softronic

7/21/2019 softronic

http://slidepdf.com/reader/full/softronic 1/50

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE TIȘFACULTATEA DE TRASPORTURI

VEHICULE FEROVIARE DE MARI VITEZE

Profesor coordonator,

Confdr!n" #a$r!e% POPA

Masteran&!, T'LMACIU C(t(%!n

VOICU M(d(%!n

An)% )n!*ers!tar +-./+-0

1

TRANSPORTUL

FEROVIAR EUROPEAN

1SOFTRO

NIC1

7/21/2019 softronic


CUPRINS

As2ecte "enera%e 2r!*!nd 3ana"e3ent)% f!r3e!....................................................................3

Formele de organizare ale firmelor române tiș ........................................................................7

Cultura organizaţională a firmei.............................................................................................9

Softron!c Cra!o*a....................................................................................................................14

Administrarea companiei:.................................................................................................1

!olitica de mediu...................................................................................................................17

!roduse..................................................................................................................................1"

#$!%&'()......................................................................................................................1"

*&A)+,()*A)A.........................................................................................................-

!#(%)'/.........................................................................................................................-3

,odernizari...........................................................................................................................-4

!&('%C*%...........................................................................................................................33

Date Econo3!ce SOFTRONIC..............................................................................................37

SC SOFTRANS SRL..............................................................................................................41

!olitica ,anagement0ului de mediu.....................................................................................41

,anagementul calită iiț

..........................................................................................................4-!olitica securitate operationala.............................................................................................44

Date Econo3!ce SOFTRANS.................................................................................................4

-

7/21/2019 softronic


Aspecte generale privind managementul frmei

,anagementul financiar reprezintă totalitatea principiilor2 metodelor2 tenicilor isfaturilor ce 5l pot a6uta pe orice indiid care 5i propune creterea aerii personale prin

intermediul unei firme să0i atingă acest scop. !rezentat 5n acest mod2 o8iectiul este etremde agresi i suntem contienţi că o carte de dimensiuni totui reduse2 cum este aceasta2 nu poate satisface perfect acest deziderat. e aceea su8liniem 5ncă o dată că prezenta lucrare nuredă decât un set de pro8leme de 8ază ale domeniului i că este atât perfecti8ilă2 cât iimposi8il de a fi completă. 5n plus2 este foarte important de identificat locul ocupat de fiecare

persoană 5n angrena6ul firmei. +pre eemplu2 din punctul de edere al acţionarilor2 o8iectiulma6or al finanţelor ;identificat de ma6oritatea lucrărilor de specialitate< este cel demaimizare a aerii acestora.

!entru a nu da natere la discuţii 5n legătură cu termenul adoptat de noi pentruidentificarea domeniului care se ocupă cu fundamentarea deciziilor financiare la nielulfirmei2 om identifica acest concept cu cel utilizat 5n literatura anglo0saonă2 de =corporatefinance>2 i cu cel familiar 5n cea franceză2 de =gestion financi?re de l@entreprise> .a.m.d. 5nliteratura românească de specialitate se utilizează cu predilecţie doi termeni2 5n generalsinonimi2 de =finanţe ale 5ntreprinderii> i de =gestiune financiară a 5ntreprinderii>.

,omentul genezei teoriei financiare ;ca aproape 5ntotdeauna când este or8a de ogeneză< nu poate fi identificat cu certitudine. ei eistă suficienţi specialiti care pe 8unădreptate identifică germeni ai acesteia 5ncă din anticitate2 se consideră aproape unanim cănaterea ei este totui de dată oarecum recentă. 5n continuare om prezenta câtea curente degândire 5n teoria managementului financiar2 ce se pot defini ca principale direcţii dedezoltare a acestuia.

4 Teor!a 2ortofo%!)%)! 5n 19-2 profesorul american #arr ,arBoitz aducea ofundamentată argumentaţie pentru aplicarea principiului de =a nu pune toate ouăle 5n acelaico> 5n domeniul finanţelor: ideea reducerii riscului o dată cu creterea numărului de inestiţiirealizate. ei aparent 8anală2 afirmaţia nu pare destul de eidentă pentru marea masă deinestitori din &omânia2 ce i0au depus toate resursele financiare ;i speranţele o dată cuacestea< 5ntr0un singur instrument financiar. 'ar dezastrele financiare pe care le0au suportatnumeroase persoane o dată cu falimentele unor instituţii cum sunt Caritas2 +AF'2 F)'confirmă necesitatea studiului teoriei financiare ciar i pentru gestionarea propriilor resursefinanciare2 i nu numai ale unei firme. +tudiul profesorului american oferă un mecanism deselecţie a unui portofoliu2 a unui set de alori mo8iliare ;acţiuni i o8ligaţiuni<2 astfel 5ncât săofere o renta8ilitate maimă 5n condiţiile asumării unui anumit risc. &iscul nu constituie

altcea decât o măsură a incertitudinii: cu cât eti dispus să accepţi o doză de incertitudinemai mare2 cu atât i câtigurile pot fi mai ridicate.

,eritele profesorului american sunt mult mai semnificatie2 o foarte 8ună perioadă5ntreaga teorie financiară adoptând preceptele introduse de acesta. Fără a dori să fimeaustii2 putem aminti ipoteza conform căreia agenţii economici doresc maimizarearenta8ilităţii inestiţiilor 5n condiţiile unui risc identic sau2 altfel spus2 minimizarea risculuiasociat inestiţiilor 5n condiţiile menţinerii aceluiai niel al renta8ilităţii ;solicitate< saueprimarea riscului unei inestiţii prin indicatori statistici precum arianţa2 a8aterea medie

pătratică sau coarianţa.

upă pu8licarea acestui articol al lui #. ,arBoitz2 selecţia unui portofoliu de

inestiţii optim a 5nceput să constituie o preocupare pentru numeroi teoreticieni aidomeniului. !rintre acetia se 5nscrie i Dilliam +arpe2 care fundamentează un model care

3

7/21/2019 softronic


aea să reoluţioneze atât teoria2 cât i practica financiară mondială2 C. A.!.,. ;5n lim8aromână: model de ealuare a actielor pe piaţa de capital<. 5n acest model se ia 5n considerarei posi8ilitatea de inestire 5n =actiul fară risc>2 definit ca fiind 8onul de tezaur2 statul fiindconsiderat de8itorul cel mai credi8il i2 5n consecinţă2 nefiind riscant. !ractic2 orice inestitor 5i poate constitui un portofoliu din numai două actie fundamentale: actiul fară risc i

portofoliul pieţei financiare ;indicele 8ursier poate fi considerat o măsură accepta8ilă aacestuia<. !rin simplitatea sa de8ordantă2 ultimul model a fost atât de apreciat de toată lumea5ncât se pare că a deenit o posi8ilă eplicaţie pentru comportamentul inestitorilor americani2 5n ciuda ipotezelor sale adeseori lipsite de realism:

E comportamentul raţional al tuturor inestitorilor

E considerarea tuturor inestitorilor ca riscofo8i ;cu aersiune faţă de risc<

E transparenţa i gratuitatea informaţiilor disponi8ile pe piaţa financiară

E a8senţa fiscalităţii i a costurilor de tranzacţionare a titlurilor

E posi8ilitatea de a contracta credite2 precum i de a le acorda la aceeai rată de remunerareca i statul 5n cazul emisiunilor de 8onuri de tezaur ;respecti la rata de renta8ilitate fărărisc<

E efectuarea raţionamentelor de către inestitori pe o singură perioadă2 raţionamentecaracterizate prin anticipări omogene ale eoluţiei iitoare a indicatorilor de performanţăcaracteristici titlurilor<

E atomicitatea inestitorilor ;nu eistă pe piaţă operatori care să poată influenţa 5n modindiidual eoluţia cursului 8ursier<

E considerarea tuturor plasamentelor ca perfect diizi8ile2 perfect licide i tranzacţionate laun =preţ corect>.

*eoria financiară a ameliorat de0a lungul timpului o parte dintre aceste condiţiilimitatie aplica8ile modelului. 5n acest sens poate fi amintit modelul ela8orat de +tepen&oss2 model de selecţie a portofoliilor 8azat pe teoria ar8itra6ului ;A.!.*.<. Cu toate că acesta

pare mult mai coerent 5n ceea ce priete ipotezele2 se pare că este incompara8il mai puţinaplicat decât C.A.!.,.

Str)ct)ra f!nanc!ar( o2t!3( Care este ra2ort)% o2t!3 d!ntre dator!! 5!ca2!ta%)r!%e 2ro2r!! %a n!*e%)% )ne! f!r3e6 C) a%te c)*!nte, c7t de 3)%t se 2oate 8ndatorao f!r3( sa), 3a! $!ne s2)s, care ar f! n!*e%)% dator!!%or astfe% 8nc7t *a%oarea f!r3e! s( f!e3a9!3(6 Pro$%e3a !dent!f!c(r!! )n)! ra2ort o2t!3 8ntre dator!!%e 5! ca2!ta%)r!%e 2ro2r!!a%e )ne! f!r3e a re2re&entat 5! 8nc( re2re&!nt( o te3( 2red!%ect( a de&$ater!%or d!n

5ed!n:e%e cons!%!!%or deadministraţie ale firmelor. Gn alt moment de referinţă 5n istoriafinanţelor moderne 5l constituie apariţia modelului ireleanţei structurii financiare a firmei2ela8orat de Franco ,odigliani i ,erton #. ,iller 5n 19".

!e de o parte2 capitalurile proprii prezintă aanta6ul siguranţei2 5ntrucât nu sunt practiceigi8ile2 dar suportă dezaanta6ul enorm al costurilor ridicate. Aceste costuri sunt date defaptul că2 5ntr0o economie cu funcţionare normală2 renta8ilitatea tre8uie să crească

proporţional cu riscurile suportate. 5n condiţiile 5n care firma intră 5n procedură de faliment2datoriile faţă de terţi sunt plătite cu prioritate2 acţionarii fiind ultimii care 8eneficiază desumele rezultate din licidarea firmei2 deci inestiţiile 5n acţiuni ;capitalurile proprii alefirmei< sunt cele mai riscante. !e de altă parte2 capitalurile 5mprumutate2 dei mai puţin

costisitoare2 tre8uie ram8ursate2 uneori prea rapid2 i ca atare nu generează aceeai siguranţă pentru inestitori. ei de multe ori pentru datoriile 8ancare firmele româneti sunt o8ligate

4

7/21/2019 softronic


să plătească un cost mult mai ridicat ;i mult mai puţin negocia8ilH< decât cel aferentcapitalurilor proprii procurate de la acţionari2 aceasta nu reprezintă deloc o situaţie normală.%ident2 riscul cel mai important este suportat de către acţionari. 5n aceste condiţii2 un nielde remunerare superior pentru creditori apare ca fiind numai un rezultat al unei poziţii deforţă date de o piaţă casimonoplistică a creditului2 pe care sistemul 8ancar =face legea>2 5n

detrimentul firmelor din sectorul real. +perăm că situaţia este proizorie2 i ca atare om trataca stare normală cazul prezent 5n economiile dezoltate2 i numai ca ecepţie cazul dineconomia românească2 5nsă om analiza i implicaţiile acestei stări de fapt asupra firmelor din ţara noastră.

,odelul ,odigliani0,iller afirmă că2 5n condiţiile unei economii fară fiscalitate2aloarea unei firme nu este influenţată de gradul său de 5ndatorare. %trem de contestat2modelul prezintă efecti o importanţă deose8ită pentru finanţele firmei2 măcar pentru motiulcă aproape nu eistă lucrare serioasă 5n domeniu care să nu facă referire la acesta2 5n primulrând pentru că modelul are o argumentare fundamentată2 5ntr0o manieră tiinţifică2 aafirmaţiei.

