JGI]Y DEBORD

-.-

Societat e a

sP e ct

acolului

a

Comentaili la societat ea sP e ctacoluluiTraducere;i note deCiprian N'lihali

tiRadu Stoenescu

PrelaF d.'Rxdu Sloenescu

Ia Saciltl tiuECammenLaires sur ld

Sqectacle

O fdirions O

saciiti du spectucle Gallimerd - 1992

EST-Sanuel Tastet Edlleur'2001 pentfu versiunee mmaneasci

E'lrrr:' 7,' I1a,

rsB\ 93-8346

03-7

..A-ri.,

,.

.-.A,

_

CuvAnt inainte

,Eu nu

wnt tna$isl,IQrllUarx

in urnd cu [eizecic]e ani, stLizile Parisului fi alc altor cap! teaml unor confruntiri violente cu fo4ele de ordin( rial uneitonte5irrisoLiale de mare anverguri. inIale europene emu

schimh. pcnlfir romini. anul 1968 semnifica emancipaft:a apffeoti a lui Ceau$escu l4i de sovietici, prin .efuzul dc a dmite tancud la Praga, ti, prin identificare cu Olrirsul, iluzia unei

reale emancipiri sociale. Acexstl iluzle va fi fost rcpede dezminlt, de citre .Epoca de aur,, dar in memoria colectlv, persisti dulca amintire a acelei speranle de elibru.e. Aceasti aminlire oculteazi iji in prezent rolul strategic real pe care I'a

awt opoz(ia aparend

a luiCt:aute-$u faui de sovierio, $ anume propria purerc nafionali, adicl deasupra acela de a{i intemcia natiunii, dindu-si aerc de democrat in afara ci. Astfel, in dmp ce diverse popoare din Europa contestau rc2lmente ordinq sociali, in 19( romenii s-au eliberat ahitract, ii in timp ce lupta reali a fost realmente infrantil, la Paris pre. cum $i la Praga, la noi lupta abstmcti a fost (iJtigati ahstrrct. Emanciparca sociall a anilor '6i-'70, limtati la o anumid bunistarc iideschidere culturali, fusese ea inyisi dictati de sus, fdri sI fi lost fructul lreunui conflict leal intre asuprifi iii stzlinifti,

luad . cultul fc$onilititii

Lrmr lidel aceeasi logi.ii a diktarului. li:'rxre omul de r:ind nu a\,ee dccit si I acccptc, int n.l j'0 rind si llrlindu'fi iindul DeschiLlerex irnil.n '65-10 sl rlo\,edit r li o deslhidere in gol, golul eli rl.nl rl,,r r. r ( '.rPJ r, . '( ,r l.l.'. '.e 11'....]-0

insraLllar in

anii

gxmniie de x nu fi *u interprelxl, Sliind d in interpretxre sc ioaci autenricirxtea erisrcntci ti lihertxtee indivi.lului

Dorim si mai a!'crtizim cititorii asupra unui punct lormitllbx) aLr()ruI intrebuintcaTe in k)cielttled sPeatacolultti rn isl eu origineil dirc(ti care continc o multime de silrngmc cale

ll

tislacliiabstr.rcte Drn crurele evocire, tulbl[adlc din

'..

,, r..lr. d.1\1.\.r rr',Jl l'o'.( l'.r

'.r r?r''l''"1

tl r'..r.. - rt.niord( liziu0l istorice

lernL.. ,. !''i'r r.. limo. ron- .r' J!\ . r,,r.r tr-Jirli. "i In. ,..i.rlI

nxi 196t sunt slrscep-

(erc vak)arc. Ca[eL de

liti

poilte li un miihc dc complct2re:L

\()r fti s o citeiLsci, rlat fiii(l lolLLl jucrt in mxi '6t. Nu \o1I rlrra nrai mult in detxlipe cxftr ex I a ile cirlji li irle genczci sale, rutorul liclnd o mult mxi llinc ilre celor carc

Dn.r! .,..rJ..rl r.r.'rp'.i..) '\-n. .^ ,iiI r,'r.ulei(i. lr1.-crlc- :ur 1rr .1, . t.rr'..r.i. rnrru,J.lrgr..rr

reflerul pavlovirr de replrlsie irl lala clnintelor $roletxdat)', "lufti de clrs,,, .comunisnl,, etc., penM a ciulx fixlalul\riu rl idcilor aun)rului O consliinli inlf xdevir liberil slic cd un lim bri nu este u[ivo(, dcci li ci ecesu 0u poatc fi condxmnrl rumeica iinbxi lTr cllmp lexicalnu devine niciodeli incLllt Pcrl tru ci mlLhieu scminxt neghini pe cl, din contfi, am putea spunc. to(nrilxptlLlcd neghira afutut cle$te etlil dc inaltieste (lomda lec Lr n drtdtii sale. hr istoria ideikn-nc xrxtli ftealentlce-

ne xr vorbi despre probleme depisitc srlr epe{inind uneirhc sociedii. Dlmpotrivii, a\"ind in \rdere ex nderea plxnctxrii I

