S`n`tate & Frumuse]e - informatia-zilei.ro · nat Zidul Berlinului, cu o lună în - ainte de...

IAnul XII Nr. 609 Duminic[ 12 octombrie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Cu dieta japonez[ po\i pierde3 kilograme `n 3 zile

Tulbur[rile de s[n[tate mintal[afecteaz[ tot mai mul\i copii

PAGINA 8PAGINA 5

Ștefan Hell, un savant german crescut `n Rom]nia a cucerit Premiul Nobel

Festivalul de folclor "Alin[-te dor,alin[" a ajuns la edi\ia 23

Aproximativ 200.000 de per-soane au marcat joi seara, la Leipzig(est), cu lumânări în mână, 25 deani de la o manifestaţie în fosta Re-publică Democrată Germania(RDG) comunistă care a zdrunci-nat Zidul Berlinului, cu o lună în-ainte de căderea acestuia.

La finalul unei zile emoţionan-te de comemorări, mulţimea s-aadunat la căderea serii în Piaţa Au-guste, care în urmă cu 25 de ani senumea Karl-Marx, în carepreşedinţii polonez, ungur, ceh şislovac au salutat, pe rând, acest epi-sod decisiv al sfârşitului bloculuicomunist.

Apoi, cei aproximativ 200.000de manifestanţi - potrivit oraşului- au refăcut drumul de 3,6 kilo-metri la periferia Leipzigului, aşa

cum au procedat pe 9 octombrie1989 cele aproximativ 70.000 depersoane împotriva cărora, spresurprinderea generală, Stasi(poliţia politică) şi armatele est-germană sau sovietică nu au încer-cat să lupte. Aceste manifestări s-au desf[;urat în contextul în caretensiunile dintre Occident şi Rusia,pe fondul crizei ucrainene, au trezitcele mai rele amintiri din RăzboiulRece. "Fără 9 octombrie nu ar fiexistat un 9 noiembrie. Libertateaa precedat unitatea", a declaratpreşedintele Republicii germaneJoachim Gauck, care era la vremearespectivă un pastor activist pentrudrepturile omului la Rostock(nord), în ceremonia oficială dinGewandhaus, sala de concerte dinLeipzig.

PAGINA 2

PAGINA 9

Cu binecuvântarea PS SaleIustin Sigheteanul, Episcop Vi-car al Episcopiei Maramureșu-lui și Sătmarului și sprijiniți dedomnul deputat Ovidiu Silaghi,membru al Adunării Eparhialeal Episcopiei Maramureșului șiSătmarului, un grup de 43 depreoți din Protopopiatul SatuMare a făcut, în perioada 21-27septembrie un înălțător peleri-naj la locurile sfinte din Greciacontinentală și insulară.

Pe tot parcursul pelerinaju-lui, preoții au făcut rugăciunipentru cei dragi, au luat untde-lemn sfințit pentru parohiile lorspre a-i sfinți pe credincioși.Preoții din corală au cântat pri-cesne în fiecare loc sfânt împăr-tășind din duhul ortodoxiei ro-mânești credincioșilor de altenaționalități.

Comemorare a manifesta\iilor care au dus la c[derea Zidului Berlinului

43 de preo\i în pelerinaj la locurile

sfinte din Grecia

182 de s[tm[reni s-au înrolat voluntari

în Waffen-SS `n anul 1942

Construirea unui pod de urgen\[ pe Some; vizavi de Cazarmă sub protec\ia artileriei antiaeriene a Waffen-SS PAGINA 3

Nicolae Sab[u - 85 ani de via\[,

65 ani de activitateartistic[

PAGINA 4

Legenda australiană atenisului, John Newcombe,a dezvăluit un episod ne-cunoscut din viaţa lui Ge-orge W. Bush, şi anumearestarea pentru conducereîn stare de ebrietate a fos-tului preşedinte american.

Incidentul a avut loc în1976, în apropiere dereşedinţa părinţilor fostuluipreşedinte, în statul Maine.George W. Bush, preşedin-te al Statelor Unite din 2001 şi pânăîn 2009, a recunoscut această ares-tare chiar înainte de scrutin, în2000, în urma unor dezvăluiri înpresa americană.

Triplul campion la Wimbledonse afla în maşină în acea noapte.John Newcombe, care a păstrat dis-creţia asupra acestui incident, a de-clarat joi seara pentru postul de ra-dio SEN de la Melbourne că erainvitatul tatălui lui "W", George H.W. Bush, la acea vreme directorulAgenţiei Centrale de Informaţii(CIA). "Ne-am dus la pubul de lacolţ", a spus John Newcombe. "Era

cam petrecăreţ la vremea aceea", aadăugat el.

Ieşind din bar, soţia tenisme-nului a propus să conducă ea, darGeorge W. Bush a spus că se simtebine, a continuat Newcombe."Aveam de făcut vreo cinci kilo-metri, dar după un kilometru şi ju-mătate a fost arestat. Poliţistul aieşit din maşină şi l-a pus să meargăîn linie dreaptă. A făcut-o destulde bine, dar a fost un pic insolent".

George W. Bush a fost nevoitsă achite o amendă în valoare de150 de dolari. El a încetat să maibea în anii '80.

George W. Bush a fost arestat pentruconducere sub influen\a alcoolului

Toamna, rochia dincatifea este din noula mod[ă

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/12 octombrie 2014

S[pt[m]na Premiilor Nobel aadus emo\ii ;i surprize `nRom]nia. Un cercet[tor germancare a copil[rit ̀ n Banat a ob\inutPremiul pentru chimie, `n timpce eternul candidat la Nobelulpentru literatur[, MirceaC[rt[rescu, a r[mas ;i de aceast[dat[ `n afara listei premia\ilor.Partea bun[ e c[ nu exist[ terme-ne-limit[ `n acest domeniu.

Cercetătorul de origine românăStefan W. Hell, laureat al premiului No-bel pentru chimie, spune într-un in-terviu acordat publicaţiei germaneSüddeutsche Zeitung că a fost "o uşura-re imensă" să plece la sfârşitul anilor1970 din România, "o ţară comunistă,în care nu îţi era permis să spui cecrezi".

Stefan W. Hell, unul dintre cei treilaureaţi ai premiului Nobel pentru chi-mie pe 2014, s-a născut pe 23 decem-brie 1962, în România, la Arad, şi estemembru de onoare al Academiei Ro-mâne din anul 2012. Este cetăţean ger-man şi a absolvit cursurile UniversităţiiHeidelberg (Germania) în 1990. StefanHell a plecat în Germania în 1978, dupăprimul an de liceu, urmat în Timişoara,stabilindu-se împreună cu părinţii laLudwigshafen.

Hell recunoa;te c[educa\ia din Rom]nial-a ajutat `n Germania

Întrebat cum i-a fost afectată viaţaîn urma mutării sale în Germania, Ste-fan W. Hell a spus că probabil nu poatefi înţeles fără a fi cunoscut acest contextal vieţii sale.

"Provin dintr-un mic sat din Ro-mânia şi am venit în Germania la vâr-sta de 15 ani. Înainte de asta am stat laTimişoara şi, ca o coincidenţă, am ur-mat acelaşi liceu ca şi Herta Müller,laureată a premiului Nobel pentru li-teratură. Ea este puţin mai mare decâtmine", a spus Stefan W. Hell.

Totodată, întrebat cum a fost pen-tru el sosirea în Germania la sfârşitulanilor '70, Stefan W. Hell a spus> "A fost

o uşurare imensă. România era o ţarăcomunistă, în care nu îţi era permis săspui ceea ce crezi. Şi a fost minunat sătrăiesc într-o ţară care avea ca limbăoficială limba mea maternă. Acasă vor-beam în germană şi mă simţeam ce-tăţean german".

Totuşi, cercetătorul Stefan W. Hellspune că şi-a dat seama rapid, după ces-a mutat în oraşul Ludwigshafen cufamilia sa, că şcoala pe care a urmat-ola Timişoara este una foarte bună, stu-diile urmate în România permiţându-i să aibă cunoştinţe puţin mai avansatedecât colegii săi din Germania.

Pe de altă parte, miercuri, într-uninterviu telefonic acordat de Stefan W.Hell jurnalistului Adam Smith de la si-te-ul Nobelprize.org, cercetătorul deorigine română spune că revizuia da-tele unei lucrări ştiinţifice în momentulîn care a aflat vestea că a câştigat pre-miul Nobel pentru chimie pe 2014, ală-turi de Eric Betzig şi William E. Mo-erner.

Invitat să descrie reacţia iniţială pecare a avut-o în momentul anunţuluioficial făcut de Academia regală de şti-inţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus<"A fost o surpriză totală, nu-mi veneasă cred. La început, am crezut că puteafi vorba de o farsă, dar apoi mi-amamintit de vocea profesorului StaffanNormark (care a făcut anunţul oficial,n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şialţi oameni în jurul lui, iar el a spus căva confirma informaţia prin e-mail şiaşa mi-am dat seama că este ceva se-rios. La început, nu-mi vedea să cred,dar, apoi, am înţeles treptat că era ade-vărat".

Stefan Hell este director al Institu-tului pentru Chimie şi Biofizică MaxPlanck din Göttingen şi director alCentrului german pentru cercetăricontra cancerului din Heidelberg.

Cei trei cercetători care au fost re-compensaţi cu premiul Nobel pentruchimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W.Hell şi William E. Moerner, au fost pre-miaţi pentru "dezvoltarea microscopieicu fluorescenţă de super-rezoluţie", po-trivit comitetului Nobel.

Stefan Hell a fost premiat cu Nobelpentru introducerea, în anul 2000, aconceptului de "golire prin emisie sti-

mulată" în microscopie.Laureaţii vor primi câte o medalie

din aur şi un premiu în valoare de 8milioane de coroane suedeze (circa880.000 de euro), care poate fi împărţitîntre cel mult trei câştigători pe fiecarecategorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile No-bel în timpul unor ceremonii oficialeorganizate la Stockholm şi la Oslo, pe10 decembrie, ziua în care se come-morează moartea fondatorului premii-lor, Alfred Nobel, decedat în 1896. Pre-miile Nobel sunt decernate din 1901,cu excepţia celui pentru economie, in-stituit în 1968 de Banca centrală dinSuedia, cu ocazia împlinirii a 300 deani de la fondarea acestei instituţii. Pre-miile au fost create după moartea in-ginerului sudez Alfred Nobel (1833 -1896), inventatorul dinamitei, conformvoinţei sale din testament.

Patrick Modiano,surprinz[torul laureatdintre scriitori

Scriitorul francez Patrick Modiano,în vârstă de 69 de ani, considerat unveritabil "artist al memoriilor" şi un fincunoscător al psihologiei compa-trioţilor săi din timpul Ocupaţiei na-ziste, a primit, joi, premiul Nobel pen-tru literatură pe anul 2014.

Patrick Modiano este al 11-lea lau-reat al premiului Nobel pentru litera-tură care s-a născut în Franţa. Scriitorulfrancez a câştigat anterior alte douădistincţii literare prestigioase - marelepremiu pentru roman decernat de Aca-demia franceză (pentru "Les Boule-vards de ceinture", 1972) şi premiulGoncourt (pentru "Rue des boutiquesobscures", 1978).

Potrivit AFP, romancierul francezşi-a centrat întreaga operă pe eveni-mente petrecute în oraşul Paris şi îm-prejurimile acestuia, în timpul celuide-Al Doilea Război Mondial. Textelesale descriu sentimentul de apăsare ge-nerat de evenimentele tragice dintr-oepocă influenţată de destinele unorpersonaje obişnuite.

Patrick Modiano s-a născut în1945, în Boulogne-Billancourt, dintr-

un tată evreu italian şi o mamă belgia-nă, potrivit site-ului editurii Art, care,în 2012, i-a publicat în limba românăromanul "În cafeneaua tinereţii pier-dute" (tradus de Constantin Abăluţă).

Opera romancierului Patrick Mo-diano are în centrul ei teme majoreprecum memoria, ignoranţa, identita-tea şi sentimentul de vină. Oraşul Pariseste adeseori prezent în textele scrisede Patrick Modiano şi poate fi consi-derat un personaj care participă în modactiv la intriga romanelor sale. La felde des, povestirile sale sunt construitepe baza unor evenimente biografice şipe evenimente care au avut loc în tim-pul ocupaţiei germane. Alteori, PatrickModiano se inspiră în operele sale dininterviuri, articole de presă şi notiţeproprii pe care le-a redactat şi colecţio-nat de-a lungul anilor.

Patrick Modiano mai are publicateîn limba română cărţile "Dora Bruder"(apărută în 2006 la Rao, în traducereaSimonei Brânzaru), "Micuţa Bijou"(apărută în 2003, la editura Humani-tas) şi "Bulevardele de centură" (apă-rută în 1975, la editura Univers).

Bielorusa Svetlana Aleksievici, ke-nyanul Ngugi wa Thing'o şi japonezulHaruki Murakami erau consideraţi încercurile literare şi pe site-urile de pa-riuri online marii favoriţi la câştigareapremiului Nobel pentru literatură pe2014. Mircea C[rt[rescu era cotat ;i elcu 4% ;anse (cot[ 25 la 1).

Sezonul Nobel din 2014 a debutatluni, când cercetătorii John O'Keefe,May-Britt Moser şi Edvard I. Moser aufost recompensaţi cu premiul pentrumedicină, pentru descoperirea celule-lor care alcătuiesc sistemul de poziţio-nare din creier, supranumit "GPS-ulintern".

Marţi, cercetătorii japonezi IsamuAkasaki şi Hiroshi Amano şi americande origine japoneză Shuji Nakamuraau câştigat premiul Nobel pentru fizică,pentru inventarea diodelor electrolu-miniscente (LED) cu lumină albastră.

Premiul Nobel pentru Pace pe anul2014 a fost atribuit, vineri, tinerei pa-kistaneze Malala Yousafzai şi indianu-lui Kailash Satyarthi.

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Mai multe celebrit[\i ale ;ti-in\ei ;i literaturii din Rom]nia aufost foarte aproape de a primi pre-miul Nobel, candidatura lor fiind`mpiedicat[ din motive politicesau birocratice.

~n anii 1920 ;i 1921, mediculrom]n Nicolae Paulescu publica `nFran\a ;i Belgia mai multe articole pri-vitoare la descoperirea insulinei, ceacare va solu\iona tratamentul diabetu-lui, incurabil la acea dat[.

Propunerea pentru premiul Nobellegat[ de aceast[ descoperire a venit`ns[ abia ̀ n 1923, c]nd premiul a ;i fostatribuit profesorilor Frederick G. Ban-ting ;i John J. R. Macleod de la Univer-sity of Toronto (Canada).

Pur ;i simplu, pe Paulescu nu l-apropus nimeni. Sunt greu de stabilitmotivele. Pe de o parte, era un cvasi-anonim, pe de alt[ parte nu l-au favo-rizat `n ochii lumii civilizate vederilesale de extrem[ dreapta ;i f[\i; antise-mite, pentru care istoria l-a judecat as-pru.

~n anul 1956 - ;tim ce ̀ nsemna pen-tru Rom]nia acea perioad[ - profesorulBasil Munteanu, aflat la Paris, ;i poetaRosa del Conte au `naintat la Stoc-kholm documenta\ia pentu decernareapremiului Nobel pentru literatur[ luiLucian Blaga.