+tudiul celor doi este dezoltat de numeroi alţi teoreticieni2 care reuesc să relaeze o parte dintre ipotezele stricte ale modelului clasic. Cert este că2 cel puţin deocamdată2 nu s0areuit oferirea unui erdict cu priire la o structură financiară optimală2 5nsă măcar este pusă5n lumină importanţa acestei pro8leme.

4 E*a%)area act!*e%or f!nanc!are Gn alt domeniu faorizat de teoria financiară 5lconstituie identificarea unei alori 6uste asociate unui anumit titlu financiar ;alori mo8iliare<.!entru un manager financiar este a8solut necesar să cunoască dacă o anumită aloaremo8iliară2 fie aceasta acţiune2 o8ligaţiune sau opţiune2 pentru a nu da decât eemple=clasice>2 se tranzacţionează la un preţ ;curs< corect sau este su8Isupra0ealuată. 5n cazul 5ncare eistă un dezecili8ru 5ntre ceea ce ealuatorul consideră a fi aloarea =6ustă> i ceea ce

estimează piaţa ;materializarea acestei estimări fiind cursul 8ursier al actiului<2 cel dintâi aaea posi8ilitatea de a realiza un câtig. %ident2 5n acest contet2 ealuatorul nostruconsideră că =tie ce face>2respecti reprezintă practic un agent ;printre puţinii de acest fel2din punctul său de edere< raţional2 care a câtiga ;a profita<2 5n timp ce piaţa 5n ansam8lulei constituie un grup de =ictime>2 care or realiza pierderi2 5ntr0o piaţă 5n ecili8ru toateactiele financiare or fi corect ealuate i deci inestitorii nu or aea posi8ilitatea de aefectua operaţii de ar8itra6.

!ro8lema eidentă o constituie 5nsă găsirea modelului ideal de ealuare. *eoreticieniifinanţelor manageriale s0au 5ntrecut 5n găsirea unor legităţi care să acţioneze pe pieţelefinanciare i să asigure corecta ealuare a titlurilor.

4 P!a:a f!nanc!ar( ef!c!ent( ,area ma6oritate a modelelor care se utilizează 5n prezent 5n teoria i practica financiară au la 8ază ipoteza eistenţei unei pieţe financiareeficiente. 5n linii generale2 o piaţă financiară poate fi considerată eficientă 5n cazul 5n carecursul 8ursier reprezintă o reflectare a tuturor informaţiilor disponi8ile pe aceeai piaţă. Acestconcept a fost introdus de %ugene Fama2 care identifica trei forme de eistenţă a acesteia2 5nfuncţie de amploarea ce caracterizează ideea de informaţie disponi8ilă: forma sla8ă ;5n caresunt integrate 5n cursul 8ursier toate informaţiile din trecut cu implicaţii asupra acestuia<2 ceasemiforte ;caz 5n care cursul se a6ustează instantaneu o dată cu apariţia unei noi informaţiireleante< i cea forte ;caz 5n care cursul 5ncorporează toate informaţiile pu8lice2 dar i

priate2 respecti cele cunoscute numai de către persoanele din interiorul firmei<.

Ji 5n acest caz teoria financiară reprezintă deocamdată un teren al dez8aterilor cu priire la eistenţa sau ineistenţa pieţelor eficiente. )umeroase studii confirmă diferiteforme ale eficienţei2 5n timp ce altele2 la fel de numeroase2 infirmă eistenţa acesteia.

7/21/2019 softronic


4 Pro$%e3a a"en:!e! ;teor!a de a"ent< ,anagementul financiar a acceptat o lungă perioadă aioma conform căreia firma constituie o entitate preocupată de maimizarea aeriiacţionarilor. %istă numeroi factori care au concurat la 5ncetăţenirea acestei idei. !rintreacetia se numără ciar momentul apariţiei tiinţei managementului modern2 la finelesecolului al /l/0lea i 5nceputul secolului al //0lea. Acesta reprezintă un moment 5n care

managerul se identifica de cele mai multe ori cu proprietarul firmei2 salariaţii posedau o forţăsocială relati redusă2 sindicatele erau practic ineistente .a.m.d. 5n aceste condiţii2conflictele dintre agenţii care acţionau 5n legătură cu firma ;5n literatura economică despecialitate acetia sunt definiţi generic prin termenul de =staBeolderi>< erau practicineistente. Firma putea fi reprezentată aadar ca o =cutie neagră> ;=8lacB 8o>< aducătoarede câtiguri inestitorului. Gn alt factor 5l constituie poate starea de linite psiică pe care oinduce inestitorului aioma că este normal ca totul să funcţioneze armonios2 ca 5ntreagafirmă să acţioneze pentru maimizarea aerii acţionarilor.

*ristul adeăr este că realitatea este mult prea mult diferită de un model2 etrem desimplificator2 ce consideră firma a fi un 5ntreg omogen. Ji cu toate acestea teoreticieni i

practicieni de prestigiu2 pe 8aza datelor statistice2 demonstrează că firmele din economii cefuncţionează cu randamente ridicate2 precum cea a +.G.A.2 utilizează ca o8iecti de gestiune performantă maimizarea alorii firmei ;maimizarea aerii acţionarilor<2 5n timp ce aceleadin %uropa2 să zicem2 5n care forţa salariaţilor este mult mai mare i se 5ncearcă armonizareaintereselor inter0agenţi2 5nregistrează indicatori mai puţin impresionanţi 5n 8ine. &ămânetotui 5ntre8area: cum poţi coninge managerii sau salariaţii să muncească pentru 5m8ogăţireaacţionarilor 5n cazul 5n care ciilizaţia căreia 5i aparţin cu toţii nu consideră aceasta a fia8solut legitimK 5n plus2 o pro8lemă deloc negli6a8ilă o constituie modalitatea de măsurare a

performanţei.

4 Teor!a se3na%)%)! +ituaţiile financiare ale firmelor pot fi =5nfrumuseţate> astfel5ncât să prezinte lucrurile mult mai =5n roz> decât sunt 5n realitate. 5n plus2 declaraţiile

managerilor cu priire la perspectiele iitoare ale acestora sunt 5ncărcate de cele mai multeori de un pronunţat su8iectiism. 5n aceste condiţii este practic imposi8il să deose8eti firmele

performante de cele lipsite de perspectie2 pe piaţă manifestându0se o asimetrie de informaţii5ntre agenţii ce posedă anumite date certe cu priire la eoluţia iitoare a anumitor aria8ilefinanciare i cei lipsiţi de această a8ilitate. +pre eemplu2 managerul firmei tie mult mai 8inecare dintre proiectele de inestiţii pe care firma le poate adopta aduce 5ncasări maisu8stanţiale i cui ;respecti dacă acestea se or materializa 5n câtiguri mari pentru acţionarisu8 formă de diidende sau 5n plăţi mult eagerate 5n contul unui prieten 8un al managerului<.

( soluţie la această pro8lemă o poate oferi teoria semnalului. Aplicată iniţial 5n altedomenii economice2 teoria a părut etrem de atractiă i pentru domeniul financiar2 apărând

aplicaţii dierse2 printre care semnalizarea performanţelor firmei prin intermediul structuriifinanciare ;+tepen &oss2 1977< sau al diidendului ;+udipto Lattacarra2 1979< .a. Caidee de 8ază a acestei teorii se 5ncearcă o asigurare a transmiterii de informaţii corecte priind

performanţele reale ale firmei prin adoptarea unor decizii pe care firmele performante le potsusţine2 5n timp ce celelalte firme2 ciar dacă or 5ncerca să copieze comportamentul acestora2nu le or putea menţine pe termen lung ;de eemplu2 constituirea unei structuri financiare cuo 5ndatorare ecesiă sau o politică a diidendelor ridicate<.

7/21/2019 softronic


For3e%e de or"an!&are a%e f!r3e%or ro37ne t!ș

%conomia contemporană este caracterizată printr0un grad ridicat de diersitate afirmelor ce coeistă2 fiecare dintre acestea cu propriile aanta6e sau dezaanta6e. 5n ta8elul -.1este prezentată ponderea acestor tipuri de companii 5n industrie i comerţ la 31 decem8rie19992 5n &omânia.

I Soc!et(:!%e co3erc!a%e

Conform legislaţiei din &omânia2 societăţile comerciale pot fi organizate 5n cinci forme: 5nnume colecti2 5n comandită simplă2 pe acţiuni2 5n comandită pe acţiuni i cu răspunderelimitată.

4 Soc!etatea 8n n)3e co%ect!*

!entru acest tip de firmă2 =o8ligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i curăspunderea nelimitată i solidară a tuturor asociaţilor>. in punct de edere financiar2 această

preedere poate aea implicaţii dure pentru asociaţi 5n condiţiile 5n care actiitatea

necorespunzătoare a firmei i falimentul său pot duce la licidarea 5ntregului patrimoniu alacestora. Aanta6ele acestui tip de organizare sunt date de simplitatea procedurilor deconstituire a societăţii2 de dimensiunea mai redusă a capitalului iniţial inestit2 precum i de ooarecare siguranţă 5n ceea ce priete mo8ilitatea capitalului ;imo8ilitatea acestuia apare 5nacest contet ca fiind o calitate2 5ntrucât părţile sociale nu pot fi aciziţionate de concurenţi aifirmei<.

4 Soc!etatea 8n co3and!t( s!32%(

Gn tip asemănător de societate 5l constituie cea 5n comandită. Acest tip de organizare presupune eistenţa a două categorii de agenţi: asociaţi comanditaţi i comanditari.Comanditarii participă la formarea capitalului iniţial al firmei2 primind 5n scim8 părţi

sociale. (8ligaţiile sociale ale firmei sunt garantate cu patrimoniul social i cu răspundereanelimitată i solidară a celorlalţi asociaţi2 respecti a asociaţilor comanditaţi. ecicomanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor.

in punctul de edere al proprietarilor firmei2 asociaţii comanditari2 acest tip de organizarereprezintă un progres2 5ntrucât riscurile sunt limitate la nielul capitalului inestit. !e de altă

parte2 din punctul de edere al asociaţilor comanditaţi2 riscurile sunt foarte ridicate.

4 Soc!etatea 2e ac:!)n!

5n cazul societăţilor comerciale pe acţiuni2 proprietarii au numai o8ligaţia plăţiiacţiunilor lor. Acest tip de organizare este aanta6os pentru proprietari 5ntrucât acetia nu suntrăspunzători 5n faţa creditorilor 5n cazul unui faliment. 5n plus2 5n cazul 5n care se dorete

procurarea de capitaluri suplimentare2 se pot emite o8ligaţiuni. e asemenea2 firmeleorganizate 5n acest mod pot fi cotate la 8ursa de alori2 ceea ce poate asigura atât o mo8ilitate

7

7/21/2019 softronic


sporită a capitalurilor prin liciditatea intrinsecă a titlurilor cotate2 cât i o posi8ilitate facilăde procurare a unor capitaluri suplimentare2 printr0o emisiune de noi acţiuni.

Aanta6ul se poate transforma 5ntr0un dezaanta6 5n situaţia 5n care firma face o8iectulunor tranzacţii speculatie la 8ursă2 ce pot modifica raportul de forţe la nielul conduceriiacesteia.

