Word Psi All

Proiectarea Sistemelor Informatice n

Statistica

Curs 1

Proiectarea Sistemelor Informatice n Statistica - Curs 1

Cuprins

Sistemul informatic definire si componente

Tipologia sistemelor informatice

Ciclul de viata si de dezvoltare a sistemelor informatice

Strategii de informatizare a activitatilor organizatiilor

2

Conceptul de sistem informatic

Sistemul informatic este folosit pentru stocarea, prelucrarea si generarea informatiilor necesare pentru gestiunea activitatilor si fundamentarea deciziilor.

Folosirea sistemelor informatice aduce un plus de valoare organizatiilor, prolifernd aparitia de tehnici si tehnologii suport pentru dezvoltarea sistemelor informatice.

3

Conceptul de sistem informational

Comunicarea ntre diferite sisteme, subsisteme si n cadrul acestora se realizeaza prin intermediul sistemului informational, care se interpune ntre sistemul condus si sistemul de management.

Sistemul informational poate fi definit ca un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor, n scopul satisfacerii cerintelor informationale necesare conducerii n procesul fundamentarii si elaborarii deciziilor.

X

4

Informatii dinSISTEMUL DE MANAGEMENTInformatii n

afara sistemuluiafara sistemului

DeciziiInformatiiSistemul

informational

Resurse

- materiale

- umane

- energeticeSISTEMUL CONDUSProduse finite,Y

Servicii prestate

Organizatia economica ca sistem cibernetic


Atunci cnd activitatile din cadrul sistemului informational sunt realizate cu ajutorul echipamentelor electronice de culegere, transmitere, stocare si prelucrare automata a datelor, se spune ca avem de-a face cu automatizarea sistemului informational, ceea ce determina aparitia conceptului de sistem informatic.

Sistemul informatic reprezinta un ansamblu de elemente intercorelate functional, n scopul automatizarii obtinerii informatiilor necesare conducerii n procesul de fundamentare si elaborare a deciziilor.

Componentele unui sistem informatic sunt: hardware-ul, software-ul, comunicatiile, baza stiintifica si metodologica, baza informationala, utilizatorii si cadrul organizatoric. Ele se afla n sistem intercorelate functional.

5


HARDWARE

SOFTWARE

COMUNICATIILE

SISTEM INFORMATICBAZA STIINTIFICA

SI METODOLOGICA

BAZA

INFORMATIONALA

UTILIZATORII

CADRUL

ORGANIZATORIC

6


HARDWARE-ul sistemului informatic este constituit din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare si prelucrare automata a datelor.

SOFTWARE-ul sistemului cuprinde totalitatea programelor pentru functionarea sistemului informatic, n concordanta cu functiunile si obiectivele ce i-au fost stabilite. Se au n vedere att programele de baza (SOFTWARE-ul de baza), ct si programele aplicative (SOFTWARE-ul aplicativ).

COMUNICATIILE se refera la totalitatea echipamentelor si tehnologiilor de comunicatie a datelor ntre sisteme.

BAZA STIINTIFICO-METODOLOGICA este constituita din modele matematice ale proceselor si fenomenelor economice, metodologii, metode si tehnici de realizare a sistemelor informatice.

BAZA INFORMATIONALA cuprinde datele supuse prelucrarii, fluxurile informationale, sistemele si nomenclatoarele de coduri.

UTILIZATORII reprezinta personalul de specialitate necesar functionarii sistemului informatic. Personalul de specialitate include informaticieni cu studii superioare si pregatire medie, analisti, programatori, ingineri de sistem, analisti-programatori ajutori, operatori etc. CADRUL ORGANIZATORIC este cel specificat n regulamentul de organizare sifunctionare al organizatiei n care functioneaza sistemul informatic.7

Locul si rolul sistemului informatic prin raportare la sistemul informational

Sistemul informatic este inclus n cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate, n general, procesul de culegere, verificare, transformare, stocare si prelucrare automata a datelor

Prin implementarea unor modele matematice si a utilizarii tehnicii de calcul n activitatile enumerate, sistemul informatic imprima valente sporite sistemului informational sub aspect calitativ si

cantitativ.

SISTEMUL

SISTEMUL DE MANAGEMENT

SISTEMUL

INFORMATIC

SISTEMUL CONDUS

INFORMATIONAL

Sistemul informatic tinde spre a egala sfera de cuprindere asistemului informational, nsa acest lucru nu va fi posibil niciodatadatorita limitelor sistemului informatic. De cele mai multe ori, ncadrul sferei sistemului informational vor exista o serie de activitati8ce nu vor putea fi automatizate n proportie de 100%.

Tipologia Sistemelor informatice

A. n functie de domeniul de utilizare:

Sistemele informatice pentru conducerea activitatilor organizatiilor economico-sociale au datele de intrare, de regula, furnizate prin documente ntocmite de om, iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente (liste, rapoarte etc.) pentru perceperea acestora de catre om.

Sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametri ai procesului tehnologic (presiune, temperatura, umiditate, nivel), iar datele de iesire se transmit, de asemenea, sub forma de semnale unor organe de executie, regulatoare, care modifica automat parametrii procesului tehnologic. Se executa astfel controlul si comanda automata a procesului tehnologic n locurile n care este periclitata interventia n mod direct a factorului uman. Exemple: laminarea otelului, petrochimie, fabricarea cimentului, a hrtiei, centrale nucleare etc.

Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare stiintifica si proiectare asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti, proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective.

Sistemele informatice pentru activitati speciale sunt destinate unor domenii

9specifice de activitate, ca, de exemplu: informare si documentare, tehnico-

stiintifica, sisteme informatice geografice (GIS) medicina etc.


B. n functie de aportul acestuia n actul decizional:

Sistemele informatice la nivel operational (Operational Level System) permit culegerea, stocarea si prelucrarea datelor referitoare la tranzactiile si procesele economice (aprovizionari cu materii prime, consumuri de materii prime, produse finite obtinute, ncasate, plati efectuate catre furnizori);

Sisteme de gestiune a cunoasterii n cadrul organizatiei (Knowledge Systems) permitnd promovarea noilor tehnologii si cunostinte n cadrul organizatiei (de exemplu produsele software destinate proiectarii asistate de calculator CAD) precum si asigurarea automatizarii si controlului fluxului de documente ;

Sisteme informatice destinate conducerii curente asigura derularea activitatilor de control si conducere pe termen scurt;

Sistemele informatice destinate conducerii strategice permit echipei manageriale la vrf sa realizeze planificarea activitatii organizatiei pe termen lung n vederea atingerii obiectivelor strategice preconizate.

10


C. n functie de natura prelucrarilor realizate prin intermediul sistemelor informatice :

Sisteme pentru prelucrarea tranzactiilor (TPS- Transaction Processing System) care sunt specializate n preluarea, stocarea si prelucrarea datelor privitoare la tranzactiile zilnice, de rutina. Se caracterizeaza prin gradul lor mare de repetabilitate si prin volumul mare de date procesat si servesc nivelul operational.

Sisteme destinate activitatii de birotica (OAS Office Automation System) destinate n principal personalului implicat n procesul prelucrarii informatiei. n aceasta categorie se putem cuprinde: procesoare de texte, procesoare de tabele, sisteme de posta electronica.

Sisteme informatice destinate cercetarii-dezvoltarii (KWS- Knowledge Work System) destinate crearii si integrarii noilor tehnologii. Utilizatorii acestor sisteme sunt inginerii, proiectantii si ceilalti specialisti angrenati n activitatea de cercetare-dezvoltare.

11


Sisteme informatice pentru conducerea la nivel tactic (MIS Management Information System) destinate asigurarii rapoartelor sintetice de rutina necesare n procesul fundamentarii deciziilor curente, controlului si planificarii pe termen scurt. Ele permit si generarea de rapoarte privind abaterile nregistrate precum consultarea on-line a informatiilor referitoare la perioade anterioare de gestiune.