.r'.'l

.i inre',,r.'r'i'J ,,.r

.r,':rr

pacrdiidcreinsiminteresi(lc rcilnpnrspitaleaunorconccpte cxre eraLL considerxre Llepisire. Dc xlllcl, iLlttorul consecrd o r '1,1" n"'d 'or'-n.rr' : rr' '.rrJ l' .c J .J, r.'.i .d, r , , cei.ire erxLr lizxlidc cfticx pe crre ele l)edrii ideilo.dc ci:tre

mai mult saLl maj pufn anonime. o aonceplje isloricd, dcci polhici,lx orx actuxlinLl poxrc fi justiidc(it dx.i itle in \dere lonlitarea globu lui \adar, cititoru lui optimist clLre er.rcdc cii

o continexu Aceste esle unul din clectele pdncipalc a (cea ae

, ' /rlr,'

si-i sp.'nem:

'i, lxftelefj mierea, iis-au elibcnt asfcL dc acest nlit ulincinos crre s-a dez\'otiri in inconflicntul .ole.tiv in dmpul dliciii dc 10 .lc

li

Pe de ,Lltii

fxrte, ciflorii aarc ti'eu dat scxna ci nici c2pitx.Jrt rrr ,,Jm. rga, 1 . g rO,, i,l.r .r

t- ,r'1. .Lt r_ ri\''ll De te fdblla 14?7zrr l (Despre tine esle lorbxl) t'..e .... \O

r

,

,.,,,

xnipdn pusti, snlinisti, accgiciiirod au ne!'oie de un limbri cxre si-iaiutc siiinumc,$ci rexlitxrex,liri r cidexin lligotisni, ftici

-1,"J||r,l'..L'-rJn.rJ.\....1,sens pc cci rarc alorcs(

riruI

r.l'..,,L

inte]exgi rxliooalceelr cc sc irnfimpl,l in iurlrllor, colNiderlind llincinleles (i niciun text nu pollc ir\'tlrli

!i

DebordrLlmcftc.slectxcol,,.Asricl,cl(d)oadlxridiicinamull plca ocultxti fi nLr in nx).1 ft)rtLritl j glindiii lui(arlNlxDi: rriricx oriairci ialeok)gii, xdici n oaicirci (loctrine erplicitile^a inricglrlui rexl, fie er s,i idcologia .dticii oricirel cologii In ilcest sens 1 ft)st rell1rdusrl heza tlirt notto. Pdntre ideile sus.cplibilc side.lxnseze reeclilc (cle mxi!iolente. sc all,i i| xrexsti crrte ideea dc erclutie Dlai in zilla dc asri, pere derizoriu liri(li(olsi \orbe$idespac rcrolulie lstx ., lJr t.r'.r.rr .,1 ..rf. r:r. Jif , r. F .'r'e. sc fr)rl:1nlru impotr'i\,x oririrei e\ploaliri. slalinitlii, dit fi esecLllui .(ocirl fi nizeriei gcncralc generale de ullimul clcniment borezlt xbuzi\' au xcest numer lolitLna dc slat din dc( cmhde t9 Dxr tol restul c mult mai(lerizoriu. ciici c 1,()$er

|ictii roti(liene ii de (liltficle tuo(]xlidlidc e o N((cpte A\tfal, inu.un mod fxftldoxal, pc cind aei cerc, ill lo.ind virlrL lor de 2i cu i/i. ar'fi in.lreptilili sli sc rev.rte, lug ciit milircl)edc chir'siin litx lrviirltulur, ccilalli, cxle se ccxrti, nni rnull sxlr lui pulin r,iribil, in |rilinll procentu]ui de prxali nxtionail pcl:ere silblrgc in bttzunxr, \olbcsc numxideschim blra, .ci)-mi, l e(rlutic. ,\nbclc poziliislLnl le lclde nlizerxbilc, dlu fentlLl pdmii nrjzcdr costi. |e clind cci din urmi o \':ind hde mizcrix

lcxli

1l

GuI Dcllord

sullrxprcl.

l:ei crre si-xu pie(lut orice umbri de pulcrc lusltl)ri tLrluror il\featclor \,icliiL(n, de lx gizu I (lc c$penient pc

Ixptul

li

. irl ri.,.r l.r ,..

