporation a dat-o din 1937 unui tip de conserva de carne de porc. Termenul a aparut intr-un sketch al serialului britanic Monty Python in anii 70', in acel sketch termenul fiind repetat obsesiv.

Primul spam electronic a fost un mesaj trimis in 1978 din greseala tuturor membrilor ARPANET, retea americana precursoare a Internetului folosita de oameni de stiinta. Atunci, un inginer IT a ales sa trimita o prezentare de business intr-un singur mesaj electronic adresat simultan tuturor celor 393 de membri ai retelei, in loc sa faca o selectie si sa trimita mesajul separat fiecarui om in parte.

In anii '90, odata ce Internetul incepe sa devina popular, spamul capata o dimensiune electronica si se refera la mesaje nesolicitate ce contin informatii despre diverse produse sau servicii.

Dupa 1995, aceste emailuri (spam) sunt trimise deliberat la o lista de utilizatori alesi la intamplare si pentru foarte scurt timp aceasta metoda de promovare de produse este apreciata ca solutie revolutionara de marketing.

Nu la fel de apreciata a fost insa de utilizatorul simplu, care s-a trezit inundat de zeci, si uneori sute, de emailuri nedorite in fiecare zi, fiindu-i greu sa le gaseasca in acel "morman" pe cele primite de la prieteni sau cunoscuti care erau cu adevarat relevante.

Procentajul spamului din totalul emailurilor a scazut simtitor in ultimii ani, pana la sub 70%, insa acum un deceniu era, dupa unele studii, de peste 85%, iar companiile au investit pentru a filtra spamul, fiindca altfel riscau sa piarda utilizatori.

De ce atat de multi au picat in capcana

Cand Internetul era la inceput si oamenii il descopereau in premiera, cunostintele lor despre acest revolutionar mod de comunicare erau reduse. Si gradul de credibilitate era mai mare, pentru ca nu existasera precedente care sa ingrijoreze, astfel ca aproape orice email parea autentic.

Au prins la public in primii ani si celebrele scrisori nigeriene, in care oamenilor li se cereau sa trimita o suma de bani ceva mai mica, promitandu-li-se, printr-o poveste captivanta, ca vor fi rasplatiti cu sute de mii sau milioane de dolari. Omul de rand e atras de mirajul castigului, de aceea joaca la loto, la pariuri, iar pe acest fond scrisorile nigeriene pareau un mod mult mai sigur de imbogatire. Evident ca omul trimitea banii si nu primea nimic in schimb, iar sarlatanii se imbogateau razand de naivi.

Spamul a pacalit multa lume pentru ca a venit in intampinarea unor dorinte, cum ar fi existenta unor leacuri minune pentru orice boala sau pilule care promiteau performante sexuale de invidiat. Oamenilor li s-a starnit curiozitatea si au fost atrasi in capcana, dorind sa incerce lucruri noi care, cel putin in teorie, sunau bine.

Atacatori tot mai atenti si mai informati

Mesajele de tip spam reprezinta astazi aproximativ 70% din totalul de mesaje trimise in intreaga lume si este domeniul care s-a schimbat cel mai putin in forma si mod de operare de-a lungul timpului. Promotorii spamului actioneaza cu foarte mare eficienta, reinventandu-se in functie de realitatile politice, economice sau culturale curente.

Mai mult, spammerii se documenteaza, devin tot mai eficienti si nu mai trimit atat de multe mesaje la intamplare, ci o fac tot mai tintit. Trimit foarte putine mesaje in weekend, stiind ca oamenii intra mai putin pe email, si au grija sa expedieze multe mesaje in timpul orelor de lucru.

In ceea ce priveste continutul, majoritatea spamului de astazi este asemanator cu cel de acum cinci ani.

Aproape jumatate dintre mesajele spam trimise in intreaga lume vand produse farmaceutice (in special Viagra si Cialis, medicamente care se elibereaza pe baza unei prescriptii medicale, analgezice etc) sau remedii naturiste pentru slabit. Medicamentele ce promit solutii minune sunt inca foarte atragatoare pentru multi, chiar daca se vand la preturi uriase si nu au efectele scontate.

Ca dovada a stilului tot mai sofisticat de actiune, la inceputul lunii martie, spammerii au avut o campanie prin care trimiteau mesaje false ce pareau sa vina din partea unor servicii online gigant, precum Amazon, YouTube, Facebook, eBay, Skype, Twitter, Instagram, Google. Sub aparenta unor notificari importante din partea echipelor de suport ale acestor companii, aceste mesaje "transportau" utilizatorii cu ajutorul unui link inclus in text spre pagini care promovau produse farmaceutice.

