SOCIETATEA TE VREA PROST

Osho

Una dintre problemele cu care se confruntă fiecare fiinţă umană este mediul în carevine pe lume. Fiinţa lui şi intenţiile mediului nu sunt orientate în aceeaşidirecţie. Mediul te vrea prost, sclav, ca să po i fi folosit de cei puternici. Normal cățsimţi că ceva nu e în ordine. Vrei să fii tu însuţi.

Lumea noastră nu permite absolut nimănui să devină ceea ce este în natura lui săfie. Nu, ea îl îndeasă pe fiecare într-o formă, îl face folositor, eficient, ascultător, îna a fel, înc t să nu se revolte niciodată, să nu-şi ia destinul în propriile m ini, să șnu-şi declare individualitatea, să fie mereu perfect funcţional, ca un robot. Lumeanu vrea fiinţe umane, vrea maşini eficiente. !u c t eşti mai eficient, cu at t vei fi mai respectat şi mai onorat. "sta e problema. Nimeni n-a venit pe lume ca să fie omaşină. #ste o umilire şi o de$radare, este o călcare în picioare a m ndriei şidemnităţii umane, distru$erea fiinţei spirituale şi reducerea ei la o entitatemecanică.

!opilul care-şi dă seama de intenţiile societăţii, ale părinţilor, ale familiei, alesistemului educaţional, ale reli$iei şi ale naţiunii începe să se înc%idă în sine.&evine defensiv, din teama de a nu fi strivit de o forţă uriaşă. #l este mic, fra$il,vulnerabil, nea'utorat, dependent de cei faţă de care vrea să se prote'e(e. )roblemadevine cu at t mai $ravă, cu c t oamenii de care trebuie să se apere sunt cei care cred că-l iubesc. )oate că ace tia nu sunt nişte mincinoşi. *ntenţiile lor sunt bune,șdar le lipseşte conştiinţa, sunt adormiţi. Nici ei nu ştiu că sunt nişte marionete înm inile forţelor oarbe ale societăţii, m nată de interese.

!opilul se află în faţa unei dileme. +rebuie să lupte împotriva celor care îl iubesc şi pe care crede că îi iubeşte şi el. !e ciudat amenii care spun că ţin la el nu-l iubesc aşa cum este. #i îi spun /+e iubim, dar numai dacă mer$i pe drumulnostru, dacă devii membru al con$re$aţiei noastre, dacă te supui, aşa cum noi toţine supunem0. &acă devii parte a acestui uriaş mecanism, rişti să trăieşti toată viaţaîn interiorul lui... *ar a lupta împotriva lui este fără sens, vei fi strivit. Mai bine tedai bătut şi înveţi să spui /da0, fie că vrei, fie că nu. 1ţi reprimi /nu0-ul.

1n toate situaţiile, se aşteaptă de la tine să fii un /2es-man0. #ste inter(is să spui/nu0. "cest /nu0 este păcatul ori$inar. Lipsa de supunere înseamnă păcatulori$inar, şi societatea se ră(bună. "ceste lucruri îl înfricoşea(ă de-a binelea pecopil. 1ntrea$a lui fiinţă vrea să-şi reali(e(e potenţialul. Vrea să fie el însuşi, pentrucă altfel nu vede cum să dea sens propriei vieţi. Fără aceasta, nu va fi niciodatăfericit, vesel, împlinit, mulţumit. Nu se va simţi în lar$ul său, va fi tot timpuldivi(at. )artea cea mai intimă a fiinţei sale va fi mereu însetată, înfometată,neîmplinită, incompletă. &ar forţele sunt prea mari şi lupta împotriva lor mult preariscantă. Fiecare copil va învăţa, încet-încet, să se apere, să se prote'e(e. Va înc%ide porţile fiinţei lui. Nu se va mai e3pune către semeni, se va preface tot timpul. Vadeveni un actor, 'uc nd în conformitate cu indicaţiile care i se dau. &acă vor apăreaîndoieli, le va reprima. &acă natura lui adevărată va vrea să iasă la suprafaţă, el ova reprima. *nteli$enţa va ţipa /!e faci4 Nu e drept 0 &ar el va ale$e să nu mai fie inteli$ent. # mai si$ur să fie retardat, prost.

