8. Cultivarea agricola a solurilor saline si alcanice

In lucrarile de ameliorarea solurilor saline si alcanice se urmareste prin tehnologiile ameliorative capitale, desalinizarea si dezalcalinizarea stratului superficial, al grosimii de raspandire a sistemului radicular. In continuare, in perioada de vegetatie a plantelor agricole, urmeaza sa fie realizate simultan doua obiective ameliorative importante (continuarea procesului desalinizarii si desalcanizarii profilului de sol, dar si obtinerea unor productii agricole).

8.1 Corelarea tehnologiilor ameliorative cu sistemele de agricultura in perioada de ameliorare a solurilor saline si alcanice

In conditiile solurilor saline, alcanice, a celor saraturate etc., cultivarea este strans legata de alegerea sortimentului de plante agricole in perioada de ameliorare, aplicarea unor asolamente ameliorative cu caracter capital si/sau profilactic. In perioada de ameliorare a solurilor se executa tehnologiile ameliorative capitale si/sau profilactice pentru eliminarea excesului de saruri solubile din profilul de sol, scoaterea natriului schimbabil din complexul adsorbtiv, imbunatatirea proprietatilor agroproductive.

Cercetarile efectuate au aratat ca in cazul unor soluri cu conditii ameliorative defectuoase (solonet cambic in complex cu soloncean vertic, solonet vertic-gleic moderat salinizat, solonet molic-cambic moderat salinizat cu coloane la adancime mica si mijlocie), tehnologiile ameliorative cu caracter capital si/sau profilactic se aplica in mai multe cicluri pentru asigurarea desalinizarii si desalcalizarii profilului de sol. In primii ani ai perioadei de ameliorarea a solurilor, cultivarea agricola este subordonata obiectivelor tehnologiilor ameliorative, celor de exploatare menite sa contribuie la desalinizarea si desalcalizarea profilului de sol. De aici rezulta necesitatea unei structuri de culturi agricole in asolamente si alegerea plantelor (cu o perioada scurta de vegetatie cu rol fitoameliorativ), cu necesar de tehnologii ameliorative si agricole, care sa contribuie la desalinizarea si desalcalizarea profilului de sol.

In perioada de ameliorarea a solurilor se deosebesc cinci etape succesive de ameliorare: desalinizarea stratului superficial de sol, a stratului de raspandire a radacinilor, a profilului de sol pana la adancinea drenurilor, demineralizarea apelor freatice, desalinizarea subsolului (sub nivelul drenurilor).

In perioada de exploatare agricola intensiva a solului nu se executa tehnologii ameliorative cu caracter capital. Se practica un sistem agricol specific, care sa contribuie la continua imbunatatire a proprietatilor agroproductive ale solurilor, la evitarea proceselor de

resalinizare, de realcalizare etc. Dupa caz, periodic se executa tehnologii de imbunatatire a permeabilitatii pentru apa, de inmagazinare a apei pe profilul solului, spalari profilactice etc.

In perioada de exploatare agricola intensiva a solului, sarcinile de baza constau in stabilizarea efectilui ameliorativ realizat de tehnologiile ameliorative cu caracter capital si/sau profilactic, aplicarea unei agrotehnici superioare, doze optime de ingrasaminte organice si chimice, rotatia culturilor agricole, aplicarea unui regim de irigatie cu caracter percolativ. Aceste tehnologii trebuie sa evite procesele resalinizarii si realcalizarii profilului de sol. Experientele efectuate la Dinias (jud. Timis), la S.C.P.C.O. Rusetu (jud. Buzau), la Maxineni, Corbu Nou si Traian (jud. Braila) si Socodor (jud. Arad) au aratat ca in conditiile desalinizarii si desalcalizarii profilului de sol se asigura conditii pentru obtinerea unor productii agricole sigure si stabile. Pentru aceasta, trebuie organizat rational exploatarea sistemului de drenaj, folosirea solurilor ameliorate sub culturile agricole, aplicarea regimului de irigatie cu caracter percolativ.

Experientele indelungate efectuate la S.C.P.C.O. Rusetu (jud. Buzau) au aratat ca dupa ameliorarea solurilor apar procese de alcalizare, petice de saraturare reziduuala cu influenta negativa asupra proprietatilor solurilor si implicit asupra nivelului productiilor agricole. Numai indepartarea sarurilor, fara lichidarea conditiilor de aparitie a salinizarii si/sau alcalizarii nu poate asigura efectul dorit si insanatosirea starii ameliorative generale a solurilor. Lichidarea alcalizarii a conditiilor de aparitie a acesteia se realizeaza prin aplicarea amendamentelor, ingrasamintelor organice, a celor cu reactie fiziologic acida, a lucrarilor agricole, a regimului de irigatie.

In perioada de ameliorare a solurilor, cand continutul de saruri solubile in stratul fiziologic, in profil, in sistemul sol-material parental-apa freatica este apropiat sau depaseste usor pe cel tolerat, se recomanda cultivarea plantelor tolerante in salinitate, cu o perioada scurta de vegetatie (in special in primul si in al doilea an). Aceasta, deoarece din cauza permeabilitatii reduse, pe suprafata solurilor se prelungeste excesul de umiditate primavara, ceea ce intarzie semanatul. In perioada de toamna, terenul trebuie sa fie eliberat devreme pentru a da posibilitatea executarii lucrarilor agripedoameliorative in vederea spalarii. Rezulta deci, ca in perioada de ameliorare a solurilor, in timpul anului se impletesc tehnologiile ameliorative (in timpul sezonului racoros), cu lucrarile agricole (in perioada de vegetatie).

8.2 Sortimente de plante agricole si tipurile de asolamente ameliorative in perioada de ameliorare a solurilor si in cea de exploatare agricola intensiva (ierburi perene, plante furajelem culturi cerealiere, plante medicinale)

Prin cultivarea solului, prin actiunea desuctiva a sistemului radicular al plantelor agricole se realizeaza imbunatatirea starii de agregare si permeabilizarii solului, intensivifacea proceselor de respiratie, activizarea rezervelor de carbonat de calciu etc. De aceea, stabilirea

succesiunii plantelor agricole de solurile saline si alcalice in perioada de ameliorare este de o deosebita importanta. Pe baza cercetarilor indelungate, efectuate la S.C.P.C.O. Rusetu (jud. Buzau) Sandu (1973) recomanda in perioada de ameliorare a solurilor saline si alcalice din Campia Romana urmatorul sortiment de plante agricole: furajere (iarba din Sudan, sorg), medicinale: armurar (Silybum marianum), musetel(Matricarie chamomilla), mustar(Sinapis alba), rapita(Brassica nigra), ierburi perene(Lolium multiflorum, Puccinellia distans, Dactylis glomerata, Melilotus albus, Bromus inermur, Trifolium repens), plante de camp: sfecla furajera, sfecla de zahar (Beta vulgaris), porumb(Zea mays), floarea-soarelui(Helianthus annuus), grau de toamna(Triticum aestivum), orez (Hordeum vulgare), orzoaica (Hordeum distichon).

S a n d u (1973) recomandă in perioada de ameliorare a solurilor in cea de exploatare agricolă intensivă, cultivarea unor plante tolerante la salinitate in asociaţie, deoarece acestea se ajută reciproc (Festuca pratensis, Dactylis glomerata, lucernă). In conditiile solurilor alcalice din Campia de Vest, se recomandă următoarea structură de culturi : borceag de toamnă grau sau orz ; sorg hibrid ; mei ; borceag de toamnă : griu sau orz de toamnă ; ierburi perene (3 ani) ; grau.

Sortimentul de plante agricole este strans legat de tehnologiile de ameliorare a solurilor. De aceea, cultivarea terenului este in funcţie de eşalonarea in timp a lucrărilor de spălare.

In conditiile unei agriculturi intensive, cand ciclul tehnologiilor ameliorative se execută anual pe intreaga suprafată, se inţelege că nu se recomandă cultivarea ierburilor perene, a plantelor de toamnă (deoarece în acest caz nu se pot aplica tehnologiile ameliorative). Se pot da scheme speciale pentru cultivarea agricolă a solurilor ameliorate. Acestea trebuie stabilite pentru fiecare caz concret in parte, in functie de condiţiile ameliorative ale solurilor (gradul de salinizare şi de alcalizare al solurilor, necesarul de tehnologii ameliorative cu caracter capital şi/sau profilactic). Solurile ameliorate nu trebuie lăsate in cursul verii necultivate, căci in lipsa covorului vegetal protector se intensifică procesul resalinizării. De aceea, ele trebuie cultivate şi aplicat un regim de irigatie cu caracter percolativ, care să contribuie la desalinizarea profilului de sol. Irigaţia cu caracter percolativ, deşi in timpul perioadei de vegetatie a plantelor agricole are o influentă slabă asupra salinitătii, totuşi in timp contribuie la realiezarea unui bilant salin negativ al solurilor.

In situaţia cand in cadrul teritoriului unei unităţi agricole, ciclul de tehnologii ameliorative se aplică la intervale de 5,4 respectiv 2 ani, se poate practica un asolament de tipul: iarbă de Sudan; lucernă; lucernă ; lucernă ; sfeclă furajeră sau iarbă de Sudan ; sulfină. sulfină ; sfeclă furajeră sau iarbă de Sudan ; sorg sau sfeclă furajeră (bine inţeles după efectuarea unor analize de sol, în special a salimitătii etc). In experientele de la S.C.P.C.O. Ruşeţu, cand anual s-au efectuat lucrări de spălare, s-a aplicat următorul asolament ; iarbă de

Sudan ; porumb boabe, porumb boabe, porumb boabe, sau sorg pitic pentru masă verde ; iarbă de Sudan (masă verde) ; sfeclă furajeră ; sfecla furajeră.

Cercetările efectuate la Socodor pe soloneţ tipic cu salinizare sulfato-sodică recomandă pentru Campia de Vest asolamente de 3-6 ani şi anume : borceag de toamnă ; grau şi sfeclă de zahăr sau borceag de toamnă ; grau ; sorg hibrid pentru boabe ; grau; ierburi perene orz de toamnă.

In timpul perioadei de vegetatie, actiunea desuctivă a sistemului radicular al plantelor agricole micşorează aportul capilar-pelicular de săruri in profilul solurilor, iar sistemul foliar bogat acoperă bine suprafata solului, micşorand astfel evaporaţia apei şi deci transportul sărurilor solubile prin capilaritate la suprafaţa solului.

Experientele efectuate la S.C.P.C.O. Ruşeţu (jud. Buzău) pe soloneţuri molic-cambice moderat salinizate şi soloneturi vertic-gleice moderat salinizate, au arătat ca in anul al doilea al perioadei de ameliorare se poate cultiva cu succes porumb boabe (nivelul de productie maxim atingand 7 000 kg/ha boabe). Aceasta arată potenţialul de producţie al acestor soluri, precum şi posibilitătile de valorificare prin aplicarea unui complex de tehnologii.

8.3. CULTIVAREA AGRICOLA A SOLURILOR iN CONDIŢII DE SALINITATE ŞI/SAU ALCALINITATE

In conditii de salinitate şi/sau alcalinitate a solurilor, cultivarea plantelor se împleteşte organic cu aplicarea unor tehnologii ameliorative şi agricole în perioada lor de vegetaţie. Rezultatul acestora este mai bun in condiţille amenajărilor de drenaj, de irigatii deoarece se asigură stăpinirea regimului apelor freatice, a regimului salinitătii solurilor etc.

In exploatarea amenajărilor, este necesar gospodărirea raţională a apei în sistem (reducerea pierderilor de apă pe retea, a infiltratiilor), aplicarea unor norme de udare corespunzătoare cerinţelor plantei, regimului hidrogeologic (ca să nu ridice nivelul apelor freatice), să nu inrăutătească regimul salinitătii solurilor ctc.

In cazul teritoriilor cu soluri neafectate de sărăturare, cu ape freatice dulci (cu gradul de mineralizare cuprins intre 0,5-1,0 g/l), cu nivelul freatic situat intre 1,0-1,5 m se asigură „subirigaţia". Reuşita subirigaţiei este determinată de regimul apelor freatice, adancimea, oscilatiile nivelului, gradul de mineralizare şi compozitia ionică a acestora, de relieful plan, de transmisibilitatea apel de la reteaua de desecare etc.

Cand solurile sunt afectate de sărăturare la 60-120 cm adancime, iar nivelul apelor freatice este situat la mare adîncime (15-20 m), regimul de irigaţie trebuie să asigure acoperirea deficitului de apă din sol pană la capacitatea de camp pentru apă şi să asigure spălarea sărurilor in adincime ; in acest scop, reteaua de aductiune a apei in sistem trebuie echipată cu lucrări

pentru combaterea infiltratiilor, sau aducţiunea apei prin retea cu tuburi. Pe teritoriile cu potential de sărăturare, un rol important il au amenajările de drenaj cu caracter preventiv pentru prevenirea ridicării nivelului freatic, vehiculării ascendente a sărurilor din adancime, din apa freatică, irigaţia cu caracter percolativ, alte lucrări agricole. Pe teritoriile care au ape freatice cu grad de mineralizare cuprins intre 5-12 g/l este indicat ca nivelul să fie mentinut cat mai adanc. In acest caz, pe fondul amenajărilor de drenaj, irigatia cu caracter percolativ in complex cu alte lucrări, trebuie să realizeze un bilant negativ al salinitătii.

In cazul solurilor cu regim semihidromorf, hidromorf si chiar semiautomorf, unde este pericolul sărăturării, este necesar ca in timpul perioadei de vegetatie a culturilor agricole să se dea norme de udare mărite cu 10-30% fată de consumul plantei, in functie de gradul salinizării şi/sau alcalizarii solului, care să depăşească valoarea capacitătii de camp pentru apă, in aşa fel ca apa gravitaţională să contribuie la spălarea sărurilor solubile din profilul solului, la indulcirea apelor freatice, iar prin sistemul de drenaj, apele mineralizate, solutiile saline să fie eliminate din teritoriu. In felul acesta, regimul de lucrările agricole ameliorative trebuie să realizeze un bilanţ salin negativ al salinitătii.

Irigatia cu caracter percolativ asigură o economisire mai bună a apei (înlătură actiumea curentilor capilari, ascendenti şi deci aportul de săruri solubile din adancime în profilul solului). In cazul irigatiei cu caracter percolativ, adincimea de umezire a profilului de sol este mai mare decat cea de răspindire a sistemului radicular al culturilor agricole.

Specificul agriculturii in conditii de salinitate şi/sau alcalinitate este determinat de intensitatea acestor procese, de necesitatea ca in cursul unui an catendaristic pc anumite sole să fie executate atit tebnologiile de ameliorare a solurilor, dar şi cultivarea lor agricolă. Sortimentul de culturi agricole este determinat de stadiul de desalinizare şi/sau dezalcalizare a solurilor, de necesitatea aplicării in perioada de vegetatie a unor tehnologii ameliorative care să continuie procesul ameliorării, optimizarea regintului ameliorativ, prevenirea proceselor degradării fertilitătii.

In funcţie de periodicitatea, intensitatea, durata excesului de apă, de condiţiile de salinitate ale solurilor se stabileşte modul de folosinţă a teritoriilor cu soluri salinizate şi/sau alcalizate. In perioada de ameliorarea a solurilor, alegerea sortimentelor de culturi agricole este determinată de mărimea aportului freatic, de gradul de salinizare şi/sau alcalizare al solului, de toleranta plantelor la salinitate, de tehnologiile ameliorative şi agricole aplicate.

In funcţie de intensitatea factorilor limitativi, de insuşirile nefavorabile ale solului se aleg plante tolerante la salinitate, exces de umiditate, slitizare etc. In multe situaţii, culturile amelioratoare au ca scop imbunătăţirea structurii solurilor, salinitătii şi/sau alcalinitătii, a regimului aerohidric, micşorarea excesului de umiditate etc.

In cazul solurilor cu regim hidromorf şi semihidromorf, in cadrul asolamentelor o pondere mare trebuie să aibă culturile cu sistem radicular adanc, cu consum mare de apă, care să realizeze o drenare biologică a solului. Important este si folosirea unor culturi agricole cu densitate mare care să acopere bine suprafata solului, să reduca volumul apei evaporată fizic şi deci şi aportul salin prin franja capilar-peliculară. Este contraindicat ca pe solurile cu conditii de salinizare şi/sau alcalizare să se introducă păşunatul, care conduce la vehicularea ascendentă a sărurilor in profilul de sol, la inrăutătirea proprietăţilor agro-productive. Se recomandă, ca după eliberarea recoltelor, solul să fie arat, discuit in vederea acumulării apei pe profilul de sol, pentru intreruperea capilaritatii.

In timpul perioadei de exploatare agricolă intensivă a solului in funcţie de evoluţia regimului safinitătii solurilor, periodic este necesar de executat modelări uşoare, amendarea cu fosfogips, afanări adînci, rigole de desecare, irigaţii cu caracter percolativ etc.

In cazul că solurile sint folosite ca pajisti, se recomandă amendarea cu fosfogips, afanări adinci, suprainsăminţarea cu ierburi perene, tolerante la salinitate (Festuca pseudovina, Bromus inermis, Lolium perenne, Dactylis glomerata etc.).

In cazul amenajărilor orizicole, se recomandă alternarea folosinţei orizicole (pentru desalinizarea solurilor), cu folosinţa agricolă (cereale, culturi furajere, prăşitoare etc.).

Fertilizarea ameliorativă se aplică după execuţia modelării şi nivelării terenului şi anume în arealele in săpătură, unde au fost decopertate orizonturile humifere, sau o parte din grosimea acestora (mai mult de jumătate). Fertilizarea ameliorativă constă din incorporarea gunoiului de grajd, a altor ingrăşăminte organice în doze de 20— 50 t/ha, in funcţie de intensitatea decopertării, de indicii agrochimici şi de recolta scontată. In cele mai frecvente situaţii, este necesar de revenit cu fertilizarea ameliorativă (la interval de 4—6 ani) pînă la realizarea omogenităţii fertilităţii solurilor. In timpul cultivării agricole, se aplică fertilizarea cu ingrăşăminte cu azot, fosfor, potasiu etc. in doze mai mari faţă de fertilizarea curentă a culturilor. Realizarea regimului de subirigaţie, fertilitatea bună a acestor soluri determină ca fiecare recoltă să extragă din sol cantităţi mari de substanţe nutritive. De aceea, este necesar de administrat doze mari de ingrăşăminte chimice după recomandările studiilor agrochimice.

Asolantentele ameliorative au un rol important în exploatarea raţională a solurilor, atat in perioada de ameliorare, cit şi de exploatare agricolă intensivă, pentru protecţia fertilităţii, dirijarea regimurilor (hidric, salin, trofic), prevenirea proceselor de degradare secundară a fertilităţii (sărăturare, inmlăştinare, silitizare etc.), imbunatăţirea treptată a unor proprietăţi ale solurilor, inlăturarea acţiunii unor factori limitativi etc. Structura asolamentelor ameliorative este determinată de condiţiile de sol, hidrogeologice, de existenţa unor amenajări de

imbunătăţiri funciare şi modul de exploatare al acestora, precum şi de prognoza evoluţiei solurilor.

Asolamentele ameliorative pe solurile afectate de salinizare şi/sau alcalizare au unele particularităţi din care se menţionează :

- pondere mare a culturilor cu sistem radicular adanc, cu consum mare de apă, cu grad de acoperire uniformă a suprafeţei, in special cnd evaporaţia apei in sol este intensă in vederea reducerii acesteia si a aportului salin

- rotaţia culturilor cu rol ameliorativ care să imbunătăţească unii factori limitativi, fie să prevină procesele de degradare (lucernă, plante furajere, ierburi perene, prăşitoare, păioase, plante medicinale etc.)