r'

nu-iimri plrn pl1)l)lenii schinthiidi r(estor lspcrtc (lincolo dc uI phn pur indivi(llrxl, ilr lrebtLisli nc insplilnintc nlxi degrlbi dea:lt si nc linittcrLiri, deLrlr'ccc neluind ill aonsi(lcnre o so[rde rczonrbilii, ir]sxrislilctix socidi cxuli si giscftc illlol'delu0rLldsclc rcft rrmc 5i relo[Llii, dc 11dft)guripini lx rrsislnc ti tibllisme Oanicnii rei md .apabili Liemisioniind, rcvendiririle 1,()rlipurtarc derl(ii. cire \,o(r(!ionl torttc pi8hiile re" sentimeDtului si mizcricisocielc pcniru I lu2loaul cclor lxre le plcgitesc de islliri (ulcLr.ful. puslinld lcrcnul soaiel. Iiu srlil)ilnii accsruidelen se lupti tlcix ir[e ei ci] bcfiedi.

'\'r,i

1,.

.11'i','J'

'rr,rrr.r,r

19.J1.

)B

decenkie Gul

llrncst Debod sc neflc h Pfiis:

1946

.r 1rn"". ln. .,,r ,....,' \ rr-lrJ 'i'',.r.

\'li$(atua I-ettristi enc

inxhtide

Isjdorc lsou. emigrxntPrn_

leninc in poezie (nrman)l)eic ), ronlan, |iattrri fi cinemrtogmfiei

/952

tinerilelld5li, pdnlre cxrl'sc afln ti Debord. (onstituie Inremxlionxl2 tettrisii (l L.), denunllnd misticismul luilsolr:

prinrul lilm Duti1998

iLl

lui Dcbod. Hrrlemerh en Jtt|eur tle

1951

iunie- xpxtc pinlrl numirretism, o

al buletilului1l

l.l

, PolLdLcb

distlibuit grxtuit, ncui lrcbuie,. I L. callli. dircolo dc cs

\rritrbili

trxnslormalrc

Yietii

1957,27 iLtLie

rituie Inlc.nali(nllh Silurllionist, (1.S.) la Conlcdntr.le la Cosio (lArr.rscie pdn regtuparca 1.[., a trliicirii pcntru un Bxuhxus Imxginisl si x Oxnitetului

-sc.on

1l

Psihogeogi*ic din Lot.Lrr. Debor.l publici tcxrul londa t(,', intitulat "ltepofi despre construclie de situatii si dcspre condiliileorgeniziriisi aciunii rcn.Linlei silualio nisrc internxtionxle, LS se yLea o alangardi clllturdli sul)

1967,

naieDtb

e

y^neigcnndatul deprc bLneletinetelor generdtii:1968

-

Debot(l pnbliti t\cietatea slecLacalului \xt

n(t

iet e spre

fi)losidtt

\rrsi\'il, ahcrnatildlacuhurudominxntisifundiitunlorerideok)gice si relolutionare.19i,9

,?dl- un comitel

sitLrxlionist uzlrrpi limp de Lloui zile So$ona $i (lczminte sxpte secole dc prostiiicaleanelizeaza

-

xpi re pd mu I nu

nr

it

tc|istei lnlel nalial1dl.l SilL@lia-

^l ,?lslr. director G E. Debordi

1969 epere nunlitull2 $i ulti ulrlrclisteil5l, roolu rlin mai 6tr

-19i9

xl rloiler lilm el luiDeba"d,

SLo le p.trlrd,ge de

quelques

lersolnes i! h-aErs

urLe dssez caLate

uniti

de

tet

ps:

1972

xlrtodiToh"rciL I S , conslcrxti pdn rcx.lul

,vletAqh

sciziunedi lntcmalic)ll.tlMnco Sanguinelti;1973:

L;. semnel GuIDebord $i Gim-

xfxre Jrll,rofues. cxrte compLlsi imprcunii cll picrcruldxneT AsgcrJorn sl

xlciruhi

nufli

din ftaze deturnatei

-

filn\ul

Saci ektte.t

tpecLl.o,,1,7

IeeliTxt de xutoNl

rii{iii

196-1 al rreiler fiIfi al luiDeb,Jtd, CnliqLle de ld

sipdqtlo

l95l 1962

I-5. se orientexzi sprc o criti.d rcvolulbnari x

1978- filmul de lung metraj lninur illtil1979

g7'/7J ltttLLt

tlo.k

?t consu'

"l(1 l. lt .lrl llr .'li,.r .1.'P'iure - '.' .artx febuie acurn rcalizali,. Simplii ,llritti sunt tici: cxcluti Afrr in revjsti tertele cxre orienteazi xcLlm nii(?tcx. l\atqltAli de bdzi, semnxte Rroul \rzneigem.19(i).