Sisteme suport de decizie (DSS Decision Support System) ofera managerilor modele complexe si aprofundate de analiza n vederea fundamentarii deciziilor. Ele valorifica informatiile interne oferite de TPS si MIS alaturi de informatii provenite din mediul economic exterior.

Sisteme suport ale executivului (ESS- Executive Support System) reprezinta sisteme informatice destinate conducerii strategice si permit luarea unor decizii nestructurate, altele dect cele de rutina.

12


Taxonomia sistemelor informatice dupa domeniul de utilizare

Tipuri de SIDate de intrarePrelucrariIesiri

TPSDate primare privindActualizari, sortari,Situatii sintetice si

tranzactiilegenerari de rapoarteanalitice

Date primare,ProcesareaDocumente,

OASdocumente, secventedocumentelor,corespondenta,

video si audiocomunicatii,mesaje

(Personal

Information

Management)

Specificatii deModelari, simulariModele, proiecte,

KWSproiectare, baze deschite

cunostinte tehnico-

stiintifice

Volum mare de datePrelucrari pe bazaSituatii sintetice,

MIS(provenit de la TPS,unor modele simple,rapoarte

KWS)analizate

Volum unic de datePrelucrari pe bazaSituatii si analize

DSS(provenit de la TPS,unor modele analiticedecizionale

MIS, KWS)de analiza

13Date (interne siGrafice, simulari,Analize si prognoze

externe) agregateprelucrari interactive

ESS


Ciclul de viata al unui sistem informatic este un sablon pentru ordonarea activitatilor de realizare a sistemului informatic, cuprinznd intervalul de timp care ncepe cu decizia de elaborare a unui sistem informatic si se ncheie cu decizia de abandonare a acestuia si nlocuirea lui cu un nou sistem informatic.

Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este cuprins n ciclul de viata al sistemului informatic. El include intervalul de timp de la luarea deciziei de realizare a unui sistem informatic pna n momentul intrarii sistemului n exploatare.

Ciclul de viata

Ciclul de dezvoltare

Decizia de a dezvolta unUtilizat de catreAbandonarea sau nlocuirea

sistemului informatic

sistem informaticbeneficiar

14


Activitatile componente ale ciclul de viata al produselor software sunt grupate n mai multe moduri, n etape sau faze. O astfel de grupare a activitatilor componente ale ciclului de viata este urmatoarea:

Identificarea cerintelor utilizatorilor presupune identificarea si formularea cerintelor globale privind realizarea sistemului informatic, ct si justificarea necesitatii si oportunitatii acestuia.

Analiza este etapa n care se analizeaza cerintele functionale si de calitate ale sistemului, identificndu-se, printre altele: ce functii trebuie sa ndeplineasca sistemul, ce date trebuie prelucrate, ce rezultate trebuie sa se obtina, ce tip de interfata va fi utilizata. Deci, n esenta, etapa de analiza raspunde la ntrebarea Ce trebuie sa faca sistemul? si nu trebuie sa tina cont de tehnologia care va fi aleasa pentru implementare. Calitatea rezultatelor acestei etape este deosebit de importanta, deoarece acestea reprezinta o punte de legatura ntre cerintele clientilor si modelele arhitecturale si de implementare care se vor realiza n etapele ulterioare.

Proiectarea raspunde, n esenta, la ntrebarea, cum vor fi realizate cerintele identificate n analiza, lund n considerare particularitatile tehnologiei aleasa pentru implementare. Proiectarea are n vedere: modularizarea si stabilirea arhitecturiisistemului,modulde organizare si structurare a datelor,

15proiectareaalgoritmilornecesaripentru prelucrari, proiectarea n detaliu a

interfetei cu utilizatorul etc.


Implementarea sistemului

Scrierea programelor presupune scrierea efectiva a aplicatiei conform specificatiilor din etapa de proiectare. Se va implementa si se va testa separat fiecare modul al aplicatiei. La acest nivel, integrarea si testarea de ansamblu presupune ca modulele implementate si testate n etapa anterioara sa se integreze, urmnd apoi sa se testeze sistemul n ansamblu pentru a verifica corectitudinea implementarii relatiilor dintre module si functionalitatea sistemului n ansamblu.

Punerea n functine a sistemului presupune Instalarea sistemului si instruirea utilizatorilor. Experimentarea n conditii reale este deosebit de importanta deoarece sistemul este validat folosind seturi de date reale si n conditii reale de functionare. Exploatarea si mentenanta sistemului

n cadrul modelelor ciclului de viata sunt utilizate total sau partial etapele prezentate mai sus, combinate n diferite moduri. Exista o mare varietate de astfel de modele.

16


Strategiile, abordarile si tehnicile de dezvoltare a sistemelor informatice s-au rennoit si perfectionat n mod continuu.

La nceput, dezvoltarea sistemelor informatice se concentra doar pe utilizarea bazelor de date si a limbajelor de programare.

Treptat, componentele si pachetele software comercializate, precum si sistemele integrate de tip ERP realizate de producatorii de software si-au facut simtita prezenta din ce n ce mai mult pe piata, oferind organizatiilor o alternativa la dezvoltarea integrala, de la zero, a sistemelor informatice.

Recent, prin oferirea de software sub forma de servicii prin intermediul Internet-ului (SaaS Software as a Service), organizatiile pot folosi software fara a avea instalate propriile aplicatii.

17


Exista doua strategii principale n informatizarea activitatilor organizatiilor

1. Achizitia sistemului

2. Constructia sistemului n interiorul organizatiei

externalizarea de catre un furnizor extern de servicii software

1. Achizitia Sistemului Este prima strategie ce trebuie luata n calcul.

Presupune utilizarea de catre organizatie a unor produse existente, cu posibilitatea configurarii si personalizarii .

Categorii de produse existente: pachete software comerciale, sisteme integrate de tip ERP, SaaS.

18


Pachete software comerciale

Sunt disponibile pentru vnzare sau nchiriere catre publicul general

Se adreseaza, n general, organizatiilor mici si mijlocii

Deseori, au o capacitate limitata de personalizare pentru nevoi speciale

Sisteme integrate de tip ERP

Faciliteaza integrarea tuturor proceselor de afaceri din unitatile departamentale ale organizatiei si gestioneaza conexiunile cu organizatiile externe

Opereaza n timp real

Au o baza de date comuna pentru toate aplicatiile

Sunt formate dintr-un set de module care pot functiona si independent

Implica un efort semnificativ de configurare si personalizare a solutiei

Se adreseaza tuturor tipurilor de organizatii 19


Software as a Service (SaaS)

Constituie o modalitate de a oferi software n care aplicatiile si datele asociate lor sunt stocate centralizat de catre furnizorul de servicii si sunt, tipic, accesate de catre clienti prin intermediul Internet-ului, folosind un browser Web

Pot suporta configurare, mai putin personalizare

Pot fi rapid actualizate

Multe aplicatii ofera utilizatorilor functii de colaborare si partajare de informatii

Sunt gazduite n cloud, de aceea, timpul de raspuns si problemele de securitate constituie factori critici

20


Dezvoltarea sistemului prin achizitia de software

21


2. Constructia Sistemului Poate fi realizata n interiorul organizatiei sau externalizata

Se foloseste, spre exemplu, pentru cerinte specifice unice ale organizatiei

Este metoda adoptata de catre dezvoltatorii de software si de tehnologii informatice Este o solutie consumatoare de timp si resurse

Implica parcurgerea tuturor pasilor specifici ciclului de dezvoltare a unui sistem informatic

22Dezvoltarea sistemului prin realizarea de software

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea

Cur s 2 - Metodologii de realizare a sisteme

Cuprins

Concepte utilizate n realizarea sistemelor informatice Definirea si continutul metodologiilor

Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor inform Etapele de realizare a sistemelor informatice conform meto Etapele de realizare a sistemelor informatice conform meto Etapele de realizare a sistemelor informatice conform OMT Proces iterativ de dezvoltare a sistemelor informatice utiliz Metodologia unificata de realizare a sistemelor informatice Metodologii bazate pe dezvoltarea rapida

Metodologii bazate pe dezvoltarea agila


Concepte utilizate n realizarea sistemel

ConceptDefinire

Proces/etapaEste un ansamblu de activitati intercorelate,

vederea atingerii unei functii obiectiv, bine

primare, suport si organizatorice. n anumit

sub denumirea de cale sau flux de lucru.