In ceea ce priveste prezentarea, spammerii sunt inventivi si citesc ziarele. Asta ii ajuta sa vada ce anume este de interes pentru oameni pentru a fi credibili atunci cand isi gandesc campaniile. In fiecare an, in sezonul raportarilor financiare in Australia, America sau Marea Britanie, spammerii trimit mesaje ca sa-i pacaleasca pe utilizatori sa-si divulge datele de identitate sau bancare.

La fel, infractorii profita si de subiecte de larg interes, cum ar fi lansarea celui mai nou model de smartphone sau aparitia unui mult asteptat ceas inteligent. Linkuri ce promit in mod fals imagini in premiera cu cele mai noi gadgeturi ii pacalesc pe oameni si ii trimit pe site-uri unde nu ar fi ajuns niciodata.

"Regii" spamului profita si de atractia pe care o au noutatile despre celebritati. Dintre celebritatile cel mai des folosite in mesajele spam ca sa atraga utilizatorii sa deschida mesajele este Jennifer Aniston, alaturi de Rihanna, Miley Cyrus si Scarlet Johansson.

Cu cat platile electronice s-au dezvoltat mai mult, cu atat spamul a devenit o afacere si mai profitabila si miza a devenit tot mai mare, constituindu-se retele complexe.

Un exemplu este botnetul Bredolab, care si-a inceput ascensiunea in 2009 si, la un moment dat, reteaua de calculatoare infectate ajunsese la 30 de milioane. La apogeu, reteaua trimitea zilnic trei miliarde de emailuri spam si era atat de respectata incat alti cybercriminali apelau la ea si plateau pentru ca reteaua sa atace diverse site-uri, sa faca reclame la falsi antivirusi si sa trimita fisiere malware la tinte clare. Seful retelei, un armean arestat in 2012, ajunsese la un moment dat sa castige zilnic 125.000 de dolari din aceste activitati.

Infractorii cibernetici sunt cinici, nu au scrupule si profita si de situatiile grave. Daca, de exemplu, o tara se confrunta cu o calamitate naturala, imediat spammerii trimit false solicitari de donatii sau mesaje de tip nigerian in care incearca sa-i convinga pe oameni sa trimita bani in anumite conturi, mintindu-i ca ajutorul financiar va fi folosit de cineva care are nevoie disperata de el. In realitate, banii sunt directionati catre conturile spammerilor. O alta abordare ar fi 1 cent pe mailul trimis, incurajand utilizatorii sa trimita mai departe mesajul primit, spamandu-si astfel prietenii si cunoscutii.

De unde sunt campionii spamului si care sunt tendintele

Asia, America de Nord si Europa sunt continentele de pe care se trimite cea mai mare cantitate de spam.

Tarile care trimit cele mai multe mesaje spam sunt China si Statele Unite ale Americii, dar pe pozitii fruntase sunt si India, Rusia si Vietnam. In 2008 si 2009, unele studii au pus Romania chiar si pe locul trei in topul surselor de spam, insa dupa 2010 tara noastra nu a mai figurat in top 10.

China a evoluat spectaculos in ultimul deceniu, cand penetrarea Internetului a crescut imens si s-au facut investitii uriase in tehnologie, dar si in imensul sistem de cenzura (Great Firewall of China).

Spamul trimis era, pana nu demult, exclusiv in engleza, iar apoi s-au folosit programe automate de traducere pentru a adapta mesajele deranjante si in alte limbi, dar exprimarea rezultata era stangace si multi isi dadeau seama de capcana.

Infractorii actioneaza mai sofisticat si, drept urmare, in ultimele luni, a crescut numarul mesajelor spam localizate in limbi precum germana, spaniola sau italiana. Exprimarile gresite gramatical sunt tot mai rare, la fel si greselile de tastare, semn ca se acorda tot mai mare grija detaliilor.

Partea grava este ca 45% din atasamentele malitioase sunt sub forma unei arhive zip sau rar. Odata deschise, aceste arhive vor infecta sistemele utilizatorilor cu virusi bancari, ransomware sau keyloggers.