I r!.

-

prclati

le cex de a pxffa cditie

itxliani a.lo.leldlll slc.

tdcoLului\19&\

xp r Cane to iile la Societdtea spectacoLuluilapare primul volu m al edrtura G,Cette

naietnbrie

h Stmsbourg cilNlr studenli, a.lepti ai ideilor situalionistc, profit,i de dezinteresul celorlah penttu a fi xle$i reprezeumnti ii publici din birril sindicatului lllnion NxtionrLle des Etudiants de lnnce) brofun respr" ,?izeia din tnediul slwJenlesc, distibLriti grxtuit

scandalul (le

1989

-

l'lnegiricLtluil

1992

linxrd prcix reedinrca operelor luiDebordinau).tise repfi6tiot1..;

1993 tpxte

tl

t3

199.i

collLbor"lrcr cu Brigirte Comxnal penrru rexlizxrex (fil nrului dc e|ti-tclcriziune' Ctq, Debortl, san Ltl et sorL

Itt)i,.)l) tuiet

brie

bolnav de

polincvriti crxrlir:i.

DebordA,-c t

sc siDuaide.

tisnent pcabll ced d?"a h'eid edilie li(arcezLi

ly)'. t id\tltne - postul ,:le televizrine Cmrl Plus aliluzexz, lllfirl (jul Debod. so dtl et son let]4)s O scd$xre din

L,,i, Ir r....tr,,r .r\',-.t., ,lr 8.rm /. () seffi Gu! Deboftl dnd ve(i .lori in lunaienuade,. Fidcl culittLulur siu. el rtu s r lrezentat.r

1997 ed itun !.lrxr.l cl)uhli( i inrcgmla rcvisrekr l. t fi volu ul rl rloile:L al farfu,g,rirlz,r.ii |tuitile les siluLll bnnlsl?.! e/ ,?l]l b8 dc Pas(rl liPd egi tul lLol -l (lc GuI Dd)ord.

apare

Peuru lceste note xu ft)st lokrsitc revisrc[: l.S.(1958 1969)Du mon

ticr

hcieLalea specldcolului x losr pul)llcalii pcntru pnnla orri in foicmbde 196l li Pads, lx BLL.hd Clustel lulburirile din 1968 xu fiicut-o (Lrnoscuti. Crficx, dill c'Jrc nu ll schimb2t I ici.xLati \,reun cu\int, x i )st recdilal,i in 19; I le liliturrL Chlmp Libre. .irc x lu?t numele lui Ge rd Lcbovi(i in 1181, dupi $xsinarcx eLlitorului. Scdx reliparidLor lli)st contintrxf irl nn)LI regulxt la it.eati editur.i, pini ill 1991 Prezente cditie x l:imas li ex rigurcs i(lentiail cLL cca (lin 196i. i\cccxii reguli l'adidjz, de xltlcl, in tu).lllresc, reeditxrex tLrlul1)rc lrlormeleh Gallirnar(i. Nu srlnt un on ctte sc cotertelzi,

l?aalu Stoenescu

O 2stfel de tcoric.ritici nu lrcbuie si l'jc ((nectiti, adla timp cir nu \,or fi dis 'Llsc c(mditiile gcncrlle zle indclungeteice o !a ii pcriox(le istoljce pc (are xcellslij lcode i list alelinil in mod exirct. Continuxrei dc^I)lriirii peiotdci 1ru r iicul (ieciit si vcrifi(c li sj ilustrc/c teoria spc(tx()lulur x ciirci expunerc, ai(ireitered, folltc [i in cgeli miisurii considerxli drc|t i\torici intr'-u x(cepliunc nai l)ufill ela'\'ali ex di scame

fdn

de ceea.c

(lin 196ii,

miioitrcnli pozihc in nDmentul cefiuri]ol (leir posibil si se $lic in 19611 Si .lcci de Leex ce crxlost aer

i

li

Ch

ixr si aci tuxi pr( )stlimri din xrex \rcnrc

ilr(

i

(lc rtLnrci.

ac j^nsemlulu "r)cgutiu

I

fiau putltt (lil sce|u

n cscarLl'rlc rLmilitorre jla,

intlqiilor Lr, steote. lil'tii (1lc x (lc\tnit r,ibili,, .prcrlLc.c1lsr

/rrli

l)loc la rceeaqi organlzare consensueli a pi4ei mondialc,/Z1s?ii gluntxti spectaclrlar. $i ee nll se l?L unillca pini lx umi.Lliri-)cllrLlili

cdititii,, lL'gxti1

(1c

f(nnix rnirfii

.pr-0lc r/llrcx lumii,,,

.

,.

.