ActivitateCuprinde tipurile de actiuni ntreprinse pen

resurselor. Este o parte a unui proces. n u

conceptul de actiune se foloseste conceptul de

FazAReprezinta intervalul de timp cuprins ntre d

proces, pe durata caruia este atins un set bin

Rational Unified Process ).

PasiReprezinta o succesiune de activitati desfas

lucru (n metodologia SSADM).


Concepte utilizate n realizarea sistemel

ConceptDefinire

SarcinileSunt componente ale activitatilor si constitui

de realizarea carora sunt responsabile persoan

O sarcina este caracterizata de precondit

postconditii. Modul de ordonare n timp

etapelor sau proceselor formeaza

Ciclul de viata alEste definit prin de modul de ordonare n tim

sistemuluietapelor sau proceselor. este un sablon pentru

informaticrealizare a sistemului informatic, cuprinzn

ncepe cu decizia de elaborarea a unui sistem i

decizia de abandonare a acestuia si nlocuir

informatic.

Ciclul deeste cuprins n ciclul de viata al sistemului

dezvoltare alintervalul de timp de la luarea deciziei de

sistemuluiinformatic pna n momentul intrarii sistemul

informatic


Definirea i coninutul metodologiilor

O metodologie de realizare a unui sistem informatic t

etapele/procesele de realizare a unui sistem info n subetape, activitati, sarcini si continutul lor;

fluxul realizarii acestor etape/procese, subetape

modalitatea de derulare a ciclului de viata a siste

modul de abordare al sistemelor;

strategiile de lucru/metodele de realizare;

regulile de formalizare a componentelor sistemu

tehnicile, procedurile, instrumentele, normele s utilizate;

modalitatile de conducere a proiectului (planific urmarire) si modul de utilizare a resurselor fina materiale etc.


Clasificarea metodologiilor de realizare informatice

A. Clasificare dupa gradul de generalitate:

Metodologiile generale au un grad nalt de gener pentru realizarea sistemelor informatice din dome SSADM (Structured System Analysis and Design M

(Mthode dEtude et de Realization, Informatiqu

dEntreprise), OMT (Object Modeling Technique), R Process).

Metodologiile cadru cuprind elemente aplicabile produse software. Exemple de metodologii: Selection a Integrated Packaged Software (SIIPS) elaborata de KPM de implementare pentru ORACLE si SAP.

Metodologii specializate sunt cele dezvoltate implementare a unui singur produs software. Exemple: Business Suite), POIS (pentru Sun Systems), Extr Signature (pentru Scala), ASAP (pentru SAP).



B. Clasificare din punct de vedere al modul sistemelor:

Metodologiile cu abordare structurata au ca princip sistemului n subsisteme pe baza functiilor sistemului ( sau n functie de date (abordarea bazata pe date). Pro separat de modelarea procedurilor. Modelarea procedur la ideea ca functiile sunt active, avnd un comporta afectate de aceste functii.

Metodologiile cu abordare orientata obiect permit informatice folosind conceptele tehnologiei orientat orientata obiect a aparut odata cu aparitia limbajelor de obiect. Primele limbaje orientate obiect au fost SIMUL (1970), CLOS, EIFFEL, ACTOR, C++, Object Pascal (1980

Metodologiile cu abordare structurata

Avantajele utilizarii metodologiilor structurate:

Utilizarea reprezentarii grafice, la ndemna a ct si a beneficiarilor;

Planificarea eficace a proiectului prin divizarea

Un mediu bine structurat este flexibil din pu comportamentului;

Are obiective clare, o arie de cuprindere cunoscu

Posibilitatea reducerii timpului si a costului sistemului prin luarea n considerare de la nce prin interactiunea continua cu beneficiarul;

Modificarea unei anumite activitati a sistemulu reluarea integrala a studiului.


Metodologiile cu abordare structurata

Exemple de metodologii cu abordare structurata:

Structured Analysis and Design Information Sys (STRADIS). Este prima metodologie descrisa, pr Gane si Trish Sarson.

Yourdon Systems Method (YSM). Information Engineering (IE).

Structured System Analysis and Design Method Mthode dEtude et de Realization, Informatiqu Systmes dEntreprise MERISE . Jackson System Development (JSD) .

Information System Work and Analysis of Chan

Effective Techical and Human Implementation based Systems (ETHICS) .

Soft System Methodology (SSM) . Multiview .

Process Innovation.

Rapid Application Development (RAD) .

Metodologia Institutului Centrului de Informati


Metodologiile cu abordare orientata obi

Avantajele utilizarii metodologiilor orientate obiect:

Datele si prelucrarile nu mai sunt reprezentate dis abordarii structurate, ci ncapsulat n clase de obiecte

Analiza realizata pentru un sistem poate fi modific pentru a fi utilizata pentru analiza sistemelor din activitate.

Modelele utilizate sunt flexibile si usor de ntretinut.

Posibilitatea de a aborda domenii si tipuri de problem provocatoare.

Consistenta crescuta ntre activitatile de analiz programare.

Robustetea sistemelor.

Reutilizarea rezultatelor analizei, proiectarii si imple

Reprezentarea explicita a elementelor comune tutur sistemului.

Consistenta crescuta ntre toate modelele dezvoltate orientate obiect, proiectarii si programarii.


Metodologiile cu abordare orientata obi

Exemple de motodologii cu abordare orientata obiect:

Object Oriented Software Engineering (OOSE) conceputa d

Object Modeling Technique (OMT) elaborata de James R Blaha si altii. Metodologia a fost initial utilizata de G Development Center;

Object Oriented Design (OOD) elaborata de Grady Booch, similara metodologiei OMT, dezvolta aceeasi idee an iterativa, insistnd asupra partii de proiectare ;

Object Oriented Analysis (OOA) elaborata de Peter Coad si Object Oriented Structured Design (OOSD) elaborata de W

Object Oriented System Analysis (OOSA) este o metodol sistemelor n timp real propusa de Sally Shlaer si Steven continuat sa mbunatateasca aceasta metodologie, public despre cum se pot utiliza notatiile UML n cadrul metodolog

Responsibility Driven Design (RDD), apartinnd lui Wirfs Wienner;

Object Oriented Role Analysis, Synthesis and Structuring a Kaugh;

Mare parte din deosebirile dintre OOD, OAD, OOSA, fost nlaturate n anul 1997 prin elaborarea unui stan simboluri, notatii, tipuri de diagrame, tipuri de model (Unified Modeling Language).



C. Clasificare dupa modelul ciclului de viata:

Modelul de parcurgere n cascada Modelul de parcurgere n spirala Modelul de parcurgere cu extensii Modelul de parcurgere evolutiv

Modele de parcurgere compozite (cicluri n V s


Modelul de parcurgere n cascada

Parcurgerea secventiala a etapelor, cu eventua precedenta.

Utilizat pentru sisteme informatice de mica com

Modelul n cascada sau liniar este teoretic, d

parcurgerea etapelor este un proces iterativ, des n paralel mai multe activitati.