4 Soc!etatea 8n co3and!t( 2e ac:!)n!

Acest tip de organizare 5m8ină trăsăturile societăţii 5n comandită simplă cu cele alesocietăţii pe acţiuni. Capitalul social este 5mpărţit 5n acţiuni2 iar o8ligaţiile sociale suntgarantate cu patrimoniul social i cu răspunderea nelimitată i solidară a asociaţilor comanditaţi. in acest punct de edere2 societatea pare cea mai sigură pentru creditorii săi.

4 Soc!etatea c) r(s2)ndere %!3!tat(

!entru acest tip de societate2 nielul riscului asumat de către proprietari este redus lanielul plăţii părţilor sociale2 fiind foarte aanta6os pentru firmele ce doresc crearea uneifirme0fiice ;filiale< ce nu 5i propune apelul la surse eterne de capital. Gn astfel de eemplu5l constituie 5n &omânia firma Coca0Cola +&M Lucureti2 creată ca o filială a firmei Coca0Cola Compan. acă firma0mamă este cotată pe piaţa 8ursieră americană2 prin modul săuspecific de organizare2 cea românească nu a putea niciodată ;5n acest sistem de organizare<să0i urmeze eemplul.

II Re"!!%e a)tono3e

Contestate de economiti de prestigiu2 firmele cu capital integral de stat constituie o prezenţă a zilelor noastre2 5n &omânia2 firmele cu capital de stat2 acţionând teoretic 5nsectoare strategice2 se numesc regii autonome.

,otiul inocat de susţinătorii eistenţei acestora 5l constituie protecţia populaţiei2

care apare ca o potenţială ictimă a =capitalitilor eroi>2 ce doresc să profite de forţa lor economică de monopol i să impună preţuri eagerate. +tatul 0 =caaler al8> 0 apare astfel pescenă i salează populaţia prin intermediul societăţilor de stat2 ce deţin 5n continuaremonopolul2 dar care au o politică de preţuri =ecili8rată>. &ealitatea poate fi cu totul alta.

!rintre efectele pe care le generează prezenţa 5n economie a acestor firme se potaminti:

E concurarea agenţilor economici mai mici2 cum sunt cele mai multe dintre societăţilecu capital priat2 de către o firmă gigantică2 care are 5n plus i atuul unei influenţe

protectoare ridicate a statului

protecţia asigurată acestor firme de către stat ;practic ele nu pot intra 5ntr0o autentică procedură de faliment<2 ceea ce le dictează un comportament economic azardat ;ezi 5n&omânia cazul LA)C(&%/< sau lipsit de responsa8ilitate 5n relaţiile cu partenerii de afaceri;ezi cazul C.%.C. 5n relaţia cu F.).'.<.

#enr ,intz8erg identifica apte structuri fundamentale organizaţionale ale firmei2care se pot 5ntrepătrunde la nielul unei societăţi comerciale: antreprenorială2 mecanicistă2diizionarizată2 profesională2 inoaţională2 misionară i politică.

■ Organizaţia antreprenorială constituie, într-o definiţie simplă, organizaţia constituită în

jurul unui întreprinzător, toate activităţile fiind realizate pe baza deciziilor acestuia.

■ Organizaţia mecanicistă constituie acel tip de organizaţie caracterizată printr-o

birocraţie centralizată: procedurile sunt formalizate, munca este specializată, diviziuneamuncii este dusă la extrem, ierariile sunt extrem de importante. !onducerea este

"

7/21/2019 softronic


asigurată prin mijloace de standardizare a muncii. "e obicei aceste organizaţii sunt de

mari dimensiuni #i destul de veci faţă de momentul creaţiei lor. !ontrolul este dus la

extrem în aceste organizaţii, dar de cele mai multe ori într-o manieră nediferenţiată.

E Gn eemplu de organizaţie divizionarizată 5l constituie firmele0conglomeratemultinaţionale. Firma de acest tip este condusă ca un portofoliu de inestiţii 5n alorimo8iliare. iiziunile ;filialele< acţionează de cele mai multe ori ca organizaţiile de tipmecanicist.

■ Organizaţia profesională constituie acel tip de organizaţie care cuprinde numero#i

profesioni#ti ce acţionează în mod independent, dar în conformitate cu un sistem de

norme general valabile, respectate de toţi membrii. !eea ce îi leagă pe ace#ti

profesioni#ti este

respectarea unui set de alori comune2 ce dein2 o dată cu trecerea timpului2 standarde.

■ Organizaţia inovaţională constituie un tip de organizaţie caracteristic sectoarelor tinere,

în expansiune. $cestea se constituie ca %adocraţii&, combin'nd un mare grad de

democraţie, cu un mic grad de birocraţie, pentru a oferi permanent soluţii la mediul actual, în permanentă scimbare.

■ Organizaţia de tip misionar tipică o constituie (iserica de tip cre#tin, iudaic sau islamic.

)lemente ale acesteia se înt'lnesc însă în orice organizaţie.

■ Organizaţia politică, cu toate elementele sale caracteristice, se înt'lne#te în orice tip de

organizaţie.

C)%t)ra or"an!&a:!ona%( a f!r3e!Nn această perioadă alorile generale ale firmei rămân de actualitate2 dar ţinând cont

de noile realităţi din economie i societate. %lementele caracteristice ale acestei lumi pot fi

enumerate succint ca fiind:E sentimentul general al ulnera8ilităţii eistenţei proprii a mem8rilor organizaţiei

5n a8senţa firmei

E mo8ilitatea redusă a personalului firmei

E anga6amentul raţional al 5ntregului personal pentru succesul firmei ;i deci2implicit2 pentru maimizarea aerii acţionarilor<

E efortul contient al firmei pentru formarea i dezoltarea profesională a personalului

E piaţa i clientul dein alori dominante pentru 5ntreaga firmă

E persoanele de pe poziţii egale controlează comportamentele oportuniste iIsaucontrare interesului general

E cunotinţele tacite2 a8ilităţile i tenologiile 5năţate i dezoltate 5n firmă rămân proprietatea eclusiă a acesteia

E managementul i sindicatele cooperează2 aând ţeluri comune.

Firmelor americane confruntate cu aceleai pro8leme2 i firmele din &omânia auansa redresării2 o dată cu eoluţia 5n cadranul 3. +tarea caracterizată prin puternicamo8ilitate a salariaţilor2 concomitent cu puternicul sentiment de ulnera8ilitate a organizaţieiresimţit de mem8rii acesteia2 este caracteristică economiilor din statele dezoltate2 fiind

prezentă de6a nu numai 5n +tatele Gnite ale Americii2 dar i 5n %uropa (ccidentală i ciar 5nOaponia. %lementele de 8ază ale acesteia sunt următoarele:

9

7/21/2019 softronic


E contractul economic i alorile fundamentale structurează relaţia dintre indiid iorganizaţie

E cunotinţele se do8ândesc preponderent prin aciziţionare realizată 5n modindiidual ;meseria =se fură> de la eperţi<2 i mai puţin prin dezoltare pe 8azaunui program organizat de către firmă

E raportul mai ridicat dintre risc i renta8ilitate se traduce prin recompensefinanciare foarte ridicate pentru performanţe 5nalte

E fară a6utorul statului2 practic2 preocuparea pentru formarea personalului esteetrem de redusă

E firmele sunt incitate să ela8oreze i să dezolte competenţe organizaţionaleetrem de dificil de imitatelaţia dintre management i sindicate este de rialitate

E flei8ilitatea este o cerinţă o8ligatorie pentru asigurarea adaptării rapide lacondiţiile noi din economie i societate

E firmele caută să ela8oreze contracte de management care să incite personalulstrategic la performanţe 5nalte i la o durată de anga6are dorită de firmă2 datoritămarii mo8ilităţi eistente pe piaţa forţei de muncă

E apare etrem de pregnant riscul de conducere prin cifre i pe termen scurt.

5ntr0o lume caracterizată prin elementele de mai sus2 conflictele dintre staBeolderitre8uie armonizate2 pentru ca firma să0i poată asigura supraieţuirea i dezoltarea.

%lementele definitorii ale stării tranzitorii fară 5ndoială2 sunt:

E calculul raportului costI8eneficii de către personal2 care ia deciziile 5n consecinţă

E remuneraţie generoasă i etragere a plusalorii economice de către personal

E asimetrie informaţională faora8ilă personalului2 managerilor sau proprietarilor2 după caz.

(8iectiele firmei sunt fiate 5n ultimă instanţă de managementul general al acesteia.*eoriile comportamentale consideră că eistă cinci scopuri fundamentale ale firmei2 legate de:

producţie2 stocuri2 ânzări2 cotă de piaţă i profit.

+pre deose8ire de teoriile clasice2 teoriile comportamentale pun preponderent accentul pe ideea de a satisface2 i nu pe aceea de a maximiza. Cu alte cuinte2 se 5ncearcă2 spreeemplu2 o8ţinerea unui niel al profitului satisfăcător pentru acţionari2 i nu a unui nielmaim al profitului. Această modalitate de a pune pro8lema este etrem de utilă pentru

procesul de modelare a armonizării conflictelor dintre staBeolderi2 5ntrucât 5n cazul 5n care

se mizează pe ideea de maimizare a funcţiilor o8iecti nu se pot oferi soluţii accepta8ile pentru toate grupurile de interese2 5n aceste condiţii managementul general al firmei caută săo8ţină nieluri satisfăcătoare ale producţiei2 ale cotei de piaţă2 ale profitului2 să alocedepartamentelor implicate 5n cercetare un niel satisfăcător de resurse financiare etc. (

pro8lemă nerezolată de teoriile comportamentale este identificarea acelui niel satisfăcător al indicatorilor2 respecti a acelui niel ce trece de stadiul de nesatisfacător.

( altă categorie de pro8leme induse de teoriile comportamentale este dată de luarea 5nconsiderare a anumitor o8iectie etrem de dificil2 dacă nu imposi8il2 de cuantificat. Astfel deo8iectie sunt: =sericii ireproa8ile pentru clienţii notri>2 =păstrarea unei imagini pu8liceecelente> etc. ei ele nu implică 5n mod o8ligatoriu nici o decizie din parteamanagementului2 acestea pot fi uneori utilizate drept argumente pentru adoptarea anumitor

proiecte generatoare de ieiri de fluuri financiare.

1

7/21/2019 softronic


5n iziunea lui Cert i ,arc2 nielurile satisfăcătoare ale indicatorilor sunt date delimitările internei eterne la care este supusă firma. 5n teoriile clasice2 firma este definită caraţională dacă maimizează profitul ;sau cas flo0ul< pe termen lung sau pe termen scurt.Jcoala comportamentală reprezintă singura teorie care postulează comportamentulfundamentat pe ideea de satisfacere2 care este dată raţional de informaţia limitată i de

limitele 5n a8ilităţile de prelucrare a acestor informaţii pe care le posedă managerii ;engl.2 „bounded rationality").

