Soarele cenusiu al diminetii - Adriana Gurau cenusiu...Soarele cenusiu al diminetii viciile lui....

@ Editura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod pogtal 031310, Rominia

Dif'rzare / distribu{ie carte: tel/fax: 02I 348 1474mobil 0733 l3l I45, 0728 084 802e-mail: difuzare@ edituraeikon.ro

Redac{ia: tel: 021 3481474mobil:0728 084802,0733 I3I I45e-mail: [email protected]: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nalionalal Cercetirii $tiinlifice din invifimAntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nafional[ a RomAniei

ISBN: 978-606-7 11 -628 -l

Tehnoredactor: Mihiild Stroe

Editor: Valentin Ajder

Adriana Gurau

Soarele cenusiu)

al diminetii

EKomBucuregti, 2017

{DRIANA GURAU

Acum insi, n-avea ce si faci - avea propria familie la caretrebuia si se intoarci. De pe marginea unui sant, unde iarbacrescuse inalti si se unduia in vAnt ca spicele dintr-un lande grAu, gAgni o gAscl. Nu auzi decAt un hAsAit, apoi sim;io smuciturS., iar masina coti spre stenga, pe contrasens,incercind s-o ocoleasci. O fracEiune de secundi mai tdrzia,un far ii orbi privirea si se simgi aruncat cu capul in parbrizulcare se fbcu tindiri, intr-un zgomot de caroserie zdrobitisi miros de cauciuc incins. il srigi pe Dan, dar nu priminiciun rLspuns. incerci si-si intoarci privirea, insi o durereascutiti. il fbcu sa renunte. Simti sAnge prelingAndu-se pe fati..(Jndeva, nu foarte deparre, cineya scoase un ripit. Miroseaa pimAnt reavS.n si a fori de cAmp. Era mirosul florilor pecare in copihrie le culegea si le oferea mamei sale. Norii de laorizont dispiruserS. cu deslvArsire - probabil ploua in sateleinvecinate. O ralangi suni undeva in depirtare, prelung, ca

o chemare. Voia si steatreaz, insl ochii i se impi.ienj€neau.De cAce ori ii inchidea vedea imagini rorindu-se, reflectate lainfinit. Clipi des, zicAndu-si ci rebuia si stea treaz. Cinevaspunea cuiva si cheme salvarea. Stia ci n-avea si ajungl a

doua zi la aeroport. Poligia trebuia si soseasci; erau incl insat. igi dori doar ca prietenul lui si nu fi murit. Mai aveau

at|rca si-si povesteascl. Tiebuia si. renunte la supirarea lui,care, in momentul acela, i se piru artificiali. Riceala lui dinultimii ani fusese nedreapti. Tliiserl atAtea impreuni. isispuse c5. avea si treacS. totul. Nu se putea termina aici. Nuera decAt un accident lipsit de importantl, de care aveau si-si aminteasci cAndva, cAnd lucrurile aveau si fie mai bune,cAnd totul avea si. fie uitat si cAnd aveau si depene amintiridin srudentie.

Cuprins

Capitolul 1.3 iunie 2008

Capitolui 2.22 Aprilie 1990


Capitolul 4. 24 Aprilie 1990


Capitolul 6.7 Mai 1990


Capirolul B.1I rnai 1990


Capitolul 10. /5 Mai 1990

Capitolul Il. 10 iunie 2008

Capitolui 12. 18 Mai 1990

Capitolul 13. 11 i.unie 2008

Capitolul 14.22 Mai 1990

Capitolul 15. 12 iunie 2008

Capitolul L6. 12 iunie 1990


7

26

40

55

/J

89

r02

r17

130

r44

158

176

r90

203

216

23l

245

383





Capitolul 22. 14 lunie 1990


Capitolul 24. 3 iulie 1990


257

270

289

303

310

326

342

35t

Aceasta este o operd de f.cyiune. Cuexceplia euenirnentelor ;i a personajeloristorice, orice aseminare cu situalii sau

persoane reale este pur int,lrnpldtoare.