Definirea

cerinelor

Analiza

Proiectarea

Implementarea

Testarea


Modelul de parcurgere n spirala (model

Presupune elaborarea completa, rapida si la co versiuni initiale, simplificate, cu caracter de pro se stabilesc noi specificatii de definire a sistem desfasoara activitatea de realizare a unei noi informatic.

Elaborarea noii versiuni presupune parcurg partiala a etapelor, modificndu-se numai prototip.

Prototip 4

Prototip 3

Prototip 2

Prototip 1


Modelul de parcurgere cu extensii (incre

Se utilizeaza atunci cnd sistemele informatice se pot functiune partial pe subsisteme, aplicatii, module.

Realizarea lor se poate face deci n maniera extensibila, astfel nct la nceput se analizeaza si se

definesc cerintele, iar apoi subsistemele se realizeaza si se integreaza prin extensii succesive

sau simultane.

De obicei, extensiile se ramifica dinProiectare

etapa de proiectare a sistemului informatic.subsistem 1

Implementare

subsistem 1

Testare

subsistem 1

ntreinere subsistem 1


Modelul de parcurgere evolutiv

Se utilizeaza n cazul sistemelor complexe, ca subsisteme. Ele sunt realizate si livrate n mod la sporirea treptata a performantelor sistemului.

Oricare dintre subsisteme trece prin toate faz

sistemelor: definirea cerintelor, analiza, proiec testare, intretinere, pentru ca n final acestea sa


Modele de parcurgere compozite (ciclul

Este o varianta a modelului cascada, n care se pentru cresterea controlului asupra modului etapele.

Latura din stnga a literei V este parcursa de etapele de dezvoltare propriu-zise, iar cea de dreapta, se parcurge ascendent, pe ea realizn validarile elementelor create anterior.

DefinireaV

cerinelor

ProiectareTestare sistem

sistem

ProiectareTestare

subsistemsubsistem

Codificare/asamblare


Etapele de realizare a sistemelor inform metodologiei SSADM

SSADM include un set de tehnici, instrumente si form descrierea sistemului existent sau a sistemului pr Caracteristici generale:Este o metodologie orientata pe structura datelor.

Pune n evidenta doua tipuri de modele: modelul lo sistemului, deci separa proiectarea logica de proiecta

Se bazeaza pe specificarea clara a cerintelor si a pentru construirea (proiectarea) celor doua m reprezentarea fluxurilor de date si prelucrarilor cu aj

Contine cinci module: studiul de fezabilitate specificarea cerintelor, specificarea logica a sistemul Fiecare modul este divizat n etape de lucru. Fiecar ntr-un numar de pasi care definesc intrarile, iesirile realizate.


Etapele de realizare a sistemelor inform metodologiei SSADM


Metodologia MERISE

Din punctul de vedere al metodologiei MERISE, sistemele informat de viata, ciclul de decizie, ciclul de abstractizare.

Ciclul de viata al sistemului informatic se bazeaza pe dualitatea artificial.

Ciclul de viata al unui sistem informatic estre mpartit n trei perioa informatic concretizata n specificatiile functionale si tehnice, realiz n specificatiile de detaliu si implementarea sistemului.

Ciclul de decizie al sistemului informatic cuprinde ansamblul

existe n timpul ciclului de viata si defineste interfata ntre siste artificial) si sistemul informational (obiect natural). Aici sunt de privind scopurile sistemului informatic si punctele de decizie pr sistemului informatic ca obiect natural.

Ciclul de abstractizare este util pentru a surprinde elementele descrierea sistemului, ignornd detaliile. El priveste n exclusivit ca obiect artificial, functionarea lui fiind verificata prin simulare Presupune utilizarea a trei niveluri de abstractizare:

Nivelul conceptual

Nivelul organizational pentru prelucrari si nivelul logic pentr Nivelul operational pentru prelucrari si nivelul fizic pentru d


Etapele de realizare a sistemelor informa conform metodologiei MERISE

Elaborarea schemei directoare presupune stabilirea concorda strategice ale organizatiei si cerintele informationale ale conduce face o formalizare globala a situatiei existente si se va folosi meto mpartirea sistemului informational n domenii.

Studiul prealabil se realizeaza pe un subansamblu reprezentati urmea-za a fi informatizat. Pe acest subansamblu se deruleaza ci Uneori aceasta etapa se include n elaborarea schemei directoare

Studiul detaliat se face plecnd de la rezultatele studiului preal obtinerea specificatiilor functionale generale detaliate ale noului specificatii sunt orientate catre proiectantii care realizeaza efecti

Studiul tehnic presupune proiectarea logica si tehnica a fisierel descrierea arhitecturii prelucrarii datelor, proiectarea arhitecturi

Elaborarea programelor consta n scrierea, testarea si punerea n functie de specificatiile din etapa precedenta.

Introducerea sistemului presupune pregatirea lansarii n exec zisa a acestuia.

Mentinerea n functiune a sistemului presupune asigurarea fu parametrii proiectati si, eventual, mici dezvoltari pe parcurs


Etapele de realizare a sistemelor informa OMT

Modelarea sistemului este realizata prin prisma a tr

Modelul obiectelor descrie din punct de vedere st dintre obiecte, atributele si operatiile fiecarei clase d un model al datelor, privit prin prisma abordarii ori CE se analizeaza.

Modelul dinamic pune n evidenta starile date evenimentelor care conduc trecerea dintr-o stare n al

Modelul functional descrie modul de obtinere a i din intrari sau alte informatii intermediare.

Etapele de realizare a sistemului informatic metodologii sunt: analiza, proiectarea siste obiectelor si implementarea.



EtapaActivitati specifice

AnalizaO Definirea problemei

sistemuluiO Initierea realizarii modelului obiectelor

O Initierea realizarii modelului dinamic

identificarea intrarilor si iesirilor (pr

evenimentelor din sistem) si repreze

datelor

descrierea proceselor elementare

identificarea constrngerilor

identificarea modalitatilor de optimi

ProiectareaO Descompunerea n subsisteme

sistemuluiO Identificarea subsistemelor concurente

O Stabilirea necesarului de resurse si a modulu

si software pentru fiecare subsistem

O Alegerea modului de organizare a datelor si

O Stabilirea controlului intern si extern pe flux

fluxul prelucrarilor.

O Stabilirea conditiilor limita, care se refera la

normala sau anormala, prioritati



EtapaActivitati specifice

ProiectareaRafineaza modelele obtinute n faza de analiza

obiectelorde implementare.

O Identificarea operatiilor

O Proiectarea algoritmilor;

O Rafinarea, restructurarea modelului datelor

O Implementarea asocierilor;

O Gruparea datelor si asocierilor n module.

ImplementareaSe realizeaza transpunerea ntr-un limbaj de p

sistemului.


Exemplu de proces iterativ de dezvoltare informatice utiliznd UML (Unified Modeli

Definirea problemei

Se identifica caracteristicile principale ale unitatii economice studiat activitatii de implementat.

Structurarea solutiei

Se determina si se detaliaza cerintele beneficiarului. Include subet

Stabilirea cazurilor de utilizare; Stabilirea relatiilor dintr Construirea diagramelor cazurilor de utilizare

Analiza sistemului

Sunt analizate specificatiile si cazurile de utilizare, identificndu-se c cu care lucreaza sistemul, mpreuna cu relatiile dintre acestea. Se cons diagrame de obiecte, de stare, de activitate, de secventa, de com

Proiectarea sistemului

Contine doua subetape: proiectarea arhitecturii si proiectarea de arhitecturii sistemului, a bazei de date, a interfetei, eventualilor al sistemului. Se construitesc diagramele de componete si de desfasur

Implementarea sistemului

Implica programarea efectiva a claselor identificate, prin scrierea videoformatelor si a situatiilor de iesire.