- in cazul prezenţei sărurilor in sol, folosirea unor plante tolerante la salinitate

- in perioada de ameliorare, este necesar o structură de culturi (corelat cu cerinţele de ameliorare a solurilor) care periodic să asigure eliberarea unor sole cu asigurarea timpului necesar pentru executarea tehnologiilor agropedoameliorative (afanări, scarificări, amendări), a unor lucrări pentru prevenirea degradării secundare a fertilităţii etc

- corelarea nevoilor solului de imbunătăţire a unor insuşiri nefavorabile, a reducerii acţiunii unor factori limitativi, cu necesarul culturilor de lucrări agricole (inclusiv cu irigatia cu caracter percolativ), a fertilizării ameliorative

- intervalul dintre udări este mai scurt, asigurinduse astfel o diluare periodică a concentraţiei softiţiei de sol care să nu depăşească limita fiziologic nocivă pentru planta cultivată.

9. PRODUCTIA CULTURILOR AGRICOLE IN PERIOADELE DE AMELIORARE A SOLURILOR ŞI DE EXPLOATARE AGRICOLA INTENSIVĂ

Producţia culturilor agricole reprezintă un indicator sintetic, important, care arată mersul şi rezultatul tehnologiilor de ameliorare solurilor. In acelaşi timp, starea culturilor agricole in diferite stadii ale perioadei de vegetaţie (corelat cu evolutia solurilor) oferă date preţioase privind direcţia, natura, intensitatea şi continuarea tehnologiilor ameliorative necesare pentru realizarea totală a proceselor de desalinizare şă/sau desalcalizare a solurilor, a imbunătăţirii proprietăţilor hidrofizice, trofice, a demineralizării apelor freatice etc.

9.1. MODIFICAREA MORFOLOGIEI PROFILULUI DE SOL SUB INFLUENTA TEHNOLOGIILOR AMELIORATIVE SI AGRICOLE

Tipul de sol predominat in regim natural, succesiunea orizonturilor diagnostice pe profil (arhitectura profilului) prezintă o mare importantă asupra proprietăţilor, a necesarului de

amenajări (drenaje, nivelări etc.), de tehnologii ameliorative (amendare, afanări, spălări etc.), de tehnologii agricole etc. De asemenea, are influenţă asupra nivelului de realizare a gradului de desalinizare şi/sau desalcalizare a solurilor, asupra capacităţii de producţie a acestora şi bineinţeles asupra nivelului producţiilor realizate. Orizonturile diagnostice ale solurilor saline şi alcalice din Campia Română au unele particularităţi:

- proprietăţile solurilor ssnt influenţate de acţiunea sinergetică simultană a catorva orizonturi diagnostice (astfel, orizontul salic cu cel alcalizat, orizontul natric cu cel salinizat, orizonturile salic, natric, salinizat, alcalizat cu cele vertic, gleic, gleizat etc) ;

- proprietăţile hidrofizice, chintice imprimate de orizonturile diagnostice profilultd de sol ăngreunează drenajul intern, limitează creşterea şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, permeabilitatea pentru apă ;

- acţiunea limitativă si nocivă a orizonturilor diagnostice se manifestă pe tot profilul, insă cu intensitate mai puternică in partea superioară, in stratul de răspindire a rădăcinilor (unde sunt situate orizouturile salic, alcalic etc.). In adăncime, pe profil, rolul limitativ al orizonturilor diagnostice se diminuează, insă acesta depăşeşte limitele fiziologice ale plantelor.

După rolul limitativ al orizonturilor diagnostice a solurilor saline, alcalice, salinizate, alcalizate asupra creşterii, dezvoltării, nivelului producţiilor culturilor agricole etc. se dă ormătoarea grupare:

- foarte energice — orizonturile salic şi natric ;

- moderat energice — orizonturile salinizat, alcalizat, precum si orizontul vertic.

După execuţia tehnologiilor ameliorative, proprietătile negative determinate de orizonturile diagnostice ale solurilor saline şi alcalice practic suntt inlăturate (in special cele legate de salinitate şi alcalinitate). Alte caractere diagnostice se modifică intr-o măsură mai redusă după aplicarea tehnologiilor ameliorative. După gradul de dificultate a inlăturării acţiunii limitative a orizonturilor diagnostice se dă tumătoarea grupare:

- uşor schimbătoare (orizonturile salic şi salinizat);

- moderat schimbătoare (orizonturile natric şi alcalizat) ;

- greu schimbătoare (orizonturile vertic, gleic, gleizat, calcic, succesiunea orizonturilor, in special Amo/Btna, precum şi profilul de sol cu succesiunea orizonturilor diagnostice şi a caracterelor acestora).

Tehnologiile ameliorative cu caracter capital înlătură acţiunea şi rolul limitativ foarte energic al orizonturilor salic natric, şi il micşorează pe cel al orizonturilor salinizat şi/sau alcalizat.

In condiţiile solurilor influenţate de franja capilară teliculară ascendentă, practic nu poate fi inlăturată in totalitate influenţa salinitătii şi/sau alcalinităţii. De aceea, tehnologiile ameliorative şi agricole aplicate in perioada de vegetaţie a culturilor agricole trebuie să urmareasca dirijarea si imbunătăţirea regimului salinităţii şi/sau alcalinităţii solului îu funcţie de fiecare fază de dezvoltare a plantei agricole, practicarea unei agriculturi in condiţii de salinitate şi/sau alcalinitate.

Tehnologiile ameliorative cu caracter capital şi/sau profilactic aplicate in prezent pentru ameliorarea solurilor saline, alcalice, salinizate, alcalizate etc., modifică in mică măsură caracterul vertic al protilului, orizonturile gleice, gleizate etc. şi numai parţial orizontul calcic (prin activizarea carbonatului de calciu), succesiunea orizonturilor diagnostice, reducerea şi diminuarea capacităţii solului la recidivare, micşorarea rezistenţei acestuia la ameliorare.

In perioada de exploatare agricolă intensivă a solului, o mare importanţă are evoluţia orizonturilor diagnostice şi gradul de reversibilitate şi recidivare al proceselor (tendinţa de revenire parţială la proprietăţile anterioare caracteristice orizontului diagnostic respectiv). Din acest punct de vcdere se dă următoarea grupare :

— grad de reversibilitate redus (orizonturile salic, salinizat) :

— moderat (orizonturile natric, alcalizat).

Caracterul de slitizare, de cimentare al profilului de sol, sau al unui orizont diagnostic prezintă tot un grad moderat de reversibilitate (in special, după îndepărtarea sărurilor solubile, schimbarea compoziţiei ionice cu o mărire relativă a ponderii carbonaţilor şi bicarbonaţilor).

Se subliniază relaţia stransă intre caracterele diagnostice ale orizonturilor, intre indicii pedologici ai profilului de sol dobandiţi în pedogeneză, fie după aplicarea tehnologillor ameliorative şi agricole şi capacitatea de producţie a solurilor în special in perioada de ameliorare. In perioada de exploatare agricolă intensivă, fostele orizonturi diagnostice uşor schimbatoare au influenţă redusă asupra capacităţii de producţie a solului, insă se menţine rolul limitativ al orizonturilor diagnostice greu schimbătoare.

9.2. CONDITIILE DE SALINITATE ALE SOLUR1LOR $I EVOLUTIA ASOCIATIILOR VEGETALE

Evoluţia covorului vegetal reflectă sintetic condiţiile de salinitate, ameliorative ale solurilor, realizate sub influenţa aplicării complexului de tehnologii. Condiţiile ameliorative ale solurilor saline şi alcalice, ale celor afectate de salinitate în regim natural, se reflectă prin

covorul vegetal halofil. Pe măsura aplicării complexului de tehnologii ameliorative şi realizarea proceselor de desalinizare şi/sau desalcalizare ale solurilor se asigură condiţu pentru creşterea şi dezvoltarea unui sortiment larg de plante agricole. Se disting patru etape de evoluţie a asociaţiilor vegetale: covorul halofil în regim natural ; cultura agricolă de uniformizare (folosită înaintea aplicării tenologiilor ameliorative pentru stabilirea condiţiilor de salinitate şi/sau alca-linitate iniţiale, a omogenităţii solurilor etc) ; plantele agricole din perioada de ameliorare cu toleranţa mare la salinitate şi plantele din perioada de exploatare agricolă intensivă.

In regim natural, vegetaţia solurilor saline şi alcalice din Valea Călmătuiului este reprezentată prin covorul halofil, sărăcăcios, cu valoare nutritică scăzută cu producţii mici de biomasă, de calitate slabă. Frecvent, covorul vegetal halofil alternează cu suprafeţele lipsite de vegetaţie (chelituri). Cercetările efectuate de S a n d u (1973) la S.C.P.C.O. Ruşeţu (jud. Buzău) au stabilit o legătură stransă intre conţinutul de săruri solubile din stratul superficial de sol şi covorul vegetal halofil. Paralel cu desalinizarea şi/sau desalcalizarea solurilor se imbunătăţesc condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea asociaţiilor vegetale. Astfel, covorul vegetal halofil cedeaza locul unui sortiment de plante agricole tolerante la salinitate (sorg, sfeclă, furajeră, iarbă de Sudan, sfeclă furajeră, grau, muştar, armurar, porumb etc).

A doua etapa o reprezintă cultura de unifomizare, cu grad mare de toleranţă la salinitate pentru testarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare pe fondul unei discuiri superficiale care modifică in mică măsură salinitatea orizonturilor luvice, alcalice, a stratului superficial de sol, dar asigură in schimb un pat germinativ La solurile saline şi alcalice de la S.C.P.C.O. Ruşeţu, pe fond drenat, iarba de Sudan a răsărit neuniform ; s-a dezvoltat satisfăcător numai pe 15 — 19% din suprafaţa terenului.

A treia etapa este reprezentată prin culturile agricole din perioada de ameliorare a solurilor după aplicarea fiecărui ciclu de tehnologii ameliorative. In perioada de ameliorare a solurilor, alegerea sortimentului de plante agricole trebuie corelată cu condiţiile de salinitate, ameliorative ale solurilor realizate după fiecare ciclu de tehnologii. Se cultivă plante tolerante la salinitate cu o perioadă de vegetaţie scurtă pentru asigurarea timpului necesar execuţiei lucrărilor de pregătire a terenului in vederea aplicării tehnologiilor ameliorative.

In porioada de exploatare agricolă intensiva nivelul de salinitate al solului se menţine sub limita fiziologică nocivă, ceea ce asigură condiţii pentru cultivarea unui larg sortiment de plante (de cimp, ierburi perene, furajere, legumicole, precum şi pomi, viţă de vie, arbuşti ornamentali).

Stadiile procesului desalinizării şi/sau desalcalizării stratului superficial de sol, a stratului de răspindire a rădăcinilor, a profilului de sol etc. se reflectă în dezvoltarea plantelor agricole prin volumul de biomasă, uniformitatea şi omogenitatea plantelor, precum şi prin datele

obsevaţiilor fenologice privind parcurgerea fazelor de vegetaţie (densitate, înăltime, suprafată foliară şi in special prin nivelele de producţie şi calitatea acesteia).

9 3. PRODUCTIA CULTURILOR AGRICOLE IN CONDITIILE APLICARII COMPLEXULUI DE TEHNOLOGII AMELIORATIVE PE FOND DRENAT

Influenta tehnologiilor ameliorative cu caracter capital asupra productiei culturilor agricole se corelează organic cu cea a tehnologiilor agricole aplicate in perioada de vegetaţie. Fiecare verigă de lucrare din complexul de tehnologii are influenţă directă sau indirectă asupra nivelului producţiei culturilor agricole. Nivelul recoltei culturilor agricole este determinat in ultima instanţă de efectul ameliorativ cumulat asupra solurilor de la fiecare verigă de lucrări din complexul de tehnologii. Datele de producţie obţinute la diferite culturi agricole, atat in perioada de ameliorare a solurilor, cat ai in cea de exploatare agricolă intensivă, servesc pentru calcularea parametrilor economici ai protectelor de ameliorare a solurilor. Cunoscand condiţiile genetice şi ameliorative ale solurilor in regim natural, verigile complexului de tehnologii ameliorative ce se aplică la fiecare ciclu se poate prognoza evolutia salinitătii, a altor proprietăţi ale solurilor, precum şi programarea nivelului producţiilor agricole ce se realizează şi astfel calcula eficienta economică.

9.4. INFLUENTA COMPLEXULUI DE TEHNOLOGII AMELIORATIVE ASUPRA PRODUCTIEI CULTURILOR AGRICOLE

Se prezintă nivelele de producţie obţinute la campurile experimentale din ţara noastră (in principal la S.C.P.C.O. Ruşetu) la un sortiment larg de culturi agricole sub influenţa complexului de tehnologii ameliorative şi anume : tipul de sol predominant; norme de spălare; sortimente şi doze de amendamente ; doze de ingrăşăminte ; regim de irigaţie şi evoluţia capacităţii de producţie a solurilor in timp.

Se subliniază că pe solurile saline şi alcalice propriu-zise, prin aplicarea unui complex de tehnologii ameliorative pe fond drenat se pot obţine producţii. Spre exemplu, fără lucrări de spălare, solurile nu se desalinizează şi nu se desalcalizează, plantele nu se pot dezvolta, iar datorită concentratiei mari de săruri solubile, unele verigi tehnologice (dozele de amendamente, de azot) nu au practic influenţă asupra producţiei agricole.

Tipul de sol predominant, condiţiile de salinitate, ameliorative ale teritoriului in regim natural au un rol important asupra ritmului procesului desalinizării şi/sau desalcalizării profilului de sol, precum şi asupra nivelelor producţiilor agricole realizate in special în perioada de ameliorare a solurilor şi in bună măsură şi in cea de exploatare agricolă intensivă. Cu cat condiţiile ameliorative ale solurilor in regim natural sunt mai dificile, cu atat mai anevoios se produce procesul desalinizării şi/sau desalcalizării solurilor, durata perioadei de ameliorare se prelungeşte, iar nivelul producţiilor agricole este mai mic.

Astfel, la S.C.P.C.O. Ruşeţu (jud. Buzău), după aplicarea primului ciclu de tehnologii ameliorative, sorgul pentru masă verde dă producţii mai mici în cazul soloneţ-solonceacului molic-vertic-gleic, cu conţinut mare de reziduu mineral in stratul superticial (0,941 g/100 g sol) şi de natriu schimbabil (33,07% din T). La solonceac-soloneţul molic gleizat puternic, reziduu mineral — 1.092 g/100 g sol, iar natriul schimbabil — 12,82%T diferenţa de producţie este de 10 637 kg/ha masă verde : in cazul soloneţului molic cu coloane la mică adancime diferenţa de producţie este mult mai mare (16 237 kg/ha).

Pe măsură aplicării tehnologiilor ameliorative, gradul de salinizare şi/sau de alcalizare al solurilor scade treptat, ceea ce asigură condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea unii sortiment tot mai larg de culturi agricole şi obţinerea unor productii superioare. Pe celelalte soluri, deşi s-au aplicat aceleaşi tehnologii ameliorative, sporurile de productie realizate la iarba de Sudan şi la sfecla furajeră (faţă de soloneţ-solonceac molic-vertic-gleic) au fost cuprinse intre 49-60% in cazul solonceac-soloneţului molic puternic gleizat şi 91-113% in cazul soloneţului molic cu coloane la mică adancime.

După aplicarea primului ciclu de tehnologii ameliorative pe fond drenat, producţia de sorg pentru masă verde, respectiv de iarba de Sudan după ce de al doilea ciclu, este mai mică în cazul solonceac-soloneţului molic-vertic in complex cu soloneţul molie. Sub influenţa complexului de tehnologii ameliorative, regimul salinităţii, alte proprietăţi s-au imbunătătit, astfel că in perioada de ameliorare, solul predominant este un sol aluvial molic-vertic moderat afectat de alcalizare si salinizare, gleizat, in complex cu sol aluvial molic.

Astfel, în primul, în al doilea şi in al treilea an al perioadei de ameliorare a solurilor de la S.C.P.C.O. Ruşeţu, la solonceac-soloneţul molic-vertic in complex cu soloneţul molic-ameliorat deşi s-a aplicat o normă de spălare mare (15 000 m³ apă/ha anual), nivelul producţiilor de sorg, de iarbă de Sudan şi de sfeclă furajeră este mai mai mic in comparaţie cu celelalte soluri care au beneficiat de norme de spălare mai mici. La soloneţ-soIonceacul molic puternic gleizat în complex cu soloneţul molic, sporurile de producţie realizate la sorg, la iarba Sudan au fost cu 41-51% mai mari, iar la sfecla furajeră cu 120%, faţă de solonceac-soloneţul molic-vertic in complex cu soloneţul molic.

Condiţiile genetice şi ameliorative ale solurilor din regim natural se manifestă şi in cazul aplicării diferenţiate a tehnologiilor ameliorative intensive (S a n d u, 1974). Tipul de sol predominant in regim natural are influenţă asupra productiei culturilor agricole si in perioada de exploatare agricolă intensivă. Pe soloneţ-solonceacul molic vertic-gleic, ameliorat se obţin producţiile cele mai mici de sfeclă furajeră, de sfeclă de zahăr, de grau de toamnă. Pe celelate două soluri se obţin sporuri de producţie foarte semnificative faţă de solul menţionat. La culturile analizate, sporurile de producţie sunt mai mari la soloneţul molic cu coloane la mică adancime (14-114%), urmat de solonceac-soloneţul molic puternic gleizat (9-49%). Sporurile de

producţie cele mai mari se obţin la sfecla furaieră (113%), urmată de graul de toamnă (26%) şi de sfecla de zahăr (23%).

Productia medie la sfecla furajeră pe cinci ani la cele trei soluri predominante (in regim natural) a fost : 48 543 kg/ha in cazul şoloneţ-solonceacului motic-vertic-gleic; 60 309 kg/ha în cazul solonceac-soloneţului molic puternic gleizat si 73 152 kg/ha on cazul soloneţului molic cu coloane la mică adincime. Intre conditiile de salinitate ale stratului superficial de sol in regim natural şi producţia medie de sfeclă furajeră este o stransă dependenţă. Pe măsura măririi conţinutului reziduului mineral, natriului schimbabil in stratul superficial de sol in regim natural (0-20 cm) se realizează scăderi de producţie.

Influenta tipului de sol predominant in regim natural asupra productiei unor culturi agricole (kg/ha) la S.C.P.C.O. Rusetu in perioada de ameliorare a solurilor

Indici in stratul superficial de sol (0-20 cm)

Nr. cazurilor

Perioada Solul predominant * ** *** ****

Argila(<0,002 mm) Humus (g/100 g sol) PH

27 27 27

0 0 0

36,063,038,82

34,263,658,80

31,063,458,68

26,653,878,65

Reziduu mineral(g/100 g sol)

27 0 1 4

0,9270,4330,217

0,7630,3750,209

0,7400,3610,211

0,5230,3520,176

Na (%T) 27 0 1 4

15,9916,486,54

20,5513,796,16

28,8221,377,49

15,8118,086,59

64

64

64

1

2

3

Norma anuala de spalare (m³ apa/ha anual) 15000 10000 7500 5000 Sorg pentru masa verde22660 27869*** 24292* 32115* Iarba de Sudan pentru masa verde23914 30984*** 32512*** 36346*** Sfecla furajera (s. Mamut)40367 48187*** 36185* 48586***

* In regim natural-Solonceac-solonet molic-vertic in complex cu solonet molic. In perioada de ameliorare-Sol aluvial molic-vertic puternic gleizat, moderat afectat de alcalizare si salinizare in complex cu sol aluvial molic.