Tocmai c]nd propunerea era s[ iz-buteasc[, lovitura a venit de laBucure;ti< statul rom]n comunist nu;i-a dat asentimentul pentru premiereapoetului, socotit "burghez".

~n acel an, premiul pentru literatur[a fost acordat poetului spaniol Juan Ra-mon Jimenez, decedat doi ani mait]rziu.

Academicianul :tefan Procopiu es-te cel care a calculat cu un an `nainteasavantului Niels Bohr momentul mag-netic al electronului, numit si "magne-tonul", ce avea s[ poarte numele Bohr-Procopiu.

Premiul Nobel a fost acordat prie-tenului s[u danez pentru simplul motivc[ mediile academice rom]ne nu s-auocupat de formalit[\i. Dar a r[mas cu-noscut la nivel mondial "efectul Pro-copiu" ;i "fenomenul Procopiu".

Patru personalit[\i de originerom]n[ figureaz[ `n palmaresul celordistin;i cu premiul Nobel, Este vorbade Ioan Moraru, George Emil Palade,Elie Wiesel ;i Herta Muller.

Nicolae Paulescu,Lucian Blaga ;i :tefan

Procopiu au fostaproape de Nobel

EVENIMENTStefan W. Hell spune că şi-a dat seama rapid, după ce s-a mutat

în oraşul Ludwigshafen cu familia sa, că şcoala pe care a urmat-o la Timişoara este una foarte bună, studiile urmate în Româniapermiţându-i să aibă cunoştinţe puţin mai avansate decât colegiisăi din Germania.

Patrick Modiano, laureatul surprinz[tor de la Literatur[Ștefan Hell a copil[rit la Timi;oara p]n[ la v]rsta de 15 ani

Un savant german crescut `nRom]nia a cucerit Premiul NobelPatrick Modiano a fost preferat la Literatur[ lui Haruki Murakami sau Mircea C[rt[rescu

Director editor< Ilie S[lceanu

12 octombrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEIată localităţile şi numărul corespunzător de voluntari în Waf-

fen-SS< Hurezu Mare – 4> Petreşti – 42> Merk (Ungaria) – 8> Mof-tinu Mare – 9> Borleşti – 16> Ujpalota (Ungaria) – 2> Ciumeşti –6> Vallaj (Ungaria) -31> Ghilvaci – 4> Ardud – 31> Foieni – 9> Ur-ziceni – 16> Sâi – 4. Total 182.

Mai `nt]i, c]teva cuvinte despre autor<

Ion Turcu, n[scut la 1. VI. 1941 `nConstan\a.

Primele studii, inclusiv liceul le-af[cut ̀ n Dej, Facultatea de Drept la Uni-versitatea Babe;-Bolyai Cluj-Napoca(1959 - 1964, coleg de promo\ie cu sub-semnatul). Este Doctor `n Drept(1980).

Dup[ absolvirea Facult[\ii deDrept, `ncep]nd cu 1 noiembrie 1964p]n[ `n 2005 a fost judec[tor la Tribu-nele Populare din Zal[u ;i Dej, la Ju-dec[toria Cluj-Napoca, la Curtea deApel Cluj (la Judec[toria Cluj-Napocaa fost pre;edinte, la Curtea de Apel afost vicepre;edinte).

A fost membru al Consiliului Su-perior al Magistraturii (1998 - 2003),`n prezent este avocat la Baroul Cluj.

Are o prodigioas[ activitate didac-tic[ - conferen\iar universitar (1991 -1994), profesor universitar la Univer-sitatea Babe; Bolyai Facultatea deDrept, Catedra de Drept Privat (1994- 1995 ;i `n prezent)> este conduc[torde Doctorat (1995 ;i `n prezent).

Ca practician al Dreptului ;i cadrudidactic universitar, a urmat o serie despecializ[ri ;i document[ri `n Fran\a(1983 - 1985), S.U.A. (1993), Austria ;iItalia, cu preponderen\[ ̀ n Drept com-

parat, `n Drept Comercial ("unul dincei mai performan\i profesori de Dreptcomercial - Dreptul afacerilor din \ar[",potrivit afirma\iilor profesorului IonLul[, coleg de promo\ie cu noi, profesoruniversitar la Universitatea Timi;oara.

Are numeroase studii ;i articole `nreviste de specialitate> are manuale ;itratate, `ndeosebi `n Dreptul civil,Dreptul afacerilor, at]t `n \ar[ c]t ;i `nstr[in[tate.

A fost premiat pentru activitatea;tiin\ific[ (1994), este decorat cu Or-dinul Na\ional pentru Merit ̀ n grad deMare Ofi\er (2000) ;i Diploma "MeritulJudiciar", clasa a I-a (2002).

Cartea prezentat[ este structurat[`n XIV Episoade, viz]nd< "Erorilejusti\iei socialiste> Duelul excep\iilorde procedur[ sau be\ia - scuz[ absolu-torie> Inculpatul nu vede> Poate ficon;tiin\a judec[torului garan\iadrept[\ii?> Cenaclul literar-penal> V[rog s[ v[ legitima\i> Porc[ria miraco-lelor> De la Papirusul egiptean la covo-rul or[dean> AVE CEZAR VAVAN>Dup[ cina la o c]rcium[ dubioas[> Nuam fost ascult[tor> Una cald[, una rece>S[ nu arunc[m ;i pruncul ̀ mpreun[ cuapa din copaie ;i Diversitate floral[".

Spirit critic la adresa unor categorii de magistra\i

Episoadele au `n general un spiritcritic la adresa unor categorii de ma-gistra\i, ̀ n special procurori. Dar, la unmoment dat, recunoa;te c[, "Ar fi o ex-trem de grav[ ;i nepl[cut[ eroare dac[lectura episoadelor mele ar crea impre-sia fals[ c[ to\i procurorii sunt oamenir[i ;i abuzivi... Procurorii corec\i ;iomeno;i r[m]n ̀ n planul secund ;i trecneremarca\i". Cartea are critici ;i laadresa magistra\ilor-judec[tori, dar am

credin\a c[ ;i despre marea majoritatea judec[torilor are o p[rere similar[ ca;i despre marea majoritate a procuro-rilor, c[ ;i judec[torii sunt "corec\i ;iomeno;i".

~n privin\a implic[rii sale `n poli-tic[, sus\ine c[ "nu am fost ascult[tor;i nu sunt nici acum implicat `n poli-tic[. Nu regret, pentru c[ eu ;tiu maibine c[-mi lipsesc aspecte esen\iale dincaracterul specific al politicienilor".

Ar fi mai multe aspecte de comen-tat. La onoratul cititor, iar mai alesjuri;tii practicieni, magistra\i, viitoriimagistra\i, to\i cititorii, s[ se conving[,lectur]nd Cartea distinsului coleg IonTurcu. Cred ;i eu, al[turi de Dr. AndreiS[vescu - coordonator al Sectorului "Ju-ridice" din cadrul editurii Hamangiu,"Credem c[ aceast[ carte ar trebui s[fie bibliografie pentru etica ;i deonto-logia viitorilor judec[tori".

~n consecin\[, cartea trebuie citit[,solicit]nd-o telefonic la< 021-336.01.25>031.425.42.24> 0741-244.032 sau prine-mail< redac\[email protected]> distri-bu\[email protected]> [email protected].

Cartea a fost lansat[ la Cluj-Napo-ca, la 27 septembrie 2014, cu prilejul`nt]lnirii noastre de 50 de ani de la ab-solvire.

Ioan Rusu, magistrat - procuror - pensionar

În cele ce urmează reprodu-cem fragmente dintr-un text pre-luat din “A Waffen-SS Magzaror-szagon” (Wafen-SS în Ungaria),scris de Kovacs Zoltan şi Szamve-ber Norbert (Budapest 2001). Do-cumentul conţine un paragraf in-titulat „IX. Csendorkerulet” (întraducere – voluntari) şi redă 13localităţi din zona Satu Mare careau furnizat voluntari pentru Waf-fen-SS.

Iată localităţile şi numărul cores-punzător de voluntari. Hurezu Mare –4> Petreşti – 42> Merk (Ungaria) – 8>Moftinu Mare – 9> Borleşti – 16> Ujpa-lota (Ungaria) – 2> Ciumeşti – 6> Vallaj(Ungaria) -31> Ghilvaci – 4> Ardud –31> Foieni – 9> Urziceni – 16> Sâi – 4.Total 182.

În afară de Satu Mare şi împreju-rimi, lucrarea consemnează şi numărulde voluntari care au aderat la Waffen-SS, până pe 3 aprilie 1942, din alte dis-tricte jandarmereşti, cum li se spuneaatunci. Astfel, din Districtul VII Ma-ramureş, Vişeu de Sus au aderat 280de voluntari, din Districtul X, Mureş,Turda, Odorheiu Secuiesc, au aderat1.154 de voluntari.

Transportul acelor voluntari dinnordul Ardealului a avut loc din Carei,pe calea ferată, la 25 aprilie 1942, con-form raportului întocmit de GottlobBerger – SS Gruppenfurer la H. Him-mler.

Despre Waffen-SS

Waffen-SS (în traducere - SS înar-mat) a fost ramura militară (de luptă)a importantei organizaţii paramilitarenaziste SS, Schutzstaffel, condusă de

Reichsfuhrer Heinrich Himmler. A fostfondată în Germania în anul 1939 dupădivizarea SS-ului în două părţi, însătitlul de Waffen-SS a fost primit oficialabia la 2 martie 1940. Selecţia milita-rilor pentru unităţile Waffen-SS era fă-

cută după criterii rasiste şi condiţii cor-porale stricte (rigide). În timpul celuide-al Doilea Război Mondial, număruldiviziilor pe care le includeau trupeleWaffen-SS era de 39, divizii care aufuncţionat ca trupe de elită în cadrul

armatei germane. Detalii se află şi încartea „Nepi Nemetek” de Sarandi Ta-mas, istoric şi muzeograf la Muzeul Ju-deţean Satu Mare.

În Procesul de la Nurnberg, Waf-fen-SS a fost declarată organizaţie vi-novată de crime de război şi crime îm-potriva umanităţii.

Consecinţe

În anul 1952, batalioanele Waffen-SS au fost reabilitate, iar membrii aces-tora primesc despăgubiri de la StatulGerman (inclusiv şvabii sătmăreni). Înurma aplicării Legii 221/2009, privindcondamnările cu caracter politic şi mă-surile administrative asimilate acesto-ra, pronunţate în perioada 6 martie1945 – 22 decembrie 1989, TribunalulSatu Mare a acordat de asemenea des-păgubiri pentru o parte dintre şvabiifoşti membri în Waffen-SS.

Potrivit sătmăreanului Ioan Fekete,care ne-a furnizat informaţiile de maisus, tatăl său, poliţistul Ioan Vancea,reabilitat post-mortem după ispăşireaa 12 ani şi 33 de zile de temniţă grea,nu a beneficiat de niciuna din preve-derile acestei legi. Acuzaţiile de torturăa unor persoane de religie mozaică, pebaza cărora a fost condamnat de Tri-bunalul Poporului Cluj, nu au fost ni-ciodată dovedite. Totodată, „urmaşi aiunor foşti voluntari din Satu Mare înWaffen-SS şi actualmente duc o acţiunede denigrare a poliţistului Ioan Vancea”,adaugă Ioan Fekete.

A consemnat V. N. Deleanu

Ce s[ citim< Ion Turcu - "O via\[ de judec[tor"

Un ofi\er ungar din Waffen-SS indic[ unui soldat cum s[ ocheasc[ cu o baterie antiaerian[. Fotografie din volumul “Wenn alle Brüder schweigen - Groβer Bildband über die Waffen-SS”, 1973

182 de s[tm[reni s-au înrolatvoluntari în Waffen-SS `n anul 1942

Ion Turcu este decorat cu OrdinulNa\ional pentru Merit ̀ n grad de MareOfi\er

Zilele trecute, ne-a parvenit la re-dacţie volumul intitulat „Bucuria dru-meţiilor. Portrete şi întâlniri” de Gheor-ghe Munteanu. Parte din texte fiind pu-blicate cu câteva luni înainte în Infor-maţia de Duminică, eram curios să afluvaloarea adăugată de autor în această car-te. Deşi autorul – profesor de geografie– ne previne în prefaţă că nu a urmăritsă-i etaleze calităţi de scriitor, cititorulva întâlni un text cursiv, cu teme istoriceşi geografice, atractiv şi plin de vivacitate,cu descrieri şi expresii care se ţin minte. După părerea autorului, „bucurie maimare “decât drumeţia” nu există în raportcu natura!”. Ca profesor, a ştiut să-i con-tamineze şi pe discipoli cu pasiunea sa,fapt ce rezultă din întrebarea unui elevla sala profesorală< „Nu ştiţi unde estedomnul profesor de excursii”?

Lecturând volumul, cititorii vor aflanumeroase lucruri noi despre istoriculşi geografia judeţului Satu Mare şi, toto-dată, vor cunoaşte felurite regionalisme,pe care autorul a avut grijă să le consem-neze în glosarele de la sfârşitul fiecăruimaterial. De asemenea, cartea conţinenote în care sunt consemnate sursele deinformare de care a făcut uz autorul,aşadar poartă marca unei lucrări ştiinţificdocumentate. Volumul are o postfaţăscrisă de profesorul universitar AurelPentelescu.

V. Nechita

Gheorghe Munteanu -profesorul de excursii

;i bucuriile sale


RELIGIEAvem încrederea că preoții participan\i la acest pelerinaj sfânt

vor împ[rtăși credincioșilor lor bucuriile duhovnicești pe care le-au trăit în fiecare loc vizitat.

~n fiecare an, la data de 14 oc-tombrie, zeci de mii de credincio;idin toat[ \ara ̀ ;i ̀ ndreapt[ g]ndul`n rug[ciune c[tre Sf ]nta Cu-vioas[ Parascheva, “cea mult fo-lositoare”.

A devenit deja o tradi\ie ca ̀ n acestezile, mul\i dintre cei care au evlaviec[tre Sf]nta Parascheva s[ mearg[ laIa;i pentru a se `nchina sfintelor eimoa;te. La Ia;i preg[tirile pentru acestmare praznic au ̀ nceput de c]teva zilebune. Peste 15.000 de pelerini din toatecol\urile \[rii au ajuns `n cursul zilei

de vineri ;i au a;teptat la r]nd pe str[zi-le din jurul Catedralei Mitropolitanedin Ia;i pentru a se ̀ nchina la moa;teleSfintei Parascheva. Racla cu cinstitelemoa;te a fost scoas[ din Catedrala Mi-tropolitan[ `ntr-o procesiunedesf[;urat[ vineri diminea\a, `n pre-zen\a a mii de oameni. Racla a fosta;ezat[ ̀ ntr-un baldachin ̀ n curtea ca-tedralei.

Ca ;i anul trecut, Sf]nta Liturghie,programat[ mar\i, 14 octombrie, se vadesf[;ura `n fa\a Catedralei Mitropo-litane.

Sf]nta Cuvioas[ Parascheva ceaNou[ sau Parascheva de la Ia;i este o

sf]nt[ cuvioas[ cinstit[ ̀ n ̀ ntreaga Bi-seric[ Ortodox[ ;i `ndeosebi `nRom]nia, Serbia, Grecia ;i Bulgaria.Pomenirea ei se face `n fiecare an ladata de 14 octombrie.