!rocesul permanent de negociere datorat conflictelor de interese pentru satisfacereao8iectielor staBeolderilor nu determină o8ligatoriu o stare generală de nonperformanţă lanielul firmei deoarece2 dei acţionează 5n dinamică2 atât o8iectiele2 cât i funcţionareafirmei se demonstrează 5n fapt a fi foarte sta8ile. Astfel diferitele grupuri de interese nu au ladispoziţie un timp nelimitat pentru a analiza toate implicaţiile procesului de negociere i nici

pentru a se informa perfect2 după cum nu au un timp nelimitat nici pentru procesul denegociere. 5n plus2 diferitele grupuri tre8uie să acţioneze 5n concordanţă cu anumite scopurigenerale2 acceptate iniţial. ( altă limitare este dată de restricţiile 8ugetare ce acţionează la

nielul firmei sau al diferitelor compartimente.!entru a putea conduce 5n 8une condiţii2 managerul are drept posi8ile pârgii mai

multe mi6loace de soluţionare a conflictelor:

4 2%(:!%e d!recte Conform teoriilor economice clasice2 acestea reprezintă singuramodalitate de atingere a o8iectielor generale ale firmei: 5ntreprinzătorul2 considerat sinonimcu firma2 soluţionează toate cererile prin intermediul plăţilor2 respecti plătind factorilor de

producţie preţurile lor de piaţă. &eamintim că 5n teoriile clasice nu poate eista nici unconflict 5ntre manager i acţionari. Conform teoriilor comportamentale2 plăţile

directe nu pot rezola toate conflictele dintre grupuri2 dei o 8ună parte a acestora suntrezolate prin plata unor 8ani ;anga6aţii primesc salarii2 acţionarii 0 diidende etc.<2 fiind

necesare i alte mi6loace2 prezentate 5n continuare4 an"a=a3ente%e f!nanc!are 2entr) rea%!&area an)3!tor 2o%!t!c! Acestea, a$sor$!nd

o 2arte d!ntre res)rse%e f!nanc!are a%e )ne! f!r3e, re2re&!nt( 2%(:! or!entate s2rean)3!:! factor! de 2rod)c:!e, c) toate c( n) se 8ncadrea&( 8n cate"or!a 2%(:!%ord!recte S2re e9e32%), 2entr) a se 2(stra )n cercet(tor de *a%oare 8ntr1o f!r3(, 8nafar( de a1! 2%(t! )n sa%ar!) decent, concordant c) *a%oarea acest)!a,3ana"e3ent)% *a a%oca de2arta3ent)%)! d!n care acesta face 2arte res)rse%enecesare 2entr) de&*o%tarea 2ro!ecte%or de cercetare d!n 2%an)% !nd!*!d)a% a%acest)!a>

4 2%(:!%e ?re%a9ate@ D)2( Cert 5! Marc, 2%(:!%e ?re%a9ate@ const!t)!e transfer)r!

$(ne5t! efect)ate c(tre d!fer!:! 3e3$r! a! or"an!&a:!e!, s)2er!oare ce%or necesare2entr) f)nc:!onarea 8n cond!:!! nor3a%e a aceste!a E%e 2ot f! c75t!"ate de or!ce3e3$r) a% or"an!&a:!e! an"a=a:!! 2ot f! re3)nera:! 2este sa%ar!)% o$!5n)!t 2entr)a n) 2(r(s! f!r3a sa) 2entr) a n) !ntra 8n "re*(> 3ana"er!! 2ot $enef!c!a ded!fer!te fa*or)r! s)2%!3entare, 2rec)3 )n $!ro) sa) o 3a5!n( %)9oas(, sa) 2ota*ea acces %a )n cont de ce%t)!e%! de 2rotoco% d!scre:!onar> c%!en:!! 2ot $enef!c!ade d!sco)nt1)r! 3a! 3ar! dec7t ar f! necesar 2entr) a r(37ne f!de%! f!r3e! De5!acestea 2ot f! o$:!n)te de c(tre or!ce 3e3$r) a% or"an!&a:!e!, 8n "enera% se facerefer!re %a 2%(:!%e re%a9ate c(tre 3ana"er! ;?3ana"er!a% s%ac@< Aceste 2%(:!re%a9ate a) )n efect $enef!c as)2ra sta$!%!t(:!! "enera%e a f!r3e!, 2er3!:7nd)1! s(se ada2te&e %a 3od!f!c(r!%e 8n cond!:!!%e de 3ed!) econo3!c Astfe%, 8n 2er!oade%ede reces!)ne, f!r3e%e 2ot red)ce aceste 2%(:!

11

7/21/2019 softronic


=relaate>2 fară a fi afectate celtuielile de 8ază2 precum salariile. 5n sens iners2 5n perioadele de =8oom> economic2 creterea acestor celtuieli diminuează profiturile i reducedin optimismul ecesi al celor care ar identifica drept perpetuă această cretere2 deseoridatorată unor condiţii con6uncturale

4 e5a%onarea 8n t!32 a cerer!%or Un)% d!ntre ce%e 3a! !32ortante 3!=%oace )t!%!&atede 3ana"e3ent 2entr) so%):!onarea conf%!cte%or d!ntre staeo%der! o re2re&!nt(re&o%*area sec*en:!a%( a cerer!%or acestora 8n f)nc:!e de "rad)% de !32ortan:( aacestora S2re e9e32%), de5! a3$e%e s)nt e9tre3 de !32ortante, dec!&!!%e 2r!*!nd!ntrod)cerea )n)! no) 2roces de fa$r!ca:!e ;cer)t de d!rector)% de 2rod)c:!e< 5! oa"res!*( ca32an!e 2)$%!c!tar( ;cer)t( de d!rector)% co32art!3ent)%)! de3aret!n"< *or f! e5a%onate 8n t!32 Dac( 2rod)se%e f!r3e! a) de*en!tneco32et!t!*e, se *a ado2ta 2entr) 8nce2)t 2r!3a dec!&!e, 8n ca&)% 8n care2r!nc!2a%)% conc)rent s1a %ansat de=a 8ntr1o ca32an!e 2)$%!c!tar(, *or f! a%ocate3a! 3)%te fond)r! c(tre co32art!3ent)% de 3aret!n" ;dec! a do)a dec!&!e<>

4 descentra%!&area 2roces)%)! de %)are a dec!&!!%or

Cert 5! Marc d!st!n" do)( t!2)r! de !ncert!t)d!ne !ncert!t)d!nea dat( de 2!a:(5! !ncert!t)d!nea dat( de reac:!!%e conc)ren:!%or Incert!t)d!nea dată de piaţă se referă la

posi8ilele scim8ări 5n preferinţele consumatorilor sau 5n tenicile de producţie. Aceastăformă de incertitudine a putea fi redusă prin actiităţi de cercetare2 dar nu a putea finiciodată eliminată complet. 5n iziunea teoriilor comportamentale2 5n luarea deciziilor legate de acest aspect2 firmele consideră numai orizonturile pe termen scurt2 nu i impactulacestora asupra orizonturilor lungi de timp. 'ncertitudinea indusă de acţiunea concurenţilor este 5ndepărtată 5n iziunea acestor teorii prin postularea unei lumi 5n care concurenţii 5i5mpărtăesc eperienţele prin dierse 8uletine informatie2 asociaţii profesionale etc.

5n aceste condiţii2 mediul economic nu prezintă o importanţă deose8ită 5n cadrul

teoriilor comportamentale2 fiind considerat ca fiind dat i practic ignorat 5n analize. )u se iade eemplu 5n calcul posi8ilitatea intrării pe piaţă a unui nou competitor.

*eoria comportamentală diferă 5n ma6oritatea aspectelor sale fundamentale deteoriile tradiţionale cu priire la firmă. !rincipalele diferenţe sunt redate mai 6os:

( scurtă comparaţie 5ntre teoriile clasice cu priire la firmă i teoriilecomportamentale

*eoria clasică *eoria comportamentală

Firma 0 sinonim cu5ntreprinzătorul. !roprietarul

coincide cu managerul.

Firma 0 coaliţie 5ntre grupuri cudiferite conflicte de interese

Gnicul o8iecti:maimizarea profitului

Firma prezintă o mulţime deo8iectie.

Firma 5ncearcămaimizarea. &aţional Pmaimizant al funcţiei de utilitate

(8iectiele tre8uie satisfăcute2 numaimizate.

'n luarea deciziilor se iau 5nconsiderare toate ariantele

posi8ile.

'n luarea deciziilor se iau 5nconsiderare ariante numai până laatingerea unui niel satisfăcător alo8iectiului propus.

1-

7/21/2019 softronic


F)nc:!a de )t!%!tate a 3ana"er)%)! 2oate !nc%)de, c) d!fer!:! coef!c!en:! de!32ortan:(, *ar!a$!%e 2rec)3 sa%ar!)%, 2)terea, stat)t)% soc!a%, 2rest!"!)%, rec)noa5tereaca2ac!t(:!%or 2rofes!ona%e de c(tre 2ersoane%e ca2a$!%e D!ntre aceste *ar!a$!%e, n)3a!2r!3a ;sa%ar!)%< 2oate f! c)ant!f!cat( 8n ter3en! 3onetar!

+tatutul i puterea managerilor sunt asociate cu gradul de autoritate de care dispunacetia 5n efectuarea celtuielilor de inestiţii suplimentare celor cerute de o funcţionarenormală a firmei. 5n iziunea lui Dilliamson2 ele cresc funcţia de utilitate a managerilor 5ntrucât le permit materializarea proiectelor faorite din punct de edere personal. Acesteinestiţii reprezintă deci o măsură a 5mplinirii personale a managerilor.

Ce%t)!e%!%e rea%!&ate de f!r3( 2entr) re3)nerarea cond)cer!! aceste!a, ce%e3ater!a%!&ate 8n a*anta=e 2ersona%e de t!2)% ce%or 2re&entate 3a! s)s, 2rec)3 5!ce%t)!e%!%e de !n*est!:!! d!scre:!onare s)nt 3(s)ra$!%e 8n ter3en! 3onetar! 5! 2ot f!3ode%ate 8ntr1o f)nc:!e de )t!%!tate a 3ana"er!%or

( cretere a nielului producţiei a putea permite o scădere a preţurilor practicate. 5nacelai timp2 creterea celtuielilor cu conducerea firmei a determina o cretere a costurilor totale ale firmei2 deci i a preţului pe care firma a fi tentată să 5l practice.

Pers2ect!*( as)2ra 3ed!)%)! econo3!c

Fenomenul asimetriei de informaţii se manifestă de multe ori i la nielul firmei2 i lanielul inestitorilor ce tre8uie să opteze 5ntre diferitele modalităţi de inestire a propriilor resurse financiare disponi8ile. 5n cazul 5n care un inestitor posedă o informaţie priilegiată2de eemplu aceea că firma a aciziţionat o licenţă2 care să0i permită creterea su8stanţială acifrei de afaceri i a profiturilor nete2 el a fi interesat să cumpere acţiuni la preţul ;cursul<

8ursier actual2 care nu reflectă această informaţie. Ciar dacă inestitorul analizat nu ia 5n

considerare decât o inestiţie pe termen scurt2 este posi8il să 5nregistreze un câtig2 speculând5n mod aanta6os diferenţa dintre nielul cursului ;pro8a8il mai mare< după anunţarea pu8licăa informaţiei respectie i cel anterior acestui anunţ. Condiţia o8ligatorie este aceea ca piaţafinanciară să =5nţeleagă> 5ntr0o manieră corectă informaţiile de pe piaţă: dacă2 de eemplu2apariţia pu8lică a unei informaţii de tipul celei descrise mai sus nu a fi recepţionată 5n modcorect2 este posi8il ca nielul cursului 8ursier să nu se modifice.

,omentul creaţiei unei firme este de cele mai multe ori legat de intuiţia unui5ntreprinzător2 care posedă a8ilitatea de a identifica acele sectoare de piaţă ce 5i potoferiposi8ilitatea de a0i afirma propriul aanta6 comparati 5n competiţia cu concurenţiidirecţi sau indirecţi. ei acest moment este etrem de important2 el nu poate genera practic

nici un rezultat fără apelul la capitaluri eterne2 prin intermediul cărora să se implementezeaceastă idee. !entru a atrage inestitori2 5ntreprinzătorul tre8uie să identifice mi6loacele princare 5i poate coninge să0i pună la dispoziţie propriile resurse financiare. 5n cele ce urmeazănu om insista asupra acelor aspecte legate de arta comunicării sau de marBeting2 considerândcă eistă suficiente lucrări reduta8ile 5n domeniu2 limitându0ne la alte mi6loace ;5n primulrând oferite de finanţe<2 ce pot fi utilizate drept instrumente de semnalizare a performanţelor iitoare ale firmei.