rice te pune în conflict cu interesul $eneral e periculos. # riscant să te desc%i(i,c%iar şi faţă de cei care-ţi sunt apropiaţi. &e aceea toţi sunt at t de înc%işi. Nimeninu-şi mai desc%ide petalele asemenea florilor, fără teamă, dans nd în v nt, ploaie sau soare. Fra$il, dar fără nicio teamă... +oţi trăim cu petalele înc%ise, de teamă că,dacă le desc%idem, vom deveni vulnerabili. Fiecare se ascunde după ce scut poatec%iar şi prietenia poate fi folosită drept scut. )are contradictoriu, pentru că prietenia înseamnă desc%idere reciprocă, împărtăşire de secrete, de inimi. Fiecaretrăim asemenea contradicţii. amenii î i folosesc prietenii, iubirea, ru$ăciunea, caș pe nişte scuturi. Nu pot pl n$e atunci c nd vor, ( mbesc şi se ascund sub scutul ( mbetului. )oate că pl n$ c nd nu este ca(ul 5 şi lacrimile servesc drept scut. 6 sul e un e3erciţiu al bu(elor, iar în spatele lui se ascunde adevărul o perdea de lacrimi.

+oată societatea se înv rteşte în 'urul unei ipocri(ii aici, tu trebuie să fii ce vor alţii să fii, nu ce eşti. &e aceea totul este at t de fals şi artificial. 7i în prietenie păstre(idistanţa, nu laşi pe nimeni să se apropie prea mult de tine. )oate că unul, foarteaproape fiind, îţi va vedea fi$ura în spatele măştii. 8au îşi va da seama că faţa pecare o arăţi nu este reală, e o mască. +oţi din lumea în care trăim sunt neautentici,sunt în afara adevărului. 1n vi(iunea mea, omul cel nou este un rebel în căutareasinelui, a feţei lui reale, un om $ata să arunce toate măştile, toată ipocri(ia, $ata săarate lumii cine este el cu adevărat. *ubit sau condamnat, respectat sau în'urat, nucontea(ă a fi tu însuţi este cel mai important în viaţă. 7i pe cruce ai fi împlinit şietern mulţumit.

mul adevărului, omul sincer cunoaşte iubirea, compasiunea, înţele$e orbirea şiinconştienţa celorlalţi, vede că simt cu spiritul adormit... !eea ce fac ei, fac însomn. "i fost at t de mult timp învăţat şi condiţionat, poate toată viaţa. Nicide(văţul nu se va produce foarte repede. "i fost umplut cu falsuri, cu pseudo-idei.Va dura ceva timp să renunţi la ele, să ve(i că sunt nişte suro$ate. &e fapt, o dată ceve(i că un lucru e fals, nu e $reu să renunţi la el. 8e duce la vale sin$ur înmomentul în care îi demaşti falsitatea. 6ecunoaşterea este suficientă. Le$ătura eruptă, identitatea se pierde. 7i o dată ce dispare falsul, apare realul, în toată

frumuseţea lui nouă, pentru că toate 5 sinceritatea, onestitatea, adevărul 5 înseamnăfrumuseţe.

&acă eşti tu însuţi, eşti frumos. !onştiinţa, înţele$erea şi cura'ul cu care porneşti%otăr t să arunci feţele false pe care ţi le-au pus alţii trebuie să te călău(eascămereu. &acă ceilalţi sunt inconştienţi 5 părinţi, profesori 5 nu fi supărat pe ei, pentru că şi tu ai fost la fel. *ar ei sunt nişte victime, ca şi tine. )ărinţii lor, profesorii lor, preoţii lor le-au pervertit minţile, la fel cum ei te-au corupt pe tine. Nici nu te-ai $ ndit că învăţătura de la părinţii care te iubesc, de la profesori, de la preoţi ar putea fi $reşită. &ar a fost, şi a creat o lume întrea$ă pe o temelie $reşită.&ovada toată istoria e o înşiruire de ră(boaie, de crime, de violuri...

!iudat Nimeni nu-şi vede de propria persoană. +oţi vor să fie altcineva. i asta leȘdistru$e viaţa.