A fost cinstit[ de str[mo;ii no;tricu mult[ vreme `nainte de aducereamoa;telor sale `n Moldova (1641). Eaeste recunoscut[ ;i a intrat `n evlaviapopular[ rom]n[ cu apelativul "multfolositoare" aceasta ar[t]nd c[ ea a fost;i a r[mas o sf ]nt[ spre care s-au`ndreptat cu mult[ dragoste ;i n[dejdeo mul\ime de credincio;i fiind "limanulde sc[pare al celor `nvifora\i" afla\i pe"marea acestei vie\i".

~n anul 1950, la ini\iativa patriar-hului Justinian Marina, Sf]ntul Sinodal Bisericii Ortodoxe Rom]ne a apro-bat generalizarea cultului Sfintei Pa-rascheva, iar pe 14 octombrie 1955 laIa;i a avut loc proclamarea extinderiicultului ei `n Patriarhia Rom]n[. Deatunci, ̀ n ziua de 14 octombrie BisericaOrtodox[ Rom]n[ face pomenireaSfintei Cuvioase de la Ia;i.

Tot cu ocazia acestei s[rb[tori,`ncep]nd cu anul 1996 sunt aduse `nprocesiune ;i relicvele sau sfintelemoa;te ale altor sfin\i ai Ortodoxieidin diferitele p[r\i ale Europei.

:tefania Cri;an

Cu binecuvântarea PS Sale Ius-tin Sigheteanul, Episcop Vicar alEpiscopiei Maramureșului și Săt-marului și sprijiniți de domnul de-putat Ovidiu Silaghi, membru alAdunării Eparhiale al EpiscopieiMaramureșului și Sătmarului, ungrup de 43 de preoți din Protopo-piatul Satu Mare a făcut, în perioa-da 21-27 septembrie (anul curent)un înălțător pelerinaj la locurilesfinte din Grecia continentală și in-sulară.

Grupul a fost însoțit, din partea au-torității locale de doamna viceprimarMarcela Papici, din partea Episcopiei Ma-ramureșului și Sătmarului de PărinteleVicar Vasile Augustin, iar din partea Pro-topopiatului Satu Mare de către părinteleProtopop Ioan Socolan. Printre preoțiiprezenți s-au numărat și câțiva membriai Coralei Arhanghelii împreună cu di-rijorul lor preot Covaciu Petrică.

S-a plecat pe traseul Satu Mare –Timi;oara – Varset (Serbia) - Salonic -Insula Evia – Atena – Insula Eghina - Pi-reu – Corint – Patras – Metsovo – Me-teora – Evzoni – Satu Mare.

În prima zi, s-a vizitat comunitatearomânească din Voivodina – Serbia, înaceastă provincie, românii fiind în pro-cent de 20%, grupați în jurul orașului

Varset, oraș în care își are reședința șiEpiscopul românilor din Serbia, PS SaDaniel.

A doua zi s-a vizitat Thesalonicul un-de ne-am închinat la moaștele SfântuluiDimitrie, Izvorâtorul de Mir, am vizitatArcul de Triumf al Împăratului Constan-tin cel Mare și ne-am închinat în Mânăs-tirea Sfântă Teodora de pe malul MăriiEgee.

Ne-am continuat pelerinajul, în ziuaurmătoare, cu insula Evia. În drumulnostru ne-am oprit să vizităm MânăstireaSfânta Paraschievi, vindecătoarea de ochi,iar în Volos am vizitat frumoasa Mânăs-tire Katoxenia. Spre bucuria noastra, măi-cuțele de la această mânăstire din inimamunților Dinarici, au scos din Paraclisracla cu o parte din Brâul Maicii Dom-nului, pentru a o săruta cu evlavie și a neînchina Maicii Domnului.

~n insula Evia ne-am închinat laMoaștele Sfântului Ioan Rusul, sfântulcare face o minune în fiecare zi.

Din insula Evia, pe valurile Egeei, cuferibotul am călătorit spre Atena. În dru-mul nostru, ne-am plecat genunchii laMoaștele Sfântului Efrem cel Nou (a căruinume înseamnă “Dumnezeu m-a f[cutroditor în pământul suferinței mele”), unsfânt mai puțin cunoscut, care alungădeznădejdea și alină suflete cuprinse deboli și suferințe.

În Atena, capitala acestei țări în care

ortodoxia are un procent de 98% ghidulnostru Akis ne-a familiarizat cu istoriaacestei metropole și ne-a evocat, plin deemoție, pagina de istorie a anului 1821,în care românii creștini ortodoc;i au aju-tat biserica sor[ a Greciei în evenimentelesângeroase de pe Acropole. S-a reamintitperioada neagr[ a Greciei, de 400 de ani,de ocupație otomană în care doar preoțiiau păstrat vie, în comunitățile grecești,limba, credința și tradițiile grecești. Înacea perioadă, un preot ortodox grec vâ-nat și ucis de musulmani era înlocuit dealți 2 preoți, dovadă vie fiind unitatea deazi a poporului grec.

Ne-am simțit binecuvântați, pășindpe lespezile de piatră ale Templului Dum-nezeului Necunoscut de unde a predicatSfântul Apostol Pavel întâia oară atenie-nilor. Ajunși în insula Eghina, după o orăși jumătate pe mare, am poposit la mă-reața biserică a Sfântului Nectarie Tau-maturgul, vindecătorul de cancer. Ne-am închinat cu evlavie la Sfintele Moaște,preoții făcând rugăciuni pentru sănătateaenoriașilor lor de acasă.

Pelerinajul a continuat, în următoa-rea zi, pe mare, spre portul Pireu, iar apoipe uscat spre Corint. Ne-am oprit la ca-nalul Corint, care transformă Pelopone-sul din peninsul[ în insul[, unind MareaIonică cu Marea Egee. Am purces spre oaltă mânăstire deosebită, Megalo Spileo,cea mai mare mânăstire din Grecia, să-

pată în stâncă, cu un muzeu al mânăstiriice cuprinde un valoros tezaur al ortodo-xiei și unde părintele iconar Contra Ci-prian ne-a explicat tainele icoanelor bi-zantine.

Ne aștepta Patrasul, cu a lui măreațăcatedrală ce poate adăposti 5500 de su-flete, cu hramul Sfântului Apostol An-drei. Ne-am închinat cu multă evlavie lamoaștele Sfântului Apostol Andrei, carea încreștinat poporul român și am sărutatsmeriți Sfânta Cruce, în forma de X, pecare a fost răstignit, cu capul în jos, avândparte de o moarte martirică. PărintelePașca Viorel de la Parohia Curtuiuș, a că-rui biseric[ are ca ocrotitor pe SfântulApostol Andrei a fost inspirat de imagi-nile din catedrală și dorește să ridice, înfața bisericii, o cruce a Sfântului ApostolAndrei.

În zorii celei de-a șasea zi, am traver-sat cel mai mare pod pe cabluri, din lume,podul Rio Antirio, ce leagă Patrasul decontinent. Prima oprire a fost în Metsovo,o localitate montană în care trăiesc peste4000 de vlahoromani ce vorbesc pânăazi, după 1000 de ani de înstrăinare, olimbă română arhaică. Biserica comuni-tății, zidită în secolul XV, cu acoperiș depiatră și cu un superb iconostas sculptatîn lemn, străjuită de stejari seculari șiocrotită de Sfântul Nicolae Aromanul ajucat un rol important în viața acestei co-munități.

După un traseu spectaculos cu tune-luri și viaducte, am ajuns la Meteora, un-de cerul atinge pământul. Spectaculozi-tatea acestui loc nu poate fi descrisă înnici una din limbile pământului. Doarharul divin poate da o explicație a înălțăriiacestor mânăstiri ridicate sub forma unorcuiburi de vulturi ce străjuiesc de pe pis-curile stâncilor.

Am vizitat Marea Lavra de pe Me-teora cu hramul Schimbarea la Față. Ne-am închinat cu multă smerenie și am co-borât încărcați de harul locului.

Pe tot parcursul pelerinajului, preoțiiau făcut rugăciuni pentru cei dragi, auluat untdelemn sfințit pentru parohiilelor spre a-i sfinți pe credincioși. Preoțiidin corală au cântat pricesne în fiecareloc sfânt împărtășind din duhul ortodo-xiei românești credincioșilor de alte na-ționalități.

Mulțumim domnului deputat OvidiuSilaghi, membru în Adunarea Eparhialăa Episcopiei Maramureșului și Sătmaru-lui pentru că a făcut posibil acest peleri-naj. Ne rugăm bunului Dumnezeu să-Irăsplătească însutit osteneala, atât dom-niei sale cât și colaboratorilor domnieisale.

Avem încrederea că preoții partici-pan\i la acest pelerinaj sfânt vor împ[rtășicredincioșilor lor bucuriile duhovniceștipe care le-au trăit în fiecare loc vizitat.

Pr. Dr. Vasile Augustin Vicar eparhial

Mii de pelerini merg la Ia;i de Sfânta Parascheva

Pe tot parcursul pelerinajului, preoții au făcut rugăciuni pentru cei dragi, au luat untdelemn sfințit pentru parohiile lor spre a-i sfinți pe credincioși

43 de preo\i în pelerinaj la locurilesfinte din Grecia


S~N~TATEPotrivit estim[rilor organiza\iei Salva\i Copiii, realizate prinraportarea la datele interna\ionale furnizate de OMS, ̀ n momentulde fa\[, din cei aproximativ 3,8 milioane de copii din Rom]nia,peste 760.000 au o tulburare de s[n[tate mintal[

Col\ul lupului (Cre\u;a), plant[ ier-bacee, peren[, a fost utilizat[ din celemai vechi timpuri `n tratarea reuma-tismului.

Efecte terapeutice superioareaspirinei

Planta con\ine ̀ n toate componen-tele sale (flori, frunze, tulpini ;ir[d[cini) substan\e care administrateorganismului uman, se transform[ `nsalicila\i.

Ace;tia au efect antiinflamator `ncazul reumatismului ̀ n general ;i reu-matismului articular ̀ n special, celuli-tei, inflama\iilor stomacale etc. Acela;iefect `l are aspirina sintetizat[ `n labo-rator. ~ns[, `n timp aspirina poateproduce gastrit[ eroziv[ sau chiar ulcergastric. Acest efect negativ nu apare ̀ ncazul ̀ n care se folose;te Col\ul lupului.Mai mult, aceast[ plant[ con\ine tani-nuri care scad secre\ia gastric[ po-ten\]nd ac\iunea salicila\ilor. Are ;iefect antialgic, adic[ calmeaz[ durerea,ceea ce contribuie la ameliorarea st[riipacien\ilor. Concluzion]nd, putemspune c[ utiliz]nd un produs natural

putem beneficia de o sum[ de efecteterapeutice imposibil de reprodus ar-tificial.

Boli care pot fi tratate

Intern, Col\ul lupului se poate ad-

ministra `n celulit[, obezitate, litiaz[,hipertensiune, reumatism, gut[, ate-roscleroz[. R[d[cina este preferat[ `ndiaree, hemoragii uterine, dizenterie.

Aceast[ plant[ este considerat[ unadintre cele mai valoroase `n tratareareumatismului articular ;i celulitei. Re-

prezint[, de asemenea, un cicatrizantfoarte bun `n ulcerul gastric ;i duode-nal. ~n acest caz se poate folosi ̀ n com-bina\ie cu g[lbenele ;i coada ;oricelu-lui.

Col\ul lupului are un rol deosebit`n eliminarea produ;ilor de dezasimi-la\ie, ;i mai ales ̀ n eliminarea aciduluiuric ;i a ureei, precum ;i ca antispas-modic ;i calmant al durerilor urinare;i reumatice.

Administrare

Se pot consuma 3-5 ce;ti de ceaipe zi din infuzia preparat[ cu 50 degrame flori la un litru de ap[ fierbinte,adus[ la 90 de grade ;i \inut[ acoperit[12 ore. I se pot ad[uga frunze de mes-teac[n ;i teci de fasole. Tratamentulpoate fi continuat tot timpul anului cuintermiten\e.

Extern, infuzia a 100 de grameplant[ la un litru de ap[ fierbinte se re-comand[ sub form[ de comprese calde`n durerile reumatismale, ulcere ;ipl[gi.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721.202.752

Tulbur[rile de s[n[tate min-tal[ reprezint[ principala cauz[de vulnerabilitate `n r]ndul co-piilor ;i adolescen\ilor la nivelglobal, relev[ ultimele statistici.Potrivit estim[rilor Organiza\ieiMondiale a S[n[t[\ii (OMS), p]n[`n 2020, peste 25% din popula\iade copii a Europei va dezvoltaprobleme de s[n[tate mintal[ ;iva avea nevoie de consiliere psi-hologic[ ;i/sau psihiatric[. Netra-tate, aceste tulbur[ri afecteaz[ se-ver dezvoltarea copiilor ;i ;ansala o via\[ decent[.

~n Rom]nia nu exist[ o statistic[ anum[rului total de copii cu problemede s[n[tate mintal[. Potrivit estim[ri-lor organiza\iei Salva\i Copiii, realizateprin raportarea la datele interna\ionalefurnizate de OMS, `n momentul defa\[, din cei aproximativ 3,8 milioanede copii, peste 760.000 au o tulburarede s[n[tate mintal[. Cele mai frecventeafec\iuni sunt, conform acelora;i es-tim[ri< tulbur[ri de anxietate, ADHD,depresie, tulburare de conduit[, schi-zofrenie ;i tulbur[ri psihotice, autism.

Doar 120 de medici specializa\i `n psihiatrie pediatric[

Pentru interven\ia ;i tratamentulacestor copii, activeaz[ la nivel na\io-nal, `n sistemul public mai pu\in de200 de psihologi specializa\i ̀ n s[n[tatemintal[ a copilului ;i circa 120 de me-dici specializa\i ̀ n psihiatrie pediatric[.Ultimele estim[ri indic[ o sc[dere anum[rului acestora datorit[ migra\iei

personalului sanitar. Serviciile de s[n[tate mintal[ pen-

tru copii sunt concentrate, acum, ̀ n 23de Centre comunitare de s[n[tate min-tal[ pentru copii ;i adolescen\i, dintrecare dou[ ̀ n Bucure;ti. Printr-o rapor-tare la structura administrativ-terito-rial[ a Rom]niei se poate observa c[`n 20 de jude\e nu exist[ niciun ase-menea centru. Pentru persoanele afec-tate singura variant[ r[m]ne de a sedeplasa la serviciile spitalului de psi-

hiatrie, sau dup[ caz, la spitaluljude\ean.

~n contextul actual, organiza\ia Sal-va\i Copiii sus\ine necesitatea adopt[riiunei Strategii Na\ionale de S[n[tateMintal[ pentru Copii ;i Adolescen\i.

Pornind de la constatarea c[micu\ii cu dizabilit[\i psihice sunt detrei ori mai expu;i riscului de a fi vic-time ale abuzului ;i neglij[rii dec]t res-tul copiilor ;i c[, `n acela;i timp, 1 din8 copii prime;te un diagnostic clinic,

urmare a abuzului `n familie, Organi-za\ia Salva\i Copiii a lansat, ̀ n septem-brie 2014, campania de combatere aviolen\ei asupra copilului "Stop lupteide acas[!." Nu ̀ n ultimul r]nd exist[ ;isite-ul www.parintibuni.ro, o plat-form[ de informare ;i consiliere on-li-ne, unde o echip[ de psihologi estepreg[tit[ permanent cu sfaturi privindtulbur[rile de comportament ale co-piilor.