** In regim natural-Solonet-solonceac molic-vertic puternic gleizat, in complex cu solonet molic. In perioada de ameliorare-Sol aluvial molic-vertic puternic gleizat moderat afectat de alcalizare si salinizare in complex cu sol aluvial.

***In regim natural-Solonet-solonceac molic-vertic puternic gleizat in complex cu sol aluvial molic. In perioada de ameliorare-Sol aluvial molic-vertic puternic gleizat moderat afectat de alcalizare si salinizare in complex cu sol aluvial molic.

****In regim natural-Solonet-solonceac molic puternic gleizat in complex cu solonet molic. In perioada de ameliorare-Sol aluvial molic, gleizat moderat afectat de alcalizare si salinizare.

Legenda:

0-regim natural

1-primul an al perioadei de ameliorare a solurilor

2-anul doi al perioadei de ameliorare a solurilor

3-anul trei al perioadei de ameliorare a solurilor

Evolutia productiei unor culturi agricole la S.C.P.C.O. Rusetu (kg/ha) in functie de tipul de sol predominant in regim natural

Indici in stratulsuperficial de sol(0-20 cm)

Nr. cazuri PerioadaSolul predominant

* ** ***Argila(<0,002mm)Humus(g/100 g sol) pH

363636

000

43,402,808,65

28,353,838,84

24,273,838,72

Reziduu mineral(g/100 g sol)

36 043’5’8’

0,9410,3010,3440,2610,185

1,0120,1650,1920,1720,115

0,4380,1440,1590,1400,116

Na (% T) 36 043’5’8’

33,076,767,3711,7513,78

12,185,546,897,4512,96

15,008,137,027,8916,15

64

64

64

64

3

4

10

6’

Sfecla furajeraPerioada de ameliorare a solurilor(s. Mamut)28090 41926*** 59978***Perioada de ameliorare a solurilor (s. Ursus)49854 58550*** 92212***Perioada de exploatare agricola intensiva (s.Folder)48543 60309*** 78152***Sfecla de zahar (s. Romanesc)42781 48219*** 52891***Grau de toamna

64

64

64

1’

7’

8’

Perioada de exploatare agricola intensiva (s. Bezostaia)2993 3443*** 3797Perioada de exploatare agricola intensiva (s. Aurora)3012 3307*** 3483***Perioada de exploatare agricola intensiva (s. Iulia)4535 4853 5198***

*In regim natural – Solonet-solonceac molic-vertic-gleic. In perioada de exploatare- Sol aluvial molic-vertic, gleizat puternic, alcalizat si salinizat slab-moderat afectat slab-moderat de nivelarea capitala.

**In regim natural – Solonceac-solonet molic puternic gleizat. In perioada de exploatare-Sol aluvial molic, gleizat moderat, alcalizat si salinizat slab, afectat slab moderat de nivelarea capitala.

***In regim natural – Solonet molic cu coloane la mica adancime. In perioada de exploatare –Sol aluvial molic, salinizat si alcalizat slab, gleizat, slab, afectat moderat de nivelarea capitala.

Legenda:

0 – regim natural

4 – anul patru al perioadei de ameliorare a solurilor; 3’, 5’, 6’, 7’, 8’ anii trei, cinci, sase, sapte si opt ai perioadei de exploatare agricola intensiva

10 – productia medie pe cinci ani (anii trei, patru ai perioadei de ameliorare a solurilor si doi, trei, patru ai perioadei de exploatare agricola intensiva)

Dependenta dintre conditiile de salinitate ale stratului de sol in regim natural si productia de sfecla furajera(kg/ha)

Salinitatea la stratul superficial de sol 0-20 cm

Nr. cazuri Ecuatiile de regresie₁ *

Reziduu mineral(g/100 g sol) <0,5 0,5-1,0 >1,0Na (% T) <15 15-30

12 24 12

16 16

y=62426,33+1628,95x-38,16x² y=49110,86+228,42x-0,56x² y=37462,85+380,06x-0,76x²

y=61149,08+16687x-0,40x² y=56907,85+114,02x-0,23x²

0,787 0,589 0,851

0,359 0,227

>30 16 y=40189,69+97946x-12,46x² 0,823

₁ Productia medie pe cinci ani(ani trei si patru ai perioadei de ameliorare a solurilor si doi, trei, patru ai perioadei de exploatare intensiva)

Normele de spălare au o influenţă puternică asupra nivelului productiilor agricole. Spălarea (principala verigă in complexul tehnologiilor ameliorative) asigură condiţii pentru realizarea acţiunii ameliorative asupra solurilor şi a altor tehnologii ameliorative şi/sau agricole, precum şi asupra nivelului producţiilor agricole. In regim natural, datorită conţinutului foarte mare de săruri solubile etc, producţia de porumb boabe este nulă. Odată cu mărirea normelor de spălare, se obţin sporuri de producţie la porumb boabe (S a n d u, 1974). In primul an al perioadei de ameliorare a solurilor, pe măsura măririi normelor de spălare se obţin sporuri de producţie mai mari la porumbul boabe. Aceasta ca urmare a desalinizării şi/sau desalcalizării mai intense a solurilor în cazul normelor mari de spălare. In anul al doilea, la adaosul apei de spălare se realizează sporuri de producţie mai mici. In perioada de ameliorare a solurilor, sporurile de productie medii pe trei ani datorita normelor de spalare, variaza intre 2690-3328 kg/ha. In perioada de ameliorare a solurilor saline si alcalice este o relatie stransa intre tipul de sol predominant in regim natural (initial), marimea normei de spalare si realizarea unor sporuri de productie. Astfel, la norma de 15000 m³ apa/ha anual, sporurile de productie medii la porumbul boabe sunt cu 30-44% mai mari decat in cazul normei de 10000 m³/ha. La toate culturile agricole, sporurile de productie datorita spalarii si celorlalte tehnologii ameliorative sunt evidente, daca se ia in considerare ca in regim natural lipseau total conditiile pentru cresterea plantelor. Pe solurile din imediata vecinatate a campului experimental (neameliorate), anual plantele agricole se compromit. Randamentul apei de spalare creste pe masura intensificarii complexului de tehnologii agricole si anume: doze mai mari de fosfogips, de azot, etc. Rezulta deci, ca spalarea este lucrarea de baza pentru realizarea desalinizarii si/sau desalcalizarii solurilor. Ea asigura conditii peutru realizarea eficientei si a altor tratamente ameliorative (amendarea, fertilizarea, irigatia etc.).

In perioada de ameliorare a solurilor, sporurile medii de productie la culturile agricole (sorg, iarbă de Sudan, sfeclă furajeră) cresc pe măsura măririi normelor de spălare astfel: la 5000 m³ apă/ha anual — 37%; la 7 500 m³ — 43%; la 10 000 m³ — 44% ; la 15 000 m³ — 64%. Randamentul apei de spălare creste pe masura măririi dozelor de amendamente, de azot, de fosfor etc.

Amendarea reprezintă a doua verigă importantă a complexului de tehnologii ameliorative care influentează nivelul productiei culturilor agricole. La fiecare normă de spălare, dozele progresive de fosfogips asigură sporuri semnificative la porumbul boabe. La aceeasi doză de fosfogips productia de porumb boabe creste odată cu mărirea normei de spălare. Productiile

medii de porumb boabe realizate pe cele patru norme de spălare evidentiază bine sporurile progresive de productie obtinute sub influenta dozelor de fosfogips fată de martorul neamendat, dar drenat si spălat. In perioada de ameliorare pe măsura realizării desalinizării si/sau desalcalizării solurilor se inregistrează cresteri anuale ale sporurilor de productie la porumbul boabe fată de martorul neamendat: in primul an cuprinse intre 878-1818 kg/ha, iar in al doilea an intre 1 507-2 013 kg/ha etc.

In perioada de exploatare agricolă intensivă, nivelul productilor agricole obtinute la solonceac-solonetul molic-vertic-gleic, ameliorat este mai mare, in comparatie cu cel de la solonetul molic-vertic-gleic puternic salinizat ameliorat.

Anual, la aceleasi doze de fosfogips se inregistrează sporuri mari de productie. Astfel, la doza de 8 t/ha sporurile de productie medii sunt : 54% in primul an, 76% în al doilea an şi 215% in anul al treilea. La doza de 12 t/ha, sporurile de productie sunt mai mari: 68; 83 şi respectiv 340%. ln anul al treilea al perioadei de ameliorare a solurilor, datorită amendării se obtin sporuri de productie mai mari cu 10-12%, fată de primul an.

Cresterea anuală a sporurilor de productie la porumbul boabe este diferită in perioada de ameliorare a solurilor. Cele mai mari sporuri se realizează in anul al doilea şi cele mai mici în primul an al perioadei de ameliorare a solurilor. In anul al treilea se evidentiază tendinta de scădere a productiei, in special in cazul a 4 t/ha fosfogips; in schimb, la doza de 12 t/ha fosfogips se realizează un spor de productie mic. Pentru aceeaşi doză, randamentul fosfogipsului creste progresiv odată cu mărirea normei de spălare. Interactiunea dintre normele de spălare şi dozele de fosfogips iese bine in evidenţă cand se compară productiile de porumb boabe de la normele de spălare mari (10 000 m³ apă/ha) cu cele obţinute la normele mici (5000 m³ apă/ha), precum şi cele de la variantele neamendate, cu cele intensiv amendate. Pe acelaşi tip de sol predominant, la fiecare doză crescandă de fosfogips, normele de 10 000 şi 15 000 m³ apă/ha dau producţii mai mari in comparaţie cu cele de la 5 000 şi 7 500 m³ apă/ha. La aceeaşi doză de fosfogips, anual sporurile de porumb boabe realizate cresc odată cu mărimea normelor de spălare.

Influenta dozelor de fosfogips asupra productiei unor culturi agricola (kg/ha) pe diferite tipuri de soluri in perioada de exploatare agricola intensiva la S.C.P.C.O. Rusetu

Indici in stratul de superficial de sol(0-20 cm)

Nr. cazurilor Perioada Solul predominant

Argila(<0,002 mm)Humus(g/100 g sol)pH

666

0

0

43,203,708,80

45,403,608,67

Reziduu mineral(g/100 g sol)

6 024’8’11’

1,0780,2520,2070,2280,160

0,8700,2280,1320,2180,125

Na (% T) 6 022’4’8’11’

41,1418,7513,9112,135,7411,71

29,7314,8311,7515,006,4810,66

Cultura: Doze fosfogips(t/ha)

Productia

Grau de toamna (anul sase al perioadei de exploatare – soiul Bezostaia)

16 Mt4812

32574162*39734434***

32034606***4791***4855***

Grau de toamna (anul opt al perioadei de exploatare – soiul Aurora)

16 Mt4812

394944794879***5033***

446650915137*5075

Porumb boabe (anul noua al perioadei de exploatare – H.D. 405)

16 Mt4812

38664287*4465**4660***

347145824680*5382***

Floarea-soarelui (anul paisprezece al periaodei de exploatare – soiul Sarem)

Mt4812

3354377038554335**

31633945*4518***4469***

*In regim natural – Solonceac-solonet molic-vertic-gleic. Situatia actuala – Sol aluvial molic-vertic, gleic, alcalizat, si salinizat moderat, slab afectat de nivelare capitala.**In regim natural – Solonet molic-vertic-gleic puternic salinizat. Situatia actuala – Sol aluvial molic-vertic-gleic, alcalizat si salinizat moderat, afectat slab de nivelare capitala.Legenda:

0-regim natural2-anul doi al perioadei de ameliorare a solurilor4’, 8’, 11’-anii patru, opt, unsprezece ai perioadei de exploatare agricola intensiva

In perioada de exploatare agricola intensivă, nivelul producţiilor agricole obţinute la solonceac-soloneţul molic-vertic-gleic, ameliorat este mai mare in comparaţie cu cel de la soloneţul molic-vertic-gleic puternic salinizat, ameliorat. La ambele soluri şi la toate plantele agricole odată cu mărirea dozelor de fosfogips se obţin sporuri de producţie progresive. Acestea sunt mai mari la porumbul boabe (61%), la graul de toamnă (27-36%) şi la floarea-soarelui (12-29%).

La acelaşi tip de sol, nivelele de producţie sunt mai mici la solul cu conţinut mai mare de săruri solubile, de natriu schimbabil. Odată cu mărirea dozelor de fosfogips se obţin sporuri de producţie semnificative la sfecla furajeră, la graul de toamnă, la sfecla de zahăr, la floarea-soarelui. In perioada de ameliorare a solurilor, dozele de fosfogips dau sporuri medii de producţie mai mari in comparaţie cu cele realizate in perioada de exploatare agricolă intensivă.

In perioada de exploatare agricolă intensivă a solului, producţia medie de sfeclă furajera pe cinci ani este cuprinsă intre 37 829— 56 883 kg/ha, iar cea de grau (media pe patru ani) intre 3 077-4 042 kg/ha. Dozele de fosfogips asigură sporuri de producţie foarte semnificative.

Pe măsura realizării desalinizării şi/sau desalcalizării profilului de sol, imbunătăţirea proprietăţilor hidrofizice, producţiiie de sfeclă furajeră, de grau de toamnă cresc.

Intre martor (drenat, spălat, neamendat) şi dozele de fosfogips (5, 10 şi 20 t/ha incorporate inaintea primei şi celei de a doua spălări) şi producţia medie de sfeclă furajeră pe cinci ani este o strînsă dependenţă.

Pe fond drenat, sub influenţa complexultd de tehnologii atnelio-rative, dozele de praf de liguit influenţează regimul salinităţii solu-rilor. Scade conţinutul reziduului mineral astfel ca la sfîrşitul perioa-dei de ametiorare a solurilor se produc scădcri distinct semnificative, in cotnparaţie cu regitnul natural. In perioada dc ameliorare a solurilor şi în cea de exploatare agricolă intensivă, dozele de praf de lignit dau sporuri de producţie mai mari la sfecla furajeră, la griu, la floa-rea-soarelui la soloneţul molie stab salinizat cu coloane la mică. adin-

chne, iu comparatie cu solonetul molic moderat salinizat cu coloanc la adincime mică (fig. 9.5). Odată cu mărirea dozelor de praf de lig-nit se obţin sporuri dc productie progresive atit iu perioada de ame-liorare, cit in cea de exploatare (tab. 9.9). T.,a aceeasi doză de praf de lignit, sporurile medii de productie cresc astfel : 4 tAta — 15— 42%; 1a 8 tjha — 23-64%; iar Ia 12 t ha — 27-102% (tab. 9.10). Anual, pe măsura desalinizării silsau desalcalizării profilu-ltti solurilor, dozele de praf de lignit dau sporuri progresive dc pro-ducţie. Media sporurilor de producţie creşte odată cu mărimea nor-mei de spălare ; in ordine acestea siut urrnătoarele : la 5 000 an'ţ apăiha attual — 38%; la 7 500 Ins apătha — 47%; la 10 000 ma apălha -- 45%; la 15 00(1 ma apăţlia — 5-120' in timpul perioadei de ameliorare a solurilor, sporurile de productie medii la cele patru norme de spălare cresc : 35%, îu pritnul an la sorg ; 52% ht anul al doitea la iarba de

Sudan ; 65% iu anul al treilea la sfecla furajeră (soiul Matnut). Yu perioada de exploatare agricolă intensivă a solului pe măsura realizării desalinizării siisau desalealizării soloneţului molic slab sali-nizat, la grîul de toarună şi la sfecla furajeră se obţin producţii cres-cInde (tab. 9.10). Sorgul-prima cultură din perioada de ameliorare a solurilor, reacţionează mai slab la actiunea dozelor de praf de li-gnit. Aceasta datorită faptului că amendamentul nu a avut timp su-ficient să reacţioneze cu solul, acţiunea sa ameliorativă fiind redusă, astfel că efectul asupra cukurii a fost mai slab. Acţiunea reziduuală a dozelor de praf de lignit asigură sporuri de producţie inedii mai mari la sfecla de zahăr (49%), urmată de sfecla furajeră (soiul Ursus) — 35°,1„ şi soitt) Marsh — 20%. Itfectul pre-luttgit al dozelor de praf de liguit este influenţat de condiţiile ameliora-tive iniţiale ale solurilor ; el estc mai scăzut la solurile care au condiţii ameliorative mai dificile. Astfel, sporurile de producţie medii sint 1a soloneţul molic eu coloane la mică adincime ameliorat 27%, iar la solonetul molie-gleizat moderat salinizat ameliorat 18%. dozele de praf de lignit raudatnentul cel mai mare se reali-zcază la dozele mici. Pe măsură ce doza se măreste randamentul scade. 1n perioada de ameliorare a solurilor, la aceeaşi doză de praf de lignit, randamentul creste odată cu mărirea normei de spălare. Yn schimb, 1n perioada de exploatare agricolă intensivă a soltdui, randamentul dozelor de praf de liguit tinde să lie apropiat şi mai mic in comparaţie cu cel realizat in perioada de ameliorare a so-lurilor. Sub influenţa dozelor dc praf de lignit, randamentul pro-ducţiilor agricolc cste in următoarea ordiuc sfecla furajeră ; sfccla de zahăr ; griul de toamnă ; floarea-soarelui.