Metodologia unificata de realizare a sist informatice (RUP)

Rational Unified Process (RUP) este un proc dezvoltarea orientata obiect de produse inform

Este un ghid care arata cum se poate uti (Unified Modeling Language) pentru a de informatic.

RUP a fost realizat de compania Rational si catre IMB.

Nucleul l reprezinta metodologia propusa de Rumbaugh (Unified Process) care este mai mu proces, este un cadru general care a perm metodologii specializate (pe diverse tip informatice n functie de aria de aplicare, organizatii, niveluri de competenta sau dime proiectelor)


Fazele RUP

Axa orizontala: reprezinta timpul i evideniaza aspectele dinamice ale procesului. Pe axa orizontala procesul se exprima n termeni de:

cicluri, faze, iteraii i jaloane.

Axa verticala: reprezinta aspectele statice ale procesului i se exprima n termeni de: activitai, produse, executani i fluxuri.


1. Faza de explorare iniiala

Caracteristici:Poate avea o ntindere nsemnata n cazul proiectelor noi.

Are rolul de a crea o viziune de ansamblu asupra proiectului, necesitatea proiectului si de a identifica riscurile.

n cazul proiectelor care au ca scop mbunatatirea unui siste explorare initiala este mai scurta si are rolul de a determina u

Documentul cheie produs n cadrul acestei etape este Viziu trebuie sa cuprinda o descriere de nivel nalt a sistemului si a (este un document scurt, de obicei doua, trei paragrafe).

Rezultatele fazei:

Documentul viziune: o descriere generala a principalelor cer problemele-cheie si principalele constrngeri.

Un model initial al cazurilor de utilizare (10%-20% complet) Un glosar initial al proiectului (optional exprimat ca model a

Descriere initiala a procesului de afacere, care include conte o previziune financiara.

Evaluare initiala a riscului.

Un plan al proiectului, care sa precizeze fazele si iteratiile. Un model al afacerii, daca este necesar.

Unul sau mai multe prototipuri.


2. Faza de elaborare

Caracteristici:

Are ca scop conturarea arhitecturii de baza care va constitu pentru proiectarea si implementarea din faza de constructie.

Arhitectura este rezultatul analizei cerintelor principale asupra arhitecturii) si a riscurilor asociate.

Stabilitatea arhitecturii este evaluata prin intermediul prototipuri.

n timpul fazei de elaborare este construita o arhitectur reduce riscurile legate de cerintele nefunctionale ( scalabilitate).

Rezultatele fazei:

Un model al cazurilor de utilizare (cel putin 80% complet) ( cazurile de utilizare si toti actorii, iar majoritatea cazurilor d dezvoltate).

Cerinte suplimentare care sa surprinda cerintele nefunction care nu are legatura cu un caz de utilizare specific.

O descriere a arhitecturii sistemului. Un prototip executabil al arhitecturii.

Lista revizuita a riscurilor si o descriere revizuita a procesulu

Un plan de dezvoltare al ntregului proiect, care sa cuprinda iteratiile si criteriile de evaluare pentru fiecare iteratie.

Un proces avansat de dezvoltare care sa specifice versiunea u Un manual de utilizare preliminar (optional).


3. Faza de construcie

Caracteristici:Are ca scop dezvoltarea efectiva a sistemului.

Spre deosebire de primele doua faze n care efortul er idei, n aceasta faza accentul este pus pe manag scopul implementarii sistemului.

Fiecare iteratie a fazei de constructie contine tr managementul resurselor si controlul procesului, d componentelor si evaluarea la sfrsitul iteratiei. Pr rezultate sunt: componentele cu documentatia afe instruire, planul de instalare si planul pentru faza de t

Rezultatele fazei:

Produsul software integrat pe o platforma coresp Manualele de utilizare;

Descriere a versiunii actuale.


4. Faza de tranziie

Caracteristici:

Cuprinde testarea finala, pregatirea lansarii si efectua minore dictate de reactiile beneficiarilor.

Accentul n aceasta faza este pus pe configurarea si re detaliile referitoare la instalare.

Activitatile principale sunt finalizarea documentatiei, client, modificari minore dictate de client si lansarea produsului final.

Rezultatele fazei:Planul de instalare;

Notele finale asupra sistemului ; Documentatia.


Metodologii bazate pe dezvoltarea rapid RAD (Rapid Application Development)

Se refera la o serie de principii care urmaresc a realizare a sistemelor informatice, astfel nct o par dezvoltata si sa ajunga la utilizatori rapid.

Astfel, utilizatorii pot ntelege mai bine sistemul s care aduc sistemul mai aproape de cerintele acestuia

Se recomanda ca analistii sa foloseasca tehnici sp

informatice pentru a accelera etapele de an implementare, cum ar fi:

instrumente CASE

sesiuni comune pentru stabilirea cerintelor Join Requir limbaje de programare de generatia a patra

limbaje de programare vizuale generatoare de cod

reutilizarea componentelor software

Astazi, aproape toate mediile de dezvoltare integrate RAD.


Metodologii bazate pe dezvoltarea rapid RAD (Rapid Application Development)

RAD comprima pasii metodologiilor traditionale ntr-un

Se bazeaza pe prototipizare si pe revizuiri ale utilizato trece la parcurgerea unei noi iteratii.

Metodologii traditionale

Planificare Analiza Proiectare Implementare

RAD

DocumentareaProiectarecerintelor

Sesiuni pentruIterativImplementare

stabilirea cerintelor

Revizuiri aleTestare

utilizatorilor



Aceste metodologii sunt orientate pe programare practici.

Toate metodologiile de dezvoltare agile sunt bazate pe un set de douasprezece principii:

Este prioritara satisfactia clientului prin livrarea rapida calitativ.

Schimbarea cerintelor este binevenita chiar si ntr-o faz Procesele agile valorifica schimbarea n avantajul compe

Livrarea de software functional se face frecvent, de pr timp ct mai mici, de la cteva saptamni la cteva luni.

Oamenii de afaceri si dezvoltatorii trebuie sa colabor proiectului.

Proiecte se construiresc n jurul oamenilor motivati. Ofe si suportul necesar este foarte probabil ca obiectivele vo



Principiil ale manifestulului agil- continuare:

Cea mai eficienta metoda de a transmite informatii ns de dezvoltare este comunicarea fata n fata.

Software-ul functional este principala masura a progresu

Procesele agile promoveaza dezvoltarea durabila. B utilizatorii trebuie sa poata mentine un ritm de lucru co Atentia continua pentru excelenta tehnica si design bun

Simplitatea-arta de a maximiza cantitatea de munca ner

Cele mai bune arhitecturi, cerinte si design sunt crea organizeaza.

La intervale regulate, echipa reflecta la cum sa devi adapteaza si ajusteaza comportamentul n consecinta.



Pe baza acestor principii, metodologiile agile se conce procesului de dezvoltare a sistemelor prin eliminarea u din modelare si documentare .

Este sustinuta realizarea simpla, iterativa a siste metodologiile agile sunt folosite n combinatie cu t obiect.

Toate metodologiile bazate pe dezvoltarea agila u dezvoltare simplu prin parcurgerea etapelor traditio dezvoltare a sistemelor.

Doua dintre cele mai populare exemple de metodologii Extreme Programming (XP) si Scrum.

PlanificarePlanificare

AnalizaAnaliza

ProiectareProiectare

ImplementareImplementareIm

Iteraia 1Iteraia 2

SistemSistem



AvantajeDe

Abordare realista n realizarea sistemelorNu sunt potrivite pe

informatice.dependente comple

Promoveaza lucrul n echipa si nvatarea.Risc crescut de suste

mentenabilitate si e

Functionalitatile pot fi implementate rapid siFara o documentatie

verificate.si nici procesul de d

pot fi auditate.