Capitolul 1

3 IUNIE 2OOB

Lui Paul, oragul i se plrea schimbat. Nu-i simtea pulsul.

il privea din magina care-i aducea de la cimitir, pe el, pe

Rodica si pe Adi. Erau locuri pe lAngl care trecuse poate, de

sute de ori pAni si emigreze, iar acum avea senzagia ci nimicnu-i mai aparginea. i9i didu seama ci privea orasul cu ochiiunui striin. CAndva parcul acesta ii aparginuse. CAnd era

mic, taici-slu il lua duminica la plimbare prin Cismigiu. Pe

vremea cAnd inci nu locuiau in spatele Ateneului, trebuiau

si schimbe doul tramvaie ca si ajungi in parc. Maici-sa iibombinea mereu cl,intdrziauprea multr de ce nu se duceau

in parcul Tineretului? in copilirie, acel parc fusese doar ointindere de alei strijuiti de pomi tineri, firi niciun pic de

umbri. Cigmigiul insi, era altceva. Avea un labirint de alei gi

copaci in spatele cirora se putea ascunde cAnd juca pititea. Se

juca desml de des, cu copiii de la bloc, dupi ce s-au mutat inapartamentul de pe strada Nicolae Golescu. Mergea la qcoala

generah din spatele Pieqii Amze i, iar vara, cAnd nu era la gari,

in Vrancea, gi-o petrecea in Cigmigiu.Rodica il intrebi la ce se gAndea. Doliul 9i ochii plAngi o

ficeau si pari cu zece ani mai in vArstl, degi era numai cu doiani mai mare ca Paul. BitrAnului iiplicuseri mereu tinerelele .

CAt fusese Paul mic, amantele lui taici-siu il ciupeau de obraz

pe stradi. inrotdeauna ii spunea ci erau colege de serviciu.

ADRIANA GURAU

Poate ci erau; n-ayea de unde si stie. CAnd crescuse, nu maisuportase s-o vadi pe mami-sa rlspunzAndu-le la telefon sau

plAngind noaptea cAnd bitrAnul intirzia cine gtie pe unde.(Jneori rlspundea chiar el 9i, oricirei voci de femeie care

intreba de Doru, ii spunea cd era plecat in deplasare. Maitirziaincepuse si le spuni ci acesta nu mai locuia acolo, ci se

mutase, sau cI gregiseri numirul. Nu-i pisa ce incurclturi iiproducea bitrAnului. Tatil lui fuse se un afe meiat. Nu gtia cumde suportase maici-sa totul, nopEile pierdute, telefoanele,

pipigele care-l ciutau acasi. PAni cAnd se mutase Ia Rodica, inprimlvara lui 1990, cAnd Paul era in ultimul an de facultate,i se piruse ci taici-siu luase totul ca pe-o joaci; Ista era felullui de-a fi si pace. Maici-sa pirea si se fi impicat de mult cu

idee a, insi voia si gtie totul gi-i plicea sI-i dejoace planurile.Paul i9i drese glasul:

- Latata.CAt de mult o urAse pe femeia asta! PAnI si se mute la

ea, se afisaserl peste tot impreuni. O cunogtea tot Comite tulCentral al UTC gi nu de pugine ori fusese luat deoparte de

9efi 9i sfituit s-o lase mai moale. Uita unde lucra? Lui taici-siu nu-i pisase. Vorbea fluent cinci limbi striine; rugii,arabii si chinezii il indrigeau. Ar fi fost de mult concediatdaci strlinii nu l-ar fi inirigit atXt. in special rugii, care ilcereau mereu pe el si traducl. Nu era delegagie striini la care

si nu fi fost prezent. Era convins ci excentricitlgile lui erau

binecunoscuce pAni sus de tot, in conducerea statului. $i cu

toate acestea, nu inrrase niciodati in Partid. il bltuseri pe

umir divergi, ii spuseseri de la obraz,,,Nea Doru, e cazul siintri gi dumneata in Partid, di-o in mi-sa de rreabi, nu stiiunde lucrezi?" Cumva ins5. problema fusese mereu amAnatisi nu se materializase nicicAnd. Biutura si femeile fuseseri

Soarele cenusiu al diminetii

viciile lui. Chiar dupi o sticli de vin, insi, era in stare sI

l)oarte o conversatie decenti in oricare dintre limbile Pe care

lc stia, ba chiar si cAnte 9i si spuni glume. intotdeauna fusese

sr-rfletul oricirei petreceri. CAnd era vorba de munci, devenea

brusc constiincios gi tipicar. Felul lui de-a fi ii adusese mulgi

prrieteni dar si multe antipatii din partea colegilor.

