Sorbus

3
GENUL SORBUS SORBUS AUCUPARIA - SCORUŞ DE MUNTE, SCORUŞ PĂSĂRESC Arbore indigen, mărimea a III-a,15-20 m, uneori arbust. Înrădăcinarea este puternică, pivotant-trasantă. Tulpina este dreaptă, cu scoarţa netedă, lucioasă, cenuşiu-mozaicată, asemănătoare cu a fagului în tinereţe, apoi apare un ritidom subţire, exfoliabil în fâşii late. Coroana este rară, cu ramuri puţine. Lujeri viguroşi, brun roşcaţi, glabri, lucitori. Muguri alterni, ovoconici, cel terminal mai mare (1-2 cm) şi cu vârful îndoit; solzii sunt negri-violacei, cenuşii, lânoşi sau mătăsos-păroşi. Frunze imparipenat compuse, 10-16 cm, acute, serate, glabre sau păroase, sesile, toamna colorate roşu. Flori albe. Fructele sunt ovoide, de 8-10 mm, cărnoase, roşii rar gălbui şi rămân pe arbore până iarna târziu. Are un temperament de semiumbră. SORBUS TORMINALIS – SORB Arbore indigen, de mărimea a II-a, uneori arbust. Scoarţa este netedă până la 20 ani, apoi apare un ritidom cu solzi cu margini răsfrânte. Coroana este bogată, umbroasă. Lujerii sunt viguroşi, slab muchiaţi, lucitori, glabri, cu brachiblaste. Muguri alterni, ovoizi, globuloşi, comprimaţi, glabri, puţin cleioşi, cu solzi verzi tiviţi cu o dungă subţire brună. Frunze simple, lat-ovate, 5-10 cm. Flori albe, 1-2 cm. Fructul este ovoid, 1.5 cm, de culoare brună cu puncte albicioase; este tare şi necomestibil. GENUL CRATAEGUS CRATAEGUS MONOGYNA - PĂDUCEL, GHERGHINAR Arbust indigen, ce excepţional atinge 8-10 m. Tulpina este scundă, neregulată, iar coroana rară, ajunge până la sol. Scoarţa este cenuşiu-verzuie, lucitoare şi formează un ritidom timpuriu, solzos, cenuşiu-brun. Lujeri brun-roşcaţi, glabri, lucitori, cei laterali prevăzuţi la vârf sau de-a lungul lor cu spini. Muguri alterni, globuloşi, mici, roşcaţi.

description

Dendrologie

Transcript of Sorbus

GENUL SORBUSSORBUS AUCUPARIA - SCORU DE MUNTE, SCORU PSRESCArbore indigen, mrimea a III-a,15-20 m, uneori arbust. nrdcinarea este puternic, pivotant-trasant. Tulpina este dreapt, cu scoara neted, lucioas, cenuiu-mozaicat, asemntoare cu a fagului n tineree, apoi apare un ritidom subire, exfoliabil n fii late. Coroana este rar, cu ramuri puine. Lujeri viguroi, brun rocai, glabri, lucitori. Muguri alterni, ovoconici, cel terminal mai mare (1-2 cm) i cu vrful ndoit; solzii sunt negri-violacei, cenuii, lnoi sau mtsos-proi. Frunze imparipenat compuse, 10-16 cm, acute, serate, glabre sau proase, sesile, toamna colorate rou. Flori albe. Fructele sunt ovoide, de 8-10 mm, crnoase, roii rar glbui i rmn pe arbore pn iarna trziu. Are un temperament de semiumbr.

SORBUS TORMINALIS SORBArbore indigen, de mrimea a II-a, uneori arbust. Scoara este neted pn la 20 ani, apoi apare un ritidom cu solzi cu margini rsfrnte. Coroana este bogat, umbroas. Lujerii sunt viguroi, slab muchiai, lucitori, glabri, cu brachiblaste. Muguri alterni, ovoizi, globuloi, comprimai, glabri, puin cleioi, cu solzi verzi tivii cu o dung subire brun. Frunze simple, lat-ovate, 5-10 cm. Flori albe, 1-2 cm. Fructul este ovoid, 1.5 cm, de culoare brun cu puncte albicioase; este tare i necomestibil.