In primii şase ani ai perioadei de exploatare agricolă intensivă, pe agrofouded unitar de 180 kg/ha azot substantă activă, acţimica reziduuală a prafului dc lignit este mai mică decît cea realizată în perioada de ameliorare a solurilor. •edia sporurilor de producţie este : la 4 t/ha — 24% : la 8 t!ha — la 12 t/ha — 28%. Nivelul recoltelor Inal mari obţinute în cazul dozelor de praf de lignit în comparaţie cu cele de fosfogips sc explică prin conditiile atne-liorative ale solurilor în regim natural : solonet-solonceac molic-vertic-gleic in printu1,caz şi solonet molic cu coloane la adîneime mică' cel de al doilea. ltt condiţiile solurilor menţionate, randamentul pe tona de praf de lignit este mai mare în comparatie cu fosfogipsul. Rezidtă deci, că la solurile cu condiţii ameliorative difieile, randatneutul amendamentelor este mai mic. Actiunca remanentă a dozelor de amendamente se manifestă şi in anul al optulea al perioadci de exploa-tare agricolă intensivă a solului, reflectată prin procesele desalini-zării desalcalizării profilului, cît şi prin nivelul productiilor reali-zate (tab. 9.6 şi 9.9)• După aceasta, cste necesar să se execute rea-mendarett in funcţie de evoluţia proceselor alcalizării şiisau salinizării ; se pot executa spălări profilactice, de exploatare. Dozele de nzot dau sporuri de producţie semnificative la porum-bul boabe. Media sporurilor de producţie realizată pe cele patru norme de spălare evidenţiază creşteri odată cu mărirea dozelor de azot. La cele patru soluri, respectiv norme de spălare, dozele de a•ot asigură la porum-bul boabe sporuri de producţie astfel: la 60 kg/ha ; —678 kg/ha la 120— 892 kgita şi la 180 kg/ha — 1 134 kgjha (tab. 9.11). lle subliniat că în perioada de atneliorare a solurilor, la fiecare doză de azot, anual se 1nregistrează creşteri ale sporurilor de

producţie şi anume : 472-903 kg/ha in primul an şi 937— 1 551 kg/ha in al treilea an (tab• 9.11). Pe măsura măririi normelor de spălare, sporurile de porumb boabe realizate de aceeaşi doză de azot cresc. Pe agrofondul dc fosfog-Ips, ingrăşămintele cu azot dau sporuri de producţie mai mari îtl cazul normelor mari de spălare (tab. 9.12). Astfei, la doza dc 180 kg/ba azot substantă activă, sporul de produc-ţie cel mai mare (1 848 kg/ha) sc realizează Ia norma de 15 000 m3 apătka la norma de 5 000 m3 apă/ha anual, aceasta este de 604 kgjba. Pe cele patru norme de spălare, odată cu mărimea dozelor de azot, media sporurilor de productie realizate la porumbul boabe creşte progresiv 1 075 kg/ha la 60 kg/ha azot substanţă activă ; 1 228

la 120 kgţha şi 1 373 kgflia la doza dc 180 kg.lta azot (tab. 9.12). In perioada de arneliorare a solurilor se inregistrează sporuri anuale de producţie faţă de martorul nefertilizat : 878-1 343 kg/lta 1n primul an şi 228 — 1 562 kg:ha în anul al treilea (tab. 9.12). Aceaşi doză de azot reali•ează sporuri de recoltă mai mici de soltt-rile ett condiţii dificile in regim natural (soloneţ molic puternic sali-nizat şi soloneţ molie eu coloane la adincime mică şi mijlocie tab. 9.11). in perioada de exploatare agricolă intensivă a snlului,randarneu-tul ţugrăşămintelor depinde de tipul de sol iniţial. Ei este mai mare In caztil soloneţtilui molic-•ertie-gleic cu coloane la adincime mijlocie moderat saliuizat, aineliorat si mai mic în caz.ulsoloneţului molic-vertic-gleic ameliorat. Yn perioada de ameliorare a solurilor, in cea de exploatare agri-colă intensivă pe soloneţul molic-vertie-gleie moderat salinizat se obtin ni•ele de producţie mai inari la griul de toamnă• la porumbul boabe si la floarea-soarelui decît pe solon•ţtil molic-gleic puternic

salinizat şi 111 special pe solonceac-soloneţul molic-vertic (tab. 9.13). I,a fiecare tip de sol. pc agrofondul amendat cu 15 t ha fosfogips, dozele de azot asigură sporuri de productie crescinde l• slecla furajeră, la sfecla dc zahăr, la griu de toamnă, la floarea-soarclui (fig. 9.6). Ita soloneţ-solonceacul molic, glei•at puternie, ameliorat se obtin nivele de productie mai mici decit la solonceacul molic, gleizat puternic ameliorat. Ingrăşămintele cu azot dau sporuri de productie foarte semnifi-cative şi la alte culturi agricole (porumb, floarea-soarelui, griu etc.). Aceste sporttri se realizează atit in perioada de antelorare a solu-rilor, cit şi in cea de exploatare agricolă intensivă a solului (tab. 9.13). Experientele efectuate la S.C.P.C.O. Ruşeţu arată că în perioada de amellorare a solurilor, sporurile medii relative rea-lizate la porumbul boabe (inedia pe trei ani) sint 37% la doza de tXl kg/ha ; 42% la do•a de 120, şi 470/0 la 180 kgtha. 1n schimb, în perioada de exploatare agricolă intensivă a solului, acestea sint : 27% in primttl caz ; 95% in al doilea, respectiv 124% in al treilea. In perioada de ameliorare a solurilor, anual, la aceeaşi doză de azot se rcalizează sporuri mari la productie : la 60 kgflut — 26% in primul an ; 34",0' in anul al dolilea ; 52% in anul al trcilea. I,a doza de 180 spormile sint de 38%, 37',1,<„ respectiv 66,0' . 1n perioada de ameliorare a solurilor, do•ele de azot (60-120-180 kglia ş.a.) dau sporuri de productie medii mai mici (40%), in comparalie cu cele obtinute ht perioada de exploatare (82%). Anual, pe măsura desali-nizării şilsau desalcalizării profilului solurilor, randamentul azotului creşte atit pe agrofondul neamendat, dar in special de agrofondul amendat. Randamentul

a•otului este mai bun in situatia solurilor mai intens desalinizate şi desalcalizate. Itt perioada de atneliorare a solu-rilor, sporurile de producţie la sfecla furajeră şi la grIul de toamnă datorate diferitelor doze de azot, precum şi randamentul pe kg, scad odată cu mărimea nortnelor de spălare. Aceasta se explică prin levi-garea intensă a azotului (incorporat în anul precedent) spre baza profilului. Randatuentul azotului şi fosforului pe kg de substantă activă scade odată cu mărirea dozei ; şi in acest ca• se observă că acesta este mai mic în situatia parcelelor spălate In perioada de ame-liorare a solurilor,cu nortne cle spălare mari. Yn perioada de exploatare agricolă intensivă a solului, randamen-tului Ingrăşămintelor depiude de tipu1 de sol inilial. El este mai mare în cazul soloucţului molic cu coloane la adinchne mijlocie moderat salinizat, atneliorat şi mai mic itt ca•ul solonetului tnolic-vertie-gleic. Rezultă deci, că pe măsura realizării desalinizării şi desalcalizării solurilor sc asigură conditii bune pentra actiunea ingrăşămintelor. Randamentul productiilor agricole pe kg de azot substanţă activă (administrat ca sulfat de amoniu) situea•ă culturile in următoarea ordine : sfecla furajeră ; sfecla de zahăr, grittl de toatnnă şi floarea-soarelui. 1n perioada de exploatare agricolă intensivă a solultd, spo-ruri1e de producţie asigurate de administrarea azotului siut mai mart, cotnparati• cu cele realizate sub influenţa reziduală a amendamente-lor. Iriţatţia are efect favorabil asttpra solurilor, precusn şi asupra culturilor agricole : diluează periodic concentraţia solutici de sol, hnbunătăteşte compozitia ionică chimică a acesteia. De asentenea, asigură froutul descendent, percolativ de apă pentru spălarea sărtt-rilor şi conditii pentru utilizarea apei accesibile. Media sporurilor de productie realizate in regim irigat la cele patru so1uri, respectiv norme de spălare este semnificativă in comparaţie cu regimul neirigat (tab. 9.14). In regim irigat, pe măsura măririi dozelor de azot, sc obtin sporuri de productie fată cle neirigat (tab. 9.14). La ficcar• doză de azot, cele mai mari sporuri de productie se obţin la solurile cu conditii ameliorative satisfăcătoare regim natural şi care sub influenţa teltnologiilor ameliorative reali•ea•ă un proces butintat dc desalinizare şi desalcalizare. La variantele experimentate, în regim irigat, sporurile de productie cele mai mari sc obtin la solonetul molic-vertic moderat salinizat, spălat cu norma de 10 000 m3/ha, faţă de neirigat (tab. 9.14). in regint irigat, do•ele de azot dau spo-ruri de productie mai mari decît la neirigat. 1n perioada de ameliorare a solurilor, porumbul pentru boabe irigat dă sporuri de producţie foarte semnificative cuprinse intre 70-90% faţă de neirigat. Evoluţia capaeitiţţii de producţie a solurilor se bubunătăţeşte pe măsura realizării procestdui de desalittizare şiisau desalcalizare. Pc măsura ameliorării solurilor, an de an se obtin sporuri de pro-ducţie. Astfel, sporul de productie (medie pe trei atti) in anul al doilea al perioadei de ameliorare a solurdor este de 1 266 kg/ha, iar in anul al treilea de 2 711 kg/ha poruntb boabe faţă de primul an (tab. 9.15). Sintetizind datele de productie realizate sc constată că spormile cele mai mari se obtin pe fond drenat, nivelat, afinat, amcndat, spălat, fertilizat, irigat ctc. Piecare tratament ameliorativ, fiecare •erigă din complexul de telmologii ameliorati•e are influenţă favora-bilă asupra solurilor, asupra capacitătii de prodtictie a acestora. Aplicate îtt complex, acţitmea ameliorativă a acestora estc mai intensă a•ind un rol

sinergetic. Complexul cle tehnologii atneliorative reduce durata perioadei de ameliorare a solurilor, iar sporurile de productie asigură recupera-

rea investiţiilor Intr-un termen scttrt. /n condiţiile Cimpiei Romăne, in perioada dc amehorare a solurilor, eit şi 1tt cea de exploatare agri-eolă intensivă se recomandă do•e mari de a•ot (120 şi 180 kg/ha sub•tanţă activă), care dau sporuri de producţic economice, dind astfel posibilitatea recuperării investiţiilor de amenajare, a eheltuie-Wor de ameliorare a solurilor, a celor de cultivare agricolrt. Yn perioada dc exploatare agricolă intensivă a solului se obţin recolte bune, sigure şi stabile la toate culturile agricole. Acestea sint asemănătoare cu c•le realizate pe solurile •onale diu zonă.

39.214 j 9.5. PRODUCTIA CULTURILOR AGRICOLE PE FONDUL DRENURILOR CiRTITA

După aplicarea tehuologiilor amchorative, grositnea profiluhd de so1 afectată de drenurile eirtiţă sc desalini•ează şi desa1calizează. /u primii ani ai perioadei de ameliorare a solurilor, salinitatea pe această grosime influenţează dezvoltarea plantelor agricole sensibile şi eu tolerantă moderată numai fn prima parte a perioadei de vegetaţie. Iu timpul vegetaţiei, prin aplicarea tehuologiilor agricole şi ameliora-tive se continuă procesul desatinizărit şi/sau desalcalizării profilultd de sol, paralel cu imbunătăţirea proprietăţilor agrofizice. La realiza-rea acestui obiectiv atneliorativ un rol huportant il au frouttd descen-dent, percolativ dc apă peutru desalinizare, acţiunea desuetivă a sistemului radictdar al culturilor agricole. Pe fondul drenuritor etrtiţă pot fi ametiorate soloneturile molice cu coloanc la adincime mare, mijlocie şi tuică şi obţine recolte bune. tu primul an după efectuarea tehuologiilor ameliorative, eultura de uuiformizare (sfecla furajeră-soiul Zentaum Poly) se dezvoltk biue, neînregistrîndu-se goluri. Yn partea a doua a perioadei de vegetaţie datorită lipsei azotultd, plantele ingălbenese şi stagnează diu creştere Producţia medie este de 317'20 kgiha. Yn al doilca an, media sporuri• 1or de producţie obtinută la sfecla furajeră estc rnai mare în cazul sulfatului de amonitt (78 490 kg/ha), urmată de azotatul de amoniu (74 680 kg/ha) şi uree (66 990 kg/ha (tab. 9.16). Piecare doză de azot dă sporuri de producţie semnificative la sfecla furajeră. /n anul al şaptelca al perioadei de exploatare agricolă intettsivă, pe mă-sură realizării desalinizării şi/satt desalcalizării solurilor (ţo principal prin aplicarea tehuologiilor agricole lu perioada de vegetaţie), sfecla furajeră dă producţii mult mai mari (tab. 9.16).

Pe agrofondurile de guuoi de grajd, dozele de azot asigură la sfecla furajeră sporttri de productie inai mari (26-128%), in compara-ţie cu grful de toanină, (20 41% —tab. 9.17). T.,a ambele culturi, azo-tatul de amonin dă sporuri de producţie mai mari In comparaţie cu stt:iatul de amoniu si urea. Şi itt cazul telmologiilor ameliorative pe fondul drenurilor eirtiţă, tipul de sol predomivaut diu regint natural are influenţă asupra nivelului productiilor. Ita sfecIa furajeră, pe soloneţul molic-vertic puternic salinizat anteliorat, productia este euprinsă între 98 740 — 142 580 kg/ha la nefertilizat si 99 160 — 137490 la fertilizat cu fosfat de mangan-amoniu. soloneţul

molic moderat salinizat, ameliorat, producţia este cup-rinsă intre 128 330 169 600 kg/ha, respectiv 124 580 — 179 240 kglIta la fertilizat; dozele de azot dau sportui semnificatiee (fig. 9.7). Continutul de zahăr cel mai mare se reafizează pe soloneţul molic slab salinizat, ameliorat : 3,49 — 5,22% la nefertifi•ut, respectiv 3,59 5,50% la fertilizat cu fosfat de mangan-amoniu (fig. 9.8). La soloneţul moke moderat salinizat, ameliorat, continutul cu zahăr este cuprins intre 3,56-5,06% respectiv 3,94 — 5,19% la fertilizat (fig. 9.8). Dozele mari de azot (200 şi 300 kgiha) asigură sporuri foarte semnificative ale conţinutului de zahăr. La variantele fertilizate cu fosfat de mangau-antoniu, conţinutul de zahăr este cu 14-44% mai mare, -1n comparatie cu variantele nefertilizate, realizîndu-se sporuri de producţie distiuct şi foarte semnificative. Pe soloneţul molic-vertic in complex cu soloneţul molic cu coloaue 1a ntică adincime, ameliorate la S.C.P.C.O. Ruşeţu pe un agrofond de 10 tilta gunoi de grajd s-a cercetat influenţa stilfatului dc amoniu (20% N), ureei (46°,4 N) Şi a azotatului de amoniu (33,5% N) iu urmă-toarele doze : martor ; 60 • 120 ; 180 ; 240 kg/ha azot substantă activă. Media sporurilor de porductie la griu fată de martorul nefertilizat (pe trei aui) cste următoarea : 879-2 093 kg•ha in cazul azotatului dc amoniu 453-1 832 kg,tha la sulfatul de amoniu şi 452-1 900 kg/ha la urce. La cele trei sortimente de ingrăşăruinte cu azot, pc agrofondul nefertilizat şi fertilizat cu fosfat de mangan-antoutd, dozele de azot asigură sportni de productie foarte sernuificative ja griul de toampă

Sttb influenţa aceloraşi tratamente se luregistrează creşteri foarte semnificative alc continutului de proteină in boabe1e griului de totunnă (fig. 9.10). Pe fondul drenurilor cirtiţă, amendarea eu doze mijlocii de fosfogips (6 şi 9 tIlm) şi fertilizarea cu azot dă sporuri semnificative (tab. 9.18).

9 6 PRODUCŢIA CULTURILOR AGRICOLE PE FONDUL LUCRARILOR AGROPEDOAMELIORATIVE Pe soloneţul vertic-sodic de la Socodor producţiile cele mai hune la griul de toamnă (Odvoş —245) s-au ohţinut prin apIicarea fosfogip-sului (40 tţha), plus gunoi de grajd (60 tjha) : 1 277 kg;lia, urmate de varianta unde se aplică fosfogips (20 t/ha) plus spunta de defecaţie 20 tilia, Ingrăşămiate cu azot (N 90) şi fosfor (P305-96). re o perioadă de zece ani, sporuri foarte semnificative atit faţă dc eroare, cît faţă de interacţiunea variantei x ani s-au obţinut la varianta in care s-a aplicat in complex fosfogips, gunoi de grajd şi ingrăşăminte chimice. 20 tlha fosfogips, plus ingrăşinninte chitnice realizează sporttri foarte semnificative : 880 kg/ha la griu : 6 500 kg/ha iarbă de Sudan masă verde ; 5 408 kgiha la sorg pentru ntături boahe şi 260 kg/ha la panictile. Pe soloneţul vertic-sodic, gunoiul de grajd aplicat singur, dă sporuri foarte mici şi nesemnificative la toate cul-turile experimentate. Fosfogipsul aplicat singur măreşte nesemnificativ producţia de grin cu 380 kg/ha şi foarte semnificativ pe cea de sorg de mături 380 kg/ha la boabe şi 190 kgilta panicule. in complexul măsurilor de ameliorare a soloneţului vertic-sodic de la Socodor s-a experimentat desfundarea parţială a solului prin şanţuri la diferite distanţe şi la adinchnea de 60 cm. Anali•Ind pro-ducţiile ohţinute la sorgul de mături, rezttltă că toate variantele reali-zează sporuri de producţie faţă de martorul neamendat, nefertilizat şi neşăuţuit. In cazul şănţuirii la 2 m distanţă, amendat şi fertilizat, sorgul dă o producţie de l 590

kg/ha boabe şi 750 kgfha la panicule. Pe soloneţul molic-vertic cu coloane 1a adincime mijlocie dc la Socodor (jud. Arad), dozele mai tnari de amendamente şi higrăşăminte chimice datt sporurile de producţie semnificative

Gunoitil de grajd dă sporuri dc producţie In special în prindi doi ani ; iu anul al treilea, sporul se stinge aproape comple, şi in toate cazurile este inferior faţă de cel realizat de ingrăşămintele chimice. La Socodor, nivekle şi sporurile de producţie realizatc pe soloneţul vertie-sodic ameliorat sint mai mici, in comparaţie ot soloneţul molic eu coloane la adincitue mijlocie ameliorat. Pe soloneţul molic cu coloane la adinchne mijlock de la Socodor mobilizarea superficială a solului nu favorizează pătrunderea apei a rădăcinilor plantelor în sol. Arătttrile la adincimea de 15 şi 30 on dau producţii relativ asemănătoare, sau cu diferenţe nesemnificative. Concluzia practică ce se impune estc in favoarea adincimilor de Ittcru inici şi mijlocii (15-20 cm), care sfut mai economice sub raportul efec-tul costului de execuţie, al energiei etc. Paţă de arătura la 20-22 on adinchne, varianta ctt aceeaşi adincime, eombinată cu scormonirea, aduce sporuri de producţie. fn cazul soloneţului mofic-vertic cu coloane la adincime mijlocie de la Socodor, calculul efieienţei economice a tratameutelor aplicate scoate evidenţil că dintre cele trei culturi experimentate, sorgul pentru mături realizează eficienţa cea mal mare pe toate variantele de tratament, InregistrInd valori de pînă la 1 044 leilha, urntat dc grht cu 344 lei/ha (tab. 9.20). Calculul sporului de venit pc aso1a-ment scoate 1n evidenţă eficienţa econornică a aplicării fosfogipsului Impreună cu ingrăşămintele chimice (436 lei/ha), urmat de aplicarea fosfogipsului singur (421 lel/ha). Prin aplicarea Ingrăşămmintelor chi-mice se obţin sporuri de producţie foarte sentnificative : la griu (820 kg/ha), iarha de Sudan (8 200 kg/ha) sorg (820 kg/ha boabe şi 250 kg/ha panicule) (tab. 9.21). Sorgul de mături realizează un spor de venit de 1 444 lei/ha 1n cazul aplicării ingrăşămintelor chimice (Nd(P64), urmat de grîu — 444 leifha. Pe asolament, sporul de venit cel mai mare (de 821 leijha) se inregistrează la varianta unde se aplică Ingrăşămintele chimice. Pe soloneţul cambic-gleic cu condiţii azneliorative defectuoase de la Ruşeţu, spălarea anuală cu o normă de 5 000 zn3 apă'jha pc fondul drenttrikir dirtiţă (executate etajat la 40 şi la 60 ou adincime, cu distanţa de 60 on Intre rinduri) determină scăderea conţinutului de sărtni solubile din stratul superficial îu limite 0,20 — 0,55 (0,40) g la 100g sol, /n antd următor, sporul de producţiecel mai mare dă sfecla furajeră. Accasta se realizcază la arătura la 40 cm adincime, cu plu-

gul fără cormoană, urmată dc varianta a cincea (60%) arat cu plugul fără cormoană la 20 em adinchne (tab. 9.22). Comparind media pro-ducţiilor ohţinutc pe cele trei sisteme de arătură, se constată efectul pozitiv al arăturilor fără cormoană, 1n comparaţie cu arăturile cu plu-gul cu cormoană şi în special cu scormonirea cu cizelul. La sfecla furajeră, sporul de producţie la arătura cu plugul fără cormoană estc de 7,57 t/ha, in comparaţie cu martorul, la arătura cu plugul eu cormoană de 4,35 t/ha, iar la scormonire de uumai 1,46 t/ha.