- Mai rar un om ca el, nu-i a9a, ii rispunse Rodica,

rrruncindu-i o privire piezisi.Adi ticea pe bancheta din spate. Paul nu gtia exact cAgi

rni avea pugtiul. Probabil ci era in clasa a gaptea r".r "

opt". ilcunoscuse cu o zi inainte, cAnd sunase la uga Rodicii. Adi se

niscuse dupi plecarea lui Paul in Statele lJnite, a9a ci nu se

vizuseri niciodati. De altfel, biiatul asculta mtzici in cistisi nu scosese un cuvAnt in timpul inmormAntirii. Nu arltaniciun fel de emogie. Rudele din partea tatllui incepuserl

deja si vorbeasci, indicindu-i discret pe cei doi fragi vitregicare se cunoscuserl de abia la inmormAtrtrt.. itrtt. ei era o

diferengi de douizeci gi gase de ani. ,,O viagi de om", gAndise

Paul. ,,Puteam si-i fiu tati daci mi insuram in facultate".

Aceeasi diferengi de vArsti fusese intre caicl-siu gi Rodica.

Mai aveauvreo jumitate de oripAniin Berceni gi dintr-oclati., atmosfera deveni aplsitoare.

- Unde lucrezi acum? o intrebi. Ea gtia toml despre Paul.

il descusur. de cum ajunsese. Nici nu intrase bine in casi si

trebuise si-i spuni unde lucra, pe ce pozigie eraangajat, unde

locuia, daci era insurat gi daci avea copii. Din primele cincirninute trebuise si scoati portofelul si si-i arate fotografii cu

rlevasta;i fiul. ,,Doru a fost atAt de mindru ci te-ai clsitoritcu o ariboaicil ii spusese. ,,Dintre toate limbile pe care le

stia, araba a fost preferata lui."Se abginuse cu greu si nu comenteze. CllLtoria de zece

ADRIANA GURAU

ore igi pusese amprenta asupra lui. in plus, nu-l mai vizusepe taici-slu de optsprezece ani 9i pe aeroporr, la plecare,situaEia fusese cam incordatl Pe vremea aceea Rodica era

doar amanra oficiali. Nu divorEase inci.BitrAnul ayea strategia lui; vrdjea femeile, le ficea

complimente si mici cadouri, se culca cu ele gi rimAneauprieteni. Rar cAnd avea o relatie de lungi durati. ii explicase

toate astea o dati, in Cismigiu, cAnd Paul era in ultimul an

de facultate 9i se intAlniserl ca s5.-i dea bani. in copilirie,parcul fusese o sursi permanenti de disractie, iar instudentie ajunsese locul favorit unde se intilnea cu taici-siusi-i dea banii de cheltuiali. Fumau grlbigi cAte un Carpagi

- degi bltrAnului ii phceau 9i gigirile occidentale gi avea

intotdeauna o rezervila birou - schimbau cAreva impresii si

se desplrgeau. Taicl-siu se intorcea inapoi la serviciu, iar ellua troleul pini in Grozlvesti, apoi mergea pe jos pe cheiulDAmbovigei, pAni in Regie.

- Sunt secrerari la o edituri, ii ri.spunse Rodica. Doru,Dumnezeu si-l ierte, a pus o vorbi buni pentru mine.

Vru si.-i rispundi ceva, insi i se inchideau ochii. Erafoarte obosit. Sosise cu o seari inainte, insi nu putuse si se

odihneascl. A doua zi, Rodica il dusese direcr la biserici si

apoi la cimitir. Mulgimea il obosise. Nu-si dorise decAt siajang1. acasi si si doarmi. Cu togii veniseri si-i prezintecondoleange si profiraserd. de ocazie si-l intrebe cum se

descurcase si cum era America. Remarcase ci, dintre fogtiicolegi de serviciu ai bltrinului, cei care nu iesiseri inci lapensie, aritau prosperi: fie aveau firmele lor, fie intraseri inpolitici. i9i spuse ciplecase la timp din gari. in cele din urmiii gopti Rodicli ci. era foarte obosit si nu dorea sl mai meargila restaurant.

l0

Soarele cenusiu aI diminetii

I-a rispuns surprinsi, intorcindu-se citre el:

- Cum se poate a9a ceva, Paul?