*otodată2 lumea reală ne confirmă permanent că eistă o stare de asimetrie deinformaţii: o parte dintre agenţii ce acţionează pe piaţă sunt mai informaţi decât ceilalţi. 5naceste condiţii studiul nielului de informare a agenţilor i al mecanismelor prin care aceastase poate realiza cât mai complet i cât mai corect deine etrem de util.

13

7/21/2019 softronic


%oluţia teoriei financiare a fost marcată o lungă perioadă de teoria pieţelor eficiente2care afirmă că pe piaţă toţi inestitorii sunt raţionali i 8ine informaţi. &ealitatea economică ao8ligat teoria financiară să accepte ideea asimetriei de informaţii2 una dintre aplicaţiile salecele mai importante fiind teoria semnalului 2 ce 5ncearcă să coningă de faptul că2 pentruinformarea inestitorilor2 este necesară transmiterea de =semnale informaţionale>2 care să0i

a6ute 5n luarea unor decizii corecte.

Sotronic Craiova

'nfiintata 5n fe8ruarie 19992 5n urma restructurarii actiitatii de cercetare din&omania si din necesitatea satisfacerii 5n conditii de calitate a neoilor transportatorilor

feroiari2 SOFTRONIC s0a impus pe piata furnizorilor feroiari prin produse si sericii de 8una calitate si prin mo8ilitate deose8ita. Fondatorii societatii au o 8ogata actiitate indomeniul incercarii ecipamentelor pentru eicule de tractiune feroiara si au desfasuratanterior si actiitate de cercetare in domeniul tractiunii feroiare.

!ionieri pe piata romaneasca de material rulant al ecipamentelor electronicecomandate cu microprocesoare2 specialistii societatii au proiectat si fa8ricat ecipamente demodernizare 5ncepand de la siguranta circulatiei2 masura2 control si diagnoza2 pana laconertizoare statice de tractiune.

Autorizata ca furnizor feroiar si cu sistemul calitatii certificat '+( 910-"2+(F*&()'C si0a marit actiitatea de la an la an a6ungand ca dupa opt ani de producKie deecipamente electronice pentru modernizarea materialului rulant sa fa8rice o locomotia

electrica noua.+ocietatea a reusit sa eporte in aceasta perioada ecipamente de modernizare si

locomotie noi sau reparate si modernizate in tari ale Gniunii %uropene ;Qermania2 Gngaria2Lulgaria< si alte tari ;'ran2 +er8ia si ,untenegru2 Canada<.Mocomotiele electrice fa8ricatesau modernizate de +(F*&()'C sunt autorizate sa circule in &omania si tarile ecine;Lulgaria2 Gngaria2 +er8ia<.

+trategia de dezoltare ela8orata de Consiliul de Administratie este transpusa deConsiliul irector catre departamentele si compartimentele societatii.

SOFTRONIC Mecan!ca are in componenta doua ale2 una pentru confectiimetalice si sudura si alta pentru prelucrari mecanice prin asciere.

otata cu instalatii moderne de taiat2 sudat2 centre de prelucrare cu comandanumerica2 sa8lare si opsire in camp electrostatic2 produce toate gamele de repere mecaniceincepand cu carcasele pentru ecipamentele electrotenice si electronice pana la 8ogiuri sicutii de locomotie electrice.

ispune de o grupa de proiectare dotata cu programe de proiectare 3.

SOFTRONIC Ec!2a3ente dispune de o ala de monta6 de 3 m- si produceecipamente pentru materialul runalt incepand cu instalatii de masura si control ;itezometre2contoare de energie sau com8usti8il< si terminand cu conertizoare statice pentru sericiiauiliare si conertizoare statice de forta pentru tractiune.

Are in dotare o instalatie de lipire +,0uri pentru ca8la6e electronice de comanda2control si forta.

14

7/21/2019 softronic


SOFTRONIC Loco3ot!*e dispune de o ala de 4 m- pentru monta6 general delocomotie electrice ;cutie si 8ogiuri< si de doua ale anee pentru spalare2 sa8lare si opsirelocomotie.

%ecuta lucrari de monta6 mecanic2 electric si pneumatic2 aand o cadenta de o

locomotia electrica pe luna.e asemenea eecuta pentru locomotie electrice lucrari de reparatii de toatetipurile ;reparatii cu ridicare2 reparatii generale2 reparatii capitale<.

'ntegreaza furnituri de modernizare pentru sericii auiliare sau tractiune in cadrulreparatiilor.

SOFTRONIC Ser*!ce asigura depanarea in timp scurt pe tot teritoriul &omaniei aecipamentelor sau locomotielor reparate sau fa8ricate de societate.

,ai asigura si logistica de comunicare Q+, cu toate locomotiele fa8ricate saumodernizate care circula in &omania prin care diagnosticeaza deficientele funtionale in timpreal.

'n perioada de 1 ani +(F*&()'C a reusit sa a6unga de la fa8ricarea itezografelorcu memorie neolatila la fa8ricarea locomotielor electrice Co 0 Co. Aceste realizari au fost

posi8ile datorita unei 8une organizari a actiitatii si garantiei unor lucrari de reparatii simodernizare a materialului rulant motor de foarte 8una calitate2 la standarde si cerinteeuropene.

%olutia cifrei de afaceri si a profitului reflecta aceste realizari ale societatii.

1

7/21/2019 softronic


Str)ct)ra or"an!&ator!ca a co32an!e!

Ad3!n!strarea co32an!e!

!re edintele consiliului administratiș

irector generalirector tenicirector de marBetingirector economic.

Qrupul SOFTRONIC este format din două companii:

• Softron!c 0 producător de rame i locomotie electrice.ș

• Softrans 0 transportator feroiar de marfă i de pasageri precum i un lider pe pia aș ș ț

5ncirierilor de locomotie.

1

7/21/2019 softronic


Nn -13 +oftronic a finalizat cel mai nou proiect al său2 rama electrică cu podea 6oasă2 8i0sistem2 capa8ilă să opereze atât la - BR AC #z cât i la 3 BR C. (8iectiul nostru esteș

să oferim o arietate largă de sericii precum: transfer de tenologie oriunde 5n lume i deș

asemenea dezoltarea unei alte fa8rici ce poate aea la 8ază un parteneriat strategic. +oftronicrecunoa te importan a anga6a ilor săi 2 a6untându0i să dezolte mai departe2 sus inând alăturiș ț ț ț

de ei o permanentă cre tere. Cu un management de top2 opera iuni interna ionale suntș ț ț

dezoltate pentru o re ea interna ională.ț ț

+oftrans a fost 5nfiin ată 5n -- cu scopul ini ial de a testa solu iile tenice dezoltate deț ț ț

+oftronic. upă un an2 primele locomotie au 5nceput actiitatea de transport2 oferindsericiile sale unui număr din ce 5n ce mai mare de clien i. Astăzi reprezentăm unul dintreț

principalii transportatori de marfă i de pasageri2 cu succes economic2 oferind siguran ă celor ș ț

care călătoresc i cu o gri6ă sporită pentru mediul 5ncon6urător.ș

+oftrans este autorizat să 5ncirieze locomotie electrice2 o afacere de succes ce are 5n portofoliu companii atât din &omânia cât i din Gngaria. ăm formă iitorului prinș

permanentă dezoltare i eicule feroiare sigure2 fia8ile i profita8ile pentru clien i iș ș ț ș

5ndeplinind cerin ele specifica iilor tenice de interopera8ilitate pentru a circula li8er pe căileț ț

ferate din %uropa.

Po%!t!ca de 3ed!)

+untem constienti ca procesele2 produsele si sericiile acizitionate2 realizate2 sau

furnizate de catre +C +oftronic +&M pot genera aspecte de mediu2 ca generarea deseurilor2 sauemisia de zgomot2 aând ca impacturi potentiale poularea solului si poluarea fonica.,anagementul de la cel mai 5nalt niel se anga6eaza pentru:

0Conformarea cu cerintele legale si alte cerinte aplica8ile

0Nm8unatatirea continua si preenirea poluarii

0Nn scopul implementarii politicii si a respectarii anga6amentelor 5n domeniul mediului2managementul de la cel mai 5nalt niel sta8ileste urmatoarele o8iectie si tinte de mediu:

0&educerea cantitatii de deseuri

0Nntretinerea si eploatarea instalatiilor tenologice de productie2 astfel 5ncât acestea safunctioneze la parametrii proiectati

0Nntretinerea si eploatarea instalatiilor de protectie a calitatii factorilor de mediu 5nconformitate cu documentatiile tenice de eecutie si regulamentele de 5ntretinere sieploatare

17

7/21/2019 softronic


0'zolarea fonica a surselor generatoare de zgomot si i8ratii.

0!reenirea poluarii accidentale prin 5ntarirea controlului operational

0&educerea consumului de resurse

0,entinerea autorizatiei de mediu cu respectarea cerintelor legale

0'nstruirea si constientizarea personalului priind preenirea poluarii si asigurareacapacitatii de raspuns 5n situatii de urgenta sau de risc

0%aluarea si selectarea furnizorilor2 luând 5n considerare aspectele de mediu generate2 sau potential a fi generate de produsele si sericiile lirate.

Prod)se+oftronic produce locomotie si trenuri electrice noi2 si realizeaza reparatii tip &&2 &Q2

&S pentru locomotie electrice eci si ofera solutii si ecipamente pentru modernizareaacestora. Cel mai nou produs este rama electrica #perion ce indeplineste toate normele%uropene de siguranta si confort.

HPERION

Cel mai nou produs al firmei +oftronic2 H2er!on2 este un tren electric 8i0sistem capa8ilsă opereze atât la - BR AC cât i la 3 BR C. #perion este prima ramă electrică cu podea

6oasă fa8ricată reodată n &omânia2 cu scopul de a reduce costurile i de a spori eficien a. ȋ ț

1"

7/21/2019 softronic


*renul este construit utilizând tenologiile de ultimă oră după un proiect din -1-. Nnacela i timp este 8azat pe eperien a noastră anterioară 5n fa8ricarea de eicule pentru caleaș ț

ferată i ecipat cu cele mai 8une ecipamente electrice2 electronice precum i componentemecanice. Confortul i siguran a pasagerilor sunt aspectele ceie ale ramei noastre2 oferindț

compartimente open0space2 acces gratuit internet2 sisteme de iluminare difuză2 scauneconforta8ile etc. *oate acestea fac din călătoriile lungi i scurte o eperienţă plăcută iș ș

recrea ională. &ama electrică are certificat de punere 5n func iune eli8erat de A+F& ț ț

;Autoritatea de +iguranţă Feroiară<2 acesta fiind primul certificat din +ud0%stul %uropei5nregistrat la %&A ;%uropean &aila Agenc<.

*renul format din patru agoane a fost conceput pentru a atinge un niel 5nalt de fia8ilitatei flei8ilitate 5n sericiu2 fiind un punct de referin ă al sistemelor moderne de transportș ț

feroiar.