Irina Maier

Cele mai frecvente afec\iuni sunt, conform acelora;i estim[ri< tulbur[ri de anxietate, ADHD, depresie, tulburare deconduit[, schizofrenie ;i tulbur[ri psihotice, autism

Tulbur[rile de s[n[tate mintal[afecteaz[ tot mai mul\i copii

Col\ul lupului, un antiinflamator de excep\ie

Un studiu al cercet[torilor australieniarat[ c[ anumite medicamente folosite`n mod obi;nuit pentru tratarea psoria-zisului ar putea vindeca 80% dintre tu-morile intestinale, potrivit dailymail.

Cercet[torii au ̀ ncercat s[ descoperemodalit[\i de localizare a c[ilor prin caredezvoltarea tumorilor canceroase poatefi oprit[. Exper\ii au descoperit o astfelde cale, o muta\ie genetic[ ̀ n cazul a 80%dintre tumori, dar accesarea acesteia eradificil[, risc]nd afectarea celulelors[n[toase. Problema ap[rut[ i-a f[cut pemedici s[ apeleze la medicamente folosite`mpotriva artritei ;i psoriazisului, cunos-cute ca inhibitori JAK.

O astfel de descoperire este funda-mental[. Ei au ar[tat c[ inhibitorii JAKau fost eficien\i asupra a 80% dintre tu-morile colonului, care prezint[ o anumit[muta\ie genetic[. Medicii spun c[ aceast[descoperire este important[ deoarecemedicamentele afecteaz[ exclusiv celuleletumorale, \esutul s[n[tos fiind protejat.

:tefania C.

Au fost descoperitemedicamente carevindec[ 80% dintretumorile intestinale

Aceste contrac\ii involuntare, scurte;i foarte dureroase, ale unui mu;chi saugrup de mu;chi, au o multitudine de cau-ze< frigul, oboseala, pozi\ia vicioas[ amembrelor, arteriopatii cronice ale mem-brelor inferioare, picior plat sau str]mb,abuz de medicamente diuretice sau de-contracturate, lipsa de calciu, solicitareapeste m[sur[ a unor grupe de mu;chi(crampa scriitorilor, piani;tilor, tele-grafi;tilor) etc.

C]rceii pot s[ apar[ ;i ̀ n timpul dru-me\iei sau al practic[rii unui sport, maiales alergarea f[r[ `nc[lzirea prealabil[;i `notul `n ap[ rece.

~n unele cazuri, anumite condi\ii me-dicale grave, pot s[ atrag[ dup[ sinecrampe musculare< boala arterial[ peri-feric[, stenoza spinal[, boala Addison,alcoolism, ciroza, hipotiroidism, insufi-cien\a renal[ cronic[, diabet zaharat detip 1 ;i 2, boala Parkinson.

De asemenea, crampele muscularepot fi legate de sarcin[ sau de procesulnormal de `mb[tr]nire. ~n astfel desitua\ii ar fi necesar un program deexerci\ii fizice, dar ;i un plan de nutri\iebazat pe alimente bogate ̀ n potasiu, mag-neziu ;i calciu.

Ce pute\i face pentru c]rceiimembrelor inferioare?

~ntinderea piciorului c]t mai multposibil ;i executarea unor mi;c[ri bru;tede flexie a labei piciorului spre gamb[,de mai multe ori, urmate de un masaju;or la nivelul tendonului lui Ahile, al-tern]nd cu ciupituri u;oare de mai multeori. Masa\i zona dureroas[ cu o mi;carecircular[ pentru a ajuta la ameliorareatonusului muscular. De asemenea, pute\ifric\iona locul afectat cu ghea\[ sau pute\iaplica un obiect rece (metal, piatr[).

Dup[ dispari\ia c]rceilor, se poate fa-ce o baie cald[ la picioare. La fel de binepute\i face un du; sau s[ aplica\i o pern[electric[ `nc[lzit[ timp de cel pu\in 10minute. Un alt exerci\iu pentru preveni-rea crampelor const[ `n `ntinderea pi-cioarelor, s[ practica\i `notul, exerci\iileacvatice, s[ purta\i ̀ nc[l\[minte comod[;i s[ evita\i tocurile `nalte.

Speciali;tii recomand[ s[ consuma\idin plin vitamina E ;i A ;i s[ include\i ̀ ndieta zilnic[< banane, ro;ii, cartofi, bro-coli, pepene galben ;i citrice.

Cum elimina\icrampele musculare?

Aceast[ plant[ este considerat[ una dintre cele mai valoroase ̀ n tratarea reuma-tismului articular ;i celulitei


RE}ETE

Must conservat pentrumasa de Cr[ciun

Ciorb[ fals[ de burt[cu piept de pui

Mod de preparare<

Mustul proaspăt stors se lasă să selimpezească, dar nu prea mult, să nupoată începe procesul de fermentație.Se strecoară și se pune la fiert într-unvas cu cel puțin un litru mai mare decâtcantitatea de must, deoarece la fierbere

poate să facă spumă. În acest caz se dăfocul mai mic, dar spuma nu se curăță,pentru că se va stinge singură, fără ur-me. Se fierbe circa 2-3 minute de laprimul clocot, se ia de pe foc și se pune,încă fierbinte în sticle. În fiecare sticlăse pune deasupra mustului câte un vârfde cuțit de salicil, apoi se închide er-metic. Se lasă să se răcească încet, întrepături. Se păstrează în loc răcoros șiaerisit, ferit de prea multă lumină. Sepoate păstra așa chiar și un an de zile.

Ave\i nevoie<5 litri de must proaspăt stors, înaintede a începe să fermenteze, salicil, sticlecare se închid ermetic.

Mod de preparare<

Morcovul și ceapa se răzuiesc mă-runt. Se călesc în 3-4 linguri de ulei,aroi se sting cu circa 2 l de apă, ori pre-ferabil supă de carne sau oase de vită.Când începe să fiarbă se adaugă pieptulde pui tăiat fâșii, asemenea bucățilorde burtă. Se taie și gogoșarul și se adau-gă la supă. Usturoiul se pisează, jumă-tatea se adaugă la supă odată cu carnea,iar restul chiar la urmă, sau la servire,

sub forma unui mujdei simplu (usturoipisat, sare, apă, oțet). Smântâna seamestecă cu gălbenușul sau cu făină,iar dacă folosiți făină se mai adaugăpuțină apă, până c]nd devine ușor li-chidă, iar după circa 20 minute ames-tecul se adaugă la supă și se mai fierbecirca 5-10 minute. Dacă se foloseștegălbenuș de ou la preparare, supa selasă să fiarbă circa 30 minute, apoi seia de pe foc, iar la amestecul de smân-tână și gălbenuș se adaugă treptat câ-teva linguri de supă fierbinte și seamestecă, apoi compoziția se toarnă însupă și nu se mai fierbe. La servire seoferă cu ardei iute.

Ave\i nevoie< O ceapă mai mare, un morcov, 500 gpiept de pui, un gogoșar murat, roșuși cărnos, o jum[tate căpățână de us-turoi, 300 g smântână, un gălbenușde ouă (sau o lingură de făină), sare,

piper, puțin oțet sau borș, ulei.

Desert rapid cu mere;i fri;c[

Mod de preparare<

Biscuiții se sfărâmă și se așează în-tr-un vas. Merele se curăță și se răzu-iesc, apoi se stropesc cu zeama de lă-mâie, se amestecă cu zahărul și se punecâteva minute la fiert. Când zahărul setopește, se ia vasul de pe foc și merelese amestecă bine-bine cu biscuiții și cuscorțișoara, până când compoziția de-vine omogenă. Jumătatea se întinde în-

tr-o formă plată, sau se împarte în cupe.Se prepară budinca după rețeta de peplic, doar că în acest caz se folosescdoar 400 ml de lapte, apoi se întindepeste primul strat, sau se împarte șiasta în cupe. Când budinca se prindepuțin se acoperă cu amestecul de mererămas, apoi se bate fișca cu zahărul șise întinde deasupra desertului. Se or-nează cu ciocolată răzuită, cremă deciocolată topită, bucăți de fructe saupișcot pentru copii. Se lasă la frigidertimp de 2-3 ore, după care, dacă sunteținorocoși, se poate felia, dar pentru a fisigur că și aspectul va fi la fel de reușitca și gustul, vă recomandăm să le așe-zați din pornire în cupe sau boluri.

Ave\i nevoie< Pentru stratul inferior< 3 mere,

200 g de biscuiți cu vanilie, o lingurițăde scorțișoare pudră, o lingură de za-hăr pudră cu gust de vanilie, o lingurăde zeamă de lămâie. Pentru stratulurmător< o budincă cu vanilie, 3-4 lin-guri de zahăr și 400 ml de lapte. Pen-tru stratul superior< 200 ml de frișcăpentru spumă, o linguriță de zahărpudră, 50 g de ciocolată fină sau cre-mă de ciocolată cu arahide, ori alteelemente pe care doriți să le folosiți

la ornat.

Cartofi sc[zu\i cucârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Cârnații se prăjesc și se scot dinulei. Cartofii curățați se taie cubulețesau fâșii, după preferință. Ceapa mă-runțită se călește în uleiul în care s-auprăjit și cârnații, se presară cu boia,apoi se adaugă repede și cartofii binespălați. Se condimentează după gust,

cartofii se călesc, apoi se sting cu apă,cât să-i acopere bine. Se adaugă cârna-ții, apoi ardeiul tăiat în două și curățatde semințe, sau bucăți mărunte și selasă mâncarea la fiert până când car-tofii se înmoaie, iar zeama scade, saudacă vă place, chiar până când devinepăstoasă. Dacă e nevoie, înainte de ase lua de pe foc, se mai poate condi-menta puțin. Se servește cu murături,de preferință castraveți sau varză mu-rată, ornat cu smântână sau cu ardeiiute.

Ave\i nevoie< Un kg de cartofi, 200 g de cârnați afu-mați (pot fi și picanți dacă vă placemai iute), o ceapă, 8-10 linguri de ulei,un ardei gras, o lingură de delicat decasă, sare, piper, o linguriță de boia

de ardei.

Tuia este cea mai des folosită plantădecorativă şi are puterea de a trata multeafecţiuni. Majoritatea persoanelor nuşi-au pus problema că acest arbust pelângă faptul că este utilizat ca ornament,are şi o serie de efecte terapeutice. Spec-trul său de acţiune este destul de larg.Ea este eficientă în tratarea unor mala-dii precum< fibroamele, nodulii mamarişi chisturile ovariene, negii ş.a.

Tuia este parţial toxică

În frunzele ei şi în muguri se găsesculeiuri volatile cu proprietăţi terapeu-tice extraordinare. Totuşi, tuia esteparţial toxică, din cauza tuionei, o sub-stanţă care îi dă şi mirosul. Înainte de ao administra pe cale internă, e bine săconsulţi medicul de familie sua cel spe-cialist.

Compresele cu macerat de tuia,aplicate o dată la două zile, scad durerileproduse de gută sau de artrită. Macera-tul se prepară din 200 g de frunze verzimărunţite şi un litru de ţuică. Se lasă10 zile la macerat. Util este şi masajulde două ori pe zi cu unguent de tuia.

Aplicat dimineaţa şi seara maceratde tuia pe suprafaţa negilor îi face să seusuce. O altă variantă este să îmbibi untampon cu macerat şi să-l aşezi pe loculafectat, acoperind cu un plasture. Îlmenţii timp de o zi, apoi repeţi proce-dura timp de două săptămâni.

Preparate din tuia sunt recomanda-te pentru ameliorarea sau tratarea unorafecţiuni precum< fibroamele, noduliimamari şi chisturile ovariene pot fi tra-tate cu preparate din tuia. În majoritateacazurilor se obţin rezultate deosebite.

O dată la două zile aplică pe zonaafectată o compresă cu macerat şi ţine-o două ore. În caz de dismenoree (men-struaţie dureroasă), alege infuzia pre-parată dintr-o cană de apă fierbinte şio linguriţă de plantă uscată. Din ea veibea câte o cană de ceai de trei ori pe zi.

Infuzie ;i extract

Tuia are şi capacitatea de a eliminapietrele formate la rinichi, dar numaipe cele de dimensiuni mici. Pentru aobţine acest efect, prepară o infuzie dinmuguri de tuia, din care vei bea câtetrei căni pe zi. Ca să obţii cantitatea ne-cesară pe zi, vei avea nevoie de 20 degrame de muguri şi de un litru de apă.

Extractul de mlădiţe de tuia este unremediu uşor de folosit şi ieftin, careeste la îndemână atunci când vrei săstopezi căderea părului. Câte 30-40 depicături luate cu puţină apă de trei oripe zi sunt eficiente pentru regenerareapodoabei capilare. Remediul influ-enţează şi coagularea sângelui, elimi-nând astfel simptomele stărilor hemo-ragice.

Tuia decongestionează plămânii şicăile respiratorii, fiind eficace în trata-rea tusei, a bronşitelor şi a răcelilor. Ule-iul esenţial omoară microbii, iar pică-turile de extract de mlădiţe uşureazărespiraţia. Indicate sunt câte 30 de pi-cături de trei ori pe zi.

De la tuia sunt utilizate în scop me-dicinal frunzele şi ramurile tinere subformă de tinctură, creme şi de infuzii.Are proprietăţi expectorante, antitumo-rale, antireumatismale şi antivirale.

Afecţiunile în care este beneficăsunt bronşita, tuberculoza, hemoragiilegastrointestinale, fibroamele uterine şifibro-adenoamele mamare. Tinctura sefoloseşte şi extern, pentru tratarea pa-piloamelor şi verucilor (negi).

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Fibroamele, noduliimamari ;i chisturile

ovariene pot fi tratate cu preparate

din tuia

Tuia este cea mai des folosită plantă decorativă şi are putereade a trata multe afecţiuni. Majoritatea persoanelor nu şi-au pusproblema că acest arbust pe lângă faptul că este utilizat ca orna-ment, are şi o serie de efecte terapeutice. Spectrul său de acţiuneeste destul de larg. Ea este eficientă în tratarea unor maladii pre-cum< fibroamele, nodulii mamari şi chisturile ovariene, negii ş.a.


MOD~

Papionul a fost inventat în secolul XVII de mercenarii croa\i

Dacă „le noeud papillon”, care se traduce prin „nodul fluture”,a fost adoptat de clasa aristocrată franceză și a evoluat mai târziuîn cravată sau invers, acesta este încă un subiect controversat. Se bănuiește doar că papionul și cravata au un strămoș comun.

Astăzi papionul este purtatmai ales la evenimente oficiale, fi-ind un semn al sobrietăţii şi a ra-finamentului.