9.7. PRODUCŢIA PAIIŞTILOR PE SOLURILE SAUNE SI ALCALICE 1n prezent, solurile saline şi alcalice reprezintă o rezervă funciară importantă pentru valorificarea lor intensivă ca pajişti, prin culturi furajere, pentru asigurarea volumului de bionnsă necesară zootehniei. Yn prima etapă, lucrările de valorificare a solurilor saline şi akalice

prin pajişti unnează să se execute pe teritoriile cu conditii ameliora-tive satisfăcătoare cele mai indicate soluri sunt soloneturile molice cu coloane la adîneitne mijlocie şi mare cu o complexitate redusă a stratttlui superficial de sol (deci fără procese de coşcovire, „chelituri", viroagc etc.). Prin această folosinţă se imbunătăteşte baza furajeră necesarit dezvoltării efectivului de animale, prectun şi Imbunătăţirea treptată a proprietăţilor agroprodttetive ale solurilor, se previne extin-derea proceselor de sărăturarc. Folosinta intensivă a soluritor saline şi alcalice ca pajişti repre•intă o pritnă etapă de valorificare şi de ame-liorare a acestor soluri, creindu-se astfel conditii pentru alte culturi furajere, cereale etc mai pretenţioase fată de condititle de sol. Cercetările cfectttate in tara noastră au stabilit că prin aplicarea ratională a tehnologillor ameliorative, solurile saline şi alcalice pot fi valorificate superior ca pajişti, asigurindtt-se simultan ameiiorarea lor, cît gi obtinerea unor productii de masă verde pentru anima1e. Cereetările efectuate pe solurile alcalice din Chupia de Vcst au stabilit că cele mai valoroase specii stat Puceinellia distatts, Agrostis aMa, Alopecurus pratensis, Deckmannia ettractforntis, Festuca psettdo-vina, Anthoxanthum odoralum, Poa bulbosa, Lotus lettuis, Trifolium angulatum, Trifolium fragiferum, Trifolium repens etc. 1n Cimpia Romănă, se recomandă. pentru Insămtnţări urinătoa-rele specii : Puccittellia distans, As•r lripolirron, Agropvron repetts, Akpecurus pratensis, Lotus cornicutalus, Agropyron elong atum, .-lgro-pyrott salinum, Metilotus albus, Agropyron cristatunt (S a n d u.yi colab., 1982). Experientele efectuate la S.C.P.C.O. Ruşetu au arătat posibi-litatea valorificării mai inteusive a solurilor saline şi alcalice prin suprainsătninţarea ierburilor perene cu Agropyron repens, Agropyron salinunt, Agropyron elongatunt. Acestea formează o păşune bună pentru oi. De mentionat că gramineele rezistă 15-20 ani după suprainsămin-tare, în timp ce legtuninoasele dispar după 4-5 ani. In regitn natural, pe solurile salinc şi alcalice productia anuală de masă verde este cuprinsă tutre 1 000 la 2 000 kg/ha masă verde. Compoziţia floristică este de slabă calitate şi ett valoare uutritivă redusă. Vegetaţia creşte şi persistă pe pajişte cind cad mai multe precipitaţii atmosferice relativ uniform distribuite in timp, iar temperatura aeru-lui este mai scăzută. Păşunatul intensiv pe terenurile cu cele mai diferite conditii pedoameliorative duce frecvent la degradarea proprietătilor fizice şi 1a acumtdarea sărurilor in profilul solului. Datorită tasării, compac-tării solului, se iutensifică aportul salifer prin curentul capilar ascen-dent, ceea ce duce la vehicularea intensă a sărurilor solubile din apa freatică mineralizată tu profilul solului. In plus, păşunatul iutensiv contribuic la extinderea proceselor sărătttrării solurilor fertile, ,situate

in itnediata apropiere. Ytt trecut, asemenea procese s-au petrecut itt Chnpia joasă a Siretului, în Chnpia Romănă, îu Cimpia de Vest, ln 3foldova ctc. Observatiik indelungate şi sistematice făcute

la Ruşetu şi la Smeeni (jud. Buzăti) att arătat că pe solurik saline şi alcalice nepăşu-nate şi nederanjate, în timp se incheie un covor ierbos, care an de an se dezvoltă mai bine. 1n felul acesta, se asigură un procent lent de autoatneliorare a profilului de sol. Pc soloneţul vertic-sodic cu coloane la adincime mijkcie de la Socodor (jud. Arad) prin desţeliairi la 16-18 cm, amendare ett fosfo-gips (20 t/ha), fertilizare (cu 300 kg/ha sulfat de amoniu) cel mai bine se comportă ghizdeiul şi lucerna, realizind productii de 15 190 kg/ha masă verde de ghizdei, respectiv 10 750 kg/ha lucernă.

Productii mari se obtin şi prin cultivarea in atnestec a plante1or legutninoa.se cu Puccinellta distans. 1n cazul asociatiei de ghizdei şi Puccinellia distans, productia realizată este dc 12 430 kg/ha, iar in cazul asociatiei de lucernă cu Puccinellia distans productia reali-zată. este de 10 790 kg/ha tnasă verde. Puccittellia distans are o bună rezistentă la alcalinitate. Pe solonetul vertic-sodic de la Socodor (jud. Arad), pe fond drenat se obtin nivele de productie mari 1a ierburile perene. E1e evi-

denţiază influenţa complexului de tehno-logii anteliorative (tab. 9.24). l'e soloneţul cu coloane la adin-cinte mijlocie de la Sinmartin (jud. Arad) prin executarea u•or rigole pentru scurge-rea apei de suprafată, amendarea ctt 5 tiha fosfogips, fertilizarea cu sulfat de amoniu (200 — 250 kgiha) şi tirlirea se obţin spo-rurt de producţie de 8 000 — 10 000 kg/ha masă verde. După ap-hcarea acestor lucrări, creste procentul de le-guminoase in compo-ziţia floristică, in spe-cial cel de Trifoliunt refiens de la 10-15% la 25-35%. Priu ap-licarea aceloraşi teh-nologii ameliorative, dar cu InsămMţare de Loliunt perettne şi Tri-foliutn refiens, produe-ţia de masă verde cres-te cu 15-25% laţă de variantcle neinsă-minţate. Experienţele efec-tuate pe solonetul ver-tie-gleic de la Diniaş (jud. Timiş) evidenţi-ază efectul favorabil al fertilizării ett azot, comparaţie cu fos-fogipsul.

Efectul fosfogipsului administrat in doze mici (pînă la 50% din necesa-rul calculat) este tuult mai mic în comparatie cu cel al sulfatului de amoniu. Diferenţele de producţie faţă de martor sînt senunficative. Doza de 8 t/ha fosfogips, asigură la Puccinellia distans un spor de producţie de 48% faţă de martor, iar o doză de N l'28 kg/ha (sulfat de amoniu) asigură un spor de 755%. Fosfogipsul, pltts ingrăsămin-tele cu azot asigură sporuri dc producţie mult mai mari (O p r c a şi colab., 1977). Microekmentele influenţează de asemenea producţia de Puccind-lia digans pe soloneţul •ertic-gleic de la Diniaş (tab. 9.26). Produc-ţille obţinute siut raportate faţă de variantă tratată cu 18 t +11a fosfo-gips şi 6• kgjha azot (V2). itt cei trei aui experimentaţi această vari-antă luregistrează o producţie de 5 231,7 kg/ha. I,a toate celelalte variattte (V3 — Vig) se menţine agrofoudul de 18 tjha fosfogips şi variază numai microelementul şi doza acestuia. Cele trei doze de mangan aplicate dau sporuri de producţie. Dintre acestea se desprinde V4 care inregistrează un spor semnificativ de 15%. Efect foarte bun asupra lui Puccinellia distans inregistrează varianta unde s-a aplicat 3 kgtha Zn element activ. in cei trei ani

experimentaţi, sporul de pro-ducţie este de 30% şi un cost de 0,09 leiNg masă verde. Pe agrofondul de 18 t/ha fosfogips şi 300 kg/ha sulfat de amoniu, cobaltul (2 kg/ha) nu dă sporuri de producţie.

Dozele de azot dau sporuri de producţie astfel : 9-103% la Bromus inermis ; 15-60% la Daetylis glomerala ; 17-54% la Festuca pratemis ; 17- 47% la Lolium multiflorum. Compoziţia ehimică a ierburilor pereue sub

infittenţa tratamentelor ameliorative şi agricole se diferenţiază. Dac-tylisglomerata acumulează cele mai mari cantităţi de substanţe nutri-tive (azot total - 2,48-3,14 g(100 g sol, fosfor - 0,138-0,351 g/100 g sol, potasiu - 2,61-3,41 g1100 g sol). Cei mai scăzut conţinut se inregistrează la Lolium mulliflonon şi 1. esluca pseudovina. I,a fiecare

304

sorthnent de ierburi perene odată cu mărirea dozelor de azot creşte conţinutul îrt azot total, fosfor, calciu, magnezitt. In acelaşi sens, se observă tendinţa de creştere a microelemente1or (cupru, zine, natriu). Producţia de masă verde de Lolimn multiflormn (t ha) Ia diferite doze de azot pe agrofondul fertilizat cu mangan şi nefertilizat (în parante•ă) a fost : soloneţ inolic-vertic puternic salinizat ameliorat - 14,75 - 25,00 respectiv (14,0-24,00) la soloneţul molie slab salinizat atneliorat. 14,75-25,50 respectiv (15,25-25,50- fig. 9.11). Conţinutul in pro-teină la tolium nudtiflorum este cuprins intre 2750-3737 kg,:ha la. fertilizat cu fosfat de mangan-amoniu şi 1911-3571 kg/ha la neferti-lizat (la soloneţul molic-vertic, salinizat puternic). I.a soloneţul molic moderat salinizat aceasta este cuprins intre 2580-3525 kg/ba la fer-tilizat cu fosfat de mangan-amoniu (fig. 9.12) şi 2347-3950 kgilm la nefertilizat. Pe eele trei soluri cereetate, conţinutul in proteină la Lotinnt fld-tiflorom este cuprins intre 2284-367S kg/ha la nefertilizat şi 3027- 3759 kg/ha în cazul fertilizării cu fosfat de mangan-amoniu (tab. 9.28). soloneţurile luvice de la Carei (jud. Satu Mare) ierburile pereue dau producţii mai mari pe agrofondul amendat cu spuma de defecaţie, superfosfat şi carbonat de calciu. Sulfatul de amoniu dă producţii mai mari, în comparaţie cu azotatul de amoniu, cu ureea. Pajiştile prin covorul vegetal contribuie la imbunătăţirea regi-mului hidrosalin al solttrilor. Se reduce evapotranspiraţia şi se tnicşo-rează aportul sărmilor in profiltd solurilor prin franja capilară ascen-dentă. Sistemul radicular fascicular al plantelor pătrunde adinc itr masa solului, contribuie la acumularea apei pe profil, măreşte durata frontului descendeut, percolativ de apă care contribuie la spălarea sărurilor solttbile, 1a scoaterea natriului schimbabil diu complexul adsorbtiv. Prin acţiunea fitoatneliorativă, pajiştile omogenizează sali-nitatea stratttlui superficial de sol, a grosimii stratului fiziologic, asigurind condiţii pentru introducerea în asolatnent a unor plante furajere, cereale, prăşitoare etc.

9.8. PRODUCŢIA DE OREZ ŞI DE CULTURI AGRICOLE IN AMENAJARILE ORIZICOLE

Din punct de vedere al exploatării agricole, in amenajările ori-zicole se disting două perioade : cea de ameliorare a soluri1or (cind cultura predominantă este orezul) şi cea de exploatare agricolă inten-sivă, ciud se introduce asolamentul ameliorativ (cu alternarea orezu-lui şi a plantelor agricole). După Obrejanu şi colab. (1983),

perioada de ameliorare a solurilor se realizeaza in doua etape. In etapa intai cu durata de 1-3 ani, se realizeaza desalinizarea rapida a stratului radicular (0-40 cm), redistribuirea sarurilor la adancimea de 60-100 cm, demineralizarea lenta a aplelor freatice (cu cca 2 g/l anual); se cultiva numai orez.

In etapa a doua, cu durata de 2-3 ani, are loc desalinizarea lenta pe adancimea de 40-100 cm, demineralizarea intensa a apelor freatica (cu cca 5 g/l anual). In rotatie cu orezul se pot introduce siplantele prasitoare.

In prima etapa se continua procesul ameliorarii solurilor si obtinerea unor productii de orez mari, stabile (cu aplicarea unor tehnologii pentru desalinizarea profilului de sol). in perioda de exploatare agri-colă intensivă se urmăreşte Indepărtarea sărurilor de pe tntreg profilul de sol şi demineralizarea apelor freatice sub 2 g/l. iu cadrul asolamen-tuitti periodic se cultivă orezul în vederea stabilizării efectului tehno-logillor ameliorative şi platite agricolc pentru imbunătătirea proprie-tăttlor hidrofizide ale solurilor, prevenirea proceselor resalinizării etc.

308

9.8.1. PRODUCTIA DE OREZ IN PERIOADELE DE AMELIORARE A SOLURILOR 51 DE EXPLOATARE AGRICOLA INTENSIVA perioada de ameliorare a solurilor, nivelul productiet de orez se corelează strins cu etapele desalinizărit şitsau desalcalizării profi-lului de sol, precum şi cu nivelttl tehnologiilor ameliorative. Pe solu-rile aluviale salinizate secundar (clornro-sttlfatice) din Lunca Dunării, după realizarea de salinizării stratului arabil sub uivelul de 0,250- 0,300 g1100 g sol se realizea•ă productii de 3 200-3 500 kg/ha orez. Cind nivelul de desalinizare al stsatului dc răspindire al rădăcinilor este sub 0,20-0,30 gf100 g sol pe adincimea 40-100 cm (şi se realizează un control asupra regimului hidrosalin al solurilor şi parţial dentinera-lizarea apelor freatice), productia de orez poate atiuge 5 000 kgtha. Peutru imbunătătirea fertilitătii solurilor iti scopul preintimpinărit plafonăril recoltelor de orez la sfirşitul etapei îutîi, in asolamentul orizicol se pot introduce plante de cimp tolerante la salinitatc (ier-buri perene, plante furajere, cereale). Iu perioada dc exploatare agricolă intensivă se revine cu cultura orezului pentru re•lizarea desalinizării Intregului profil de sol, demine-ralizării apelor freatice ; se realizează productii de orez de 5 000 - 6 000 kg:ha. Ritmul desalinizării profilului de sol, respectiv nivelttl productiei de orez depinde de tipul amenajării, dc tehnologiile agropedoameliora-tive, de agrotelmica ameliorativă. Dintre acestea se citează amenaja-rea orizicolă de tip ameliorativ, prevăzută cu o retea de desecare-dre-naj bine ditnensionată pentru evacuarea iu rittu rapid a apelor mine-

ralizate şi a soluţillor saline etc. lucrări de scarificare, afinare, amen-dare etc. Principalele telmologii agropedoameliorative Sint scarificarea, afluarea adincă, alte lucrări pentru mobilizarea adincă a solului, amendarea (iu special pe solurile alcalizate cu textură fină), spălarea capitală şi/sau profilactică, aplicată inainte de semănatul orezului, fie spălări de exploatare (1n perioada de •egetatie). Dintre lucrările de agrotehuică atneliorativă se citează pregătirea patului germinativ, rotaţia culturilor şi fertilizarca (N-I20 -150, P-100-120, K-90- -120), soiuri de orez precoce, metode de semănat, irigaţia (submer-sie coutiuuă cu ştrat variabil de apă (A 1 bescu şi colab. 1983). La Centrul experimental Polizeşti (jud. Brălla), nivelul producţii-lor de orez oscilează îtt funtie de tipul amenajărit orizicole, respectiv de stadiul desalinizării profilalui de sol (tab. 9.29) : - 2 500 kg/ha îu amenajări orizicole de tip clasic, cu reţea de alhuentare cu apă, fără o reţea de desecare-evacuare a apelor şi a sărurilor diu teritoriu

— 3 500-4 200 kg/ha in amenajări orizicole de tip arneliorativ in etapa a dona a perioadei dc ameliorare a solurilor. Aceste amenajărt asigură evacuări impuse de tehnologia cultivării orezului : evaeuări accidentale cind concentraţia de săruri a ajuns de 1,5-2,0 gil in prima parte a perioadei de vegetaţie (semănat, incheierea lanului, infrăţire) şi la cca 3,0-3,5 g/1 la creştere, inspicare, coacere etc. (A 1 besc u, 1983). Dttpă introducerea in rotaţie a plantelor agricole in amendamentul orizicol se pot obţine 5 000-6 200 kgjha orez.

9.8.2. PRODUCŢIA CULTURILOR AGRICOLE OIN ASOLAMENTELE ORIZICOLE Itl asolamentele orizicole, sortimentul de culturi agricole depinde de uivelul salinităţii solurilor de toleranţa la salinitate a plantelor agricole, de epocile de recoltare a culturii precedente, de insăminţare, organizarea lucrărilor agricole etc. Dintre plantele agricole ce intră in asolarnentele orizicole se citează-grtul de toanină, floarea-soarelui, plantele furajere (borceagul, iarba de Sudan) etc. Participarea plantelor agricole în asolamentele orizicole reprezintă 30-40%; o pondere mare trebuie să aibă plantele prăşitoare, a căror tehnologie contribuie la imbunătăţirea proprietăţilor hidrofizice, a salinităţii solurilor, prevenirea proceselor săxăturării. Sc recomandă introducerea unor plante tolerante la salinitate, aplicarea udărilor pentru nevoile de apă ale plantelor, prccum şi pentru scăderea con-centraţiei săntrilor solubile în soluţia de sol de pe profilul solurilor şi Indepărtarea treptată a accstora din teritoriu.

310

10. EXPLOATAREA AMELIORATIVĂ SI AGRICOLĂ A SOLURILOR SALINE SI ALCALICE

Solurile saline şi alcalice din R.S.. Romartia au unele particulari-tăţi genetice yi ameliorative care le cleosebesc de cele din alte ţări şi de aceea necesită amenajări şi tehnologii ameliorative specifice, legat fic de ameliorarea şi redarca lor in circuitul agricol, dar mai ales de prevenirea proceselor degradării solurilor fertile. Un rol impor-tant în dirijarea proceselor desalinizării

şi:sau desalcalizării solurilor, optimizării regimului ameliorativ, protecţici, conservării fertilit ăţii il are exploatarea anieliorati•ă şi agricolă.