GENUL CRATAEGUSCRATAEGUS MONOGYNA - PDUCEL, GHERGHINARArbust indigen, ce excepional atinge 8-10 m. Tulpina este scund, neregulat, iar coroana rar, ajunge pn la sol. Scoara este cenuiu-verzuie, lucitoare i formeaz un ritidom timpuriu, solzos, cenuiu-brun. Lujeri brun-rocai, glabri, lucitori, cei laterali prevzui la vrf sau de-a lungul lor cu spini. Muguri alterni, globuloi, mici, rocai. Frunze rombic-ovate, penat-lobate, 3-7 lobi adnci neregulat-serai, glabre, lucioase, pe dos cu smocuri de peri n axila nervurilor. Florile sunt albe. Fructul este ovoid, 8-10 mm, crnos, rou, cu un singur smbure.

GENUL PRUNUSPRUNUS SPINOSA PORUMBARArbust indigen, scund, 2-3 m, spinos, sub form de tuf deas, cu nrdcinare profund, ce are numeroase ramificaii laterale. Lujerii sunt cenuii. Muguri mici, 1-2 mm. Frunze eliptice, caduce, 2-4 cm, cuneate, crenat-serate, pe dos pubescente. Flori albe, apar naintea nfrunzirii. Fructele sunt globuloase, 1-1.5 cm, negre, albstrui-brumate, se pstreaz pn primvar pe ramuri. PRUNUS CERASIFERA CORCODUArbust indigen, rar arbore (8-10 m), cu tulpin scurt neregulat. Scoara este cenuie lucitoare, neted, exfoliabil inelar. Lujeri subiri, verzi sau roii, lucitori, cei laterali terminai n spini. Muguri alterni, solitari sau cte 2-3, bruni, conici. Frunze de 2-7 cm, eliptic-ovate, acute, cuneate, serate, glabre, pe dos cu peri rari pe nervura median. Flori albe, solitare sau cte dou, 2 cm, apar odat cu nfrunzirea. Fructele globuloase, 2-3 cm, galbene sau roii-brune, se coc n iulie.

PRUNUS AVIUM - CIRE PDURE, CIRE PSRESCArbore indigen, de mrimea I, cu tulpina dreapt, elagat n masiv. nrdcinarea este puternic, pivotant-trasant. Scoara este brun-violacee, neted, lucioas, exfoliabil n fii circulare; la btrnee apare un ritidom negricios gros, la baza tulpinii. Coroana este piramidal-ovoid, cu ramuri lungi. Lujeri viguroi, zveli, uor muchiai, glabri, cenuii sau rocai, lucitori, acoperii de o pieli exfoliabil. Muguri alterni, brun-cenuii, solzoi. Frunze de 8-15 cm, eliptic-obovate, acuminate, dublu serate. Flori albe, 2-4 cm, Flori albe, 2-4 cm. Longevitate este de 100 ani. Are temperament de lumin. PRUNUS PADUS MLINArbore indigen, de mrimea a III-a. nrdcinarea este trasant cu multe ramificaii. Scoara este neted, cenuie, cu pete rare albicioase, ce formeaz ritidom la btrnee. Lujeri bruni, uor pubesceni sau glabri. Muguri alterni, fusiformi, 6-10 mm, alipii de lujer, lucioi. Frunze eliptice pn la obovate, 6-12 cm, acuminate, serate, rotunjite la baz, groase, uor zbrcite. Flori albe, 1.5 cm, nflorete n mai, dup nfrunzire. Fructele sunt globuloase, 7-10 mm, negre lucitoare, amrui, necomestibile. Are temperament de umbr.