S.o Curs

download S.o Curs

of 15

Transcript of S.o Curs

  • 7/25/2019 S.o Curs

    1/15

    1. Calculatorul ca sistem de prelucrare automate a datelor

    Calculatorul este un SPAD pentru care partea de automatizare

    este legata de notiunea de algoritm si care permite(cel putin

    theoretic)schimbarea algoritmului

    Algoritmul este stocat de regula intr-o component numita usual

    memorie , sub forma unui program

    Programele metode de reprezentare a algoritmului

    Programul din memorie este scris in limbaj masina(cod masina)

    2. Translatare si translatoare. Tipuri, exemple etc.

    Transformarea unui program dintr-un limbaj in alt limbaj se

    numeste translatare

    Daca limbajul destinatie este limbaj masina , atunci transformarea

    se numeste complilator , iar operatiunea se numeste compilare

    Dacare limbajul destinatie este limbaj de asamblare atunci

    operatia se numeste asamblare, iar instrumental se numeste

    asamblar

    imbajul de asamblare este un limbaj numeric, care ofera o

    e!emplarea simbolica pentru "ecare instructiune posibila din

    limbajul masina

    Daca limbajul surasa este limbajul masina si se incearca obtinerea

    unui rezultat in limbaj de asamblarea sau alt limbaj, operatia se

    numeste #re$erse engineering%

    &e$erse engineering pentru care limbajul destinatie este limbajul

    de asamblare ,operatia se mai numeste si dezamblare

    Daca limbajul destinatie este un limbaj de ni$el inalt,operatia se

    numeste decompilare

  • 7/25/2019 S.o Curs

    2/15

    imbajul de ni$el inalt ' orice limbaj care permite scrierea de

    programe cu cat mai putine instructiuni (limbajele de asamblare

    si masina nu sunt de ni$el inalt)

    nstructiunea este elementul de baza al unui program , oriceprogram are o sec$enta de instructiuni

    3. Interpretoare si limbaje interpretate

    Daca dorim ca o aplicatie scrisa in limbajul sa poate "

    compi*ata multi-platforma(adica, dupa caz in limbaj+n)folosind un acelasi compilator ,Solutia este

    tranformarea din limbaj initial intr-un limbaj intermediar

    Aceasta solutie se gaseste in lumea sistemului de operea de tip

    ./0 unde este de regula lumbaju C, programele in C sunt

    sursele sitemului de operare, iar platfomele +n sunt platform

    de transformare

    1 alta $ariant pentru a rula multi platform este de"nirea unei

    masini $irtuale( care nu e!ista cu ade$arat)

    2asina $irtuala este un program care ruleaza in interiorul unui

    alte masini "zice sau $irtuale numite masina gazda

    n cazul 342 sau a altor masini $irtuale, limbajul masina al

    acestora se mai numeste 5-code, P-code

    Daca translatorul nu translateaza aplicatia scrisa in limbajul , ci

    doar in scurte sec$ente sunt translatate intr-un limbaj de tip z-code ,iar aceasta este rulata de masina $irtuala , spunem ca in

    acest caz masina $irtuala este interpretator , iar acti$itatea se

    numeste interpretare

  • 7/25/2019 S.o Curs

    3/15

    Deoarece aplicatia de interpretare ruleaza mult mai incet decat

    cea "zicata , e!ista incercari de de"nire pentru astfel de limbaje

    6!emple 7 Cliper 810-P&1, compilatorul 4810-P&1, P9P

    4. Masini von Neumann

    2emoria este formata din algoritmii si date operationale

    Conform teoriei lui :ohim-acoppini orice algorimt poate " scris

    folosind ; strucuri ortogonale doua cate doua si anume 7

    sec$enta, alternati$itatea si eteratia De aceea este greu dejusti"cat necesitatea e!istentei mecanismelor de tip infecattare