Istoria papionului este legată de mer-cenarii croaţi care, în timpul războaielorprusace din secolul al XVII-lea (Războiulde 30 de ani, 1618-1648), foloseau bucăţide pânză pentru a strânge în jurul gâtuluigulerul cămăşilor pe care le purtau. Aces-te eşarfe mai aveau şi un alt rol< erau co-lorate diferit şi ajutau la distingerea gra-dului militar între ofiţeri. Francezii aufost atât de impresionaţi de această gă-selniţă încât au adoptat-o fără rezerve şiau înnobilat-o cu o eleganţă păstrată ne-alterată până astăzi. Eşarfele au fost nu-mite mai întâi „fulare” şi au devenit foartepopulare în rândul aristocraţiei france-ze.

Dacă „le noeud papillon”, care se tra-duce prin „nodul fluture”, a fost adoptatde clasa aristocrată franceză şi a evoluatmai târziu în cravată sau invers, acestaeste încă un subiect controversat. Se bă-nuieşte doar că papionul şi cravata au unstrămoş comun. Mulţi au spus că, de fapt,ar fi vorba despre moduri diferite de aface un nod şi nu despre obiecte vesti-mentare separate.

Papionul a rezistat trecerii timpului

În mod tradiţional, acest obiect ves-timentar nu are o lungime fixă< dimen-siunile fundei pot varia între 15 şi 20 decentimetri. Papioanele reglabile sunt oinvenţie târzie, care a ajutat la moderareacosturilor de producţie.

În italiană, papionul este numit cra-vattino, farfalla, farfallino sau papillon şieste un accesoriu care defineşte, în modclar, precis şi curajos, identitatea persoa-nei care îl poartă. De altfel, designeriiatrag atenţia că nu oricine poate purtapapion sau, mai exact spus, nu toţi ştiusă-l poarte. Totul este o chestiune de în-credere personală> altfel, poţi cădea înridicol. Papionul este un simbol de ele-ganţă pură şi un detaliu chic ce a rezistat

trecerii timpului, a fost actualizat şi re-modelat, substituit fiind la nivelurile dejos ale societăţii de eşarfă sau fular.Papioanele sunt confecţionate din oricematerial textil, dar cele mai multe suntrealizate din mătase, poliester sau bum-bac. Un papion modern este legat cu unşiret.

Papioanele au fost asociate cu anu-mite profesii, cum ar fi cele de arhitecţi,oameni de afaceri, avocaţi, profesori uni-versitari, chelneri şi politicieni. Chiar şidoctorii pediatri purtau papioane pentrua nu putea fi apucaţi de cravată de ceimici în momentul în care îi consultau.Clovnii folosesc uneori papioane supra-dimensionate pentru un efect comic ma-xim. Muzicienii asortează în modtradiţional papioane albe sau negre fra-cului pe care îl poartă în timpul concer-telor.

Părerile societăţii faţă de papion

Papioanele şi-au făcut loc şi în ţinutafemeilor, mai ales a celor de afaceri. Prinanii 1980, femeile de carieră, care activauîn domeniul bancar, juridic şi în lumeacorporatistă, au adoptat o ţinută foarteconservatoare, asemănătoare bărbaţilor.Ele erau văzute adesea purtând bluze şicămăşi închise cu nasturi la gât, plisateîn faţă şi accesorizate cu papioane. Ma-terialele, culorile, până şi modelele, eraupractic aceleaşi.

Russel Smith, editorialist de la pu-blicaţia „Globe and Mail” din Toronto,observa că părererile oamenilor faţă depapion sunt împărţite. Cei „de stânga”consideră papionul un simbol al politi-cianului conservator> aceşti oameni poatecă nu sunt conservatori din punct de ve-dere economic, dar sunt din punct devedere social. Smith mai spune că pa-pionul este un indicator al preţiozităţiila care au contribuit din plin filmele ame-ricane, fără a fi, neapărat, un însemn almasculinităţii în sensul machismului, cial unei aristocraţii crepusculare, bolnă-vicioase, feminine.

Deşi cravata pare să fie mai impor-

tantă ca parte a ţinutei masculine ele-gante de astăzi, fiind purtată zilnic, înmod obligatoriu, la costumele oamenilorde afaceri şi în unele şcoli papionul revineîn modă pentru ţinutele de seară, la cineoficiale, cocktailuri şi nopţi petrecute înoraş. Mesajul pe care vrea să-l transmităeste acela că purtătorul aparţine unui pa-lier social care aspiră la recunoaştere pu-blică. În funcţie de context, papionul esteun mod de a se diferenţia de ceilalţi, dea impune un anume model aristocraticde existenţă sau doar un semn al arivis-mului.

Un anume tip de papion, mai exactun soi de sfoară (sau şnur) legată în jurulgâtului (sau petrecută printr-o bucatătriunghiulară de piele sau plastic), estepurtat şi astăzi de oameni de toate vâr

Tradiţionaliştiinepotrivit să porţi altceva decât un pa-pion atunci când te îmbraci în smoking,însă în industria muzicală se considerăcă este la fel de potrivit să porţi şi cra-vată.

Această decizie a marcat divorţuldintre tuxedo şi papion, cele două piesevestimentare fiind acum purtate în com-binaţii libere.

Nu se miră nimeni să vadă un poetsau un filosof nonconformist purtândun papion cu un sacou banal sau chiarcu un pulover, semn că şi vestimentaţiaa intrat în post-istorie.

Papionul şi nonconformiştii

epocii actuale

De-a lungul timpului, papionul aajuns să fie folosit ca logo de diverse mărcide prestigiu, nu doar de politicienii caresperă ca prin conservatorismul inspiratde papion să cucerească inimile nostalgi-cilor şi un loc printre aristocraţi. Se parecă firma Chevrolet a fost prima care a uti-lizat papionul într-o campanie publicitarămenită să-i sporească vânzările, în 1914.I-au urmat alte mari firme, cum ar fi Bud-weiser şi Pringles. Poate că exemplul caresintetizează cel mai bine mesajul masculinşi aristocratic pe care-l inspiră papionuleste James Bond, simbolul eleganţei mas-culine britanice. Alte exemple de amba-sadori influenţi ai papionului au fost Fran-klin D. Roosevelt şi Winston Churchill.

Rochia din catifea denotă eleganţă,romantism şi clasă. Un trend al anilor1990 revine pe podium în 2014 și-și faceo apariție grandioasă! Rochia din catifeaeste din nou la modă. Așa că, dacă avețiuna în dulap sau v-ați dorit de mult timpsă vă cumpărați o rochie de catifea, darați considerat că este demodat și că mer-gea mai bine pe vremea mamelor voastre,trebuie să știți că rochia din catifea sepoartă în toamna 2014.

Minunata textură de catifea a reintratîn tendințe, apărând pe podiumuri încombinații interesante, mai ales când avenit vorba de rochii. Rochia din catifeapoate fi combinată cu bijuterii elegante.În plus, poți purta chiar și pantaloni orisacouri din catifea. Asortează orice piesăvestimentară din catifea cu tocuri înalte,inspirate din era Victoriană.

Chiar și celebritățile poartă catifeaîn acest sezon. Dacă apari la un eveni-ment cu o rochie din catifea, vei avea oapariție elegantă. În plus, senzația plăcutăpe care o are catifeaua la atingere o facesă fie seducătoare.

Poți purta catifea chiar și pe timp dezi, după cum am spus, când vine vorbade sacouri sau pantaloni din catifea. Darvei întoarce toate privirile dacă alegi orochie de seară elegantă, din catifea. Ca-tifeaua este un material versatil și poatefi purtat în mai multe combinații.

Culorile toamnei 2014<

Pentru a fi în pas cu moda, trebuiesă știi și ce culori se poartă în 2014 şi ast-fel să poţi alege culorile potrivite pentrurochia ta din catifea. Pantone, adevăratul

lider al culorilor în 2014, a întocmit olistă a culorilor la modă în această toam-nă, culori pe care trebuie să le purtați da-că sunteți adevărate fashioniste.

Pentru toamna 2014, culorile de topal Pantone Color sunt< Radiant Orchid,Royal Blue, Aluminum, Aurora Red,Misted Yellow, Sangria, Mauve Mist,Cognac, Bright Cobalt, Cypress.

Potrivit Institutului Pantone roșul vafi culoarea-vedet[ a toamnei 2014, înspecial nuanțele Red Sangria şi AuroraRed, nuanțele de mov< Radiant Orchidși Mauve Mist, nuanţele de albastru< Al-bastru Cobalt și Royal Blue, culoareaconiacului, culoarea aluminiului sunt lamodă. Și sunt doar câteva dintre culorilepe care Institutul Pantone, autoritateasupremă în furnizarea standardelor cro-matice, ni le propune.

Toamna, rochia din catifea este din nou la mod[

consideră tota lstele din America de Sud.


DIET~

Dacă ne gândim la cum aratăatât femeile cât şi bărbaţii din Ja-ponia, putem numi această dietăuna supremă. Mâncarea concen-trează nutrienţii alimentelor înporţii reduse ca mărime. Şi nu tre-buie neapărat să găteşti mâncare ja-poneză pentru a te bucura de be-neficiile acestei diete.

Tot ce trebuie să faci este să consumimulte fructe, legume şi foarte mult peşte.Trebuie să serveşti porţii mici şi să mă-nânci încet. Adaugă în dietă alimente să-nătoase şi îndestulătoare ca tofu şi orez.Dieta japoneză promite pierderea a 3 ki-lograme în numai 3 zile, fără un efortalimentar foarte mare şi îndelungat.

Beneficii

Graţie alimentaţiei pe care o adoptăjaponezii, aceştia sunt mai sănătoşi şi tră-iesc mai mult decât orice alt popor de pefaţa pământului. Speranţa lor de viaţămedie, indiferent de sex, este de 75 deani, şi asta nu e tot< ei duc o viaţă sănă-toasă, ferită de bolile cronice specificebătrâneţii.

Rata obezităţii înregistrează cele maiscăzute cote, limitându-se la doar 3%,spre deosebire de 11% în cazul francezi-lor, şi 32% în cel al americanilor.

De ce este simplu de urmat?

Magia alimentaţiei de tip japonez stăîn putinţa acesteia de a îmbina toate nu-trientele necesare unei sănătăţi de invi-diat cu alimente cu puţine calorii, totulprezentat într-o manieră delicioasă şi îm-bietoare. Porţiile sunt de cele mai multeori aşezate pe farfurii micuţe şi castro-

naşe pe măsură, fără a fi însă neîndestu-lătoare. Toate astea te încurajează să mă-nânci din ochi felurile pe care le serveşti,şi îţi permit să te bucuri în acelaşi timpde aspectul plăcut al mâncării.

Vei mânca mai încet, deci mai puţin,ceea ce reprezintă o veste foarte bunăpentru siluetă. De fapt, acest proces în-cetinit de ingerare a mâncării se traduceprin putinţa creierului de a realiza că sto-macul este plin> el are nevoie de aproxi-mativ un sfert de oră pentru asta.

Conform statisticilor, un japonezconsumă cu până la 25% mai puţine ca-lorii într-o zi, în comparaţie cu un ame-rican.

Porţii

În Japonia, mâncarea este servită peplatouri sau farfurii şi castronaşe sepa-rate, şi nu pe un singur platou mare, aşacum se întâmplă în majoritatea cazurilorde pe glob. Cei care stau la masă servescdin fiecare fel, gustând din tot ce se aflăpe masă. Astfel, dacă mănânci cantităţimai mici la fiecare masă, vei ajunge înscurt timp să scapi de kilogramele înplus, dar şi să ai o viaţă sănătoasă, fărăexcese.

Foarte multe persoane determinămărimea porţiei în funcţie de manieraîn care au fost obişnuiţi să servească ma-

sa. Acest fapt este şi bun, şi rău. Rău, pen-tru că se pare că mâncăm fără să gândim>bun, deoarece nu este imposibil să nemodificăm obiceiurile alimentare. Cumputem face asta? Simplu< mâncând maipuţin! De exemplu, poţi începe prin aînlocui farfuria din care mănânci cu ofarfurie pentru desert sau cu un castro-naş. Va arăta la fel de plină, însă vei mân-ca mai puţin. Nu trebuie să micşorezitoate porţiile, ci doar pe cele care conţincalorii foarte multe.

Orezul

Dieta japoneză include cantităţi mari

de orez pe tot parcursul zilei, deci laaproape orice masă. De şase ori mai multorez decât mănâncă un european. Se ser-veşte în orice moment al zilei, inclusiv lamasa de dimineaţă.

Orezul conţine carbohidraţi com-plecşi, are puţine calorii, şi îţi vaoferi senzaţia de saţietate pentru destulde mult timp, ferindu-te de depunerileadipoase de pe burtă sau fese, cauzatede prăjituri ambalate şi diverse produsede acest fel.

Legume

Legumele stau la baza mâncărurilorjaponeze. Ardei graşi, mazăre, zucchini,lăptuci, ceapă, roşii, ardei iuţi, salată,morcovi, spanac, muguri de bambus, sfe-clă, rădăcini de lotus, ridichi, ciuperci,napi şi legume de apă sunt doar câtevadintre deliciile colorate pe care japoneziile includ cu plăcere în dieta lor.

F[r[ carne ro;ie

Peştele este vedeta în dieta japoneză.Cu cât este mai gras, cu atât mai bine. Ja-ponezii preferă somonul şi tonul, însănu se dau la o parte când vine vorba des-pre macrou, sardine sau hering. O sursăideală şi naturală de acizi graşi Omega-3, carnea de peşte menţine sănătătea ini-mii şi a circulaţiei, şi oferă o stare gene-rală de bine.

Găteşte cât mai natural, fără uleitradiţional, pe care îl poţi înlocui cu uleide canola sau de măsline. Nu te teme săexperimentezi feluri noi de gătit pe;tele,orezul sau legumele. Respectă şi adoptăo dietă de tip japonez şi vei vedea că să-nătatea ta se va îmbunătăţi, iar grăsimeade pe coapse va dispărea din ce în ce maimult în fiecare zi!

Cu dieta japonez[ po\i pierde 3 kilograme `n 3 zile

Sosirea acestui anotimp este celmai bun prilej pentru a consumafructe şi legume de sezon, pe care leputem procura uşor, deoarece se gă-sesc fie în gospodăria noastră, fieîn pieţe sau în supermarketuri. Pu-tem să profităm de ele pentru a leconsuma în cadrul unor regimuricare să ne ajute să slăbim, să nemenţinem în formă sau să ne deto-xifiem organismul.

Dietele de toamn[ reprezintă de faptmodalităţi de a consuma anumitefructe şi legume sănătoase de sezon,prin care să dobândim nutrienţi, vi-tamine şi minerale de care organis-mul nostru are nevoie. Odată cu ră-cirea vremii, trebuie să ne detoxifiemşi să ne întărim corpul contra viruşilorla care suntem supuşi. Iată care sunt die-tele perfecte pentru această perioadă.

Dieta cu struguriDin lista cu diete de toamnă, nu tre-

buie să lipsească şi dieta cu struguri.Aceasta este foarte eficientă contra obe-zităţii, datorită efectului antioxidant şidetoxifiant> trebuie ţinută maxim 7 zile,timp în care trebuie să se bea 1 – 2 litride apă, fără a se consuma şi alte alimente,deoarece corpul va dezvolta apetit pentru

stru-guri. Aceastădietă curăţă stomacul şi intestinele.