.r

1.r,.. .,,

h rclc miu rcmllfuxl)rlc noutitil)e cxre cu$ul Lrlted(n- xl x.cLLri$i f()cei \'1l fi tlel)uir si le .'Ipuni lc(lcdi ln 1919, cu l).ilclLrl unci lrclclc dcninrtc urcr noimdLLaeri in lilnj, xul trlret de\{rc trrNIi)mirilc cledivc in nittura insiisi e l)m(luaticr iltrlustlil]e, prcaunr si irl Lehniaile dc glrvernxre. pe.ere irncfca si lc au torikze intrebuinrrrex ft)fici sfcrtit(Lrlxre. in 198E, Co,)/?/ltL iilc lat socieldtea sf)ecldcoluLui tu subi]it cu chdtlre preredenrl diviziluc mon(lixliii strcin ilo!- spc(trc tLhlo,. intre

,.n. ,.r , h..r' i lr\ i

Li(ulomiedc pi21i,, nu crezuse nicidati prea muh in deslinul ci.llasettia .o lonni subdea,oltrti de cla.si dominentd, li .Lorez si lie roai mult. 'lcza 5t stabilise de mult linf fiionaurm,itoirer iRidicina spcclac( )lului se afli in sdul econoniiei de_ lenird abundentisi dinecexnacresc iiuctcle ce tind in cclc din urmi si domine pieF spcctxculxrd, Acexsli \ointd dc modelnizarc si de unillcare a spectxcolu lui, leg.lti clc toxte celelaltc especle alc simplifidiii societilii, csie (.ce .are e conalus ir\ 1989 biroc tia rusi si: se con\rtcascil

lotelitari, "clrsd dominznd dc iilarcuire pcnlru

.i

.rf.,ir '., ,i

L r.. .rl' 'ro .r ,r

11,

htuluirli[Lz' ]rue sfirsrt in pn)l'ltul llrziunii kn-in loflnr conluf, r ispecte(Lrlarulur rf rcgml,,.Acc;Lltri luziunc l)oll(e ll rezumrLj aolertifu] tezr 105 rxrL', prilitul .eex ce se inriiml)lxse inxinte (le 1961, di\tingcr incti

singur om.la prezenta ?,/cologle edcmocrelieil &licii libeneke dictzoriali x Pielei, tempcr.rti.le recunor\tterex Dreptudk)r omului spectator. Nimcni in Occidcnt nu s_a gan

dcodxii,

ca un

dit o singllai zi la sennillcafx $i consccin(ele unLli clenimenl lrcdialic etit de cxtmordinar. Progresul tehnicii sPectxculare sedovedestc li lrdn asn. N a fost nevilie decit dc inregistrerca rpxrenlei unui lclde cutremur geologic Sc dalezLi fenomenul, si il considerim .lestul de bitle inleles, nlultumindu-ne cu rcpetzrex unuisimplu

pria ci opuse. X'lll ex 51]hisuli r puleriirle clAi luiind sfil[h prin impi(rrc, tlbuic spLls.i prx(ti(l unilicxti lr speluculdului rntcgnt, llstlizi x .dtunsior rlrt econonric hLmel,, i/? ral,/r.\/ 1ll,4 in.xre r (rrnri)mirt inlomclc rntcdodc([Llpii x]ruDlite

scnlnxl

cialcreil zialului Bcdinului

-

la

n't.if srlficLr

lotLrl noLLi )

J ' l'. (l r. tl',,ri

J...J.',.ii.'.',ollaiaLl

lelde indiscutabilce ii toate rclxlxlteset nale denbcratice in1991, primele efectc alea

modernizidiau apdrut odati

cr.l

.. ,r' i',rlirJr. ..,1 . .,-rt r,,r lru ..r.r[n r- i '_ ]. | '.rJ.'.. t',. i,lJr'\r\,. ",li pc tr)t glol)ull)uterer scprrxticm eLit(lcgrl]\,a inailt lunrelr e\,cll , .. r. ' r,;r.r.. :ri. rrJ . ..r1rrr 'l ' ,J 'r .'t .

l.urncir s-x futrLl

in fine proallnil

unilirxti numxi

.lisolula completi

Rusiei. Acolo se e,.(primi, mai pe falll

dcclt

in occialcnt, rezuhatul dezzstruos al evolutici generale a economiei. Dezordinex nu estc decit consc(inla &eslcia. Pretutindenise vx pune aceca$i intrebare de temLll, care obsedeaTi .I m., irJ, em ., ipc eUiL:'e.le

Ln.l

r. r.'