    respecti$e a mecanismelor de autoinfectare

    Sarcina delimitarii datelor de programe re$ine de cele mai multe

    ori sistemului de operere care $a folosi separarea la ni$elul

    sitemului de "siere, la ni$elul mecanismelor de paginare a

    memoriei , etc

    5. irm!are si calculatoare dedicate

    8irmesunt "rm

  • 7/25/2019 S.o Curs

    4/15

    6!ista calculatoare nededicate(PC, tablete) care au sistemul de

    operare setate din fabrica in regim de "rmsau cu alte echipamente acti$e comptibile cu interfata la ni$elul

    canalului de comunicatii

    6!emple 7 Dispoziti$e

  • 7/25/2019 S.o Curs

    5/15

    1rice pct la orice pct-? T9,@8(la ni$ interfetei)

    6!ista periferice care permit in mod transparent gestionarea

    comunicatiei intre calculatoare(se comporta ca niste bridge-uri)sau poate sa "e din doua leap-uri in acest caz "ind $orba despre

    un echipament acti$e

    1bs n functie de canalul de comunicatie putem lega doar doua

    calculatoare(interfetele acestora sau mai multe)

    + 6!ista posibilitatea ca un calculator sa aiba mai multe interfete; 8aptul ca un calculator are o interfata nu inseamna ca este

    obligatoriu ca aceasta interfata sa "e $izibila

    6 posibil(dpd$ tehnic) sa am doua interfete ale aceluiasi

    calculator legate la canal de telecomuncatii

    B Se pot de"ne interfete $irtuale peste unul sau mai multe

    interfete "zice, respecti$e peste unul sau mai multe canale de

    telecomunicatii

    Calculatoarele $irtuale pot a$ea interfate $irtuale sau pot a$ea

    acces la interfetele "zice ale gazdelor direct sau indirect pentr-un

    mechanism de $irtualizare(9A)

    Sn :ridge un dispoziti$ cu cel putin + interfete contectate la

    canalele de comunicatii aferente creend un singur canal de

    comunicatii

    1bs

    Conectarea unui bridge trebuie sa "e transparenta

    calculatoarelor conectate

  • 7/25/2019 S.o Curs

    6/15

    + 2utarea unui bridge este justi"cata uneori de moti$e

    tehnologice(cum ar " tronsoane prea lungi); .n alt e!emplu de utilizare a bridge-ului este in cazul

    interfatarii de medii eterogene

    :ridge-urile sunt considerate ca "ind similar echipamentelorpassi$e intr-o retea de interconectare

    S

  • 7/25/2019 S.o Curs

    7/15

    + /umarul de /C-uri trebuie sa "e cat de cat mare pe a

    asigura7a) 1 putere de calcul mareb) 1 redundanta sporita cluster-ului

    ; 6!ista posibilitatea ca cluster-ul sa "e organizat ca unfurnizor de ser$icii(calculator $irtual dedicate)

    6!ista clustere organizate ca un super-router

    ). *rocese

    Proces= orice sec$enta de program care are o durata de $iata ,

    are mecanisme de #reproducere% precum si un spatiu propriu de

    e$olutie

    Durata de $iata(a unui process)=inter$alul de timp cuprins intrenasterea unui process si moartea unui proces

    /asterea= mecanismul prin intermediul caruia apare un nou

    process , nasterea se face prin clonare* si e!ista un singur process

    (procesul intial) care este #creat% si nu nascut

    2oartea= mecanismul prin care un process dispare la un moment

    dat, moartea unui process poate implica moartea altor procese

    Spatiu de e$olutie= zona de memorie in care un process poate

    gestiona structurii proprii($izibile)

    1bs

    &elatia de "liatie intre procese este marcata uzual prin

    substanti$e%masculine%(tata, "u, nepot)+ 6!ista un singur process care nu are tata Acesta este

    procesul /T(initializeaza 1S) si care se incarca de pe un

    dispoziti$ de stocare sau direct inscris in "rm

  • 7/25/2019 S.o Curs

    8/15

    Pornirea procesului de nastere(clonare) se face in urma apelarii

    functiei farE()

    8unctia farE() in caz de reusita intoarce in procesul tata PD-ulcopilului

    F-in caz de reusita in 8.