10.1. CRITERII PRIVIND ETAPIZAREA LUCRARILOR DE AMELIORARE A SOLURILOR SALINE 51 ALCALICE Pentru ameliorarea solurilor saline şi alcalice este foarte impor-tant etapizarea lttcrărilor de anteliorare pc baza unor criterii ameliora-tive, tehuico-economice, sociale, protecţiei mediului inconjurător. Etapizarea Incrărilor de ameuajare a teritoriilor, a amellorării soluri-lor se face ţinind seama de unnătoarele criterii : — situaţia ameliorativă generală a teritoriultti detenninată iu special de proprietăţile solurilor, de condiţiile hidrogeologice etc ; — existenţa amenajărilor de gospodărirea apelor, de imbună-tăţiri funciare in cadrul bazinului hidrografic respectiv ; — coudiţiile şi ritmul de colectare e•acuare a sărurilor solu-bile din teritoritt. Sc subliniază că lucrările de amenajare a teritoriilor cu soluri saline şi alcalice trebuie realizate in etape : in prima etapă trebuie IC7.0b ată schema hidrotelutică a bazinului hidrografic, respectiv regularizarea regimului apelor de suprafaţă (indiguiri), a apelor frea-tice (desecări, drenaje), problemele de gospodărirea apclor in teri-toriu. In etapa a doua, lucrările de drenare a teritoriului şi dttpă stabi-

lizarea regimului hidrogeologic, hidrosalin lucrările propriu-•ise de ameliorare a solurilor saline şi alcalice. Este necesar de inceput cu luerările de ameliorare a solurilor, care au condijii ameliorative mai bune şi care pot fi valorificate cu efect ameliorativ, agricol, cu cele cc reprezintă focare de degradare a solurilor fertile, urtnind ca pe măsura obtinerii experienţei să fic ameliorate solurile cu conditii mai dificile. leucrările de atnenajare şi anteliorare a solurilor saline şi alcalice trebuie corelate cu dezvol-tarea marilor lucrări hidrotehnice, a aznettajărilor de irigatii, desecare. drenaj, a zonelor industriale, a protecţiei fertilitătii solurilor. Situatia ameliorativă generală a teritorlilor cu soluri saline, alca-fice, afectate de sărăturare se reflectă in gruparea ameliorativă a soluri-lor. După conditiile pedologice, necesarul ln amenajări, in tchnologii amcliorative, prognoza evolutiei, se dă urinătoarea grupare a solurilor saline şi alcalice din R.S. România. — Grupa îutîi cu tcritorii cu soluri saline şi alcalice sau afectate de sărătttrare, situate ht cadrul amenajărilor de imbunătăţiri funciare unde sint (sau se pot asigura) conditii pentru controlul regimului apelor freatice, apă necesară pentru spălări, irigatii, prectun şi ame-najări pentru colectarea şi evacuarea apelor minerali•ate şi treptat inlocuirea lor cu ape sălcii, deci posibilităti de control şi dirijare a regimului salin. Experienta de pluă actun în amenajarea sistemelor de irigatii (1n special din Chnpia Ronuină), cit şi din alte tări cu tra-ditie Spania) arată necesitatea realizării desalini-zării şi/sau desalcalizării solurilor, demineralizării, asigurării colectării şi evacuării apelor freatice mineralizate, a soluţillor saline etc. (şi treptat înlocuirea lor cu ape sălcii) fie Mainte, fie in prima etapă a introducerii irigatiilor. 1n fclul acesta, se elimină focarele de sărăturare din teritoriu ivaintea introducerii irigaţiilor, efectuării unor lucrări hidrotehnice, asigurindu-se astfel conditii peutru realizarea procese-lor desalinizării şi/sau desalcalizării solurilor şi deci prevenirea degra-dării fertilitătii, conservarea şi

protectia acesteia. Se apreciază că in ţara noastră in situaţia efectuării unor lttcrări incomplete, nerational exploatate etc. cca 1,5 mil. ba au condiţii potentiale de degradare secundară prin sărăturare, lundăştinare, inrăutăţirea proprietăţilor hidrofizice etc. Suprafata acestei grupe reprezintă in total cca 170 000 ha. Din această suprafată, cca 120 0001m stnt-ht cadrul unor amenajări existente, din care SO 000 ba soluri saline şi alcalice in cadrul siste-melor de desecarc şi cca 40 000 ha soluri afectate de sărăturare în siste-mele de irigatii ; restul de 50 000 ha sint situate în cadrul unor teritorii ce urmează să fie amenajate în următorii ani. Din supralata totală de 170 000 ha, se apreciază că jumătate sc poate ameliora prin aplica-rea unui complex de tehnologii (drenaj luchis, nivelare, drenuri cirtiţă,

312

amendări, desfundări, spălări etc.). Pe ccalaltă jurnătate de suprafaţă, solurile se pot amellora prin aplicarea tmui complex de telmologii ameliorative pe fondul drenttrilor chtită. Grupa a doua cuprinde teritoriile cu petice de soluri afectate de sărăturare din cadrul solurilor fertile (lăcovişti, cernoziomuri etc.) ; freevent, aceste petice reprezintă 10-50% diu sttprafata unei tarlale. 111 tara noastră ocupă o suprafaţă de cca (i0000 ha. Pentru ameliorarea accstor soluri, sint necesare tehnologii uşoare-modelări. aducerea dc sol fertil, imprăştierea deponilor nesalifere (care să conducă la intbunătătirea şi insănătoşirea situatiei ameliorative), drentni ektiţă, amendări, desfundări, spălarea sărmilor etc.). — Grupa a treia cuprinde teritoriilc cu soluri cu couditii ameliora-tive satisfăcătoare (soloneţuri molice cu coloane la adincitne mijlocie, mică, soloneţuri molice, albice, luvice etc.). Ocupă o suprafaţă de cca 100 000 ha. Se pot valorifica intensiv prin tehnologii agropedoa-meliorative (modelări, drenuri eirtiţă, desfundări, amendări, fertilizări ameliorative ete.). Se subliniază că suprafaţa acestei grupe de soluri sc va mări odată cu imbunătătirea condiţiilor de drenaj alc teritorillor, ca urmare a efectuării lucrărilor de regularizare adincire a albiei şi cursului unor riuri, drenarea unor zone joase, depresionare etc. (pc seama solurilor cu condiţii ameliorative dificile). Suprafaţa solurilor alcalice, alcalizate, interesată la lucrări de amendare pentru o primă etapă este de cca 100 000 ha ; din aceasta pe 50 000 ha, amendarea se poate aplica ht complex cu telmologiile agropedoameliorative (desfundări, drenuri eirtită etc.). — Grupa a patra cuprinde teritoriile cu soluri saline şi alcalice afectate de sărăturare care se pot ameliora şi valorifica superior prin spălări, antendări etc. pe fondul drenurilor cirtiţă (cca 100 000 ha). Principalii parametrii ameliorativi sînt nivelarea capitală ; amena-jarea terenului pentru spălări ; amendarea cu doze mici şi mijlocii ; drenuri cirtită ; spălări periodice ett norme cuprinse intre 3000-7000 Ins apăilm. Durata perioadei de anteliorare a soluritor este de 1 -2 cieluri de tehuologii ameliorative. — Grupa a cincea cuprinde teritoriile cu soluri saline şi alcalice cu conditii anteliorative dilicile. Ocupă o suprafată de cca 40 000 ha situată 1n afara amenajărilor de lmbunătătiri funciare. Pentru amelio-rarea solurilor necesită aplicarea pe fond drenat a unui complex de telmologii trt citeva cielltri. Pentru etapa actuală se propune folosirca lor in continuare ca păşuni şi finaţe. —

Grttpa a şasea cuprinde teritorfile cu soluri saline şi alcalice eu conditii anteliorative foarte dificile, cu salinizare sodică (cca 30 000 ha). 1n etapa actuală, ameliorarea acestor soluri pentru folosinta agricolă nu este economică. Se propun amenajări agropiseicole. 1n

special in situatiile cînd aceste soluri ocupă suprafeţe mari, incondilii de izolare hidrogeologică şi luarea măsurilor pentru prevenirea degra-dării fertilităţii solurilor Invecinate etc. Amenajările de gospoddrirea apelor, de imbunătăţiri funciare a teritoriilor cu soluri saline, alcalice, afectate de sărăturare pe bazine hidrografice reprezintă o pritnă etapă de valorificare superioară, inten-sivă. De aceca, pe teritoriile cu soluri saline, alcalice, afectate de sără-turare in prima etapă se rezol•ă sclwma Iddrotehnică, problemele de gospodărirea apelor, regularizarea regimului apelor de suprafată, a apelor freatice. Atenţie deosebită se dă amenajării complexe a teritorlilor pe bazine hidrografice pentru Imbuttătătirea drenajului natural şi pentru asigurarea conditiilor desalinizării şiisau desalcali-zării profilului de sol. Tratarea problemelor de arneliorare a solurilor saline şi alcalice In cadrul unor bazine hidrografice trebuie făcută pe zone naturale. In felttl acesta, se asigură o conceptie unitară de amena-jare şi o gospodărire ratională a in•estitillor, a fondului funciar. Pe teritoriile cu soluri saline, alcalice şii'sau afectate dc sărăturare pentru prima etapă sInt necesare lucrări de adincire rectificare a albiilor Impotmolite a unor rîuri, in special in cImpii, in •ederea - asigurării scurgerii apelor stagnate pentru preintimpinarea inundatiilor ; — Imbunătătirii drenajului zonei şi coboririi nivelului apelor freatice mineralizate, stabilizarea regimultii hidrosalin al solurilor — realizării partiale şi treptate a colectării şi evacuării apelor freaticc minerali•ate, a solutiilor saline etc. pentru asigurarea conditii-lor de ameliorare propitt zisă a solurilor saline, alca.lice, precum şi preintimpinarea degradării solurilor fertile, Inconjurătoare cu umezire freatică ; — asigurării conclitiilor ameliorative pentru Inceperea lucrărilor de ameliorare a solurilor saline şi alcalice. U/1 exemplu dc rezolvare etapizată a luerărilor ameliorative it reprezintă amenajarea complexă a bazinului hidrografic al Călmăţuiu-lui, cu lucrări dc gospodărirea apelor, cle imbunătătiri funciare, de anteliorarea solurilor ete. Rectiiicarea, adincirea şi sectionarea albiei Călmătuittlui s-a executat intr-o singură etapă. Prin această luerare, se hubunătăteşte şi se intensifică drenajul natural, coborîrea uitclultu apelor freatice, scoaterea profilului de sol de sub influenta apelor freatice, asigttrarea conditiilor pentru colectarea şi evacuarea apelor mineralizate, a solutiilor saline. Amenajările de intbunătătiri funclare se excentă diferenţiat in functie de conditiile pedolitohidrologice ale teritoriilor : drenaj cu puturi prin pompare (in zona Tinteşti-Gălbinaşi), drenaj Inchis (in zona Albeşti-Cireşu) şi cu canak deschis• etc, In vederea coboririi nivelului freatic, imbunătătirea regimului

314

saliuităjii solurilor, a bilantului salin etc. Imerările de ameliorare a solurilor salitte, alcalice, a celor afectate de sărăturare se execută etapizat priu aplicarea diferentiată a unor tipuri dc

amenajări un complex de tehnologii de ameliorare a solurilor Itt raport cu conditiile de sol, cu situatia Indrogeologică etc. (inclusiv sistematizarea şi orga-nizarea teritoriului). Cultivarea agricolă a solurilor cu un sortiment larg de plante se face in raport cu etapa desalinizării şi desalcalizării profilului de sol. Condiţiile şi ritmul de colectare eva-cuare a sărurilor solubilc din teritoriu, eli-minarea surselor de salinizare şi de alcalizare a solurilor prin amenjări de imbunătătiri funciare, de gospodărirea apelor repre•intă un indica-tor important al ameliorării solurilor în vederea prevenirii proceselor degradării secundare a fertilitătii. /11 cadrul amenajărilor de irigatii, desecări, drenaje sint condiţii pentru asigurarea controlului regimului freatic, apa neeesară pentru spălări, irigayii, precum şi colectarea şi evacuarea apelor mineralizate, a solutiilor saline din profilul de sol rezultate în urma tehnologiilor anteliorative. De aceca, desalini•area. clesalcalizarea profilului acestor soluri, demineralizarea apelor freatice, evacuarea solutillor saline trebttie să fie realizate Inaintea introducerii irigaţiilor sau in prima etapă pentru eliminarea focarelor de sărăturare diu teritorim In felul acesta, se asigură conditii pentru prevenirea degradării fertilitătii solurilor, conservarea şi protectia accsteia. Etapizarea lucrărilor de amenajare a teritoriilor şi ameliorare a solurilor se face după următoarele criterii : — situatia ameliorativă generală a teritoriului determinată in special de proprietăţile fizico-Indrice, chimice ale solurilor, de situatia hidrogeologică ; — existenta amenajărilor de hnbunătătiri funciare ; — proguoza evolutiei solurilor din teritoride amenajate. /11 prima etapă, cste necesar să fie ameliorate solttrile saline şi alcalice din cadrul amenajărilor dc imbunătăţiri fttnciare unde sint asigura.te conditii pentru controlul nivelului freatic, apa necesară pentru spălări şi, irigatii, precum şi colectarea şi evacttarea apelor mineralizate şi treptat inlocuirea lor cu apc sălcii, in etapa a doua se poate ameliora peticele de soluri salinizate şi alcalizate In regim semihidromorf răspIndite ca.petice, pe teritoriile ctt fertilitate bună (cernozionturi, lăcovişti etc.). In situatia asigurării couditiilor generale de drenaj alc teritoriului aceste soluri se pot ameliora cu tehnice ale unitătilor agricole. Asemenea,

situaţii se intilnese frecvent în Cimpia cle Vest, îu Podişul Idoldovei în Cimpia Romană şi cbiar fn I,unca Dunării. 1n etapa a treia trebuie să fie ameliorate solurile cu condiţii ameliorative satisfkătoare care pot fi valorificate superior prin teh-uologii agropedoameliorative, agrochimice etc. Sc subliniază că supra-faţa solurilor din acestă grupă se va mări, odată cu irubunătăţirea condiţiilor de drenaj ale teritoriultd, ca urmare a rectificării şi adinci-rii albiei unor riuri, drenarea unor zone joase, clepresionare etc. in cele mai frecvente situaţii, aceste soluri pot fi ameliorate prin efortul unităţilor agricole. /11 ctapa a patra unnează să fie ametiorate solurile saline şi alca-lice ett grad moderat-puternie de salinizare şiţsau alcalizare, cu ape freatice miueralizate, situate sttb 1,20-1,40 nx adincime (nivel meditt anual). Aceste soluri se pot ameliora pe fondul drenurilor cirtiţă, prin aplicarea amendării, desfundării şi aplicarea periodică a spălării. In etapa a cincea sc amellorează solurile care necesită sisteme de drenaj luchis. Se sublittia•ă că sist•mele de drenaj sint necesare chiar în prima etapă (deci inainte de introducerea irigaţiei, sau simul-tan cu construcţia sistemului de desecare) pentru inlăturarea

surselor de săruri, a cauzelor care pot duce la degradarea unor soluri fertfie. Prin construirea unor sisteme de drenaj cu tuburi in zonele joase, Sc realizează imbunătăţirea drenabilităţii zonelor inconjurătoare, astfel că o parte din teritorii se pot ameliora prin aplicarea telmologiilor agropedoameliorative, agrochimice etc. sau prin autoameliorare. Asentenea situaţii sint frecvent întilnite in Cimpia Romănă. Astfel, după adincirea albiei Călmăţuiului, nivelul freatic a coborit eu cca 70-100 cin, asigurind condiţii bune pentru autoameliorarea solurilor sărăturate secundar itt ultimul timp din chnpul depresionar Călmăţui-Buzăn. in ultima etapă pe măsura ciştigării experienţei se pot ameliora şi solttrile cu permeabilitate scăzută, cu salinizare sodică.

10.2. PROBLEME PRIVIND PROIECTAREA AMENAJARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE PE SOLURILE SALINE $I ALCALICE

Luerările de ameliorare a solurilor saline şi alcalice, a celor afec-tate de sărăturare se încadrează in ansamblul intervenţifior telmice de hubunătăţire a stării ameliorative a teritoriului. De aceea, la ela-borarea documentaţiilor tehnice se ţine seama de :

316

— incadrarea ameuajărilor şi luerărilor de arneliorare a soţadjor, care trebuie corelate eu sistemul amenajărilor de finbunătăţiri futtei-are, de gospodărirea apelor, cu ansantblul măsurilor necesare pentru protecţia fertilltăţii solurilor, profilarea producţiei agricole ; — stabilirea şi dimensionarea diferenţiată a tipurilor de antena-jare în funcţie de condiţille naturale, anteliorative alc solurilor, de tehnologiile azneliorative ce se aplică, de profilarea producţiei agrieoje — etapizarea lucrărilor de ameliorare a teritoriilor cu soluri saline şi alcalice, a celor afectate de sărăturare in funcţie de condiţifie nou create ca urmare a executării sisternelor dc drenaj, de desecare„ de irigaţii, precum şi de progno•a evoluţiei solurilor din cadrul din zonele limitrole ; — in sistetnele de irigaţii, dimensionarea reţelei de aducţiunc-a apei necesară spălării excesului de săruri solubile din profilul soluri-lor se corelează cu lucrările de ameliorare a solurilor in vederea evitării supradimensionării amenajăritor, realizării de economii financiare, de energie etc ; — in sistemele anteliorative de drenaj se asigură condiţiile pentru colectarea şi evacuarea apelor in exces, a soluţiilor saline din profilu1 solurilor, a apelor freaticc mineralizate, elinduarea focarelor de SăYă-turare ; — îu cursul anului se prevede o bună etapizare a lucrărilor de ameliorare a solttrilor (amendări, desfundări, spălări etc. in perioada. răcoroasă) şi de cultivare agricolă în perioada de vegetaţie ; — eind concliţiile naturale, in special cele climatice, hidrologice sînt corespunzătoare cuIturil ore•ultd, pe solurile afectate de sărăturare se prevăd amenajări orizicole de tip ameliorativ. Studiul pedoameliorativ pentru proiectarea amenajărilor pe teri-torifie cu soluri saline, alcalic•, a ameliorării acestora prezitttă urmă-toarele probleme mari : condiţiile naturale ; tratarea diferenţiată a amenajărilor de imbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor, de organizarea teritoriului ; pretabilitatea solurilor pentru ameliorare fundamentarea tehnologiilor ameliorative ; prognoza evoluţiei

soluri-lor şi măsuri de prevenirea proceselor degradării lcrtilităYii priu sără-turare. Condiţille paturale ttle teritoritalui se referă la geomorfologie, hi-drografie şi hidrologie, depozite litologice, hidrogeologie, climă, vege-taţie, soluri, prbblemele ameliorative (inclusiv sursele salifere şi procesele acumulării sărurilor solubile in soluri, In apele frcatice, legăturile diutre apele stagnate, apa freatică, apele din straturile de adînelme ete). Studiul prezintă indicii pedologici, hidrogeologici, ameliorati•i, agricoli necesari pentru fundam•ntarea proiectării amenajărilor, teh-

nologiilor ameliorative, cultivarea solurilor etc. profilarea productiei agricole etc. Se prezinta raionarea hidrofizica, a salinizarii si/sau alcalizarii.

1n studiile pedoameliorative (amenajarca complexă a Văii Călmăţuiultd, introducerea irigaţiilor ; tehnici >i telmologii de ameliorare a solurilor sărăturate în Cimpia Buzăului; tchnologii pentru amenajarea t•renultd şi ameliorarea solurilor in unitatea SculeniŢutora —Gorban), S a n d u (1976, 1980, 1981) prezintă la ficcare subelasă de soluri următoarele probleme: condiţiile amehorati•e ale solurilor şi prognoza evoluţiei solurilor; factorii rezultate1e obţinute de cereetarea ştiinţifică ; propuneri de amenajări de hnbunătătiri funciare, de tehnologii ameliorative ; prognoza evoluţiei soluri1or, corelat cu etapizarea luerărilor. in cadrul fiecărei subclase se pr•zintă tipurile cle amenajări, telmologide pentru ameliorarea solu -rilor (parametrii aeestora pentru fiecare ciclu, dttrata dc revenire), pentru prevenirea sărăturării, volumele de lucrări şi investiţiile -necesare. De asemenca, prezintă elemente privincl fundamentarea, dituensionarea şi etapizarea amenajărilor de Imbunătăţiri funciare, tehnologiile de ametiorare a solurilor, corelarea acestora în timp, prognoza evoluţiei solurilor, regimttlui Iddrogeologic etc.