_U.(,

tl

simci, acolo undc iluzia a dezamigir, $i acolo unde lotele auslibir?

ltzxla a

111, rccunoscand pdmele

simptome ele unui declin tus

cirui cxplozic finald tocmai em asistet, fi x\dnd in vedere dispadla apropiad a unei societriti mondi e c e, precum se poate spune astizij Je ,'ri Slerye din melnoid calculalolltLui, cnunla accastil judecatd slrategici e cirei justele \'" fi lesne r esimitii "Descompuneree mondiali aalienlei mistificirii biro craticc cste, in ullinli insrenli, hctorulcelmai delavr)mbilpenrru dcz!,oltirea actuali e socierilii capitaliste, Accasti carte rebuie cititd considerind ci a lost cu buni ttiiniiscrisiin intenda de a .lium socieiili sfectacularc. Ea n espus niciodari nimic iignltor 3a iunie 1992 Guy P.|ru,,,

Ptef,lla la ccd,le-a poh.d edttrc itLlliLtna a So(ietitir \lr(cu.ojLlluil

Ciiteve traduceri ale a(estei ci(i, fublicald la Paris citre zdesca sfe$itul xnului 1967, lu xpirut deja in \reo zece ldri, fosl produse j'n acccasilimbi, dccitle nistc edjtori maimulteau concurcnl; ti eproape intotdeaunil elesunt prcrte Primele tlx' dlrced au fost pretu dndeni infidelc fiincoreclc, cll e\cepia celei in pofiughezil $i, poate, a celei in danczi. Traduccrile publicate

i

in olandezi si in gemani sun! bune dc la a doua incercilre, cu toate c, editorulgemen alaca\teh e negliiat sii corccleze la im' primarc o mullme de greFli. in cnglezi fi in spenioli, trebuie eftepteld a lreix tmduccrc penfu aftice-am scds. Tottlfi, n em vizut nimic nui pmst ca in It ia undc. chtu din 1968. edilorul

D. D,,nroJ.,

-..arrig uu')'d'fiI)

eledi

i'! '.lP'i','r

citrc cele dou:i truduceririeu urmat. De eltfel, in ecelmoment, ?eolo S?Ll\adori, vale care ducindu-se in brloudlc lor penN a igiisi pc responsabilii xcestuioices, i-a bitut, Fi,litenlmentc. iascuipat in futi, ciciacesten-a lost decil pa(iel imbundldlid de

este ffresc modul de a aationa 2l lladucitorilor

buli,

clinal se

}(casri, PrcJdlA I fosl publi.atii in 1979 d vallechi dio Florcnla, Si Chxmp Librc din Pads

t

.i[e

eL]iturile

19

iffiilncs( (u altiimaiprosti. Estcdcsrulpcntru a spune (i a palra edjlie in itr ixni, ftcuti de cit.e Selr?.bd, este in sli$ir excelenti. \ rtn,rr\lrCn. .rr.1r,r.r r r.rr_iJ'.,'ri, celor paru sxu cjnci md bure, nu mi-eu lbsl pLezennte, nu inselrnlnri ci 1l(cxsti cafie m l'l mli gleu de inleles declir oricre alti crne cllle a meltxt leelmente lreodi]ti si lle scrisi. Aaest tmtanent nu esrc niciin mod specific rezenat lucririlor sU hrtr.

. .Lr'r.

r

\or demoda i1n un lintp atlit de scLllr. De ce silftducibine ccea ce dela cm inutil si fie scris Fi care nu vx fi dtit? Sislenlulspec_ ta(ulxreste pcfecl pe eccani leluri a armonier salc specialc;clse ndruie

illsi pc xlte lalLlri.prictiLiuzualai a

Dar aceesti

0iajojlitii cditodlor

cstc nexdep-

si!c, pcnt.u cii in irccst cez lalsillcetoilor ccl putin nu trcbuic sii le fie texmi civorflrdusiin fulx tdbunelelorde citre autoriseu pen tru ci ineplir1 x.hugili teirului \ e inlesni clir de cir vclcir,llcde respingere a rcestuia dei',lu putcm sil nLr consurinr

publi. si penlru o inrebLlinlare diferili Existli, rle o cu torul djlidt txti incazul ,5ol_?elrrl .rle.1d.o/rl&1, cllre illlcrcsexzi un

ritre ideologi bugheziod

biroarrLli

mxrca nlaianitatc e tr.rduccdlor puhlicxtein ultimiixni, indifercnt Lle txr:, $icl'riar xtunci ciir'r.leste vorbadcclasici, sun t prclLrcrxtc in rcclxlifcl. \4unca intclcctlrxlii saldati tinde in nod normd si urmeze legea pniuclieiimhrs rrielc edccadcnlci, in carc p.ofitul in trcpdnzito Lrlui dcpindc de rapiditltel erecuiei fi ale proxstx cxlitxte r mrteielului intrebuinlat Accrsti pmduclic, arir de osrcnrari! clibcnrii dc oicc ,Lparenlide menajxre 2 gustulu i publicullri, ll pututspeculii cu o