Programul constă în faptul că trebuiesă se consume câte o porţie de strugurila fiecare 2 ore şi este necesar să se mestecefoarte bine coaja şi seminţele. Se pot con-suma până la 7 porţii de struguri pe zi.Se recomandă să se înceapă cu o porţiemică de struguri (500 g), urmând ca apoisă se adauge gradual o cantitate până cândse atinge maximul. Nu uitaţi să spălaţi

bi-ne strugurii înainte

de a îi consuma. Ţineţi cont desfatul medicului dacă decideţi să urmaţiaceastă cură.

Strugurii sunt extrem de beneficipentru organism şi pentru a se pierde îngreutate, indiferent de starea în care suntconsumaţi, deoarece au o valoarenutriţională foarte mare şi au un rol im-portant şi în tratamentele de înfrumu-seţare. Au un efect puternic antioxidantşi reprezintă surse bogate de vitamina A,

C ;i B6. Pe lângă acestea, mai conţinşi minerale precum potasiu, calciu,magneziu, seleniu, fosfor şi fier.

Dieta cu mereCând urmăm diete toamna, estebine să avem în vedere şi cura cu

mere. Acestea conţin flavonoi-de (nişte antioxidanţi puter-nici) care ajută la reducereariscului anumitor boli de ini-mă, a atacurilor de cord, pre-

cum şi a unor tipuri de cancer.Sunt delicioase servite împreu-

nă cu scorţişoară şi pot ficonsumate după diferitereţete.

Dieta cu perePerele sunt şi ele bo-

gate în fibre, iar o pară de di-mensiuni medii conţine un număr de fi-bre echivalent cu o ceaşcă şi jumătate deorez brun. Multe dintre aceste fibre suntşi solubile, fapt ce ajută la scăderea nive-lului colesterolului şi îmbunătăţesc ni-velul glicemiei.

Perele sunt aproape la fel de versatileprecum merele. Le puteţi savura sub for-mă de clătite cu număr redus de grăsimi,pe sandvisuri sau preparate în tigaie stro-pite cu sirop de arţar, pe post de desertcald, dulce.

Dieta cu dovleacCura cu dovleac face parte din topul

cu cele mai bune diete de toamnă, deoa-rece această legumă conţine o mare can-titate de antioxidant beta-caroten (beneficîn lupta contra unor tipuri de cancer şi înprevenirea bolilor de inimă), vitamina Cşi acid folic. Chiar şi seminţele de dovleacau valoare nutritivă, deoarece reprezintăo bună sursă de zinc şi acizi graşi Ome-ga-3. Dieta cu dovleac presupune un nu-măr redus de calorii şi asigură un aportridicat de fibre dietetice. O jumătate deceaşcă de dovleac conţine doar 40 de ca-lorii şi 8 g de fibre dietetice, care sunt ex-trem de benefice în procesul de slăbire.

Dieta cu păstârnacCura cu păstârnac se numără şi ea

printre cele mai bune diete toamna. Păs-târnacii sunt surse foarte bune de fibre,vitamina C, calciu şi fier. Cei mai indicaţipentru cure sunt cei de dimensiuni medii,deoarece au o calitate superioară. Aromalor dulceagă vă va cuceri.

În mod tradiţional, în dieta cu păs-târnac se consumă cu precădere sub for-mă de supă, însă păstârnacii pot fi pre-paraţi şi sub formă de piure împreună cumorcovii pisaţi, preparaţi în abur, la mi-crounde, fierţi, prăjiţi sau drept garnitu-ră.

Consuma\i c]t mai multe fructe ;i legume de sezon!

Graţie alimentaţiei pe care o adoptă japonezii, aceștia suntmai sănătoși și trăiesc mai mult decât orice alt popor de pe faţapământului. Speranţa lor de viaţă medie, indiferent de sex, estede 75 de ani, și asta nu e tot< ei duc o viaţă sănătoasă, ferită debolile cronice specifice bătrâneţii.

Magia alimentaţiei de tip japonez stă în putinţa acesteia de a îmbina toate nutrientele necesare unei sănătăţi de invidiat

Dietele de toamn[ reprezintă de fapt modalităţi de aconsuma anumite fructe şi legume sănătoase de sezon


Toat[ frumuse\ea celor dou[ zile de spectacol, bucuria de aasculta c]ntece populare, de a admira portul nostru rom]nesc,dorim s[ o primi\i ;i dumneavoastr[ `n case prin intermediulmicului ecran, astfel c[ duminic[, 12 octombrie 2014, de la ora14, la Informa\ia TV v[ invit[m s[ urm[ri\i o edi\ie special[ de-dicat[ rapsodului na\ional Nicolae Sab[u care anul acesta ̀ mpli-ne;te 85 de ani de via\[ ;i 65 de ani de activitate artistic[.

An de an, la Cic]rl[u, `n Ma-ramure;, suflete tinere `nc[rcatede emo\ie intr[ `n inima mareluiinterpret de muzic[ popular[ Ni-colae Sab[u.

De 23 de ani `ncoace, tineri din`ntreaga \ar[ vin pentru a participa launul dintre marile festivaluri concur-suri na\ionale care reprezint[ ;i-acum,la fel ca alt[dat[, ramp[ de lansare pen-tru mul\i arti;ti.

Cic]rl[ul - capitala c]nteculuipopular rom]nesc de 23 de ani `ncoace

Capitala c]ntecului popularrom]nesc, Cic]rl[ul, ne-a primit cumare drag ;i la edi\ia din acest an aFestivalului "Alin[-te dor, alin[". Năs-cut din dorin\a rapsodului na\ional ca-re `;i dore;te ca tot ceea ce înseamnăcântec popular, costum tradi\ional,obicei ;i tradi\ie să rămână, să se păs-treze, să fie dat din mână-n mână lacei mai tineri, festivalul de la Cic]rl[ua adus ;i anul acesta ̀ n scen[ tineri ta-lenta\i, 18 la num[r, unii de prin Ma-ramure;, al\ii din S[tmar, b[n[\eni dinTimi;oara, voci melodioase din Bistri\aN[s[ud ori Constan\a.

Spectacolele de muzic[ popular[ se difuzeaz[ duminic[ la ITV, `ncep]nd cu ora 14

Anul acesta, a;a cum scriam ̀ n pa-ginile cotidianului "Informa\ia Zilei",spectacolul a durat dou[ zile, ̀ n primazi, festivalul concurs "Alin[-te dor,alin[" fiind organizat `n Complexulmuzeistic "Nicolae Sab[u", iar ̀ n a do-ua, la Casa de cultur[ din Baia Mare,av]nd loc spectacolul aniversar ;i fes-tivitatea de premiere a c];tig[torilor.Toat[ frumuse\ea celor dou[ zile despectacol, bucuria de a asculta c]ntecepopulare, de a admira portul nostrurom]nesc, dorim s[ o primi\i ;i dum-neavoastr[ `n case prin intermediulmicului ecran, astfel c[ duminic[, 12octombrie 2014, de la ora 14, la Infor-ma\ia TV v[ invit[m s[ urm[ri\i o

edi\ie special[ dedicat[ rapsoduluina\ional Nicolae Sab[u care anul acesta`mpline;te 85 de ani de via\[ ;i 65 deani de activitate artistic[.

Concuren\i la Festival

De 23 de ani `ncoace, `n fiecaretoamn[, Nicolae Sab[u prime;te `nCic]rl[u, la Festivalul "Alin[-te dor,alin[", arti;ti tineri din `ntreaga \ar[.Festivalul e unic nu doar `n \aranoastr[, ci ;i ̀ n ̀ ntreaga lume prin for-ma `n care este organizat ;i prin mo-dalitatea `n care sunt premia\ic];tig[torii. Concuren\ii primesc capremiu pentru evolu\ia ̀ n cadrul con-cursului p[s[ri ;i animale vii, iar Ma-rele Premiu al Festivalului ConcursNa\ional de Folclor "Alin[-te dor,alin[" este un m[g[ru; pe nume Alin.La edi\ia din acest an au interpretatdoine ;i c]ntece de joc 18 tineri fru-mo;i ;i care cu glasul lor l-au impre-sionat p]n[ la lacrimi pe NicolaeSab[u. Au intrat ̀ n scen[, ̀ n spectaco-lul concurs moderat de Marilena Flo-rescu, urm[torii concuren\i< NarcisaAlexandra Bledea din Cic]rl[u, Ghe-orghe Breban din Baia Sprie, Maramu-re;, Andreea Nicoleta Lenard din zonaL[pu;ului, Anca Anamaria Mihalceadin Cump[na, jude\ul Constan\a, Ade-lina Loredana Mihai din Dude;tii Noi,Timi;, Nicoleta Maria Petrehu; dinC[rbunari, Maramure;, Anca FloricaMihu\ din Boz]nta Mare, Maramure;,Ramona Filimon din Remecioara, An-dreea Ghi\iu din Rohia, Ioana Ana Far-ca; din Berin\a, Chioar, Maria Mari;din Bogdan Vod[ - Maramure;, CostelMladin Martinec din Dude;tii Noi,Timi;, Ionela Cristina Bugnar din TihaB]rg[ului, Bistri\a, Ionu\ DanielD[r[ban din Satu Mare, Denisa MariaVasile din T[;nad, Silvia Timi; dinBor;a, Maramure;, Bianca AngelaCionca din Tarna Mare ;i s[tm[reanulPetric[ Zele, reprezentant al |[riiOa;ului.

Juriul format din interpre\ii Ale-xandru Pugna, Florica Bradu, Alin Pop- redactor Radio Cluj ;i :tefan Mari; -director al Centrului de Promovare ;iConservare a Patrimoniului Na\ionalMaramure;, etnologul Pamfil Bil\iu ;idirectorul Ansamblului Na\ional Tran-

silvania Baia Mare, Iuliana MariaD[ncu;, a avut sarcina cea grea s[ eva-lueze fiecare participant `n parte ;i s[`i aleag[ pe cei mai buni dintre cei maibuni.

:i pentru c[ anul acesta c]nt[re\ulNicolae Sab[u `mpline;te `n 7 decem-brie 85 de ani de via\[, pentru c[ sunt65 de ani de la debutul artistic, o via\[de om pe scen[, o via\[ de aplauze, galalaurea\ilor ;i spectacolul aniversar auavut loc ̀ n ziua urm[toare concursului,de aceast[ dat[ la Casa de cultur[ dinBaia Mare.

C];tig[torii concursului

Spectacolul aniversar ;i gala lau-rea\ilor i-au avut ca moderatori pe Ma-rilena Florescu ;i pe interpretul Ale-xandru Pugna. Cuvinte frumoase auspus to\i cei ce au p[;it pe scen[ pentrua-l felicita pe Nicolae Sab[u. E mesa-gerul, apostolul spiritului neamului dincare face parte, un simbol pentru Ma-ramure;. Nicolae Sab[u este un numecare se confund[ cu spiritualitatea ma-ramure;an[. Pentru cei 65 de ani deactivitate artistic[, pentru c[ NicolaeSab[u a dus Maramure;ul `n `ntreagalume, pre;edintele ConsiliuluiJude\ean Maramure;, Zamfir Ciceu, i-a `nm]nat rapsodului na\ional `n

aplauzele publicului, titlul de cet[\eande onoare al jude\ului Maramure;, altreilea titlu de acest gen acordat `n ju-de\ul vecin p]n[ `n prezent.

V[ prezent[m `n r]ndurile de maijos c];tig[torii< Marele Premiu, unm[g[ru; pe nume Alin, a fost c];tigatde Ionela Cristina Bugnar, o t]n[r[ `nv]rst[ de 21 de ani din Tiha B]rg[ului- Bistri\a N[s[ud. Premiul I, categoriasoli;ti vocali - Andreea Ghi\iu din Ro-hia, jude\ul Maramure;, categoriasoli;ti instrumenti;ti - Petric[ Zele dinSatu Mare.

Premiul al doilea a fost c];tigat desolistele maramure;ence Anca Mihu\din Boz]nta Mare ;i Silvia Timi; dinBor;a. Premiul al treilea a mers la so-lista vocal[ Nicoleta Petrehu; dinC[rbunari, jude\ul Maramure; ;i in-strumentistul Ionu\ D[r[ban din SatuMare. Men\iunile `nt]i, doi ;i trei aufost ob\inute de Ramona Filimon dinRemecioara - Maramure;, Binca Cion-ca din Tarna Mare, jude\ul Satu Mare,respectiv Denisa Vasile din T[;nad, ju-de\ul Satu Mare. S-au acordat ;i nu-meroase premii speciale. Astfel, Pre-miul Special din partea Asocia\iei"Alin[-te dor, alin[" l-a ob\inut NarcisaBledea din Cic]rl[u. Consiliul localCic]rl[u i-a acordat premiu specialAdelinei Loredana Mihai din Dude;tii

Noi, Timi;, etnologul Pamfil Bil\iu i-a`nm]nt un premiu special Mariei Mari;din Bogdan Vod[ - Maramure;, Pre-miul Special al tinere\ii a fost c];tigatde Anca Anamaria Mihalcea dinCump[na, jude\ul Constan\a, iar Pre-miul special "Nicolae Sab[u" a fostc];tigat de Nicoleta Maria Petrehu; dinC[rbunari, Maramure;.

Mari arti;ti pe scena Casei de cultur[ din Baia Mare la spectacolul aniversar

Dup[ gala laurea\ilor, spectacolulaniversar a continuat cu momentele demuzic[ popular[ oferite publicului deinvita\ii speciali Florica Bradu, AngelaBuciu, Alexandru Pugna, Petric[ Mu-re;an. Spectatorii au avut parte de mo-mente foarte frumoase oferite de an-samblurile Dude;tii Noi - Timi;,Cump[na - Constan\a, Ciugud - Alba,Cic]rl[u - Maramure;, ansamblulucrainean din Rona de Sus, orchestraAnsamblului Na\ional Transilvania.Aplaudat[ la scen[ deschis[, invitat[special la spectacolul aniversar, a fost;i Elise Stan, care a spus la r]ndul s[umute lucruri frumoase despre rapsodulNicolae Sab[u.

Ioana Vladimirescu

Concuren\ii primesc ca premiu pentru evolu\ia `n cadrul concursului p[s[ri ;i animale vii

Festivalulna\ional de

folclor "Alin[-te

dor, alin[" la edi\ia 23

FESTIVAL

Pre;edintele Consiliului Jude\ean Maramure;, Zamfir Ciceu, i-a ̀ nm]nat rapsodului na\ional titlul de cet[\ean de onoareal jude\ului Maramure;


CULTUR~Fa\[ de alte spectacole ale trupei Arttis care au l[sat senza\ia

nepl[cut[ de ̀ ncropeal[, faptul c[ de data asta s-a lucrat cu actoriprofesioni;ti (Vlad Chico ;i Andrei Stan) face diferen\a. Vedemun spectacol legat, dinamic, condus cu logic[ ;i fine\e spre dez-nod[m]ntul fatidic, vedem cum calit[\ile tinerilor actori suntpuse cu adev[rat `n valoare.

Printre numeroasele persona-lit[\i care au contribuit la afirma-rea na\ional-cultural[ ̀ n Satu Ma-re dup[ anul 1918 se num[r[ Ge-orge Mihail Zamfirescu, un t]n[rintelectual sosit din Vechiul Re-gat. El a ̀ ncetat din via\[ acum 75de ani, la 8 august 1939.