Tratarea diferenţiată şi corelarea amenajărilor de hnhunătăţiri fuuciare eu cele de gospodărirett apelor, organizarea terltoriului este necesar de realizat atît pentru ameliorarea propritt-•isă a solurilor cu efort financiar şi energetic optim, dar şi pentru perioada de exploa tare agricolă intensivă, pentru protecţia fertilităţii. Luerările de ameliorare a solurilor saline şi alcalice, a protecţiei fertilităţii depind, in bună măsură, de corelarea corectă a amenajărilor de Imbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor cu tehuologiile propritt-zise de ameliorare. Pentru aceasta, trebuie corelate investiţiile, astfel ca 1n timp să se execute toate lucrările prevăzute dttpă o concepţie şi un plan unitar. Se subliniază că lucrările de ameliorare a solurilor saline şi alcalice se pretează la recircularea şi refolosirea apelor în cadrul teri toriultd, a celor de la comp1exele agrozootelmice, industriale. comunal-gospodăreşti etc ; folosite raţional, aceste ntăsuri conduc la protecţia medittlui inconjurător, limitarea acţiunii factorilor de degradare agresivă. tti felul acesta, se intbunătăţeşte regimul salinităţii teritoriului, se evită pohlarea apelor unor emisari. Atenţie deosebită trebuie acordată corelării unor htcrări industriale. .de alimentări cu apă, edilitar-gospodăreşti a localităţilor, cu lucrările propriu-zise de atne liorare a solurilor. Alimentarea cu apă a muncipiului Bu•ău, a zortei industriale prin folosirea apei de adincime diu conul de Imprăştiere al Buzăultti (format din prundişuri şi pietrişuri) a coborît nivelul freatic şi a hnbunătăţit drenajul general, ceca ce a asigurat condiţii amehorative bune pentru ameliorarea solurilor saline, alcalice, a ce1or afectate de sărăturare.

Pretabilitatea solurilor saline şi alcaliee pentru amenajări de Imbunătăţiri funciare, pentru tehnologiile arnehorative, prezintă răspunsul acestora, gradtd de dificultate, precum şi volumul efortului tchnic şi al investiţhlor pentru cultivarea agricolă. intensivă. Pe subclase sc prezintă factorii limitativi (de sol, de drenaj, de relief, respectiv restricţiile din regim natural cu valorile indicilor pedologici, hidrogeologici, ameliorativi, prognoza e•olaţiti acestora). Pe solurile din cadrul unei subelase se pot exccuta tipuri de amenajări

bunătăţiri funciare, tehnologii ameliorative similare. La fiecare ciclu de tehnologii, solurile din cadrul unci subelase reacţionează analog, iar capacitatea lor de producţie este ornogenă.

Studiul pedoameliorativ oferă proiectantului datele de bază pentru necesarul de drenaj, de amendare, de spălare, pentru stabilirea volumului de lucrări, a investiţhlor necesare pentru ciclurile ameliorative (modelări, dretturi eirtiţă, afinări, amendări, spălări capitale, irigaţh cu caracter percolativ ete), pentru ameliorarta solurilor, pentru preintimpinarea sărăturării. Se tratează şi telmologhle cu caracter capital, profilactic, cele de exploatare necesare itt perioada de ameliorare a solurilor pentru Imbunătăţirea regimultd sahnităţii, optimizării regitnului ameliorativ. 1)e asemenea, pentru perioada de exploatare agricolă intensivă se tratează tehnologide necesare peutru prevenirea proceselor secundare de degradare a fertilităţii solurilor. l'e baza acestor datc se calculează volumul lucrărilor pentru fiecare eiclu de telmologii amehorati•e pe subgrupe de soluri, pe Ploturi, pe unităţi agricole, precum şi graficul cu realizarea tchnoIogii1or.

Fundamentarea teludeii telmologillor ameliorării solurilor saline şi alcaliee se facc pentru fiecare subclasă de soluri. Se stabilesc ciclurile de telmologii amehorative (capitale, profilactice, de exploatare), paratnetrii amehorativi a fiecărei luerări (drenuri chtiţă, aii nări, amendamente, diguleţe de parcelare pentru inundare, modelări, spălări, volttme medii anuale de ape nccesare, suprafeţe, metode, grafical execuţiei etc.). Atenţie deosebită se acodă aprecicrii comportării solurilor la amenajările de hubunătăţiri fuuciare, la tehnologiile ameliorative cu caracter capital, profilactic, de exploatare etc.

Pentru fiecare subelasă de soluri, S a n d u (1981) prezintă : tehnologiile agropedoameliorative : parametrii de execuţie ai acestora ; numărul cieltuilor ; intervalul de r•venire ; limitările (reducerile) ; nivelurile de producţie ale solurilor.

Prognoza evoluţiei salinitătil solurilor saliue s ri alealiee in perioada de ameliorare, In funcţie de tehnologiile amehorative respeetiv etapele de realizare a proceselor desalini•ării şifsau desalcalizării profilului

de sol, fiiiiclanieiitează evoliitiii capacităţii de producţie a solilrl lu documentele tehnice pentru calculul eficienţei economice este necesar de prezentat prognoza capacităţii nivelelor de prodiiclln se obţin dupĭi :iplicairezi fiecărui ciclii de tehnologii aiiieliorative. -Ista porneşte de la condiţiile ani<-liorati\~e ale solurilor iri regim nulrespeciii' procluctivitateii acestora. tipurile de amenajări, de iultatea teliiiologiilor :iniclior:iti\'e etc. Este cunoscut că sub inlluctehnologiilor nnieliorative pe inĭisura anieliorării \*olnuiului e .al solurilor, capacitatea de productie a acestora iniI>un.`itI\ţcontiiiuu; iii perioada de aineliorare ri. solurilor, :icţiuiiea factoriliuiit~.ili\'i este niicşoratîi, iusĭi coiitiiiuĭi să afecteze nivelul productiiagricole. Prognoza capacităţii de producţie dă iii funcţie de iilanicnt, de structura culturilor agricole dupa fiecare ciclu de telniolraiiieliorative (respectiv stadii de desaliniziire şifsau ¢lesaleali'/.aruprofilului de sol). .\ce:ista se pi'ev.inti'i pentru perioada de aiueliorii 'i:i solurilor, preciiiii şi pentru cea de e.\'ploatare agricolă iiitr-nsivi\ Iciti.-va variaiite, iii funcţie de telniologiile uiiieliorative, de structuculturilor agricole. _Pentru subclasele de soluri din incinta înrliguitã Sciileiii~-Ţiitorlil» Gorban. San d u (l9Sl) pr<-zintĭi sortiiiieiitul de ciilturi aş;:ricol¢"f.şi aprecierea nivclurilor de producţie ale acestora in perioada dv*ziiiieliorare, corelat cu aiiienajãrile de iniliiiiu`itãţii'i funciare, cu teluiofilogiile ziineliorative, respectii' cu liniitĭirile producţiei agricole astfel: __ subperioada-zi. (dupã. execuţia aiiieiiajfirilor dc înibiiuåtiltirlfiiiiciare) ;

-- siibperioada-li (clupĭi priuiul ciclu de tehnologii agropedonmc-liorative) ;- subperioada-c (dupa al doilea ciclu de tehnologii agropedozi-ineliorative] etc._-_-.-:.-10.3. INTERACŢIUNEA IRIGAŢIEI CU DRENAIUL PE SOLURILEÅFECTATE DE SALINITATE ŞI CULTURA PLANTELOR['n indicator sintetic al ritmului de auieliorare al solurilor, alliilanţiilui salinităţii, a stării auieliorative a teritoriului atit iii perioa-da. de anieliorare a solurilor cit şi îii cea de exploatare agricolă interi-si\'i'\ il constituie raportul dintre debitul de aliiuentare cu apă alteritoriului şi cel de colectare şi evaciiare prin sistemul de drenaj.Cu cit \'oliiniiil apei evaciiată din teritoriu prin sistemul de drenajeste mai mare, cii atit mai intens este procesul desalinixĭirii şi/sarides~.ilcali1.ăi'ii, iar cantitatea de sĭirnri colectata şi evacuată este maimare; la raportul 25-30%. ritmul aineliorării solurilor este bun.320Cercetările efectiiatc- iii valea mijlocie si Călniăţiiiuliii (Ruşeţu) au stafbilit că raportul dintre debitul de aliineiitare _cu apa al parcelei şidebitul evacuat prin sistemul de drenaj are in timp un_ caracter dura.mic şi depinde de tipul de sol predomiiiaiit iu regim natural, desarcinile iiiiieliorative ce trebuie realizate iii sistein. Cu citconţinutul de saruri solubile diii sol, iii soluţia dc sol, iii apele frca~tice este mai ridicat, cii atit nini ni-are trebuie să fie acest raport.Pe măsura realizării desaliiiizării şifsau desalcalizårii profilului desol a colectării şi evacuíiríi solutiilor si-iline. a apelor' _n1inerali2af¢„acest raport trebuie să íie inicşoriit, pentru realizarea regimului de subirigaţie. _ _ _ . „ . _Şi in perioada de exploatare agricola intensiva ai solului, esterecomandabil de realizat acest raport, care asigurã un bun controlal evoluţiei solurilor, al bilaiiţiiliii Iiidrosaliii şi în ultima instanţaa prevenirii proceselor de resaliiiiz/.are şi rezilcalizare.10.4. MĂSURI PENTRU STÅBILIZÅREA EFECTULUI ÅMELIORÅTIVAI. TEHNOLOGIILOR APLICATE PE SOLURILE SALINEŞI ALCÅLICEÎn perioada de vegetaţie ai culturilor agricole trebuie aplicsĭtetehnologii agricole şi aineliorative, care sa prc-irina apariţia proces? orde resalinizare şi/sau realcalizare. In cazul cind acestea nu au fost executate la timp sau aplicate iiecorect, este necesar sa se aplice

tehnologii cu caracter profilatic, eare să conducă la imhunătătirea continuă a stării ameliorative a teritorittlui.

După indepărtarea sărurilor solubile din profilul de sol, compoziţia ionică, chimică se modifică cu predominarea bicarbonaţilor şi carbonatilor de natriu, crescind îu felul acesta pericolul alealizărit secundare, a alcalinitătii soluţiei de sol.

Pentru stabilizarea efectului ameliorativ al tchnologiilor se aplică ttn complex de măsuri hidroameliorati•e, tehnologii agropedoameliorative, de exploatarc agricolă ; de asemenea, unii iudici de salinitate ai solurilor se menţin la un anumit grad.

Măsurile Indromneliorative pentru preventrea proceselor salini zării şilsatt alcalizării sectindare a solurilor sint studittl condiţtilor de salinitate ale teritoriultd, realizarea unor amenajări de hnbunătătiri funciare amplasate şi dimensionate corespunzător cu condiţifie pedolitohidrogeologice ale teritoriului, reduccrea ]a minimum a pierderilor de apă in ploturile de irigaţie, prevenirea alimentărit cu apă a pinzei freatice reducerea evapotranspiraţiei, mărirca consumului util al apei din franja capilară, de precipitaţii, de trigaţie. tin rol important au măsurile de regularizare periodică a bilanţului sărurilor din sol prin spălări profilactice, de exploatare, nivelarea de exploatare, controlul calităţii apei pentru irigat etc.

Pe cadrul sistemelor de irigayii modernizate, se realizează un control riguros al apei şi al sărurilor iu teritoriu lu vederea asigurării unui bilauţ salin negativ al teritoriului, preventrea degradării fertilităţii solurilor, precum şi condiţii pentru refolosirea şi recircularea apelor în sistem, pentru imbunătăţirea şi optimizarea regimurilor salin, trofic, hidrofizic, a condiţiilor ecologice pentru realizarea unor producţii agricole mari. lle asemenea, se urmăreşte rezolvarea tutttror problemelor ameliorative iu complex, reali•area condiţtilor pentru protecţia mediultd inconjurător,inlăturarea acţitudi factorilor poluanţi. Ia protectarea regimului de irigaţie (avind in vedere nivelul freatic ridicat in prezent la sisternele din Chnpia Romănă), prectun şi in tint pul exploatării sistemului trebuie lttat în considerare aportul frcatic în aprovizionarea sistemultd radicular al plantelor, bilanţul salini tăţii solurilor, aplicarea diferenţiată a udărilor cu norme de udare ntici la intervale de timp scurte. tu condiţtile solurilor diu Cimpia Romănă, pe teritoriile afectate de sărăturare este necesar de trecut la o nouă concepţie de proiectare a regimultd de irigaţie, a aplicării udărilor şi anume pe baza bilanţttlui hidrosalin al solurilor,

Pe baza studiilor dc la controlul evoluţiet solurilor, a situaţiei hidrogeologice, a comportărit 111 exploatare a ameuajărilor de imbunătăţiri funciarc, a exploatării propriu-zise, se fac recomandări privind exploatarea hidroameliorativă a sistemelor (desecări, drettaje, iriga ţii etc.), a necesarului de intervenţii pentru remedierea avartilor, funcţionarea amenajărilor pentru realizarea optimizării regimului

hidrosalin al solurilor, stabilirea raportultd dintre debitul de alimentare al sistemului de trigaţie şi debitul de cvacuare (prin sistentek de drenaj, de desecare etc.), astfel ca iu timp să se realizeze un bilanţ negativ al

Tehnologiile agropedoameliorative au rolul să asigttre sporirea capacităţii de producţie a solurilor, amellorarea solurilor slab productive in vederea omogenizărit tertilităjii in cadrul unei tarlale, plot, sistem, inlăturarea focarelor de degradare a fertilităţii, prevenirea proceselor de degradare secundară. Telmologiile agropecloameliorative se stabilesc in funcţie de procesele degradării fertilităţii : exces de tuniditate stagnat (modelare, afinare, drenuri cirtiţă) ; sărăturare(lucrări peutru imbunătăţirea premeabilităţii solurilor, amendare, spălări profilcatice, trigaţii ctt caracter percolativ, plante tolerante la salinitate) ; degradarea proprietăţilor hidrolizice (metode de udare cu frecvenţă ntai ntare a udărilor, micşorarea diametrulut picăturii, imbunătă-ţirea susceptibilităţii formării crustei la irigare). Pe baza studiilor pedologice, a experienţei practice acutnulate se stabilesc iu funcţie de cottdiţiile ameliorati•e iniţiale ale solurilor, dc cele realizate intr-un anumit stadiu al exploatărit sistemului, de formele şi intensitatea proceselor degradării fertilităţii, urtuătoarele :

— necesarul şi felul de telmologii agropedoameliorative, diferenţierea, intensitatea şi etapizarea acestora in funcţie de condiţtile pedologice şi ameliorative a1e teritoriului, a realizării obiectivelor ameliorative şi parametrilor agricoli ; periodicitatea acestora (respectiv durata de revenire a ciclurilor de tehnologii agropedoa tneliorative). Se stabileşte etapizarea execuţiei acestor lucrări in funcţie de cerinţele ameliorative ale solurilor, de condiţtile de realizare a tehnologillor, de prognoza evoluţiei solurilor, a situaţiet hidrogeologice.

tu regulametttul de exploatare se dau tehnologitle agropedoanteliorative de ameliorare a solurilor, astfel ca acestea să contribuie la continuarea treptată a procesului ameliorativ, la preventrea proceselor degradării fertilităţii. Se subliniază necesitatea ca unele telmologii agropedoameliorative (irigaţia de exploatare) să se execute in perioada de vegetaţie a culturilor agricole ctt reali•area a două obiective. Se prevede asigurarea necesarului de apă al cultttrilor agricole, a frontului descendent; percolativ de apă pentru desalinizare in vederea antrenărit descendente a sărttrilor solubile pe profilul solurilor, a diluării periodice a soluţiet de sol etc. Prin aplicarea in complex a telmologiilor agropedoameliorative, a lucrărilor agricole se realizează dirijarea regimului salinităţit solurilor, a apelor freatiee, optimizarea regimului atueliorativ al solurilor.

Tehnologiile de exploatare agrieolă rationald shit executarea luerărilor de prăşit la toatc culturile (prevenirea formării crustei, reducerea la minimum a evaporării apei capilar-peliculare ascendente). Acoperirea suprafeţel solului o perioadă cit mai indelungată prin covorul vegetal fn vederea reducerii 1a minimmn a evaporării apci direct de la suprafaţă solului micşorează mult aportul salifer iu pro-filul solului. Rotaţia culturilor 1n funcţie de starea ameliorativă a solurilor, de timpul necesar executării tehnologiilor agropedoatneliorative, opti-mizarea balanţei energetice (folosirea uniformă a energiei in timpul perioadei de vegetaţie a culturilor agricole) asigură condiţii pentru creşterea continuă a fertilităţii solurilor, a prevcuirii proceselor degra-dării Sortimentul de plante agricole şi ponderea acestora 1n procente 1n asolament se stabileşte in funcţie de natura proceselor de degra'dare sărăturare şi exces de undditate freatic (sorg, iarbă de Sudan, orz, grItt, lucernă); compactarea şi degradarea proprietăţilor hidrofizicc (ierburi perene, lucernă, prăşitoare etc.). Pe solurile afectate de sără-turare—plante tolerante la salinitate (orzul, iarba de Sudau, armu-rarul, muştarul etc.); au perioadă seurtă de vegetaţie şi asigură timpul uecesar pentru executarea tehnologillor agropedoantelio•ative. Rezul-tate bune dau sfecla furajeră, sfecla de zahăr, grful etc. tu experienţele efectuate la S.C.P.C.O. Ruşeţu (jud. Buzătt) pre-venirea salinizării şitsatt alcalizării solurilor s-a realizat prin amendare, spălări profilactice aplicate periodic la interval dc 6-7 ani, afinări, plante agricole cu sistent radicular profund, cu constun mare de apă (lucernă, ierburi perene, porumb, floarea-soarelui, armurar) care 1n timpul respiraţiei, a descompunerii materiei organice degajă mari cantităţi de dioxid de carbon (redttc efectul nociv al sodei). Yn perioada de vegetaţie a culturilor, un rol pozitiv in prevenirea proceselor de resalinizare şi!satt realcalizare (salinizare şi alcalizare secundară) 11 are covorul vegetal ; cu cit acesta este mai bine dezvol-tat, mai uniform incheiat, cu un sistetn radicular profund cu C011Stlfil mare de apă, cu atît rolul său este mai pozitiv. in schimb, probleme deosebite ridică prevenirea proceselor de resalinizare şiisau realcali-zare a solurilor după recoltare, eInd suprafaţa solului este descoperită ; sub influenţa e•apotranspiraţiei este pericolul de vehiculare ascen-dentă a sărurilor, iar freevent ridicarea nivelultd frcatic se soldează cu aport salifer pe profil. Pentru preveuirea şi conibaterea proceselor degradării fertilităţii (sărăturare, exces de apă, compactare şi degradarea proprietăţilor hidrofizice, poluare etc.) se itnpune aplicarea unor măsuri şi intervenţii asupra regimului apelor freatice regimultd salinităţii solurilor. In privinţa regimului apelor freatice din teritoriile cu

atnenajări de im-bunătăţiri funciare trel>uie acţionat asupra a doi factori (adincimea sisradul nnueralizării, compoziţia ionică 5i chimică a acestora). Pen-tru diferite zonc climatice din Cimpia Romănă,. pe teritoriile cu soluri aiectate de sărăturare, se recomandă menţinerea nivelului apelor frea-tice minerali•ate ia următoarele adîneinti : Intre 1,5-2,0 m în stepă intre 1,2-1,5 in in silvostepă ; httre 0,8-1,2 In zorta dc Padave. Gradul mineralizării apelor :freatice trebuic menţinut 1a următoarele conţinuturi maxime de săruri (in funcţie de raporturile dintre antuniţi anioni) • Intre 3. şi -I g,1 (cind 80.1- > Cl-) ; intre 2-3 g/1 (citul C1 > SOn intre 0,8 si 1,2 gfl (cind Car + 13CO;) > (Ca2t Mg21 C.S.R. < 1,25 mell. Prevenirea proceselor sărăturării secundare a solurilor se reali-zează prin menţinerea profilului de sol la un anumit nivel de salini-zare şi/Sati alcalizare, micşorarca aportului salifer pro•enit prin ini-grarea capilar-peliculară a apei, folosirea la irigat a apelor ctt calităţi eorespunzătoare ett proprietăţile solurilor, cu toleranţa plantelor la salinitate. Sc recomandă menţinerea conţinutului de săruri solubile pe profilttl de sol sttb următoarele limite : 0,10(0,15) g/100 g sol in primii 0-50 cm ; 0,25 (0,35) g.'100 g sol intre 51-200 cut ; 0,60 (0,90) g/100 g sol pc adiucimea 201-300 cm. (primele valori se referă la cazurile cind Cl- > iar ccle diu paranteze cind SO1- > C1-). lle asemenea, pe teritoriile afectate de sărăturare este necesar tuenţinerea conţinutultd de natriu schimbabil (% T) sttb.următoarele limite maxime ; 5% in prindi 0-100 cm ; 10% între 101 şi 200 cm; sub 200 cm.