Compozi ia trenuluiț

T 4 agoane:

0 - agoane motoare de capăt

0 - agoane intermediare

Logiuri

T - 8ogiuri motoare

T 3 8ogiuri Oaco8s purtătoare

Mungime totală a trenului 9 93 mm

Mă imea trenuluiț

T - 93 mm

T 5năl imea podelei la u ile de acces: mmț ș

Mungime agon motor - 37. mm

Mungime agon intermediar 14 mm

G i de acces pe laterale 4 ;pe fiecare parte<ș

Mă imea u ilor de acces 1 3 mmț ș

,asa totală ;5ncărcare ecep ională< 17 tț

*ensiuni de alimentare 3 BR C I - BR 0 #z AC ;sisteme de alimentare sisteme 8istandard<

!antografe i transformatoare - pantografe i - transformatoareș ș

19

7/21/2019 softronic


!utere 17- BD 0 câte două motoare electrice asincrone de trac iune cu puterea nominalăț

de 43 BD pe cele - 8ogiuri motoare ;putere maim dezoltată: 4 "P-34 BD<

Riteza maimă 1 BmI

TRANSMONTANA

Trans3ontana este prima locomotiă electrică construită 5n &omânia cu motoare detrac iune asincrone. Această nouă locomotiă com8ină eperien a firmei +oftronic 5nț ț

modernizarea i fa8ricarea de locomotie cu inoa ii orientate 5n mod sistematic cătreș ț

8eneficiul clien ilor precum i eficien a costurilor 5n eploatare.ț ș ț

Mocomotia2 aând aran6amentul ro ilor Co0Co ; osii<2 ecipată cu un sistem aansat deț

putere capa8il să opereze atât la - BR #z ;Gngaria2 &omânia2 +loacia etc.< cât i la 1ș

BR 1U #z ;Austria2 +uedia etc<2 este propulsată de ase motoare asincrone dezoltând oș

putere uniorară de BD capa8ilă să asigure iteze de până la - BmI.

*ransmontana este cea mai aansată locomotiă electrică din +ud0%stul %uropei de inândț

certificate de omologare emise de către Autoritatea Feroiară &omână i de către Autoritateaș

)a ională de *ransport din Gngaria. Mocomotia utilizează noile eolu ii adaptate la noileț ț

cerin e: un design modern2 motoare de trac iune asincrone2 frânare dinamică ;reostatică iț ț șrecuperatiă<2 conertoare electronice de trac iune cu 'QL*2 conertor modulizat pentruț

sericii auiliare2 ecipamente electronice de comandă i control 8azate pe microcontrolere iș ș

microprocesoare2 faruri M% i multe altele.Mocomotiele *ransmontana pot fi o8serate peș

căile ferate din &omânia i Gngaria2 special adaptate pentru trenuri grele de marfă.ș

T formula aelor Co0Co

T sursa de tensiune - BR #z I 1 BR 1U #z

T lungimea peste tampoane 19 74 mm

T lă imea 3 mmț

-

7/21/2019 softronic


T 5năl imea de lucru a pantografului de la partea superioară a inei 4 " V 7 mmț ș

T distan a dintre centrele 8ogiurilor 1 3 mmț

T distan a dintre aele etreme ale unui 8ogiu 4 3 mmț

T diametrul ro ilor 5n stare nouă 1 - mmț

T diametrul ro ilor 5n stare de semiuzată 1 -1 mmț

T sarcina totală fără 8alast 1- t W-X ;cu 8alast: 1-W -X <

T sarcina pe osie -1 t W-X cu 8alast i - t W-X fără 8alastș

T puterea nominală BD

T puterea uniorară BD

T efortul de trac iune la demara6 43 B)ț

T puterea nominală de trac iune a transformatorului T 79 BRA ;continuă<ț

T ecartament 1 43 mm

T cur8ele cu rază minimă in depouri 9 m

T locomotia are o siguran ă totală la rularea 5n cur8ele cu o rază de 17 m i 5n pante deț ș

-Y.

-1

7/21/2019 softronic


--

7/21/2019 softronic


PHOENI

-3

7/21/2019 softronic


!oeni este prima locomotia electrica noua construita in &omania cu regla6 pe 6oasatensiune si coppere pentru actionarea motoarelor de curent continuu.

Caracteristici constructie si functionale

Formula osiilor: Co0Co

Mungimea peste tampoane: 19" mm

Matimea: 3 mm

omeniul de lucru al pantografului2 su8 linia de contact2 masurat de la suprafata

superioara aciupercii sinei: 4" V 7 mmistanta dintre centrele 8ogiurilor: 13 mm

istanta dintre osiile etreme ale unui 8ogiu 43: mm

iametrul rotii 5n stare noua: 1- mm

iametrul rotii semiuzate: 1-1 mm

Qreutatea totala: Cu 8alast 1-tW-X pt. 1- BmI

Fara 8alast 1-tW-X pt. 1 BmI si - BmI

+arcina pe osie: Cu 8alast -1tW-X pt. 1- BmI

Fara 8alast -tW-X pt. 1 BmI si - BmI

!utere nominala ;de durata<: 1 BD

Modern!&ar!

+oftronic a propune patru tipuri distincte de modernizari ce pot fi efectuate odata cureparatiile tip &&2 &Q2 &S pentru locomotie electrice eci.

0cresterea fia8ilitatii sericiilor auiliare

0reducerea actiitatii de intretinere

0reducerea numarului de contactori si relee

0reducertea ca8la6ului electric de comanda si protectie

-4

7/21/2019 softronic


CSAM -

0Are pretul cel mai mic

0)ecesita lucrari de 5ntretinere la contactoarele sericiilor auiliare

0Analiza stare contacte

0Curatire si eentual 5nlocuire contacte

0)ecesita la alimentarea sericiilor auiliare condensatori de calitate ce se sorteaza pentrufiecare locomotia 5n parte pentru o acordare optima

0+e poate realiza in orice depou autorizat sau fa8rica de reparatii locomotie electrice

CSAM 0

0+ericiile auiliare necesita 5ntretinere minima ;contactoarele se 5ncid si se descid lacurenti nuli<

0,otoarele sericiilor auiliare tre8uie reparate conform tenologiei maimale de reparare;curatare2 scim8are rumenti2 impregnare<

0%lementele de comutare din circuitele de forta ;ansam8lul selector0graduator2contactoare2 inersoare < nu tre8uie sa prezinte un grad aansat de uzura pentru a nu afectafia8ilitatea locomotiei

0+e poate realiza 5n orice depou autorizat sau fa8rica de reparatii locomotie electrice

TSAM

0esi este cea mai scumpa arianta de modernizare 5n timp 5si amortizeaza costurile

0)u foloseste 5n circuitul de forta dec5t comutatie statica fara nici un element de comutare5n miscare

0Are performante ridicate de tractiune

0,areste durata de iata si performantele motoarelor de tractiune prin alimentarea lor cutensiune perfect continua si potential redus fata de masa

-

7/21/2019 softronic


0&eprezinta solutia recomandata 5n cazul 5n care componentele circuitelor de forta prezintaun grad aansat de uzura2 deoarece repararea sau 5nlocuirea lor costa su8stantial si fia8ilitatearam5ne redusa

0+e poate realiza numai la societatea producatoare a ecipamentelor2 deoarece necesita

procese tenologice complee ;monta6e de fi8ra optica2 etc< cu costuri inestitionalesuplimentare si personal specializat

MECANICA

De$!tare 3ecan!ca

!utere: 424 BD

imensiuni mese: -2m / 2m

)umar de mese: -

+cim8are mese: automata

Qrosimi de materiale care se pot de8ita:

Aluminiu: ma. 1-mm

(tel inoida8il: ma. -mm

(tel de constructii: ma. -mm

-

7/21/2019 softronic


imensiuni masa: -m / m

e8itare plasma otel: ma. -mm

e8itare oigaz ma. 1mm

imensiuni masa: 1m / -m

e8itare punc otel ma.: 3mm

e8itare punc aluminiu ma: mm

!oate de8ita orice alte materiale feroase sau neferoase.

-7

7/21/2019 softronic


Mungime de indoire: m

Forta de apasare: t

Forta maima: -t

-"

7/21/2019 softronic


Qrosime maima ta8la roluita: -mm

Mungime alturi: -mm

&aza maima: -"mm

Mungimea maima: 3mm

!uterea maima: 1 BD

Pre%)crar! 3ecan!ce

-9

7/21/2019 softronic


3

7/21/2019 softronic


Stand 2ne)3at!ca

31

7/21/2019 softronic


ezoltat de firma +oftronic i 8eneficiind de cofinan are de la Gniunea %uropeană2ș ț

standul este conceput pentru măsurarea2 5nregistrarea i diagramarea parametrilor func ionaliș ț

;presiuni2 timp de răspuns2 etc.< precum i pentru reglarea principalelor aparate pneumatice deș

frânare care ecipează multe dintre locomotiele electrice i iesel Z electrice din dotareaș

operatorilor feroiari din &omânia.

+tandul este construit folosind componente cu caracteristici superioare2 traductoare de presiune i ecipamente de masură de 5nalta fidelitate. +oft0urile utilizate permit lansareaș

comenzilor pentru erificare2 5nregistrarea i stocarea alorilor o8 inute2 trasarea diagramelor ș ț

func ionale. !entru prote6area circuitelor proprii ale standului dar i a aparatelor testate2 aerulț ș

comprimat folosit la pro8are este filtrat si uscat.

Fiind atestat de Autoritatea Feroiară &omână2 standul este folosit de firma noastra 5ncadrul actiită ilor de mentenan ă i reparare a locomotielor. *otodata2 cu a6utorul său se potț ț ș

efectua i erificări la cererea altor firme reparatoare de material rulant sau operatori feroiari2ș

asupra următoarelor aparate:

&o8inet de frână al mecanicului F#40%!

Rentil releu &#30%!

Autoregulator -

+upapă de comandă simpla ;tripla ala< R

*raductor de presiune [ 1

&o8inet pentru frâna directă F1

Cilindri de frână 1\ si 1-\

3-

7/21/2019 softronic


!ro8ele se efectuează 5n conformitate cu procedurile de erificare ale furnizorilor aparatelor precum i cu instruc iunile ela8orate de catre departamentele specializate ale Căiiș ț

Ferate &omâne. Nn urma acestora se eli8erează 8uletine de erificare cu alorile principalilor parametri masurati i cu diagramele de func ionare o8 inute.ș ț ț

PROIECTE

OPERATIUNEA +G+

)ume proiect: ezoltare la8orator C0 in domeniul modernizarii si constructiei delocomotie electrice

urata proiect: 1" luni 1.9.-9 0 -".-.-11

(8iectiul general

+C +(F*&()'C +&M din 6udetul ol62 Craioa2 str Gnirii nr 372 organizeaza in data de-.11.-92 la punctul de lucru situat in Craioa2 Calea +eerinului )r 42 ora 112 conferintade presa prile6uita de inciderea proiectului\ cu titlul ]'nstruirea personalului pentrufa8ricatie2 monta6 si serice a componentelor 8loc modernizate pentru locomotie iesel sielectrice\2 proiect finantat prin programul !are Coeziune %conomica si +ociala ezoltarea&esurselor Gmane -2 scema de finantare =!romoarea inatarii pe parcursul intregii ieti

pentru calificarea si recalificarea fortei de munca\2 linia 8ugetara !areI-I1"0147.4.-.-.1.44. !roiectul in aloare de . euro finantat de catre Gniunea %uropeanasi Quernul &omaniei2 in cadrul programului !are -2 desfasurat pe parcursul a 1- luni2 s0a aat pe raspunsul determinat de necesitatea specializarii profesionale a pesonalului operatiin domeniul productiei2 instalarii si seice0ului de componente electronice utilizate pentrumodernizarea locomotielor electrice. !roiectul si0a propus si a realizat: (rganizarea decursuri de specializare profesionala si certificare a competentelor pentru tipuri de

ecipamente 8loc2 ce constituie modernizari ale locomotielor electrice. Au finalizat " decursanti.