ci

manicii mlrlt mxi tl antdti dcciit alti dad, .1i\eNe lbhld .le .ilti Multc nu sunt niri ndc deschisei ixr puline sLlnt ()pirle pc ziLluri Accste, ili tmg p( )pulrrilatcx |i puterca krr Lle conlingele to(mxi din tiptul ci instanlele rlisprcluite xle spcdacolulL! nu vorbescdesple elc, sau nLtspun desple elc dccit ni$tebanditilli in tft:2ci]t llxlivizii care vor nebui silijoxce vieiilc poflrind dc

h o anumiti descricrc a fortelor

iSn)dce si a iNl

ehuinlirii krr

,lLl

.hei bineintcles, sidc

e.ramineze pnll ci

inijfi

nrsle ffaduceri riguros e\xcle.

]iri

indoiali,

ir1

.Locumentele dupe (rndiUilc prczenrce)sc

fr

)Lluclic suprrLnuldpLicati

iide difuzere nrpra(once!fetii

pie eleil gustului cue i este consecinla nomentxni in mxsa clicntclci selc, ier asta dc ciind, conccntmfi financiar fi dcci tot mxi bine echiprtli tehnoloijic, detine pe inneg spxliul pielei nonopolul preTrnlei non-celilrlilc e olcrtci lic ci este vobx de o locuinli, de carneir de yiti seu de roa.lele rninlii dobiroace atladucitu, ideee carc se impLrne sureran este ci se lo2te obtine acun loirle repede, le un cost nrii pufn rklicat. ceea ce inainte r:ereL un tinrp indelunglt de lurru calificrl Esre foarte edeliril, .Le ihlbl, ci r.rduciirorii au puline morive de a-li uzrl .,,,rt,+ l( ''r. rLr!i ... .r n,rrrl,*.(.r r'rr , n,ri'. .rt. limba (u pricinx, in aondiliile in ca.e aproxpe toli aLrto.ir de azi eu scris ei inii$i cu o gnbi arit de manifesti niite ci$ care seunLri20

",1r"'u'r

.rr...1r

rpr .rp,nLi'r .r'r,.

, rt ii .

cirtilor, itludle, in marea lormejodtlte, ntt oln(

succcsul, s:lu

1.r

mxi xdesca insuccesul, dccit lrcnlc de clite\l siPtimlini (Lc 1il xpadfa lor. AduniitLfx grosolxn.i x e.liti.iixfiux]e isi ilncmeizzd pc xcest lucm lolitic, arblt tulLLi prccilltll a lxptului j'rnplinlt, cxre convine deslul de bine ci(ik)r desprc care nu se !x vo$i, si oricunr aiurer, decril o singuri (Lali Acesl privilcgiu ii ljpsclle aicr. $i cste cu toulzldjmrc dc iLtmduce cafiee mex le rellezeeli, deoarece lucrul!a Ii luat de lx c.Lpii dc xui; itu pr1),$tele ux.luced

lor l'l neincetxl inloauite

de xltele mili bunc

Lln zixrist fuencez ce rcdxctxse de clrdnd un volum gros, inunnl ca fiind de natn si reinnoixscli j^0lcagx dezbrtcrc de clite\e luni mzi teziu cEcul pdn laptulci-i idei, isi explicx lor il lipsir mxi clL3flbi cililorii de.iil idcilc El declara deci ci

do

)1

suntenl intf-o societate in calr nu se citeftc; fi daci Nlala xr punrr-n nFrJle ,iretad / cle\iz. .Tp, iir. , ooUJ , i nu . ., ma, ' \'I)bi dcspre el Acea\te glumeati e.oarc isi lrideilzi intr,adevil mediulsiu de odgine Esre evidcnr ci, daciunom publiciasrizi o.rJc\,r...,r, JnrJ(,'rl'.J...t,rli.c'.u\,rJotinr, u\rBUmn.,r \t aperi h televiTor sau in alte coloclii de xcel,rtigeni .Lsrfll inca!, zece sau douizeci de ani mai d[iu, se va vofbi inci despre cl.blice asld2i Cdpitdlul, s-xt duce

fi incoDunicxbil el distrugerii pure; un eltul a cond:mn?r-o .2fiin.l ghidul secret 2l conduitei tuturor guvernelor consthuite de la eparila sa Cincizcci de 2l!i critici au zjLlns imedtlt la tot atatexconcluzii singulare. in xcelefisomn alnlunii. $i fie c, scriu aitx in pedodice, in ci4i, sau in pamflete compuse r?dlroc, acelafl rcn