Model potrivit pentru mediile care se schimbaDepinde foarte mul

n mod continuu.beneficiarul.

Reguli minime, documentatie usor de realizat.Transferul de inform

echipei este ngreun

Usor de gestionat.Lipsa regulilor poat

mediu de lucru hao

Ofera flexibilitate.Dependenta de me

cerintele sistemului


Extreme Programming - XP

Pune accentul pe codificare (standarde, principii) - utilizea descrieri si practici de codificare.

Sustine ca programatorii sa lucreze cte doi (pair progra au o responsabilitate comuna pentru fiecare componenta s

Numeroase sesiuni de discutii pe parcursul dezvoltarii.

Feedback rapid al utilizatorilor finali n mod continuu.

Dezvoltatorii trebuie sa aiba o mentalitate orientata catre c

Se bazeaza foarte mult pe refactoring, care este un mod di codului pentru a-l pastra simplu.

Sistemul este dezvoltat ntr-un mod evolutiv si incrementa

Fiecare iteratie (1-4 saptamni) are un rezultat functional.

Suport redus pentru modelare.Sim Relatie strnsa ntre clienti si dezvoltatori. Lipsa documentatiei de realizare. ComunicareV

C


Extreme Programming - XP

Cnd se recomanda:

Pentru proiectele mici cu echipe extrem de motivate, unit XP ar trebui sa functioneze foarte bine.

XP este recomandat numai pentru grupuri mici de dezvol persoane.

Pentru cicluri scurte de dezvoltare si atunci cnd sunt faci utilizatorii finali. Cnd NU se recomanda:

n cazul n care proiectul nu este mic sau echipele nu sun de dezvoltare XP este ndoielnic.

Exista dubii asupra beneficiilor introducerii unor contract echipe existente, cnd se lucreaza conform XP.

XP necesita un grad ridicat de disciplina; n caz con nefocalizate si haotice.

Nu se recomanda pentru aplicatii mari. Din cauza lipsei d de proiectare, exista doar documentatie cod asociat cu XP, de mari dimensiuni construite cu XP poate fi imposibila.


SCRUM

Numele metodologiei este preluat din jocul de r gramada ordonata folosita pentru a reporni un joc

Creatorii metodei Scrum cred ca indiferent ct bine e dezvoltarii unui sistem, de ndata ce software-ul n izbucni haosul si planurile nu vor mai avea utilitate.

Principii de organizare

Echipele sunt auto-organizate si auto-dirijate.

Spre deosebire de alte abordari, echipele Scrum n desemnat.

Echipele se organizeze ntr-o maniera simbiotica s obiective pentru fiecare sprint (iteratie).


SCRUM

Principii de funcionare

Odata ce un sprint a nceput, echipele Scrum nu mai cerinta suplimentara.

Orice cerinte noi care sunt descoperite sunt plasate urmeaza sa fie abordate.

La nceputul fiecarui zile de lucru, are loc o reuni echipei stau ntr-un cerc si raporteaza realizarile zilei au de gnd sa faca astazi si descriu tot ceea ce a precedenta.

Pentru a asigura un progres continuu, orice blocaj id urmatoarea ora.

La sfrsitul fiecarui sprint, echipa prezinta software-

Pe baza rezultatelor iteratiei ncheiate, este ncep urmatoarea iteratie.

Copyright 2015, prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, lect.dr. Alexandra Florea Toate drepturile asupra acestei prezentari sunt rezervate autorilor

Cur s 3 Limbaje pentru modelarea inform

Cuprins

Modelarea n realizarea sistemelor informatice Limbaje pentru modelarea informationala

Categorii de limbaje pentru modelarea informational Limbaje informale

Limbaje semi-formale bazate pe notatii grafice Limbajul UML

Elemente de baza ale UML

Modelarea cu ajutorul diagramelor UML


Modelarea n realizarea sistemelor infor

Modelarea este una dintre cele mai impo concepere a sistemelor informatice.

Un model reprezinta o abstractizare a une nconjuratoare n scopul unei mai bu produsului ce urmeaza a fi dezvoltat nain constructia propriu-zisa a acestuia.

Odata costruit, modelul serveste pentru c n interiorul echipei de dezvoltare a ac exterior, cu utilizatorii.

Trasaturile caracteristice ale modelarii su subordonarea la un scop, reprezentare divizarea, ierarhizarea si comunicarea.



Trasaturile caracteristice ale modelarii:

Simplificarea este data de faptul ca nu constitutive ele unei entitati apartinnd reprezentative pentru aceasta, iar modelarea abstractizare ncearca sa evite aspectele neese studiate, pastrndu-le astfel numai pe cele imp

Subordonarea la un scop se refera la fapt construit un model universal. Scopul pentru c formeaza suportul separarii a ceea ce este im poate sa nu fie luat n considerare n aceasta et

Prin reprezentarea unei realitati se inte realitatii luate n considerare, si nu realitarea al cuvntului. Deci ea intermediaza simul obiectelor reale nainte de a se trece la construc



Trasaturile caracteristice ale modelarii:

Divizarea presupune mpartirea ansamblului Ea este realmente utila n cazul n care per imaginii ntregului n totalitatea sa.

Ierarhizarea contribuie la examinarea pe part de mod dect divizarea. Astfel atentia s subdiviziuni, obtinndu-se imagini cu un gra n care se pot proiecta detalii de granulatie min

Odata costruit, modelul serveste pentru com interiorul colectivului de dezvoltare al acestui cu utilizatorii.



Analiza si proiectarea orientata-obiect fol diferite de modele pentru descrierea unui sis

modelul static care descrie obiectele si relati

modelul dinamic ce descrie interactiunil cadrul sistemului ;

modelul functional care descrie transform n sistem.

23


Limbaje pentru modelarea informaional

La modul general, limbajele pen informationala fac posibila descrierea co proprietatilor sistemelor la diferite nivele d

Sunt o parte integranta a procesului sistemelor informatice n cadrul caruia pentru:

a face legatura ntre etapa de analiza a c implementare;

a verifica proprietatile critice ale unor sistem a ajuta la generarea automata de cod si de ca


Categorii de limbaje pentru modelarea i

n functie de nivelul de formalizare pe limbajele pentru modelarea informationala s

Limbaje informale

Limbaje semi-formale Limbaje formale


Categorii de limbaje pentru modelarea i

Limbajele informale nu au reguli pe modelelor constituite: de exemplu, limb permite introducerea n mod arbitrar de no

Limbajele semi-formale au sintaxa defi semantica prin limbaj natural sau diferite proiectare; cele mai cunoscute exemple grafice de modelare, precum UML, BPMN

Limbajele formale au reguli stricte, semantica sunt definite matematic. Exemp


Limbaje informale

Limbajul natural presupune descrierea informala a cer nu are nici un fel de restrictii. Trebuie sa se aiba n ve mosteneste ambiguitatea declaratiilor scrise n text liber analiza riguroasa a proprietatilor sistemului.

Limbajul natural structurat (Structured English , c literatura) are rolul de a elimina ambiguitatile generate d liber, prin introducerea unui set de reguli, precum:

folosirea exclusiva a substantivelor si a termenilor definiti n

evitarea crearii unor enunturi sub forma de fraze compuse, d ambiguitati;

evitarea folosirii de adjective sau adverbe, n cazul n care definite n dictionarul proiectului sub forma unor intervale d

folosirea unui numar limitat de structuri de control, precu alternativa, repetitiva, etc.

De remarcat ca instrumente CASE moderne, pr RequisitePro, ofera suport pentru gestionarea cerintelor


Limbaje semi-informale bazate pe notai

Notatiile grafice au drept scop descrierea vizuala si intuitiva a anumitor parti ale spe sistem.