(8iectiul specific

ezoltarea infrastructuri de C0 eistente 5n ederea ela8orarii si punerii 5n fa8ricatie denoi tipuri de componente pentru locomotiele electrice ;M%<. Cele mai importante dintreacestea sunt cerute de considerente normatie2 tenice2 economice si de piata:

tractiunea 5n curent alternati prin 5nlocuirea tractiunii 5n curent continuu2

asigurarea interopera8ilitatii pe caile ferate europene2

33

7/21/2019 softronic


reducerea consumului de energie electrica2

marirea fia8ilitatii locomotielor electrice2

reducerea celtuielilor de mentenata.

Amena6arile si dotarile propuse prin prezentul proiect2 or dezolta infrastructura C0 a+C +oftronic +&M si implicit capacitatea de a ela8ora noi produse care sa fie introduse 5nfa8ricatie 5n atelierele proprii si integrate pe M%. !entru M% noi sau modrnizate este necesaraela8orarea de noi componente 5n ederea o8tinerii de noi facilitati si performante:

interopera8ilitate2

fia8ilitate marita2

consum redus de energie2

reducere celtuieli de mentenanta2

marirea duratei de eploatare 5ntre reparatiile planificate2

cresterea calitatii si eficientei actiitatii de cercetareZdezoltare prin efectuarea de testespecifice ale componentelor M%2

cresterea performantelor produselor introduse 5n fa8ricatie 5n atelierele proprii rezultate prin actiitati de cercetare aplicatia2

crearea de noi locuri de munca 5n compartimentul de cercetare2 atragerea tinerilor 5nactiitatea de cercetare0dezoltare.

!roiectul urmareste dezoltarea infrastructurii de C0 5n locatia +C +oftronic +&M dinCalea +eerinului2 nr. 42 C&A'(RA2 (MO2 cu o suprafata utila totala de .99 mp.

Acest lucru se a realiza prin amena6area a noi la8oratoare de cercetare0dezoltare 5nsuprafata totala de cca.11 mp2 acizitia de standuri specializate2 aparatura de masura sicontrol2 tenica de calcul2 marirea numarului de salariati din actiitatea de cercetare0dezoltare.

Pro!ect Pare CES DRU +

+C +(F*&()'C +&M din 6udetul ol62 Craioa2 str Gnirii nr 372 organizeaza in data de-.11.-92 la punctul de lucru situat in Craioa2 Calea +eerinului )r 42 ora 112 conferintade presa prile6uita de inciderea proiectului\ cu titlul ]'nstruirea personalului pentrufa8ricatie2 monta6 si serice a componentelor 8loc modernizate pentru locomotie iesel si

electrice\2 proiect finantat prin programul !are Coeziune %conomica si +ociala ezoltarea&esurselor Gmane -2 scema de finantare =!romoarea inatarii pe parcursul intregii ieti

34

7/21/2019 softronic


pentru calificarea si recalificarea fortei de munca\2 linia 8ugetara !areI-I1"0147.4.-.-.1.44.

!roiectul in aloare de . euro finantat de catre Gniunea %uropeana si Quernul&omaniei2 in cadrul programului !are -2 desfasurat pe parcursul a 1- luni2 s0a aat pe

raspunsul determinat de necesitatea specializarii profesionale a pesonalului operati indomeniul productiei2 instalarii si seice0ului de componente electronice utilizate pentrumodernizarea locomotielor electrice.

(8iectiul general proiect:

!romoarea conceptului de inatare continua pentru anga6atii din intreprinderile mici simi6locii2 ca premisa a ocupa8ilitatii fortei de munca la nielul regiunii +ud0Rest (ltenia.

(8iectiul specific:

+pecializarea personalului operati al +C +oftronic +&M in domeniul fa8ricatiei2monta6ului si serice0lui de componenete pentru locomotie electrice.

&ezultate cantitatie:

programe de specializare urmate de " anga6ati propus0 realizat " anga6ati atestati in programele de specializare derulate. &ezultate calitatie: im8unatatirea competentelor personalului din sectorul modernizare locomotie prin dezoltarea si promoarea de programe de specializare care au urmarit o8tinerea de cunostinte si deprinderi intr0o arierestrânsa din sfera de cuprindere a unei ocupatii de 8aza2 crearea conditiilor pentru promoarein cadrul firmei2 o8tinerea unor câstiguri mai mari2 scim8area mentalitatii prin conceptul deinatare continua.

Introd)cerea !n fa$r!cat!e a tren)%)! e%ectr!c re"!ona% 1 TER

!erioada de implementare proiect:1.1.-1-01.1.-14

escriere

!roiectul răspunde o8iectielor Aei prioritare '' care urmărete creterea competitiităţiieconomice prin cercetare0dezoltare0inoare. !rin proiectul propus2 5ntreprinderii +oftronic 5ia crete competitiitatea datorită punerii 5n fa8ricaţie a unui produs nou de compleitate itenicitate ridicată2 dezoltarea actiităţilor pentru stimularea i promoarea inoării2continuarea preocupărilor propriului colectiul de cercetare0dezoltare pentru dezoltarea de

3

7/21/2019 softronic


produse noi cu cerere pe pia ă i dotarea cu utila6e de 5naltă performanţă tenică. !roiectulț ș

contri8uie la:

creterea calităţii i eficienţei actiităţii de C' prin transformarea cercetărilor 5n produseș

cu cerere pe piaţă

creterea gradului de competitiitate al +C +oftronic +&M

inoarea produsului *ren %lectric &egional %,G 0 produs nou solicitat de transportatoriide călători pe calea ferată

dotarea cu utila6e necesare procesului de fa8rica ie a *renului %lectric &egional %,Gț

(8iectiul general

!romoarea inoării 5n cadrul +C +oftronic +&M pentru a dezolta produse noi2 cu aloareadăugată mare2 5n scopul producţiei i comercializării.

(8iectiele specifice

ezoltarea si punerea in fa8ricatie a *renului %lectric &egional tip %,G ;%lectrical,ultiple Gnit<2 produs nou care se introduce 5n fa8rica ie de +C +oftronic +&M. Acest produsț

nu a mai fost fa8ricat 5n &omânia

Acizi ia de utila6e necesare fa8rica iei produsului *ren %lectric &egional2 utila6e de inaltaț ț

tenicitate2 certificate conform standardelor de calitate internaţionale specifice cu o ecimede maimum 3 ani.

&ezultatele proiectului

ocumentatie de eecutie pentru fa8ricarea prototipului final ;serie zero<

!rototip final

Ralidarea prin teste si incercari a caracteristicilor tenice ale prototipului

Acizitia de utila6e de inalta tenicitate:

centru de prelucrare cu comanda numerica

ca8ina com8inata de sa8lare si opsire

3

7/21/2019 softronic


Date Economice SOFRONIC

Cifra de faceri: 92-93273 Mei

!rofitul net: 42472313 Mei

!ierdere net: Mei

!rofit 8rut: 243211 Mei

!ierdere 8rut: Mei

+alariati: 1"

*ipul de actiitate2 conform clasificarii CA%) din -13 Fa8ricareamaterialului rulant

atorii *otale: 12"3219 Mei

Celtuieli totale: 9"21-24"4 Mei

Renituri totale: 13224 Mei

Actie imo8ilizate *(*AM: 2492-9 Mei

+tocuri: 299"291- Mei

Casa si conturi la 8anci I isponi8ilitati 8anesti : 7232"7 Mei

Creante: 3"2--2" Mei

Celtuieli in aans: 1"2"-4 Mei

Renituri in aans: 274721 Mei

37

7/21/2019 softronic


Capitaluri: 4"2-72-4 Mei

!atrimoniul regiei: Mei

!atrimoniul pu8lic: Mei

!roizioane pentru riscuri si celtuieli : 3427"-237 Mei

Capital social su8scris si arsat : 7-72 Mei

Indicatori Derivati din Bilant 2009 2010 2011 2012 2013

Total datorii / Capitaluri proprii 0.6446 0.5772 1.3015 1.1123 1.2813

Total datorii / Total active 0.7131 0.5538 1.2529 1.0703 1.1163

Capitaluri proprii / Total active 1.1064 0.9595 0.9626 0.9622 0.8712

Indicatori de Profitabilitate 2009 2010 2011 2012 2013

Marja de profit brut (%) 15.9041 21.7791 7.621 3.4534 5.7225

Marja de profit net (%) 12.7617 18.1764 6.0323 2.7626 4.6963

Rentabilitatea capitalului propriu inainte de

impozitare

25.2097 24.5685 9.7169 5.2218 11.296

Rentabilitatea capitalului propriu dupa

impozitare

20.2287 20.5043 7.6914 4.1773 9.2704

3"

7/21/2019 softronic



Total datorii / Capitaluri proprii 0.6446 0.5772 1.3015 1.1123 1.2813

Indicatori de activitate (gestiune) 2009 2010 2011 2012 2013

Rotatia activelor imobilizate (Viteza de rotatie

in zile)

208.1237 337.21

78

297.3806 250.86

75

212.

2338

Rotatia activelor circulante (Viteza de rotatie

in zile)

186.6562 207.40

17

435.9353 391.71

18

368.

5854

Rotatia activului total (Viteza de rotatie in zile) 394.7798 544.61

95

733.316 642.57

93

580.

8192

Indicatori de risc/datorii 2009 2010 2011 2012 2013

Rata de indatorare globala 0.376 0.3429 0.5081 0.4178 0.4079

39

7/21/2019 softronic


4

7/21/2019 softronic


SC SOFRANS SR!

Po%!t!ca Mana"e3ent1)%)! de 3ed!)

+.C. +(F*&A)+ +.&.M. Craioa 0 operator feroiar priat2 cu sediul 5n Craioa

furnizează sericii de transport feroiar pu8lic de călători2 de 5naltă calitate2 la pre urițcompetitie.

+untem otărâ i să realizăm performan e dura8ile de mediu2 ca urmare a unui managementț ț

performant al aspectelor de mediu rezultate din actiitatea noastră. !entru aceasta2 neangă6am:

+ă ne conformăm cerin elor legale i altor cerin e aplica8ile domeniului de actiitateț ș ț

specific2 referitor la aspectele de mediu

+ă 5m8unătă im continuu performan ele de mediu i să preenim poluarea acestuia2ț ț ș

pornind de la tenologii2 metode de lucru2 materii prime utilizate2 finalizând cu gestiuneade eurilor generate 5n urma desfă urării proceselor.ș ș

41

7/21/2019 softronic


!entru realizarea acestor deziderate2 aem 5n edere:

%ducarea2 con tientizarea2 instruirea i motiarea tuturor anga6a ilor2 5n ederea formăriiș ș ț

unei mentalită i proactie 5n domeniul protec iei mediuluiț ț

Gtilizarea ra ională a resurselor naturale2 prin monitorizarea i eficientizarea consumurilor ț ș

energetice i de materii primeș

Gtilizarea materialului rulant modernizat2 atât prin ridicarea gradului de confort oferitcălătorilor cât i prin 5m8unătă irea parametrilor tenici ai acestuiaș ț

!romoarea unui parteneriat pe termen lung cu furnizorii i clien ii ce manifestă respectș ț

pentru mediu

&eizuirea permanentă i men inerea Autoriza iei de mediu pentru +.C. +(F*&A)+ +&M.ș ț ț

+C +(F*&A)+ +&M Craioa a implementat i certificat sistemul de management integralș

calitate2 mediu2 sănătate i securitate ocupa ională2 siguran ă feroiară2 5n conformitate cuș ț ț

cerin ele +& %) '+( 91:-"2 +& %) '+( 141:-2 +& (#+A+ 1"1:-" i Megiiț ș

nr. I -2 sistem ce a fi men inut i 5m8unătă it continuu.ț ș ț

Mana"e3ent)% ca%!t( !!ț

+.C. +(F*&A)+ +.&.M. Craioa 5 i propune să o8 ină i să men ină reputa ia pe pia ă2 săș ț ș ț ț ț

cucerească noi pie e2 să ofere sericii de transport de marfă i călători pe calea ferată de oț ș

calitate foarte 8ună 5n condi ii de maimă siguran ă2 la pre uri competitieț ț ț

'n calitate de irector Qeneral al +.C. +(F*&A)+ +.&.M. Craioa2 mă anga6ez să asigur:

+atisfacerea cerin elor clien ilor2 a cerin elor din documentele de reglementare specificeț ț ț

sericiului efectuat i a cerin elor din documentele de referin ă ale sistemului de managementș ț ț

integrat.