    FG- in caz de reusita TATA

    - n caz de nereusita (in TATA)

    1+. estionarul de procese

    = o sec$enta de programe (e$entual un process) care

    gestioneaza acti$itatile aferente nasteri si mortii proceselor, adica

    gestionarea tabelei de procese si gestionarea memoriei allocate

    unui process

    Tabela de procese 'contine pt "ecare PD-ul potential unui process

    A) PD

    :) Statut liber> scriptC) Adresa de memorie pt memoria alocata

    2emoria alocata se copiata pentru procesul "u dupa memoria

    alocata procesului parinte

    Codul program pentru procesul "u se refoloseste dupa codul

    program al tatalui

    Principalele moti$e pentru care gestionarul de procese

    intampina - la natere sunt7

    -esuarea procesului de nastere

    -ine!istenta unui PD

    -imposibilitatea alocarii de memorie

  • 7/25/2019 S.o Curs

    9/15

    a moartea unui process, gestionarul de procese $a elibera

    memoria, precum si alte resurse si se marcheaza PD-ul ca "ind

    liber1bs Algoritmul de alocare a PD-ului este propriu "ecarui

    gestionar de procese , de e!emplu in inu! se aloca PD-uri

    successi$e pana la atingerea PD-ului ma!im

    Procesorul, ca resursa critica este partajat de toate procesle

    care $or sa aiba acces la resursa procesorului

    Partajarea se face prin timesharing

    1bs

    Administratorul timpului proceselor aloca cate time slot in

    mod dHnamic proceselor in $iata in functie de prioritatile

    atasate acestora

    Proces in $iata= process care a fost nascut si nu a murit

    + Prioritatea = atribut al proceselor care le permite un acces

    mai des>mai lung la resura procesorului; Pricesele se mai numesc concurente pentru ca ele sunt

    actorii care incearca accesul la resurse(processor sau alte

    resurse) n cazul unui sHstem multiproces (e! Processor cu mai multe

    nuclee sau mai multe procesoare in acelasi sitem sau un

    sistem multi-calculator , sau un calculator $ectorial)

    administratorul cu acces la procesoare $a putea aloca inparalele mai multe procese procesoarelor la un moment dat

    2oartea proceselor

    Procesele pot sa moara in urmatoarele cazuri7

  • 7/25/2019 S.o Curs

    10/15

    ) 2oartea naturala+) 2oartea parintelui7 orice process inainte de a muri trimite

    semnale Eill tuturor proceselor "u;) a primirea semnalului Eill

    Iill-ul poate $eni de la parinte sau de la orce alt process

    6!ista procese care tehnic sunt moarte( nu mai au cod si nu mai

    au memorie alocata , dar au PD si resurse allocate

    JAlocare de process

    6!7 ps a!f

    Iill -K PD

    Iillall "refo!

    12. -tarile unui proces

    .n process este acti$e daca are acces la resursa numita

    processor

    /umarul de procese acti$e este cuprins intre F si numarul de

    procesoare

    .n process inacti$e este un prces care traieste, dar nu are

    acces la resursa procesorului

    .n process acti$e de$ine inacti$e daca gestionarul de

    procese preia depreul de acces la processor

    .n process inacti$e de$ine acti$e daca primeste din partea

    gestionarului de procese dreptul de acces la processor

    1bs

    Presupunand ca nr de procesoare este mai mare decat cel al

    proceselor acti$e, e!ista posibilitatea ca , la nastere procesul sa

    "e direct acti$e

  • 7/25/2019 S.o Curs

    11/15

    Din starea de #parcat% nu se poate re$eni direct la acti$e , ci

    trece prin starea de inacti$e

    Procese zombie= procese care au murit , dar nu au murit , le

    $edem , deci au PD , dar care nu au eliberat toate resursele

    Comanda 7 top -? lista cu starea proceselor

    13. Mi(rarea proceselor

    2igrarea proceselor inseamna mutarea unor procese de peun calculator gazda pe un alt calculator gazda, in cazul in care

    procesele migrate sunt procese din spatiu de prece al unui

    calculator $irtual construit peste calulatorele gazda amintite, iar

    gestionarul de procese al calculatorului $irtual decide o alta

    alocare a proceselor catre procesoarele $irtuale>"zice

    Prioritati7

    Prioritate= indicatorul care masoara sansa(probabilitatea) caun process sa de$ina acti$e