Cel mai reprezentativ moment al evolutiei

grafice l-a reprezentat aparitia limbaju modelare, UML, acum un standard un pentru modelarea vizuala orientata-obiect.

n ciuda expresivitatii si a semanticii lor, prezinta o serie de neajunsuri n mome doreste specificarea unor cerinte la un nive Aici pot interveni descrierile formale.


LimbajulUML

Limbajul standardizat UML (Unified Modeli aparut din necesitatea unei standardizari a tip si a reprezentarii rezultatelor.

n prezent, UML este un standard de model catre OMG (Object Management Group), sta realizat noiembri 1997, ia pn preze perfectionare continua a acestuia.

UML poate fi definit ca fiind un limba specificare, construire si documentare a mode consta n faptul ca este un standard deschis, ciclul de dezvoltare al software-ului, acopera aplicatii, este bazat pe marea experienta a celo si poate fi implementat de multe produse de ti


LimbajulUML

UML are notatii standard si semantica ad sistemelor orientate obiect.

Odata cu aparitia acestui limbaj, proiectant ntelege mai usor documentatiile de sistem

naintea acestei standardizari, un proiect putea fi descris folosind una din multele m obiect disponibile, iar daca era necesara pierdea un timp important cu analiz semanticii metodei folosite, nainte de proiectarii.


Istoria UML

2011UML 2.4.1


Elementele de baza ale UML

1. Metamodel pentru modelarea orientata obiect

Set coerent de definitii ale unor concepte si a rel

Se defineste, folosind o sintaxa precisa, fiecare modelare (exemplu: definirea unei clase);

Limbaj suport pentru transmiterea modelelor v instrumente;

Are o arhitectura pe patru niveluri.

StratDescriere

meta-metamodelDefineste limbajul pentruConcepte a

specificarearea metamodelelor.este deriva

metamodelDefineste limbajul pentruConcepte:

specificarea modelului.Operatie, C

modelDefineste limbajul folosit pentruConcepte:

descrierea domeniului analizat.Client, Pro

obiecteleDefinesc informatii despreExemple: S

utilizatoruluiobiectele domeniului analizat.Materia #0


Metamodelul UML

M3

ClasaAsociere

M2

ClasaAsociere

M1

Client1*Comanda

M0



2. Tipuri de diagrame



3. Mecanisme de extensie

Stereotipurile caracterizeaza un element din ntre elemente (exista sterotipuri predefinite).

Comentariile (notele) descriu suplimentar un el Contrngerile limiteaza utilizarea unui element Valori etichetate reprezinta atribute definite pe

Profilele personalizeaza metamodelul prin co specifice unui anumit domeniu, platform dezvoltare.



Modelarea proceselor de afaceri se realizeaza f cazurilor de utilizare. Aceasta diagrama procesul de dezvoltare a sistemului n cazul m pe cazuri de utilizare.

Modelarea structurii statice se face cu aju claselor (pentru modelarea structurii st sistemului) si diagramei obiectelor (p structurii statice a obiectelor sistemului). Diag este un mijloc de grupare a elementelor diagram



Modelarea dinamicii este realizata utiliz interactiune si diagrame care descriu comp utilizeaza doua diagrame de interactiune, una circuitului mesajelor ntre obiecte, numita diag

si alta, pentru modelarea interactiunilor ntre diagrama de comunicare. Ca diagra

comportamentul, se utilizeaza diagrama modelarea comportamentului obiectelor din s diagrama de activitate pentru modelarea cazurilor de utilizare, obiectelor sau a operatiilor.

Modelarea implementarii se face cu ajutorul Modelarea componentelor se realizeaza uti componentelor, iar modelarea distribuirii sis folosind diagrama de desfasurare.


Curs 4 - Instrumentepentru realizarea asistat sistemelor informatice

Cuprins

1.Generalitai

2. Instrumente CASE: concepte, facilitai i obiective

3. Clasificarea instrumentelor CASE

4. Evoluia dezvoltarii instrumentelor CASE

5. Arhitectura mediului CASE

6. Instrumente CASE pentru analiza i proiectare str

7. Instrumente CASE pentru analiza i proiectare ori

8. Tendine n dezvoltarea instrumentelor CASE


Generalitai

Instrumentele CASE (Computer Aided Software pachete software care se bazeaza pe o anumita me ofera suport proiectantului n realizarea unui produ

Utilitatea instrumentelor CASE este de ordin ca timpului si a costului de realizare) si calitativ (a unei metodologii de realizare, reducerea implementare, obtinerea unei documentatii sta reproiectare).

Instrumentele CASE reduc substantial sau e problemele de proiectare si dezvoltare a aplicatiilor


Analiza ntre dezvoltarea traditionala si dezvoltarea

Dezvoltarea tradiionala a sistemelor informaticeDezvoltarea sis

Pune accentul pe codificare i testarePune accentul

Specificaiile sunt bazate pe hrtiePrototipizare i

Codificarea manuala a programelorGenerarea aut

Generarea manuala a documentaieiGenerarea aut

Testarea software-ului n mod continuuValidarea auto

ntreinerea codului i a documentaieintreinerea sp


Obiective

specificarea corecta si completa a cerintelor reducerea timpului si costului de proiectare

obtinerea unor specificatii de proiectare exa

simplificarea si mbunatatirea procesului de

integrarea activitatilor de proiectare si dezv utilizarea unor metodologii/metode comun

realizarea unor documentatii de calitate;

standardizarea procesului de proiectare si d sistemelor informatice;

mbunatatirea managementului proiectelor


Obiective

simplificarea etapei de ntretinere informatice;

reutilizarea modulelor aplicatiilor si a docu mbunatatirea portabilitatii aplicatiilor;

simplitate. Un obiectiv important al teh este de a descompune cerintele si procesu n componente/etape usor de gestionat;

asigurarea acuratetei componentelor constr flexibilitate

prezentarea vizuala a specificatiilor de proie


Facilitai

suport pentru conducerea proiectului. Deose instrumentele de planificare si estimare a timp necesare realizarii sistemului, precum si gesti proiectului;

generarea documentatiei de realizare a sistemu

generarea automata a codului de program, specificatiile de proiectare;

tehnica de inginerie inversa (reverse ingineeri permite revenirea dintr-o etapa de realizare etapa precedenta pentru eventuale modificari .


Facilitai

suport pentru una sau mai multe metode de a sistemelor informatice. Instrumentele CASE ofe integral pentru o singura metoda sau pentru independente. Principalul suport oferit l con diagrame si text;

stocarea si regasirea datelor din depozitul centra prin utilitare specifice;

verificarea automata a consistentei si completitud analizor ce contine reguli specifice metodologie/metoda;

suport pentru realizarea de prototipuri, prin limb nivel nalt si generatoare;


CASE-suport pentru realizarea SI

n etapa de studiu si analiza a cerintelor a etapa se pot utiliza editoarele de diagram diagramele de flux a datelor, ierarhiile de Warnier-Or si diagramele entitate-asociere.

n etapa de proiectare (logica si fizica). Se pot

CASE pentru planificare si estimare, generatoa editoare de text, editoare de diagrame, gener rapoarte, instrumente de validare/verificare.

Etapa de implementare. Instrumentele CA programatorului n aceasta etapa, pot nc codificare consistente si pot atentiona manag existenta unor probleme sau pot chiar ge specificatiilor de proiectare.

ntretinere


Tipologia instrumentelor CASE

Dupa aria de cuprindere a ciclului de re aplicatiei:

Instrumente CASE front-end (sau upper CASE) c pentru primele etape de realizare a aplicatiilor i si specificarea cerintelor, proiectarea logica).

Instrumente CASE back-end (sau lower CASE) c pentru ultimele etape de realizare a aplicatiilor i (proiectarea fizica, elaborarea programelor, test sistemului).