Vorbea repede, incercAnd si-i trezeasci sentimentul de

vinovitie. Ficuse atAta drum ca si vini la inmormAntare!

Nu se putea si lipseasci de la masa de dupl, asa cum cerea

rreditia. Avea si fie toati familia acolo. Ce aveau si zici?'l'rcbuiau si fie cu toEii; fragii trebuiau sI fie impreuni; altfel('c aveau s5, zici,rudele ?

Nu gi-o amintea si-i pese atAt de obiceiuri 9i de ce zicea

limilia. Teoria ei despre fragi i se pirea stranie. Adi era fratele

Iui vitreg, insi nu avea nimic in comun cu el decAt ADN-rrl tatilui. Se gAndi si-l intrebe daci bitrAnul il dusese gi pe

cl in Cismigiu in copilirie 9i daci, in general, fusese un tatibun, insl se abginu. Adi era un adolescent slab, plin de coguri,

crrre rispundea monosilabic ;i semina la chip cu maici-sa.

Numai ochii ciprui 9i pirul creg erau ale biuAnului. ,,Oare

la fel de nitAng aritam gi eu pe vremea aceea?" se intrebil)lul, trecAndu-gi mAna prin pirul in care onduleurile dinrinerete frcuseri loc unei frungi inalte, ce ameninEa si devinichclie. ii veni s-o trimiti la plimbare pe Rodica gi discursurileci moralizatoare. Cine era ea si-i gini prelegeri despre ce se

r'idea sau nu? Nimeni nu-l forgase niciodati sI faci ceva

rrurnai pentru ci aga se cldea. Femeia ghicise, probabil, dinprivirea lui ci depigise misura ;i continui pe un ton mai

blir-rd:

- Bine, daci aga vrei tu, a9a faci, numai ci, si qtii, toatiItrrrrea va fr. dezarnigiti. Cu togii de abia te asteapti. igi daiscrrrna ci nu te-au mai vizut de cincisprezece an|

- Optspreze ce, precizdAdi, de pe bancheta din spate.

Intervengia lui il descumpini pe Paul, pentru o clipi.l)incolo de aerul ostentativ indiferent, pugtiul pirea si

ADRIANA GURAU

asculte cu atentie conversatia.

- Sunt foarre obosit, ista e adevirul, fbcu Paul, simgindoboseala ripunindu-l cu fiecare cuvAnt. Sunetele ajungeaula el ca filtrate, incetinite, ca prin api. Totul in jur devenise

fluid; igi simgea pleoapele grele. Flcea eforturi si stea rreaz.

- Ajungem indatS, precizd. Rodica, apoi privi ticutidrumul.

Ave a o fati rotundi, plAnsi, iar pirul drept, Iisar pe spate

avea cAteva fire albe. Pe vremuri, ii sucise minrile bltrAnuluicu tineretea si prospetimea ei, insi pe Paul nu-l impresionasenici micar atunci. Era una din acele fiinge cu o figurl comuni.,incAt era greu si spui daci erau frumoase sau urAre : una dinfizionomiile pe care le uitai imediat ce le vedeai. BitrAnulvizuse ins5. numai exuberanta gi tenul ei diafan, lucruri care

il fascinau in orice femeie tAniri. Rodica slibise, probabil.Hainele plreau cu cAreva numere mai mari, iar negrul nu oavantaja deloc. CAnd o cunoscuse, i se pi.ruse o pustoaicl. iiamintea de una din colegele lui de liceu, cireia nu-i ticea guraniciodati. La fel gi ea, imbricari mereu in culori aprinse sau

rochii inforate, cu buze rujate intr-un rosu strident, numaizAmbete si priviri cu subinreles, ii cucerise pe toti, in primulrAnd pe taicl-siu, al cirui birou era pe acelagi palier cu al ei.