105 CONTROLUL SALINITATII SOLURILOR, REGIMULUI APELOR FREATICE IN VEDEREA ASIGURARII PROTECŢIEI FERTILITAŢII in exploatarea sistemelor de irigaţii, de desecari, de drenaje etc., protecţia, menţinerea şi sporirca capacitaţii de producţie a solurilor r:prezinta un element important al producţiei agricole. De aceca, in cadrul acestor sisteme se prcvăd observaţii şi măsurători periodice in staţionare pedoltalohidrogc-o1ogice privind comportarea in exploa-tarea sistemelor respective, controbil periodic al evoluţiei solurilor (regimul Indrosalin, bilanţul apei Si al sărurilor, prognoza acumulării sărurilor pe profilul solurilor, a regimurilor hidrofizic şi trofic), evolu-ţia situaţici hidrogeologice, a condiţWor legate peutru dezvoltarea cul-turilor agricole etc. Pentru aprofundarea problemelor legate de controlul evoluţiei salinităţii solurilor, a situaţiei hidrogeologice din amenajările de imbunătăţiri funciare, observatiile in staţionare pedohalohidroge-

logice se lac în perimetre pilot (cu suprafeţe pe teritorii cusitm-ţii ameliorative reprezentative (obişnuit mai dificile, care au o evoluţie —rapidă a proceselor de degradare a fertilităţii), care să cuprindă principalele probleme de amliorare a solurilor, de prognoză, de protectia fertilităţii etc. Perimetrele pilot se amplasează pe solurile repTC7.01- tat ive ale zonei, pe toate tipurile de amenajări de exploatare hidro-ameliorativă şi agricolă. Si perimetrele reprezentative se organizează controlul sistematice şi evoluţiei solurilor, a situaţiei hidrogeologice prin determinarea periodică în staţionare pedoltalolddrogeologiee a gradului mineralizării, compoziţiei ionice, chimice a apelor freatice, a gradului salinizării şi/sau alcalizării solurilor, a altor procese de degradare a fertilităţii (exces de apă, compactare, etc.). Se insistă asupra necesitătii inregistrării automate in staţionare pedohalolddrogeologice, a evolutiei regitunkti apclor freatiee, a solurilor şi transpunerea autontată a acestora pe programe de calcul. Pe baza acestor date Sc prognăzează intensitatea yi natura proceselor de degradare a fertilităţii avertizarea organelor de exploatare Iddroameliorativă si agrieolă iu vederea stabilirii măsurilor şi telmologfflor de prevenire combatere a sărăturii secundare. Ile asemenea, se organizează măsurători asupra aportulni (primirilor) de sărttri in teritoritt (cu apa de irigat, prin aportut capila•telicular, scurgerea freatică etc), a pierderilor din teri-toriu (eu apelc din rcţeaua de desccare-drenaj, prin extragerea bio-logieit etc). Datele pri•ind evoluţia solurilor, a situaţiei hidrogeologice se corelează cu comportarea

in exploatare a arnenajărilor dc imbună-tăţiri funciare, cu nivelele de productie realizate etc. Sc subliniază că rezultatele obtinute in cadrul perimetrilor pilot. urinează să fie preluate Si aplicate pe teritorii cu solnri cu conditii ametiorative omogene atit pentru teamenajarea şi modernizarea sis-tentditti respecti•, eit pentrti exploatarea hidroameliorati•ă şi agri-colă corectă, prevenirea proceselor de degradare a fertilitătii, in special prin sărăturare. Obiectivele perime.trelor pilot din cadrul amenajărilor de Intbună-tăţiri funciare ormărese ca pe baza unui plan corespunzător de cule-gere şi de preluerare a datelor pedologice, hidrogeologice şi amelio-rative să •erifice în condiţii de producţie rezultatele experimentale. Metodologia controlului e•olutiei solurilor ţine seamă de condi-ţăle anteBorati•e ale teritorinlut, de funetionalitatea amenajărăor dv imbunătăţiri funciare, de tehnologiile ameliorative, agricole etc. Situaţia ameliorati•ă a solurilor sc aprcciază dupil niveltd apelor freatice, gradul mineralizării, compoziţia ionică şi chimică, presitmea piezometrică, regimul bidrosalin al solukti, al zonei de aeratie, bilan-ţul bidrosalin al teritoriului în ansamblu, mărimea raportului dintre

hidromochd modulul dc evacuare. efectul telmologiilor agropedoome-liorat ive. Se preeizează stadiul realizării parametrilor şi obiectivele urmărite pri» proieetarea executarea amenajărilor, de imbunătăţi•i funciare sub aspectul reginuflui apelor freaticc, a e•oluţiei solurilor, eapacitătii de ploducţic a acestora •tc. Controhd regimului hidrogeologic urmăreşte modificările sezoniere, anuale, tuultianuale ale nivelultd, gradul mineralizării şi compoziţiei ionice chimice a apelor subterane, freatice, debitid acestora, bilan-ţul apeku freatice (inclusiv cel saăn). Controlul evoluţiei solurilor cuprincle trei aspecte importante : ampiasarca stationarelor pedoIitohalohidrogkologice executarea pro-gramului de observaţii şi măsurători ; preluerarea, interpretarea elaborarea buletinelor cle a•ertizare. Amplasarea staţionarelor se face pe seeţiuni pedolitoldolddro-geologice pe situaţii reprezentative de oUicci p•rpendicular de la terasa la albia riuiui (cu o densitate mai mare pe solurile eu condiţă dc sărăturare, de inmlăştinare, cu prognoza dinamică). Fieeare sta-ţionar trebuie să intercepteze phiza de apă freatică, priucipala sursă de sărăturare a solurilor. Densitatea staţionarelor pedolitohalohidrogeologiee se stabileşte In funcţie de condiţiile geontorfologiee, hidrogeologice, de complexi-tatea pedologică, de salinitatea teritoriului, de prognoza evoluţiei solu-rilor sul> influenţa amenajărilor de imbrinătătiri funciare, alogiilos anteliorative : — pentru teritoriile fără conditii de sărăturare, degradare fizico-ehimică, etc., I0-15% din numărtil stationare.or hichogeologice; — pentru teritoriile cu soluri afectate de sărăturare, hindăşti-nare, degradare fizică etc., 15-20,01 din numărul staţionardor hidro-geologice ; — pentru teritorăle afectate de procese de sărăturare, ininlăşti-nare. degradare fizică ete., 20-25% din numărul staţionardor hidro-geologiee. i:t situaţia solttrilor strat suprafreatie, cu pericol intens de sărăturare, densitatea stationardor pedolitohalokidrogeologice este mai mare cn 25—:30% faţă de cea a staţionarelor hidrogeologice. Controltd evolutiei solurilor, a situaliei Iddrogeologice se rea;i-zează şi itt eimpuri experintentale, îu staţii pilot etc., unde sc exectită uu program dc cercetare complex privind tehnologine de amehorare a solurilor, de eultivare agricolă ete. 7,a fieeare staţionar pedolitohalohidrogeologie cste un program complex de observaţii şi măsurători pedologice şi hidrogcoţogiee, care

se execută pe•iodie 1n funcţie de amplitodinea modificării acestor indici. FIccare staţionar este caracterizat padologie, litologic Indro-geolOgic, cu cutroaşterea indicilor, corelarea acestora cu evoluţia solu-rilor, a situaţiei Iddrogeologic•. Indicii bidrogeologici ai fiecărtti staţionar privesc adincenea apelor freatice, oscilaţiile sezoniere ale nivelttlui, gradul de miucralizare yi compoziţia ionicl, viteza de scurgere. Ltdicii hidrogeologici an o rată de e•oluţie rapidă şi cl• aceea frec•enţa obser•atiilor, determinărilor, analizelor este mare. I,a staţionarele pedolitoltalohidrogeologice se cercetează indich lizici,

salinitatea şi indicii de fertilitate. Dittel rata de evoluţie şi amplitudirtea modificării, indieii pedolo-gici sa impart in neschimbători, gren schimbători, sehimbători. Indicii neseltimbători servese p•ntru caracterizarea pedologică, litologică şi hidrogeologică a stationarelor şi se execută o singură dată (textura, densitatea specifică, conţinutul de gips, dc carbonat de calciu, capacitetea de schintb cationic etc.). Indicii gren schimbători sc determină 1a inter•ale mai mari ck timp (densitatea aparentă, porozitatea totală, porozitatea de aeraţie, viteza de infiltraţie, conţinutul de argilă, capacitatea cle chnp pen-tru apă. coeficientul de intervalul unddităţii acti•e, precum şi humustd, natriul schimbabil exprimat in procente diu capacitatea de schimb catiottic, carbonattd de soditt rezidunal Fieettre staţionar pedolitoltalobidrogeologic trebuie să aibă o cttracterizare fizică şi Itidrică pe tot profilul solului. Indicii schimbători se execută la inter•ale de timp mai scttrte. Ac•ştia sc referă la plI, rezidutt mineral si compoziţia ionieă a sărn-ri!or (CO,r 80r, Na. Ca2÷, NIg2+, K). Iudicii schintbători se urtnărese pină la nivelttl freatic in ca•ttl solurilor Clk COIldiffi de degradare secundară, iar cei gren schintbători pe intreg profilul. La fiecare stationar pedolitoltalohidrogcologic, sali-nitatea sc urmăreşt• astfel : — in terito•iile en pericol dc sărăturare, cu gradtd de minerali-nre al attelor pestc eel critic, ett niveltd situat sub 3 nt adiacime, probele cle sol se. recoltează Ckl sonda din 15 in 15 eut În 2 etal>e: la niveluri freatice ridicate in octombrie cu nivele scăzute ; pentru indieii greu schintbători probde se recoltează la in-terval de 3-4 ani ; pe teritoriile en pericol de sărăturare, ctt ape freatice la adin-chni cuprinse bitre 3-5 ut ce depăşesc mineralizarea critică, probele de sol se recoltea•ă anual (aprilie—mai) pentru indicii schimbători, iar pentrtt cei greu schenbători la interval de 4-5 ani ; — pentru teritoriile afectatc de sărătitrare la mare adincime (sub 2 in), cu nivelul freatic peste 5 ni. cu grad dc mineralizare mai mare decat cel critic, probele cle sol se t•coltează ctt soada din 15 in 15 crn pină la frcatic la interval de 2-3 ani îu perioada apri-lie—mai ; pentru indicii grett schintbători la inter•al de 5--6 Pe baza indicilor de salinitate se stabileşt• tipul de salinizare al 5olttlui, se efcctuează calettful rezer•elor de săruri toxice, netoxice, pre.cum şi a c•lor de clottni, sulfaţi, pragul toxic al sărurilor. Avind îu vtdere complesitatea picHunelor amdiorative se recomandit să sc dea cartogrande normelor dc edare şi plafoanele minime pe adin-chni caracteristice de tulare yi eartograma permeabilităţii pentru apă. Sc determină conţinutul iniţial de substanţe nutritive din stratul activ al solului conform nr. 4454(74. Pentru a putta da o interpretare agionomică, practică a iudicilor pcdolegici, Itidrogcologici, la fkcare staţionar pedobalobidro-geologic sc fac periodie obser•aţii ienologice şi măsurători asupra creşterii, dezvo3tării culturilor agricole, a capacităţii de prodneţie a acestora. Cu această ocazie se evidenţiază jactorii ai ai dezvoltării plantelor, indicindu-se şi telmologii1e de antelio-rarea acestera. Pentru fiecare staţionar pedolitobalohidrogeologic se alcg cieci parcele-rcpetiţii cu suprafaţa de minimum 25 m2 fiecare ; 1n fiecare an, obs•rvaţiile fenologice şi măsu•aorile se fac pe aceleaşi amp:c.samcitte In jurtil staţiotarttlui. Yc baza datelor de observaţii şi măsurători de la Staţionarde pedoltalebidrogcolegice de la cimputile experimentale, de la statiik pilot (unde extstă) se calculează bilanţul salin al solurilor, ncccsarul de spălăti, dc irigaţii cu caracter percolativ şi in ftmeţie de gradul de salinizare siisau alcali•are, cle prognoza e•oluţiei sclurilor etc. se stabikste rortimentul de culturi agricole. Pe tVIktOlifiC CII soluri ctt aport freatio, intens fertilizate, pe baza cartării agrochimice se urmăreşte controlul gradului de levigare a nitraţilor din sol, aeumularea acestora itt apele freatice, eventual iu cele subterane; pentru aceasta se recoltează probe de sol in dottă ctapc (la niveiuri maxime şi coltorite). Controlul regimultd şi bilanţului bidrosalin al soltuilor prevede Intecmirea bilanţelui umidităţii şi aăntrilor în sol, in zona de acraţie, stabilirca elcmentelor bilanţului, prccent şi stabiiirea prognozei. Pe baza controluţui evoluţici solurilor se dă prognoza intensităţii proce-setor dc sărăturare, de imlăştetarc, de

compactare etc., care pot declan-şa degradarea fertilităţii solurilor. Pe baza acestei prognoze se deli-mitează areatele cu pericol potenţial de degradare, se avertizează con-ducerile sistemelor anteliorative şi unităţilor agricole, se propun măsu-rile pentru prevenirea şi combaterea proceselor negative respectivc. Controlul evoluţiei solurilor asigură indicii pedolegici, hidrogeo-logic.ti, anteliorativi etc., r.ccesari reamenajării şi modtrnizării amena-

jărilor de imbuttătăţiri funciare pe teritoriile afectate de procese de degradare, san cu prognoză evidentă de degradare. ăletodele de intocudre a prognozelor locale ±i regionale privind e•oluţia solurilor in couditii naturale, ale amenajărilor de gospodărire a apelor, de imbunătătiri funciare, de exploatare ametiorativă şi agri-colă intensivă se fac pe baza observaţiilor yi măsurătorilor la tereu in stationare pedohatolddrogeologice, pe modele matematice de calcul cu ajutorul maşinilor electronice, prin aplicarea metodelor attaloage, pe baza bilautului Iddrosalin. Pentru aceasta. ss folosesc unnătoarele metode de prognoză pedologică, respectiv a salinităţii solttrilor : analogiei (similitudinii) ; cronoanolocaiei ; bilanţului hidrosalin ; metoda retrospectivă şi anali-tică (S a n d u, Prognozele regionale urtnărese evolutia solurilor pe bazine hidro-grafice, pe teritorii mari, cu ajtttorul stationarelor pedohalolddrogeo-logice dispuse in sectiuni pe fortne reprezentative geomorfologice, litologice, hidrogeologice, pedologice. Accstea dau indicaţii asttpra evoluţici solurilor pe spatii mari şi servesc la proiectarea amenajărilor de Imbunătăţin funciare, de gospoclărirea apelor etc. Proguozele localc se efectuează ht perimetre pilot, iu staţionare pedohalohidrogeologice şi servesc la exploatarea ameliorativă a siste-mului de irigaţii, de desccarc dc drenaj, a celet agricole a teritoriului, la avertizarea proceselor de degradare a fertilităţh. Prognoza regimului apelor freatice se execută simultan cu proguoza regimului Iddrosalin ul solurilor, a zonei de acraţie. Datele privind controlut şi prognoza oferă infonnaţii asupra situaţiei pe.cloameliorative yi hidrogeologic.: existente. Pe ba•a lor se stabileşte structura asolamentelor, amplasarea culturilor agricole, regimul de irigaţie (după eaz a spătărilor profilactice, de exploatare etc). Sc intoent.:5te o informare hmară sau trimestrială in care se pre-zintă progttoza regiutului apelor freatice pe perioada unnătoare. Se evidenţiază factorii care deterndnă progno•a nndificărilor posibile, se recomandă măsurile pe.ntru dirijarea regimultd freatic, optimizarea regimului ameliorativ. Datele privind controlul evoluţiei solttrilor servese pentru rezol-varea problemelor operative (de cxploatare), a celor de perspectivă (de prognoză), precum şi a celor care determină randamentul cultu-ritor agricole. Pentru organele de indrumare şi coordonare agricolă se dau reco-mandări cu privire la amenajare, la tnăsurile necesare peutrtt exploa-tarea raţională, la urgenţite priorităţile de modernizare a sistemelor, la exploatarea hidroamaliorati•a, la execuţia tehnologiilor agropedo-ameliorative, asolatnente etc., iar pentru unităţile de producţie pro-priu-zise, recomandări pcntru structura de cultură, Itterările solultd, etapizarea tehnologHlor ametiorative, prevenirea procesclor de degra-dare a fertilităţii, atneliorarea solurilor prin aplicarea unni complex de tehnologii. Necesitatea unor observaţii aprofundate asttpra regimultd hidro-salin. asttpra evoluţici şi progno•ei solu•ilor, apelor freaticc. necesită prelucrarea unor numeroase date de informaţii ; de aceea, este nece-sar introducerea automatizării controlului (inregistrarea modificării nivelului freatic, tunidităţii şi conţiuutultd de săntri solubile), prelu-crării datelor analitic•. Pc baza datelor de control a evoluţiei solurilor, sitttaţiei Iddro-geologice se avertizează şi delindtează teritoriile supuse proceselor dcgradării, fertilităţii, stabilindu-se ett organele dc exploatare Iddro-atneliorativă şi agricolă măsurile corespunzătoare de prevenire combatere a degradării fcrtilitălii. Se prevăd tchnologii agropedoame-Horative de conservare, protecţic, de sporire a fertilitaţii soluritor, a timpului de execuţie corelat cu tehnologiile agricolc. Pe solurile de-gradate antropic se stabileşte necesarul de aznenajări de imbunătă'ţiri funciare, dimensionarea

corectă a acestora, tchnologiite de ameliorare a solurilor pe fiecare tarla in vederea evitării degradării. *

Cunoaşterea condiţiilor de salinitate ale solurilor fundamentează agrofitotehnia culturilor agricole, a aplicării raţionale a tehnologiilor ameliorative şi agricole in cursul perioadei de vegetaţie pentru ameliorarea solurilor şi protecţia fertilităţii acestora impotriva proceselor de degradare secundară, in vederea obţinerii unor producţii sigure si stabile.