inrrc seari

si-,si explice

intenliile

ci e{isti cine\,a in lume carc si ne si se intereseze de cafiea mex, in afara celor care sunt dufmani ai ordinii sociale e stente si care acdoneui electiv llcL-rLl, l- .r.r. c,r5r,r.t t,t(. r ( r' J bnF,r m( J I d.exsLr I,t i\ tfl i. l'rn. rrr'u-ei.rri i''. .' c. c.rp..rt rm |, de nJ..1,rca u-p,riL_l s rarelor iji simcelor cftici sau aluzii pe a e lc-a suscitat pdntre cei care dcln. sau se sridlriesc inai si obtinii. autoritatea de a vobi in mod public in spectxcol, in fata celor .ere tac Acefri dive$i spccialifti ai aparentelor .le dis.ufii, pe czre le mainunim incii, desi abuziv, cuhumle seu politice, fiau aliniat in mod ohli galarrlu logice $i cultura dupi cele alc sistemului cale se poatealrept \orbind. nu cred

lx

nepudnFi capdcioase a fost folosil de cilre toti, in lipsi de ce\a maibun Din contr;, dupi cale ftiu, uzinele din luliasunt locul in cafti xceesti cafie ii'a gisii, penru monent, cei mai bunicili_ toi. Muncitorii.lin lalia, care pol fr d4irstizi drept exemplu iuturo. tovedsilor lor din toate lirile pcntru absenteismul lor,el

capabil

gre\e

c'.,..:lo,li,

e pc, Jre

1,,e Llumo e.le 11, o, nn, eLL, faaa

ticulari, lucidul lor reluz de

munci, disprelullor

f4i

de legc

i

lald de toate parddele etatiste, cunosc desul de bine subiectlll

din prectici fiindci eu putul tnge profit din tq.ele Saciefiliispectdcolului, tladuced.chi.Lt

x

nci cAnd

nu i citeau deciit ni$le mediocre

folosi de ei; fi asta nu doar pentru .A au fost selcrtionari de cirr e el, da. mai ales penll! cii ei o-au lost niciodet:l instruti dc citre nimeni altcincva. Dinre tofi cei care au citat aceesti c2fie pentru a i lecunoafte lTeo inlporanli, nu am lizut pin; acum pe

Celmaiadesea, comentatorii au dat impresia ci nu inFlegeau lece inrebuinlare se puteaptetao carle cxre nu poxte Iiclasati in nici o categorie a produclilor intelecluale pe care societetea

inci dominanti iii permite si le ia in considetelie,li czre nu este scrisi din punctul de \edere al niciunei mcsedi specializtle pe care aceasti societale o incuraieaTi. Intenlile autonrlui au piirut obscure Nu esle insi xici nimic misterjos Clausewir, in Lanpauid din t81; itt lt'041d- r nn|l| "rr ull e, d i'; 'r',lre_ gici, esenfalul este de a se plasx exact pe punclul de vedere ala$xalar

nici unul care sd fi dscar si spund, cel puln pe scufi, despre ce era yorbarde fapt, nu em yo$e pentru eidec1t de l Lla impresia n'o ignor,iu Simuhzn, roli cei care i-au gisit un defect d1u im ci nu l-au gisit iiialtele, deoarece n-au spus nimic altcc'va. Dar de liecare dati clelectltl precis a\ex ce\a sul'lcienl penttu l-l ..-rr'l^ c pc tle.. .'.r ir,i. I nr-la r'..z.tr ,I . r,r\'r ,.r- u .tJ "pr. r aborda problema slatuluii altul a vizur-o C.x netinand delbl conr de existenla istoriei; un altula respins o ca fiind elogiul ialionalcd

presix

actodlori e adevir,rt ci adeseori este loarc dificil Merea maioritzte a cnticilor struegice ar'dispirea in inffegmc, sxu s_ar rccluce la niite vagi distinclii de inFlegere, daci scditorii ar dod sau ar putee sd se situeze cu gandul in toate cjrcumstanlele in care se

22

)J

dorelm cr lrrrcrnltion:rla Situetionisrii si ililf o(:lne dc teorie.l.S cm in acel nroment gruprrea extlenristi carc ftcusc (ele mdinrulLc lucruri porttu e rcaduce aonlcxtarc0 rc\olulhuri

in

196?.

\ll

in societatei nmdcnlir$iem lcsoe (le Vd7!l cli xceNtigfupxre.

,,rr i! imuN(\r

,)i,ifl .

drix ti,1, n'i.r pe rc([lrl.nlll ri r(\'ftlice. filrr't' ..1.(..1,i' lc rErErul,grt.llr