Secretara frsneagi ii devenise apoi nevasti. Rodica era genulde femeie care isi cunostea clar interesele ;i nu se lisa pini nuobginea ce dorea. Paul se intrebase de cAteva ori daci bltrAnulo inselase gi pe ea, ceea ce era foarte probabil. in atigia ani de

cisnicie rrebuie ci se gi certaserI. Desi ea considera cd, avea

intotdeauna dreptate si isi argumenta vehemenr punctele de

vedere celor din jur, cu Doru ficea in aga fel incAt ideile ei

deveneau brusc ale lui, continuAnd sI rimAni in ochii lui, opisicugi inofensivl, in loc de tigroaica pe care o ve deau ceilalgi.

t)


Doru ginuse si la prima nevasti, de care continuase

s;i sc intereseze pentru tot restul viegii, conform spuselor

rrriitugii Dina. Moartea lui fulgeratoare luase pe toati lumea

plin surprindere. Nu suferise niciodatl de nimic. Se lisase

,lc fumat de vreo cAgiva ani ;i luase in greutate, insi reugise

s:i slibeasci ulterior. Le cam trlgeala misea, insi ista ii era

,rbiceiul. Odati, intr-una din intAlnirile lor din Cismigiu,l)oru ii povestise cum mama adoptivi il infbga sil culca sub

1romi, cit era la cosit 9i, ca si nu plAngi, ii dldea si sugl ocirpi inmuiati in guici indoiti cu api. Se invigase astfel cu

ltrici de mic 9i, copil fiind, ii phcea si cragi cAte un pihlrell;r rrr-rnti sau alte ocazii, cAnd i se pirea cI nu-l vedea nimeni.( )ricum nu din cauzaastamurise, ci de inimi.

Privirile i se impiienjeau; avea senzatia acuci ci taice-

siirr era prczent. Paul nu fusese niciodati la Rodica acasil( lind il sunase si-i spuni vestea mortii, se gAndise si stea la

lrotcl cit rimp avea si aibi treabl in Bucuregti, insl ea nici nuv<rise si audi. ,,Se poate ? S-ar supira bietul Doru daci ai face

,rsta. Cum si stai la hotel cA.nd ai aici casi?" Nu indrlznises:i-i spunl c\ accea era, de fapt, casa ei. Adevirul e ci nu gtia

,rnrirnunte. Taici-siu nu fusese niciodad materialisc; cheltuiar ( )r ce cestiga 9i, cAnd prime a o primi igi cinstea to;i prietenii,irr special pe cei de la Direcgia aY-a, din clidirea de vizavi,(.u care mergea la Lido siptimAnal. Jamila, nevasta lui Paul,

cr-r lAnga el cAnd vorbise cu Rodica. Poate pentru ci nu-gi( unoscuse socrul, nu pirea si fie foarte afectati. Discutaseri.lcspre familia mamei. Nu putea sta la ei? Paul ii spuse cil<rcuiau lagari, intr-o comuni de munte foarte izolati.,llrngl"Itlimnicul Sirat. Nu credea ci vreo rudi materni avea si vinil,r inmormAntare. RelaEiile dintre ei se riciseri de-a lungul;rnilor gi in plus aveau vite gi gospodirii care le ocupau cot

t3

,L

ADRIANA GURAU

timpul. Tlebuia si ia bilec de avion ca si ajungl la timp la

inmormAntare, apoi cAt timp avea de rezolvat probleme inBucure;ti trebuia si locuiascl in capitali. Avea si stea cAteva

zile in Bucuresti si se intereseze daci puteau rezolva proble ma

mogtenirii gi apoi si se duci s-o vadl pe maicl-sa.

Jamila se ocupase de biletul de avion, ii fhcuse bagajul

gi-l condusese la aeroport. Cizuseri de acord ci era binesi stea cAteva zile la neyasta lui taici-siu: cilitoria asta

neasteptati le srica bugetul de vacangl; daci voia si stea la

hotel in Bucuregti, atunci aveau si amAne sejurul in Hawaiipentru anul urmitor. inaintea pleclrii, la cinl, ii spuseseri

lui Mathew ci-i murise bunicul. Copilul ii privise pe rAnd

si incepuse si plAng5. ii luase ceva dmp Jamilei sl-l facl slinteleagi ci nu era vorba de bunicul Dede, cum ii spunea