Instrumente CASE cross life cycle care ofera sup activitatile ce apar n mai multe etape ale proces dezvoltare a sistemelor informatice (de exemplu utilizate pentru managementul proiectului, gen documentatie).



Dupa dimensiunea suportului oferit:

Instrumente CASE propriu-zise ce ofera suport pentr din cadrul unei etape de realizare a aplicatiilor (de ex diagrame si text, instrumente pentru analiza consiste specificatiilor de sistem, depanatoare etc.);

Bancurile de lucru CASE (workbenches) care ofera su din ciclul de realizare a aplicatiei;

Mediile CASE care ofera suport pentru cea mai mare dintre etapele de realizare a sistemului informatic. Di parte urmatoarele instrumente: Oracle Designer/Ora Architect (Rational Rose)/IBM, Cradle/3SL, Corporat Inc etc.



Dupa metodologia implementata:

Instrumente CASE care utilizeaza meto proiectare structurata. De exemplu, Sele Computer Solutions Ltd.

Instrumente CASE care utilizeaza meto proiectare orientata obiect. De exemplu ModelMarker Tools.



Dupa scopul utilizarii:

Instrumente CASE pentru analiza care utilizeaz de analiza structurata si orientata obiect.

Instrumente CASE pentru proiectare (instrume generarea automata a codului, generatoare de in pentru inginerie inversa, instrumente pentru m

Instrumente CASE pentru testare si depanare (g pentru testare, instrumente de depanare interac

Generatoare de interfata (generatoare de forme, rapoarte, generatoare de meniuri).

Generatoare de documentatie (editoare de imag pentru formatarea paginii (layout)) etc


Evoluia dezvoltarii instrumentelor CASE

M e t o d o l o g i i d e p r o i e c t a r e O O ( l i m b a j u l U M L s t a n

I n s t r u m e n t e p e n t r u g e n e r a r e a a u t o m a t a ac o d u

I n s t r u m e n t e p e n t r u p r o i e c t a r e a i n t e r f e e i ( 1

I n s t r u m e n t e p e n t r u s p e c i f i c a i i d e p r o i e c t a r e a s o f t w

L i m b a j e d i n g e n e r a i a a p a t r a ( 1 9 7 5 ) ( S Q

T e h n i c i d e m o d e l a r e a d a t e l o r ( 1 9 7 0 )

M e t o d e s t r u c t u r a t e ( 1 9 6 5 )


Arhitectura mediului CASE

EditoareGeneratoareInstrumente

pentru diagramede rapoarte, formepentru validare/verificare

Utilitare pentru transformare

Depozitulpentru

de date central

Instrumente

pentru

generarea automata

a documentaieipen

Utilitare

pentru testare i depanare



Depozitul de date central (nucleul unui mediu toate obiectele si informatiile necesare pentru pro si generarea aplicatiilor. Depozitul de date central informatii (information repository) si dictionarul d informatii contine informatiile despre afacer portofoliul ei de aplicatii. Dictionarul de d controleaza accesul la depozitul de informatii. El ale datelor si ale resurselor de prelucrare a datelor.

Editoarele pentru diagrame permit reprezent sistem si a componentelor lui. Diagramele sunt f reprezentarea fluxurilor de procese, a structu structurilor de program.

Utilitarele pentru transformare convertesc ele instrumentele de analiza n elemente ale proiectarii



Generatoarele de forme si rapoarte sunt utili modifica si testa prototipurile de forme si rapoarte datele care vor fi afisate sau colectate pentru fiecare

Instrumentele CASE pentru validare/verificare prin care se identifica inconsistentele, redunda

diagrame, forme si rapoarte.

Instrumente pentru generarea automata a co specificatiile de proiectare continute n depozit (instrumente pentru generarea obiectelor bazei de aplicatiei).


Instrumente CASE pentru analiza i proie stucturata

Instrumentele CASE folosite pentru analiza structur editoare grafice si de text utilizate pentru s informationale. Aceste instrumente elimina efortul de manuale a diagramelor dnd posibilitatea analistului s mult asupra analizei propriu-zise a sistemului.

Instrumentele CASE pentru analiza structurata sunt metode sau ofera suport pentru doua sau mai multe met utilizate metode sunt: Yourdon/DeMarco (de exemplu DesignAid, Excelerator, Envision, Yourdon Analy EasyCase), Gane&Sarson (de exemplu, Envision, Exceler (de exemplu, Asa, Coins), SSADM (EasyCase), JAD, ia timp real extensiile realizate la metoda Yourdon Ward/Mellor (de exemplu Analyst, PowerTools, EasyC (de exemplu, Analyst, PowerTools, Yourdon Anal EasyCase).


Instrumente CASE pentru analiza i proie stucturata

Majoritatea instrumentelor CASE pentru analiza structura elemente din metoda Yourdon/DeMarco, si anume:

Diagrama de flux a datelor. n multe cazuri, diagrama mai mult dect modelarea proceselor, o tehnica mult uti manageri. Dictionarul de date este un catalog al tuturo fluxului de date (fluxurile de date, procesele, entitatile e

date). Fiecare element de data este prezentat n dictiona definire riguroasa si detaliata a datelor din sistem). Instr analiza structurata gestioneaza automat dictionarul de d

Specificatiile de proces (minispecificatii) arata cum transformate n date de iesire de catre procese. Fiecare m numai un singur proces elementar din diagrama fluxului algoritmica a prelucrarilor realizate de un proces elemen

Minispecificatiile contin informatii despre: numele si fluxurile de intrare si fluxurile de iesire corespunzatoare procesului (algoritmul sau operatia ce transforma fluxur de iesire). Multe instrumente CASE utilizeaza tipare (te ntocmirea minispecificatiile, iar intrarile si iesirile proc din DFD-uri.


Instrumente CASE pentru analiza si proie structurata

Instrumentele CASE pentru proiectare structurata s-a cu aparitia schemelor de structura, a tehnicilor de ingine automata a codului sursa. Ele implementeaza metode proces: Yourdon/Constantin (de exemplu, Softwar EasyCase) sau bazate pe date: metodologia Jackson S exemplu, EasyCase) si metodologia Warnier-Orr (de exe

Utilizarea schemelor de structura (structure charts) ierarhica a modulelor aplicatiei, interconexiunile dintre executie. Multe instrumente CASE (de exemplu, Analys EasyCase) transforma automat diagramele de flux a datel n scheme de structura, care pot fi apoi mbunatatite cu diagrame. De exemplu, Oracle Designer transforma auto a datelor n diagrama ierarhiei de functii, care apoi p editorul de diagrame.

n realizarea schemei de structura, metoda Yourdon/Con doua caracteristici de baza, si anume, interfata n constituita din date si informatii de control si mo modulelor (coeziune). Unele instrumente CASE pot ntocmirea specificatiilor de programare pentru modul sau chiar ntr-un limbaj de programare (generarea autom

Word Psi All

Documents

Transcript of Word Psi All

All Financiar

Legislatie PSI

Vindecarea Psi

Tematica Instruire PSI

reguli psi

PSI ModelProiect Partea4

Psi judiciara

NORMATIV PSI

Instructiuni Psi

Psi Proiect3

Seminar 1 PSI

MANUAL DE INSTALARE ȘI UTILIZARE - SAMUS · PSI-32BG5 PSI-64BG7 . 13 Dispunere panou de comenzi 2 PSI-32BG5 PSI-64BG7 ... Aceste indicatoare alertează utilizatorul când zonele

Psi Ho Diagnostic

Suportdecurs NPM PSI

Tematica Psi

Chestionar Psi

Microsoft Word - Curs Word

Razboaiele psi preview

Consilierea școlară a elevilor din învățământul ... · Anexa 1: Suport de curs Pagina 89 Lansarea aplicației Microsoft Word 2010 Click pe butonul Start → All Programs →

All Coursesas