Spammerii devin tot mai sofisticati in metode si se uita la detalii tot mai mult fiindca publicul larg este mai bine informat, Internetul a patruns pe numeroase dispozitive si oamenii au devenit mai circumspecti si nu se lasa pacaliti de orice mesaj. Si infractorii au tinut insa pasul, tintesc mult mai exact, nu mai risipesc resursele si sunt extrem de atenti la detalii pentru ca mesajele lor sa para autentice.

Marele teren de batalie tine de retelele sociale, unde oamenii isi petrec mult mai mult timp decat pe email. Conturi false, avalanse de mesaje publicitare nesolicitate, cereri dubioase de "likeuri", toate sunt semne ca spamul nu se da batut. Vremurile grele cer masuri disperate pe acest principiu se bazeaza foarte multi afaceristi online sau simplii webmasteri care vor sa-si promoveze un produs sau serviciu in aceasta industrie invizibila de proportii care tind spre infinit.Ce este spamul ?Spamul reprezinta actul prin care o persoana fizica sau juridica trimite multiple email-uri sau mesaje cu scop comercial (de advertising) spre multiple persoane (fizice sau juridice) care nu au fost de acord sa le primeasca (pe scurt: mesaje nesolicitate). Spamul in sine poate fi privit prin prisma dezvoltatorilor virtuali ca o modalitate ieftina si ideala de a promova o afacere, dar care din nefericire provoaca pierderi in randul consumatorilor, sau cu alte cuvinte, in randul victimelor!Foarte multi internauti nu sunt inca siguri de ce spamul este interzis, si cum poate provoca pierderi. Aici propunem un exercitiu: cate email-uri nesolicitate (bulk email) primiti zilnic?; cate email-uri spam cititi zilnic?; cat timp va ocupa acestea? Noi va spunem ca, la nivel global, utilizatorii de internet pierd pana la 50 de minute pe zi pentru a verifica, citi si sterge mesajele de tip spam, iar adeptii zicerii timpul inseamna bani au facut un calcul ale carui rezultate sunt devastatoare: 82.2 miliarde de dolari sunt pierderile anuale la nivel global, si 270 milioane de dolari la nivel local (Romania) sunt pierderile cauzate de SPAM. Pentru ca timpul inseamna bani!Ce tipuri de spam exista ?Evident, cea mai folosita modalitate de spam este cea prin email, insa posibilitatile prin care puteti fi bombardat de o persoana cu mesaje nesolicitate sunt multiple: Spamul prin IM (Instant Messaging / Mesagerie Instanta) Pentru consumatori reprezinta receptionarea unor mesaje din partea unor persoane necunoscute, de regula cu scop comercial, in care spammerul (cel care trimite mesajele de tip spam) isi face reclama la o adresa web, sau chiar isi prezinta oferta de produse. Sute de milioane de astfel de mesaje SPAM prin IM sunt trimise anual prin intermediul principalelor servicii de mesagerie instanta: Yahoo!, Skype, MSN. Spamul prin forumuri (Forum Spam) Cu ajutorul unor softuri speciale, spammerii de forumuri (forum spammers) au posibilitatea de a transmite un mesaj care de regula contine o adresa URL spre mii, poate zeci de mii de forumuri instantaneu, astfel ca utilizatorii care navigheaza pe forumurile atacate intra in contact si cu mesajele transmise de spammeri. Spamul pe telefonul mobil (Mobile Spam) In Romania, aceasta tehnica nu se foloseste prea mult, insa locuitorii de peste ocean (Statele Unite) sunt bombardati prin SMS de mesaje spam prin care atacatorii fie vor sa-si vanda produsele, fie sa obtina audienta mai mare pe website. Oriunde, oricand, fie ca doriti sau nu, puteti primi pe telefonul dvs sms-uri de la necunoscuti! Spamul pe jocuri online (Online Game Messaging) Foarte multe joculete online multiplayer, care permit jucatorilor sa socializeze intre ei fie privat, fie public, sunt acum tintele asasinilor virtuali numiti spammeri! Oricine, oricand, va poate bombarda cu mesaje, chiar in timpul jocului ! Spamul in motoarele de cautare (Search Engine SPAM) Comparativ cu spammerii care ii ataca pe consumatorii internauti prin email, IM (instant messaging) comunicand tot felul de mesaje banale, care de multe ori se dovedesc a fi o pierdere de energie si timp, spammerii motoarelor de cautare sunt ceva mai inteligenti si chiar obtin rezultate reale pana ajung sa fie prinsi. Search Engine Spam, sau spamul in motoarele de cautare, presupune aplicarea unor tehnici seo de tip Black Hat. Mai pe intelesul tuturor, manevra pe care o fac webmasterii spammeri consta in generarea sau modificarea de pagini pe website in asa fel incat sa pacaleasca algoritmii motoarelor de cautare, pentru a genera mai multi vizitatori culesi din keywords (cuvinte cheie) pe care site-ul nici macar nu le foloseste! De regula, bloggerii fac spam in motoarele de cautare prin publicarea de tag-uri nerelevante continutului. Oricum, de acestia au grija motoarele de cautare, iar ca sanctiune ii blocheaza partial sau complet in afisarile SERP (search engine result page). Spamul pe blog (Blam) Cum numarul blogurilor s-a inmultit mai ceva ca ciupercile dupa ploaie, adeptii promovarii ilegale pe internet (spammerii) s-au gandit sa valorifice ocazia! Spamul pe bloguri este realizat automat, de cele mai multe ori cu ajutorul unor softuri speciale (ca si la spamul pe forumuri), insa acestea sunt programate sa posteze automat mesaje in sectiunea comentarii a fiecarui articol prezent pe blog. Ca si la forumuri, webmasterii de bloguri trebuie sa aiba mare grija, sa nu incurajeze aceasta tehnica ilegala de promovare si sa stearga imediat fiecare mesaj nesolicitat pe care il vad la sectiunea comentarii. Spamul pe site-urile de video sharing (YouTube, Trilulilu etc) Din cauza ca YouTube (Google) a luat masuri drastice in privinta spamului la sectiunea comentarii din cadrul fiecarui material media, si spammerii s-au imputinat, insa asta nu inseamna ca au si disparut! Ca si la spamul pe blog, vorbim cam de aceeasi tehnica!