pugtiul tatilui Jamilei, ci bunicul din Bucuregti, pe care nu-lvlzuse niciodati gi despre care Paul nu-i povestise mare lucru.Ar 6 trebuit s-o sune pe Jamila de indati ce ajunsese, insi,dap|aterizare, se trezise toropit, de parci se riticise intr-unlabirint, paralizat de ginduri gi amintiri, care-l tArau tot mai

departe, precum curengii de apl pe inotitorii firi experiengl.Se intorsese in RomAnia dupi optsprezece ani. in taxiul care

il dusese in Berceni, la Rodica, avusese senzatia ci el era cel

care murise 9i ci toati cilitoria era de fapt un vis; o intoarcereintr-o lume pe care o pirisise in grabl, pentru cI torul i se

piruse ci se indrepta spre ruini gi in care, totugi, oamenii se

incipitAnaseri si meargl inainte. Descoperirea il socase, la

fel cum in scoala generali, constatase cd., de fapt, gregelile luinu mai erau scuzate doar penrru cd era copil 9i nu-si dideaseama; de-acum algii erau cei mai mici, iar el trebuia si devin5.

responsabil. Se maturizase brusc, insi niciodati nu se simgise

mai responsabil ca atunci cAnd taici-siu se mutase la Rodica.

l4

Soarele cenu;iu al diminefii

llitrAnul avusese amante toati viata, insi o relagie atAt de

scrioasl, niciodati. Nu conta ci nevasti-sa rimisese gravidlll patruzeci gi gase de ani in urma citorva nopgi pe care Dorulc petrecuse acasi. Ea se incipigAnase si pistreze copilul,spcrAnd sl-si recAgtige sotul, chiar daci el o luase deoparte

;i-i spusese ci Rodica nu era un capriciu, ca celelalte, gi civoia si-si petreaci restul vietii cu ea. Atit ii spusese, apoi i9i

lircuse bagajele gi plecase. Lui Paul nici mlcar nu catadicsise

s,i-i comunice, temAndu-se probabil de criticile fiului pentruirrclrizneala de a avea o iubiti care i-ar fi putut fi fiica. Paul

;rflase toate astea de la maici-sa, inrr-unul din week-end-

trrile cAnd venea acasi ca si-gi spele rufele gi o vreme fusese

etit de nervos incAt ar fi fost in stare si se ducl peste ei si lelirci scandal, dac| ar fi gtiut unde locuiau. Se mulgumise sItaci, in felul lui caracteristic, 9i si se felicite ci se mutase la

cirmin la inceputul ultimului an de facultate, invocAnd criza

limiliali. Prefera si stea cu colegii lui, decAt si fie martorulccrturilor dintre piringi. De atunci, relatia lui cu taici-siu se

riicise. Se mai vedeau uneori, in parc, mai mult de nevoie, iar

irccsta incepuse si-i dea mai mulgi bani, in speranta ci relagia

..lintre ei avea si se imbunitigeasci. ittcepot. si-i povesteasci

inrAmpliri din copilirie, si-i vorbeasci de rude despre care

l)aul nu auzise niciodati, de faptul ci plrintii lui adeviratilirseseri chiaburi care, presimEind ci aveau si-gi sfbrgeasci

zilele in inchisoare, igi diduserl copiii - doi biieEi - unorfiunilii sirace, dar cinstite, din satele din imprejurimi. Fragii

crcscuseri in medii diferite. Doru fusese un elev sArguincios

si de aceea inviEitorul din sat insistase pe lAngI piringiitdoptivi sll trimiti la liceu in Bucuregti gi si stea la internat.

ljratele lui de abia terminase liceul gi ajunsese licitug mecanic.

CAnd bltrAnul alunecape panta amintirilor, fiul inceta brusc

t5

ADRIANA GURAU

conversaria, ridicend din umeri 9i spunAndu-i ci se gribea.

De fapt, lui Paul nu-i mai pisase de taici-siu din clipa in care

acesta plecase de acasi gi se mutase la Rodica. De reguli, lua

banii firi sI comenteze.

Nu binuise niciodati cI, odati revenit in Bucuregti,

amintirile aveau sa-l coplegeasci, tArAndu-l in abisul lor, cu

furia rAurilor iegite din matci, ce mituri totul in calea lor.