~nc[ din aprilie 1922 ziarul “SatuMare” `i anun\a sosirea. G.M. Zamfi-rescu este `ncadrat la Casa Cercural[;i ajunge repede colaborator de frunteal ziarului.

Teatrul a fost una dintre marile salepasiuni. Neexist]nd un teatru româ-nesc `n Satu Mare, G.M. Zamfirescu amobilizat o serie de tineri entuzia;ti ;ia `nfiin\at “Cercul cultural al tinerilorromâni din Satu Mare”, cercul pro-pun]ndu-;i pe l]ng[ jucarea unor piesede teatru ;i ridicarea unui bust al lui V.Lucaciu, desf[;urarea unei intense pro-pagande `n favoarea limbii române,sus\inerea de conferin\e populare.

~n S[tmar mai scrie piesa “Cumi-nec[tura”, redacteaz[ prima versiune aromanului “Maidanul cu dragoste” ;ivolumul “Gazda cu ochii umezi”. Lite-

ratul maghiar Keresztury Sandor ̀ i tra-duce poeziile “Acorduri”, “Dezacor-duri”, “Lacrimile noastre”. Se `mprie-tene;te cu pictorul Aurel Popp ;i cuLadislau Groff, actor ;i director al Tea-trului Maghiar.

Spicuim din necrologul scris dup[moartea sa de Constantin GheorghePopescu `n revista “Afirmarea”< “Ge-orge Mihail Zamfirescu a murit. :i-amurit a;a cum o termin[ mai to\i aceice slujesc cu ̀ nsufle\ire ;i dezinteresa\ide slova curat[, cinstit[ ;i frumoas[.Moare ̀ n deplina maturitate a talentu-lui s[u la o v]rst[ - abia de-avea vreopatruzeci ;i ceva de ani - c]nd acei ce-i cuno;teau posibilit[\ile s-ar fi a;teptattot la mai mult ;i tot la mai bun de lad]nsul, moare atunci c]nd el `nsu;i,am[git de iluzii ;i de impulsul inimei,se lega tot mai `nver;unat de mizerialui de via\[. Biet scriitor român! La ves-tea mor\ii i-am ;i scos c[r\ile ce mi le\ineam `n raft, i-am m]ng]iat, cu nes-pus[ parere de r[u, sufletu-i zbuciumat;i prea pu\in ̀ n\eles pus cu-at]ta d[rni-cie ;i cu-at]ta deosebit[ c[ldur[ ̀ n fie-care r]nd, `n fiecare pagin[> amc]nt[rit, `n amintirea lecturii, puter-nica evocare a personagiilor at]t de

gr[itor descrise ;i-apoi le-am pus, per]nd, cu sincer[ durere ;i cu ad]nc[pietate, pe fiecare la locul ei. ~naintede-a ̀ ncheia prin searb[de cuvinte per-sonalitatea acelui ce-;i doarme somnulde veci ̀ n cimitirul Sf. Vineri din preaj-ma maidanelor bucure;tene, maidanea c[ror priveli;te a zugr[vit-o at]t deadmirabil `n paginile operelor sale,

g[sim potrivit a aminti, ;i e bine s[ nuse uite c[ George Mihail Zamfirescu ascris din alt imbold dec]t din acela alafacerii a;a cum se preteaz[ at]\ia ̀ nfu-mura\i scriitori deborda\i pe pia\a li-terilor de diverse cenacluri. George M.Zamfirescu a scris din necesitatea de ascrie. A scris, cum o spunea cu-at]tasinceritate c]ndva, ca s[ nu se simt[singur ;i din nevoia de a m[rturisig]nduri ;i sentimente”.

George Mihail Zamfirescu, care a`ncetat din via\[ ̀ n vara anului 1939, afost continuatorul speciei inaugurateîn dramaturgia română de Mihail Sor-bul, comedia tragică, prin „Domnișoa-ra Nastasia” (1927) ;i „Idolul și IonAnapoda”.

A debutat în 1918 cu versuri pu-blicate în „Literatorul”. A fost redactorla „Facla”, „Adevărul” ș.a., conducătorde companii teatrale (inclusiv la SatuMare), director de scenă la Teatrul na-țional din Iași (1933-1939).

Primul său volum, „Flamura albă”(1924), cuprinde, tratate în spirit po-lemic, episoade de război și din aniiimediat următori. După volumul denuvele „Gazda cu ochii umezi” (1926)și „Madona cu trandafiri” (1931), ro-

man al mediului provincial obtuz,Zamfirescu a conceput ciclul epic „Ba-riera”, dedicat periferiei bucureștene șialcătuit din „Maidanul cu dragoste”(1933), „Sfânta mare nerușinare”(1935), „Cântecul destinelor” (1939) și„Bariera” (publicat postum).

Ciclul reconstituie, în tonalități rea-liste alternând cu altele naturaliste șifolosind analiza psihologică, atmosferapitorească și sordidă a periferiei bucu-reștene, interbelice și relevă în acelașitimp contradicția dureroasă între seteade puritate, de fericire și mizeria ma-terială și morală a locuitorilor ei.

Comedia tragică „DomnișoaraNastasia” (1927) este un emoționanttablou al aceleiași periferii, în care nă-zuința eliberării oamenilor simpli dincătușele unei existențe sufocante se do-vedește irealizabilă. A mai scris piesele„Cuminecătura” (1925), „Idolul și IonAnapoda” (1935), „Sam, poveste cumine, cu tine, cu el” (1939), ;i culegereade articole despre teatru „Mărturii încontemporaneitate” (1938).

Este tatăl actriței Raluca Zamfires-cu (1924 - 2008), multă vreme socie-tară a Teatrului Național din București.

A consemnat V.A.

Trupa Arttis este, de ceva timp,singura trup[ de teatru de ama-tori cu activitate constant[ ̀ n SatuMare. A ̀ mplinit de cur]nd 20 deani de existen\[ ;i ̀ n tot acest timpa oferit multor liceeni talenta\i;ansa de a lua contact cu lumeascenei ;i de a `nfrunta direct pu-blicul.

“C[s[toria”, comedia publicat[ deNikolai Vasilievici Gogol ̀ n 1842, a fostunul din primele succese ale trupei, pevremea c]nd ̀ ncepeau s[ se afirme aco-lo Andrei Pa;ca, Vlad Chico sau DianaTurtureanu, ace;tia din urm[ f[c]ndmai apoi pasul spre actoria profesio-nist[. Revenit l]ng[ Arttis ca “antre-nor” ;i regizor, Vlad Chico a decis s[reia savurosul text cu trupa actual[,dovedind c[ ea nu duce deloc lips[ detalente, care `nfloresc sub o ghidarepriceput[.

O tempora, o mores!

Gogol a marcat istoria literaturiiruse prin realismul s[u dur, uneori sar-castic, alteori tragic, fiind unul din pri-mii scriitori care au indicat m[re\ia vii-toare etalat[ de marii oameni de litereai Rusiei veacului al 19-lea. Celebru ̀ nspecial pentru “Revizorul”, o satir[ de-vastatoare a corup\iei statului, Gogola luat `n vizor, `n “C[s[toria”, obiceiu-rile matrimoniale ale vremii lui.

Suntem a;adar la anul 1840 ;i unm[runt func\ionar, Ivan Kuzmici Pod-kolio;in, vrea s[ intre ;i el `n r]nduloamenilor. Vrea ;i nu prea, c[ci g]ndulc[s[toriei, la drept vorbind, `l sperie.Apeleaz[ totu;i la o pe\itoare profesio-nist[, Fiokla Ivanovna, care `ncepe s[

trag[ sforile. Intr[ pe fir ;i un prietende-al lui, numit de autor Kocikariov,co\car care va s[ zic[, ;i el e hot[r]t s[`i ia fa\a Fioklei ;i s[ organizeze nunta,cu orice pre\. Mireasa vizat[, AgafiaTihonovna, e frumu;ic[, t]n[r[ ;inaiv[, ar vrea ;i n-ar vrea, dar m[tu;aei, Arina, se roag[ la to\i sfin\ii s-o vad[pe fat[ la casa ei. Pretenden\i ar mai fi(versiunea trupei Arttis l-a re\inut doarpe Baltazar Baltazarovici Jevakin,;chiop, trecut ;i plin de bani), dar c]nd

sunt at]tea interese la mijloc Ivan ;iAgafia se trezesc c[s[tori\i aproape f[r[voia lor. Spectacolul Arttis se `ncheieaici, dar `n piesa lui Gogol mirele fuge;i toat[ ;andramaua se d[r]m[. Altevremuri, alte moravuri (a;a o fi?).

Talent, verv[ ;i regie

Fa\[ de alte spectacole ale trupeiArttis care au l[sat senza\ia nepl[cut[de `ncropeal[, faptul c[ de data asta s-

a lucrat cu actori profesioni;ti (VladChico ;i Andrei Stan) face diferen\a.Vedem un spectacol legat, dinamic,condus cu logic[ ;i fine\e spre dez-nod[m]ntul fatidic, vedem cum ca-lit[\ile tinerilor actori - “recruta\i” ;iinstrui\i de profesorul Radu GeorgeHorotan - sunt puse cu adev[rat ̀ n va-loare, iar spa\iul de joc a fost amenajatoptim, `n condi\ii practice de studio.

Revela\ia spectacolului e DarianaBor;e, `n rolul Agafiei. Reu;e;te s[ re-

dea foarte viu ;i deloc for\at paletacomplicat[ de emo\ii a fetei “de m[ri-tat” dintotdeauna, ar[t]nd resurse ac-torice;ti remarcabile. ~n partea mas-culin[ a distribu\iei `l descoperim peDavid Contra;, aprins, dinamic, his-trion, cu o dic\ie impecabil[, `n rolulde “maverick” al lui Kocikariov. Pres-ta\ia lui poart[ amprenta modelului luiVlad Chico. Sergiu Roman a fost ale-gerea perfect[ pentru Ivan Kuzmici,mimica sa u;or ingenu[ f[c]ndu-l cre-dibil `n acest rol de om care devinep[pu;a altora.

Lider al genera\iei curente la Arttis,Iosif Ahmed are acum rolul secundaral lui Jevakin, `n care aduce ;tiin\ami;c[rii scenice pe care a deprins-o ̀ ns[pt[m]nile de preg[tire de la Careial[turi de Compania SPOT. Mai cere-bral ;i mai atent la detaliu, t]n[rul parepreg[tit s[ atace, c]nd va veni timpul,admiterea la o facultate de profil. Ale-xandra Alb are un joc... alb ̀ n rolul in-trigantei Fiokla, pe care ne-am fi do-rit-o mai “bab[ cloan\[“, mai sardo-nic[, efect ce se putea ob\ine `n ciudav]rstei fragede a interpretei. AnetteMarka face un joc bun de prezen\[`ntruchip]nd-o pe m[tu;a Arina, fiindmai credibil[ ca `n multe roluri de`ntindere mare jucate superficial ̀ n tre-cut. Impresia de ansamblu asupra tru-pei e foarte pozitiv[. Se simte bucuriajocului ;i faptul c[ textul ̀ i amuz[ ;i peei, ceea ce sigur ajut[ `n transpunerealui pe scen[ - din nou `n contrast cualte spectacole cu texte slabe din punctde vedere literar.

Cei ce vor s[ vad[ acest spectacolreconfortant ̀ l vor putea urm[ri joi 16octombrie la ora 17 la Centrul CulturalG.M. Zamfirescu.

Vasile A.

George Mihail Zamfirescu a murit acum 75 de ani

Scena pe\itului, cu Alexandra Alb (st]nga), Dariana Bor;e (centru, `n alb) ;i Anette Marka (dreapta)

Fotografie cu autograf

“C[s[toria” de Gogol, un spectacolfoarte bun al trupei Arttis

MAGAZINMănăstirile tibetane ridicate pe stânci înalte, la care se poate ajungenumai pe cărări abrupte, constituie un mister pentru inginerii constructori occidentali. Cum au putut fi transportate şi ridicateblocurile mari de piatră în aceste locuri greu accesibile?

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Tibetul a uimit întotdeauna oa-menii, fie ei simpli ori oameni de;tiință, datorită secretelor sale, dindomeniul ezoterismului, pe carele deține, fiind un fel de “frate” alVaticanului. Ceva a atras atențiaunor oameni de ;tiință ;i anume<construirea templelor folosindmateriale grele, fără a avea maca-rale.

“Mănăstirile tibetane ridicate pestânci înalte, la care se poate ajunge nu-mai pe cărări abrupte, constituie un mis-ter pentru inginerii constructori occi-dentali. Cum au putut fi transportate şiridicate blocurile mari de piatră în acestelocuri greu accesibile? Există totuşi ometodă cunoscută doar de unii călugăritibetani care folosesc pentru transportulpietrelor forţa sunetului.

Un inginer suedez specializatîn aeronautică a descris procedeul

Prezentăm în continuare construi-rea unei asemenea mănăstiri, descrisăde Henri Kjellson, inginer suedez spe-cializat în aeronautică, care a luat legă-tura cu un călugăr tibetan, păstrător alacestui secret.

Locul propus era o stâncă înaltă depeste 100 m. La 250 m de baza ei, pe unmic platou, fuseseră aduse, cu ajutorulanimalelor, blocurile mari de piatră deformă cubică. În centrul platoului seafla „suprafaţa de lansare”< o micuţăplatformă de piatră, în formă de farfurie,cu diametrul de 1 m şi adâncă de apro-ximativ 15 cm. La 63 m în spatele acestuiloc sunt plasaţi pe circumferinţa unuicerc cu centrul în platforma de piatră,19 „muzicieni”, alcătuind un sector cir-cular, fiind separaţi între ei prin inter-vale corespunzătoare unui unghi de 5grade.

Ei constituie astfel „un perete mu-zical” cu o lungime de un sfert de cerc.La 12 m în spatele acestora şi paralel cuei, se află un grup de 190 de călugări,astfel încât în spatele fiecărui „muzician”din primul rând se află 10 călugări, în

linie, ca razele unui cerc. Poziţia „plat-formei de lansare” şi a celor două grupede muzicieni au fost determinate foarteexact cu ajutorul unei corzi de piele cunoduri echidistante.. Instrumentele ce-lor din prima grupă sunt tobe şi trom-pete de dimensiuni mari. Şeful „orches-trei”, călugărul arhitect al viitoarei mă-năstiri dă semnalul de începere, iar rit-mul este imprimat de o tobă imensă, de150 kg, aşezată pe suporţi de lemn.Trompetele sună de două ori pe minut,fiind îndreptate către locul unde trebuiepus blocul de piatră.

Urmează apoi patru minute de zgo-mote teribile – tobe şi trompete împreu-nă, într-un ritm cunoscut numai de că-lugări. Brusc, ca prin minune, bloculcare trebuie transportat părăseşte „plat-forma de lansare” şi… zboară până înlocul unde trebuie aşezat. Urmează oscurtă pauză pentru odihnă, după care

un alt bloc este aşezat pe platformă şi îşiia zborul. Randamentul acestei metodeeste de 5-6 blocuri pe oră. Deci tibetaniiconstruiesc temple prin forţa sunetuluiOamenii de ştiinţă nu pot explica acestfenomen, deşi se cunosc astăzi utilizăriale sunetului în alte scopuri decât celmuzical.