Top Spammeri ?In 2009, compania multinationala CISCO Systems a facut un studiu in privinta spamului, mai precis a realizat un top cu cele mai agresive tari din punct de vedere al numarului de mesaje de tip SPAM trimise. Pe primele locuri se afla Brazilia si Statele Unite, cu aproximativ 6-7 trilioane mesaje SPAM trimise anual (1 trilion = 1000 miliarde), urmate de India, Koreea de Sud, Turcia, Vietnam, China, Polonia, Rusia, Argentina cu 2-3 trilioane/an.Legislatia spamului in RomaniaLegislatia spamului in Romania este oarecum noua si vaga, insa asta nu inseamna ca nu se aplica! Principalele legi care interzic spamul sunt: Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; Legea nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private n sectorul comunicatiilor electronice; n plus, O.U.G. nr. 130/2000 privind contractele la distanta, prin prevederile art.16 raportate la art.15 consacra modalitatea opt-out, n contextul n care Directiva 31/2000 privind comertul electronic lasa la latitudinea statelor sa aleaga ntre opt-in si opt-out;-Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic si Normele metodologice de aplicare consacra categoric modalitatea opt-in, ceea ce duce la o neconcordanta fata de prevederile O.U.G. nr. 130/2000.Corelarea dispozitiilor legale interne si ncadrarea postei electronice n sfera opt-in are loc dupa aprobarea O.U.G. nr. 130/2000 prin Legea nr. 51/2003, care o modifica n acest sens.Art.12 Alin.1 din cadrul Legii Nr.506/2004 a Directivei Europene nr.58/2002 prevede: Este interzisa efectuarea de comunicari comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de apelare care nu necesita interventia unui operator uman, prin fax ori prin posta electronica, sau prin orice alta metoda care foloseste serviciile de comunicatii electronice destinate publicului, cu exceptia cazului n care abonatul vizat si-a exprimat n prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari.Mai mult de atat, din punct de vedere al sanctiunilor aplicate legi-internet.ro spune:Astfel, nerespectarea prevederilor art.12, referitoare la comunicarile nesolicitate constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei (vechi) la 1.000.000.000 lei (vechi), iar pentru societatile comerciale cu o cifra de afaceri de peste 50.000.000.000 lei (vechi), prin derogare de la dispozitiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, cu amenda n cuantum de pana la 2% din cifra de afaceri.Cu spamul nu este de joaca! Sau cam asa s-ar traduce legea in Romania si cea europeana care reglementeaza foarte bine aceasta activitate si protejeaza consumatorii internauti.