O parte din fiinga lui simgea ci nu plecase niciodati, o alta

igi spunea, ci, degi dupi mineriadi totul pirea cd. se nlruisesi nu intrezirise nicio sperangl pentru tara ast^, viaga igi

continuase totugi cursul. Ficuse oare o gregealiplecAnd? I-arfi fost mai bine in RomAnia? Pentru o clipi uiti de propriafamilie din Statele Unite 9i redeveni tinirul de atunci. Osiluetl intr-o intersecgie i se piru ci apargine cuiva cunoscut.

into"rs" capul pe cAnd masina demara. in minte ii risunavocea unchiului Vasile, fratele bun al decedatului, de a ciruiexistengl stiuse, dar pe care nu-l intAlnise niciodati. La

cimitir, ii prezentase condoleange cu o voce gituiti de emogie

gi cAnd il imbritisase, ii strecurase cu o voce soptiti ci Dorufusese informator al securitigii. Thebuie ci lisase o mogtenire

importanti; ficuse bine ci se intorsese, pentru ci nu trebuia

si-i lase totul femeii Lleia.Ylzl',nd uluirea nepotului incerclsi lndulceasci tonul. Nu gtia? Era doar la mintea cocogului,

daci se gAndea o clip; unde lucrase riposarul gi la prieteniide biut. Plus ci nu fusese niciodati membru de partid:acoperirea perfecti. Nu-gi didea seama? Vocea joasi 9i dingii

stricagi ai unchiului Vasile, ii stiruiau in minte, impreuni cu

uluirea lui la auzul ve;tii. in drum spre casi insl, igi spuse ciputea si fie adevirat, cu toate ci nu se gAndise niciodati la

asta. Probabil ci acesta era motivul pentru care taicl-slu nuintrase niciodati in partid. GAndul ci taici-siu ii spionase pe

16


dgii, probabil colegi de serviciu sau prieteni, gi-i turnase apoi

securitltii, nu-i didea pace. BitrAnul avea toate defectele

.lin lume, insi nu giJ putea imagina drept fals prieten. Oare

fuseseri oameni care suferiseri din cauza lui ? Daci povestea

unchiului Vasile nu era adevirati? Cine era, de fapt, acesc

trnchi, pe care-l cunoscuse abia acum gi de ce-i spusese

Iucrurile astea? Chiar daci erau adevarate, de ce-i spusese

lcum? Ce mai conta? Ce putea el si faci? Ce voia de la el?

Avea si-gi caute prietenii. Hotirirea anterioari, de a se

ocupa strict de inmormAncare, fhrl si se intAlneasci cu nimenii se piru absurdl incet, incet, molegeala puse stipinire pe

cl, fbcAndu-l si se simti mai pugin stingher. Era oragul lui,ll urma urmei. Cind se oprirl la stop in Piaga Sudului, igi

:uninti ci in ulcimele luni de facultate, taici-siu nu-i prea mai

,l;iduse bani, pe motiv cl el si tdnira lui nevastl voiau sl-gi

cumPere un aPartament.

CAnd il cunoscuse pe Doru, Rodica locuia intr-ogarsonieri mosteniti de la bunici-sa, care murise cu cAtiva

rrni inainte. Nu mai fusese miritati. Lavreun an sau doi dupit'isi.torie, i9i cumpiraseri un apartament in Berceni.

- La mama ta cdnd te duci? il intrerupse din gAnduri, cu

un aer firesc, de parcd ar fi vorbit de un membru oarecare al

Iemiliei.Paul nu-gi ficuse niciun plan inci. Daci tot era in

llLrcuresti ar fi vrut si se intereseze in zilele urmitoare de

siruatia mogtenirii, care, presimtea cI avea si-i dea bitaie.lc cap. Tonul autoritar 9i pugin condescendent al Rodicii ii( ollferea un statut de mami vitregi, degi erau de-o vArsti.

Se feliciti pentru tonul neurru. Poate ci Rodica avea

.lrcptate, la urma urmei. il fi.or. fericit pe taici-siu, pAni inrrltima clipi. Asta conta.

17

Soarele cenusiu al diminetii - Adriana Gurau cenusiu...Soarele cenusiu al diminetii viciile lui....

Documents

Transcript of Soarele cenusiu al diminetii - Adriana Gurau cenusiu...Soarele cenusiu al diminetii viciile lui....