Oamenii de ;tiință nu vor să studieze ;i să explice fenomenul

Inventatorul francez Vladimir Ga-vreau a făcut experienţe care dovedeauforţa mecanică a utrasunetelor, cu aju-torul unui pistolet acustic capabil săemită o radiaţie acustică coerentă (co-respondentul laserului în domeniul au-ditiv), iar în ştiinţă se cunoaşte faptulcă o rază perfect concentrată şi subtilă

(care nu este percepută de urechea uma-nă), de energie sonoră, poate distrugeun perete de cărămidă gros de 30 cm,situat la 500 m depărtare. Dar cu toateacestea nu s-a găsit o explicaţie ştiinţificăa acestui misterios procedeu tibetan.”

Afirmația conform căreia “nu s-agăsit o explicație ;tiințifică a acestui mis-terios procedeu tibetan”, nu este altceva,decât o explicație pur ;i simplu hilară,pe care “oamenii de ;tiință”, o aruncămaselor s-o “mestece”. Bine`nțeles că sepoate explica totul ;tiințific, dar nu prin;tiin\a asta, oficială, care este falsă ;icontrafăcută.

Adev[rata ;tiință, cea către care artrebui să ne orientam este Fizica Cuan-tică. Dacă “oamenii de ;tiință”, n-ar fiatât de aroganți în “cunoa;tere”, ar puteasă-;i facă timp, să stea de vorbă cu c[lu-gării tibetani, iar ace;tia mai mult ca si-gur le-ar explica totul pe îndelete.


6 alimente care te ajut[ s[ elimini nicotina

din organism

O ciudăţenie des pre care sevor bește mult în zona Bu cegilorsunt porta lurile.

Au fost destule cazuri în care turiștiaflaţi în Valea Urlă to rii au declarat că auîn tâlnit oameni com plet dezorientaţi, ca-re fie nu știau deloc un de se află, fie cre-deau că se află în alte lo curi. Bușteniul eplin de povești despre e xis tenţa unorporta luri care leagă Valea Urlătorii deValea Albă sau de Valea Cer bului.

În Bucegi există ;i portaluricătre alte universuri

Alte apariţii și por taluri către alteuniversuri au fost ra por tate în zona cu -nos cută sub denumi rea de Fisura Albas -tră. Vârful Caraiman și Vârful Coștila nu

sunt unite, în tre ele existând această valestrâmtă, care este cu noscută pentru fe-nomenele paranormale care se petrec înea. Dar, probabil, unul dintre cele maipericuloase fenomene paranormale din

zona Bucegilor este căra rea ireală. Dacă se merge pe Valea Comorii și

se urcă pe Jepii Mici, se poa te ajunge înzona unde se petrece un alt fenomen ciu-dat. Este vorba de o că ra re care nu există

în realitate, dar care, uneori, în anumitecondiţii, se for mea ză apărând paralel cucărarea adevă ra tă. Această cărare ire alăeste mică, ea măsurând în jur de aproxi-mativ 20 de centimetri, și toţi cei carepărăsesc căra rea adevărată și a jung sămeargă pe cea ireală mor sau dispar pen-tru tot deauna.

Pe vârfurile Bu ce gilor au fost în re -gistrate nivele mari ale radiaţiilor carenu au putut fi expli cate. În par tea de esta masivului Bucegi, se află zona numităȘap te Izvoare. În urma cercetărilor făcutepe probe de apă recoltate de aici, s-a do-vedit că încărcătura de bacterii este zero,lucru unic pe glob. Lo cul se numește“Zona nemuririi”, iar legendele vorbescdespre un sistem de tuneluri subterane,care circulă pe sub munţi. Cine să creadăcă un loc turistic așa de popular ca Buște-niul e, totodată, atât de pa ra normal.

Unic pe glob< ap[ f[r[ nicio bacterie `n Mun\ii Bucegi

Tibetanii î;i construiesc templele cu ajutorul levita\iei

:tiți bine că fumatul este dăunătororganismului. Aproape toți fumătoriisunt con;tienți de pericolele la care seexpun, însă nu reu;esc să se lase deacest viciu. Nicotina inhalată poatecre;te tensiunea arterială ;i îți poate

distruge plămânii. Chiar ;i după ce persoana se lasă

de fumat, urmele nicotinei rămân înorganism pentru o lungă perioadă detimp.

Alimentele ajută la eliminarea nicotinei inhalate

Cele 6 alimente pe care le vom enu-mera te pot ajuta să scapi mai repedede nicotina acumulată în organism ast-fel<

Broccoli - Este bogat in vitaminaC ;i B5. Fumatul scade nivelul vitami-nei C din organism. Consumând broc-coli, nivelul vitaminei C va cre;te, ceeace te va ajuta să elimini destul de re-pede nicotina.

Portocalele - Sucul de portocaleeste bogat în vitamina C. Consumulregulat de portocale îți va întări siste-mul imunitar ;i te va ajuta să eliministresul.

Sucul de morcov - Când fumezi oțigară, trebuie să ;tii că nicotina ră-mâne în organism timp de trei zile.

Ea îți poate afecta destul de multpielea. Sucul de morcovi este bun pen-tru piele, fiind bogat în vitamina A, C,K ;i B care te vor ajuta să elimini înmod eficient nicotina din organism.

Spanacul - Recunoscut ca unuldintre cele mai sănătoase alimente,spanacul este bogat în conținut de acidfolic, ceea ce te va ajuta la eliminareanicotinei.

Kiwi - Acest miraculos fruct te vaajuta să elimini nicotina din organismdatorită conținutului ridicat de vita-mina A, C ;i E. În timpul fumatului,nivelul celor trei vitamine scade, deaceea este indicat un consum ridicatde kiwi.

Apa - Fumatul conduce la dezhi-dratare. În conformitate cu multe stu-dii, consumul suficient de apă, te ajutăla o bună hidratare ;i în cazul în carevrei să renunți la acest viciu, este unadintre cele mai bune căi.

A;adar, de fiecare dată când vreisă fumezi o țigară, bea un pahar deapă ;i pofta ți se va domoli.

De asemenea consumul de apăconstituie unul dintre cele mai bunemoduri prin care poți elimina nicotinadin organism. Autor< Cristian Iacov

În urma cercetărilor făcute pe probe de apă recoltate de aici, s-a dovedit că în-cărcătura de bacterii este zero, lucru unic pe glob

Broccoli ;i morcovii sunt numai douădin cele 6 alimente care ajută la elimi-narea nicotinei, aici într-o salată cu altelegume

Instrumentele celor din prima grupă sunt tobe şi trompete de dimensiuni mari. Şeful „orchestrei”, călugărul arhitect alviitoarei mănăstiri dă semnalul de începere, iar ritmul este imprimat de o tobă imensă, de 150 kg, aşezată pe suporţi de lemn


Ani de zile a fost considerat celmai faimos burlac de la Hollywood;i nu pu\ini au fost cei care au cre-zut c[ actorul `n v]rst[ de 53 deani nu se va rec[s[tori dup[ ma-riajul de patru ani cu Talia Balsam,`ncheiat ̀ n 1993. El ̀ nsu;i a insistatc[ e pu\in probabil s[ se `nsoare,accept]nd ;i pariuri cu actri\e ce-lebre, c[rora va trebui s[ le trimit[ni;te cecuri consistente dup[ nun-ta ce a avut loc la sf]r;itul luniiseptembrie.

Construit[ pe ape, plin[ de istorie ;iasem[n[toare unui platou de filmare, Ve-ne\ia s-a dovedit a fi decorul perfect pen-tru cele patru zile de s[rb[toare, denumitede localnici „Clooneymania”. Chiar dac[apele ;i podurile din Vene\ia au fost plinede paparazzi, fani ;i curio;i, ceremonia afost una relativ simpl[, dup[ dorin\a cu-plului. Loca\ia – Aman Canal Grande –singurul hotel de ;apte stele din Vene\ia,a fost aleas[ tocmai pentru a asigura inti-mitate cuplului ;i invita\ilor.

Num[r[toarea invers[ a `nceput vi-neri, pe 26 septembrie, cu sosireainvita\ilor din toate p[r\ile lumii printrecare s-au num[rat actorul Matt Damoncu so\ia lui, topmodelul Cindy Crawford;i so\ul ei, Rande Gerber, actri\a britanic[

Emily Blunt cu so\ul ei, actorul John Kra-sinski, vocalistul trupei U2, Bono, redac-torul-;ef al revistei „Vogue USA”, AnnaWintour, comediantul Bill Murray, crea-torul Giorgio Armani, impresarul BryanLourd ;i al\i prieteni buni ai lui Clooney.Din partea miresei, avocat[ britanic[ deorigine libanez[ ̀ n v]rst[ de 36 de ani, auluat parte mama ei Baria, o respectat[ jur-nalist[, tat[l ei Ramzi, profesor universitar;i sora ei, precum ;i al\i apropia\i. Mamalui George, Nina, a participat la ceremonieal[turi de so\ul Nick, fost prezentator de;tiri.

Intrarea mirelui, la bra\ul mamei lui,`n fastuoasa sal[ de ceremonie, a fost pri-mit[ cu aplauze de cei peste 100 de invita\i.Dar vedeta serii a fost mireasa, care ;i-af[cut apari\ia pe acorduri de viori,`mbr[cat[ `ntr-o superb[ crea\ie de dan-tel[ Oscar de la Renta cu tren[ ;i voallung, brodat[ cu perle ;i diamante delicate.„Nu cred c[ a fost cineva care s[ nu fil[crimat la intrarea lui Amal”, a declaratun invitat. Cel care a oficiat c[s[toria afost Walter Veltroni, fostul primar al Ro-mei, prieten apropiat al actorului.

~n ciuda fastului, c[s[toria lui Georgecu Amal a fost o afacere de familie. Veri-ghetele din platin[ au fost aduse de ceidoi nepo\ei `n v]rst[ de 6 ani ai miresei.Au rostit scurte discursuri mama miresei,tat[l lui George ;i John Lambros, prietenulde peste dou[ decenii al actorului. Cuvin-

tele acestora au dezv[luit sentimentele pu-ternice care le au cei doi, oferind detaliidespre rela\ia care a `nceput exact cu unan `n urm[, dup[ ce Amal ;i George s-aucunoscut la un eveniment de caritate `nItalia. Baria ;i-a exprimat dragostea sin-cer[ pentru George, apreciind ;armul, spi-ritul glume\, inteligen\a, generozitatea lui;i ̀ ncheind cu „E;ti pur ;i simplu perfect.”

Cele patru zile de petreceri ;i festivit[\is-au derulat ca scenele elegante din filmelef[cute de Clooney. Chiar ;i natura ;i-a ju-cat perfect rolul, oferind ni;te apusuri su-perbe de soare rev[rsate peste vechile pa-late ;i canale. „Vene\ia este cel mai roman-tic ora; din lume ;i nici nu exista alt locmai potrivit ca acesta pentru a ne c[s[tori”,a spus actorul.

Maratonul de petreceri dedicatenun\ii – care s-a ̀ ncheiat pe 29 septembriecu ceremonia civil[ de la Prim[ria dinVene\ia – a marcat exact primul an derela\ie al celor doi. „Ne-am `nt]lnit `nItalia, la un eveniment caritabil, `n urm[cu un an. Am ;i o cas[ aici, a;a c[ am ;tiutc[ acesta e locul unde dorim s[ ne leg[mdestinele.”

C]ntecul lui Irving Berlin „Always”afost interpretat de prietena de familie NoraSagal - fiica de 17 ani a directorului Warn-er Bros, David Sagal - la intrareainvita\ilor. Aceasta e aceea;i pies[ pe careau dansat ;i p[rin\ii lui Clooney la nuntalor ̀ n 1959. Melodia aleas[ de miri pentru

primul lor dans a fost „Why Shouldn’t I?”alui Cole Porter, interpretat[ tot de Nora,acompaniat[ de tat[l ei la saxofon.

Dup[ ceremonie, invita\ii au fostpoi\i ̀ n sala de mese a palatului din sec-olul al XVI-lea transformat ̀ n hotel, undes-au delectat cu un meniu clasic italian,dup[ cum l-a descris George, din care nua lipsit un risotto cu l[m]ie ;i homar, vit[Chianina cu ciuperci al[turi de mult vin,;ampanie Alain Navarre ;i tequilaCasamigos, produs[ de actor ;i prietenuls[u, Rande Gerber. Tortul ales de miri afost unul spectaculos - o construc\ie dinciocolat[ cu trei etaje, cu tematic[ art deco.„~n tradi\ia libanez[, to\i invita\ii trebuies[ guste din tortul miresei pentru a aducenoroc. A fost delicios”, a declarat un invi-tat.

To\i invita\ii au dansat aproape toat[noaptea, ultimii plec]nd diminea\[ ̀ n ju-rul orei cinci. „A fost un mix de dansuriar[be;ti ;i muzic[ interna\ional[. Petre-cerile au avut o not[ multicultural[, unlucru deloc surprinz[tor av]nd ̀ n vederec[ Amal a tr[it la New York, Beirut, Lon-dra ;i Paris.”

C]nd drumurile avocatei ;i ale ac-torului s-au `ncruci;at, reputa\ia luiClooney de burlac convins a cam ̀ ngrijo-rat familia ;i cunoscu\ii lui Amal. „Trebuies[ recunosc c[ s-a creat pu\in[ panic[matern[”, a dezv[luit cea mai bun[ pri-eten[ a miresei, Jae Kim, `n discursul ei.

„Ne ̀ ntrebam dac[ nu cumva va fi p[r[sit[;i r[nit[, deoarece `l consideram o per-soan[ care nu poate s[-;i ia un angajamentserios.” Dar acele temeri s-au risipit cu ra-piditate, felul lui de a fi ;i modul `n carese comporta cu Amal ;i cu cei apropia\idovedind m[rinimia ;i iubirea lui. Efectulasupra avocatei a fost unul fantastic, spuneprietena ei, Amal l[s]ndu-se dintr-odat[de fumat ;i, de c]nd `l cunoscuse peGeorge, devenise mai punctual[, a remar-cat Kim amuzat[. Iar z]mbetul constantde pe fa\a ei era unul nemai`nt]lnit p]n[atunci.

La petrecerea de dup[ nunt[, care aavut loc duminic[ seara ̀ ntr-una din s[lileGranai della Repubblica, invita\ii au toa-stat `n cinstea mirilor. Au primit, `ns[,nunta;ii vreun suvenir din partea mirilor?„Altceva `n afar[ de mahmureal[?”,glume;te Clooney. Se pare c[ da. Au prim-it printre altele o poz[ amuzant[ cu ceidoi al[turi de un bilet de mul\umire ;i uniPod care con\inea c]ntece selectate decei doi miri.

Dup[ nunt[, Amal ;i George s-au`ndreptat spre o insul[ izolat[ din arhi-pelagul Seychelles, petrec]ndu-;i luna demiere într-un complex reziden\ial undeaccesul se face la bordul unui elicopter.~ntrebat fiind despre viitorul lui de omc[s[torit, George a spus c[ a;teapt[am]ndoi cu ner[bdare tot ceea ceurmeaz[.

George Clooney ;i Amal Alamuddin– o nunt[ de poveste la Vene\ia

S`n`tate & Frumuse]e - informatia-zilei.ro · nat Zidul Berlinului, cu o lună în - ainte de...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - informatia-zilei.ro · nat Zidul Berlinului, cu o lună în - ainte de...