Analizarea i adecarea periodică a politicii conform scopurilor organiza iei.ș ț

+ta8ilirea i analizarea o8iectielor de realizare a politicii calită ii 5n fiecare an.ș ț

Comunicarea politicii 5n cadrul organiza iei 5n scopul 5ntelegerii acesteia.ț

Comunicarea politicii 5n afara organiza iei pentru toate păr ile interesate.ț ț

4-

7/21/2019 softronic


!rin implementarea sistemului de management integrat calitate2 siguran ă feroiară2ț

conform cu cerin ele +& %) '+( 91:-"2 Megii nr. I-2 suntem desci i să:ț ș

'm8unătă im continuu eficacitatea i eficien a proceselor noastre2 pentru o8 inerea deț ș ț ț

rezultate superioare ale calită ii i securită ii sericiilor oferite.ț ș ț

%fectuăm un control sporit asupra proceselor eterne ale căror produse sunt 5nglo8ate 5nsericiile oferite de către societatea noastră.

+ta8ilim o8iectie măsura8ile pentru func iile releante din organiza ie2 5n concordan ă cuț ț ț

politica pentru managementul calită ii.ț

Asigurăm permanent o instruire teoretică i practică a 5ntregului personal autorizat careș

ocupă func ii cu atri8u ii 5n siguran a circula iei.ț ț ț ț

(8iectiul managementului de niel 5nalt2 5n domeniul calită ii este de a furniza sericiiț

profesionale i competente2 care să asigure acordul 5ntre cerin ele clien ilor i cele legaleș ț ț ș

priind securitatea transporturilor pe calea ferată.

Asigurăm controlul permanent priind noile acte normatie2 a modificărilor i adăugirilor ș

5n cadrul de reglementare specific transporturilor pe calea ferată. Analizăm i 5m8unătă imș ț

continuu eficacitatea sistemului de management integrat adoptat.

)e desfă urăm actiitatea 5n deplină conformitate cu legile aplica8ile2 reglementările2ș

principiile societă ii2 cerin ele clien ilor i ale altor par i interesate.ț ț ț ș ț

S!")ran a Fero*!ar(ț

+.C.+(F*&A)+ +.&.M. 5 i propune să cucerească noi pie e2 să ofere sericii de o calitateș ț

foarte 8ună2 la pre uri competitie i să deină cea mai respectată i responsa8ilă societateț ș ș

priată de transport feroiar de călători pe calea ferată.

Nn conformitate cu preederile legii nr.I- i a directielor G% priind siguran aș ț

feroiară2 +.C.+(F*&A)+ +.&.M se anga6ează să asigure un transport sigur 8azat pe principiiile europene de transport feroiar2 reglementările na ionale i conen iileț ș ț

interna ionale.ț

!reocuparea noastră principală este ca prin personalul competent pentru 5ndeplinireasarcinilor de muncă2 prin mi6loace i ecipamente performante i printr0un sistem deș ș

management al siguran ei feroiare.ț

43

7/21/2019 softronic


!rin implementarea sistemului de management al siguran ei feroiare2 pe care0lț

considerăm sistem dominant2 managementul de la cel mai 5nalt niel se anga6ează:

+ă respecte cerin ele de siguran ă ale specifica iilor tenice pentru interopera8ilitate i aleț ț ț ș

normelor na ionale de siguran ă i să ealueze periodic conformarea cu cerin ele legaleț ț ș ț

aplica8ile

+ă0 i 5m8unătă ească continuu performan ele prin implementarea măsurilor specifice2 caș ț ț

urmare a ealuărilor periodice a eficien ei sistemului de management al siguran ei feroiareț ț

+ă men ină i să 5m8unătă ească continuu sistemul de management al siguran ei feroiareț ș ț ț

5n scopul satisfacerii clien ilor2 al preenirii accidentelor i incidentelor feroiare 5n procesulț ș

de transport

+ă asigure alocarea de resurse 5n ederea 5ndeplinirii sarcinilor i măsurilor sta8ilite 5nș

cadrul sistemului de management al siguran ei feroiare i al sistemului de managementț șintegrat.

(8iectiele generale de siguran ă feroiară ale +.C.+(F*&A)+ +.&.M izează:ț

Con tientizarea 5ntregului personal cu priire la promoarea unei atitudini pozitie fa ă deș ț

siguran a feroiarăț

&educerea riscurilor de eenimente feroiare pentru men inearea nielului de risc asumatț

la un prag minim acceptat

Asigurarea transparen ei fa ă de toate păr ile interesate: personal propriu2 clien i2 autorită iț ț ț ț ț

i colectiită i localeș ț

,inimizarea riscurilor ce decurg din actiitatea agen ilor economici cu care +.C.ț

+(F*&A)+ +.&.M. actiează pe 8ază de contract.

&esponsa8ilii de proces de la toate nielurile or monitoriza actiită ile pentru a seț

indentifica eentualele sisteme de lucru ce pot genera eenimentele feroiare i or lua măsuriș

de eliminare a acestora.

Po%!t!ca sec)r!tate o2erat!ona%a

+.C. +(F*&A)+ +.&.M. Craioa 5 i propune să0 i men ină reputa ia pe pia ă2 săș ș ț ț ț

cucerească noi pie e2 să ofere produse i sericii de o calitate foarte 8ună2 la pre uriț ș ț

competitie i să deină cea mai respectată i responsa8ilă societate priată de transport peș ș

calea ferată.

44

7/21/2019 softronic


!rin implementarea sistemului de management integrat calitate2 mediu2 sănătate ișsecuritate ocupa ional conform cu cerin ele +& %) '+( 91:-"2 Megii nr. I - suntemț ț

decisi să :

'm8unătă im continuu eficacitatea i eficien a proceselor noastre2 o8 inând rezultateț ș ț ț

superioare din punctul de edere al calită ii i securită ii sericiilor oferite.ț ș ț

(8iectiul managementului2 5n domeniul sănătă ii i securită ii ocupa ionale este de aț ș ț ț

furniza sericii competente2 care asigură acordul 5ntre cerin ele clien ilor i cele legale priindț ț ș

sănătatea i securitatea ocupa ională a personalului organiza iei.ș ț ț

Asigurăm controlul permanent priind noile acte normatie2 a modificărilor ișcompletărilor 5n cadrul de reglementare specific sănătă ii i securită ii ocupa ionale.ț ș ț ț

%aluăm ori de câte ori este necesar i aplicăm reglementările interne priind controlulș

riscurilor din actiitatea noastră. Ac ionăm continuu aând la 8ază următoarele principii :țriscul mare este neaccepta8il2 riscul mic care nu poate fi eitat este accepta8il2 dar tre8uieealuat i inut su8 control.ș ț

&iscurile eercitării unei func ii sunt aduse la cuno tin ă fiecarui nou anga6at cu ocaziaț ș ț

instructa6ului general la anga6are i a instructa6ului de la locul de muncă.ș

,onitorizăm permanent 5ntreg personalul care eecută sarcini critice din punct de edereal siguran ei persoanei. %fectuăm instruiri priind protec ia muncii i situa iile de urgen ăț ț ș ț ț

urmate de ealuări periodice pentru fiecare anga6at.

+ta8ilim o comunicare eficace 5n cadrul societă ii i 5n afara ei cu păr ile interesateț ș ț

dezoltând 5n timp o cultură a respectului2 5ncrederii i cooperării făcând din creatiitate iș ș

inoa ie un mod de lucru.ț

)e desfă urăm actiitatea 5n deplină conformitate cu legile aplica8ile2 reglementările2ș

principiile societă ii2 cerin ele clien ilor i ale altor păr i interesate.ț ț ț ș ț

!olitica noastră este integrată modului de a face afaceri prin intermediul o8iectielor i aș

intelor clar definite.ț

Date Economice SOFRANS

Cifra de faceri: -2-2" Mei

!rofitul net: -2"-2"9- Mei

!ierdere net: Mei

4

7/21/2019 softronic



!rofit 8rut: 3219923- Mei

!ierdere 8rut: Mei

+alariati: --

*ipul de actiitate2 conform clasificarii CA%) din -13 *ransporturi de marfa pe caleaferata

atorii *otale: 11"24"239 Mei

Celtuieli totale: 1722" Mei

Renituri totale: -2"29"3 Mei

Actie imo8ilizate *(*AM: 1-2-7231 Mei

+tocuri: Mei

Casa si conturi la 8anci I isponi8ilitati 8anesti : 12124 Mei

Creante: 2393234 Mei

Celtuieli in aans: Mei

Renituri in aans: Mei

Capitaluri: 324332-1 Mei

4

7/21/2019 softronic



!atrimoniul regiei: Mei

!atrimoniul pu8lic: Mei

!roizioane pentru riscuri si celtuieli : 22 Mei

Capital social su8scris si arsat : 3 Mei


Total datorii / Capitaluri proprii 1.6909 1.4343 1.4913 11.598

6

34.3839

Total datorii / Total active 0.7449 3.7958 19.020

1

0.956 0.9835

Capitaluri proprii / Total active 0.4406 2.6465 12.754

1

0.0824 0.0286


Marja de profit brut (%) 2.7059 -43.1037 73.1577 41.2299 15.5869

Marja de profit net (%) 2.1571 -43.3314 67.0002 34.6236 13.0709

Rentabilitatea capitalului propriu

inainte de impozitare

3.4343 89.7963 109.177 69.4906 93.1865

Rentabilitatea capitalului propriu 2.7378 90.2706 99.9879 58.3561 78.1444

47

7/21/2019 softronic



dupa impozitare

Indicatori de activitate (gestiune) 2009 2010 2011 2012 2013

Rotatia activelor imobilizate (Viteza de

rotatie in zile)

652.7799 66.2035 19.1766 2627.431 2134.3971

Rotatia activelor circulante (Viteza de

rotatie in zile)

121.0654 360.295 590.1437 100.9324 114.7776

Rotatia activului total (Viteza de

rotatie in zile)

773.8453 426.4986 609.3203 2728.3634 2249.1747

Indicatori de risc/datorii 2009 2010 2011 2012 2013

Rata de indatorare globala 0.6284 0.5892 0.5986 0.9206 0.9333

4"

7/21/2019 softronic


49

7/21/2019 softronic


softronic

Documents

Transcript of softronic