    Lestionarul de procese ofera sanse egale de acces la processor

    tuturor proceselor care au aceasi prioritate

    14. estiunea memoriei

    De regula memoria este "!a

    a calculatoarele $irtuale poti schmba dimensiunea memoriei

    +2asina 4on /oiman= programulG datele in acelasi loc

  • 7/25/2019 S.o Curs

    12/15

    Daca p reunit cu d= multimea $ida spunem ca a$em program

    automidifcator

    2ecanisme de gestiune a memoriei7

    Segmentarea

    Segment=Madresa de segmend, cadrul de segmendGdN

    D=segment

    P= segment

    P reunit cu d poate " ne$id

    + Paginarea

    2=Opag pag Q

    D=pag

    P= pag

    Deza$antaj daca pag au dimensiune idendice e posibil sa

    ramana multa memorie nefolosita

    ;Alte mecanisme

    1bs

    ) Segmentarea este speci"ca procesorului de tip ntel de

    aceea sistemul de operare $a folosi aceasta facilitate+) Paginarea e posibil sa "e prezenta la ni$elul procesorului dat

    "ind un mechanism simplu de implementare este inalnit si la

    ni$elul sitemeului de operare

    ;) Sitemele de operare modern permit e!tinderea memoriei cuo zona de s

  • 7/25/2019 S.o Curs

    13/15

    15. estiunea discurilor

    Daca perifericul are attribute speci"c lui m, dar nu este m,

    spunem ca este un peri"ric de socare>suport de informatii> #disc%

    Dpd$ ale So, ca sa paota lucre cu un periferic el trebuie>poate "

    partitionat

    Discurile trebuie>pot " partitionate sau perifericile de intrare nu

    solicita partionarea

    n mod uzual , pe un disc pot " ma!im partitii, din care o partitieacti$e(partitie de pe care se porneste 1S)

    Partitiile pot " de + feluri 7

    -primare

    -e!tinse(superpartii)

    8disE=program sau clase de programe

    n @indo

  • 7/25/2019 S.o Curs

    14/15

    1". -isteme de siere

    1riganizari ale "sierelor pe un disE

    De regula, organizarea este ierarhica pe directoare,folder,dosar

    6!emple de organizari de "siere78AT*/T8S*60Tetc

    8isier=colecie de bHtes

    Partitionare=formatare

    8ormatare= pregatirea unei partiti sau a unui suport de

    informatii(dupa caz) in scopul unei e$entuale folosiri ulterioare,

    adica pregatirea unui sitem de "siere $id

    Comanda in inu! pentru formatare 7%mEfs%

    1bs 2I8S are foarte multe optiuni

    -tipul de sisteme de "sere

    -tipuri de indoruri

    -nume $olum

    -/r ma! de monturi

    2ontarea= 2ecanismul in care directorul radacina al sistemului

    de "siere >ale sistemului de "sere formatat este suprapus pesteun director gol prin arborele de "sere pe care sistemul de operare

    il $ede in acel moment

    Demondatarea= operatiunea in$ersa

  • 7/25/2019 S.o Curs

    15/15

    1bs

    Sistemele de operare permit con"gurarea unor mecanisme de tip

    auto-montare adica posibilitatea de a monta la pornirea 1S de

    sistde "sere aRate pe di$erse suporturi de informatii "zice sau$irtuale

    .n alt mecanism de auto-montare posibi* este cel prin care

    1s detecteaza un periferic nou de tip stocare pe care se aRa

    sitemul de "siere $alid

    Script= scrise de regula in limbaje interpretate

    8isiere de comenzi=scripturi