S`n`tate Frumuse]e&

"The President is Missing",semnat de fostul preşedinte ame-rican Bill Clinton şi de scriitorulJames Patterson, va fi lansat în Ro-mânia pe 1 octombrie, la edituraRAO. În SUA, la numai două săp-tămâni de la lansare, thrillerul aînregistrat vânzări de 260.000 deexemplare. Autorii descriu în de-taliu cum ar arăta o lume fără dis-pozitive electronice, în care fiecarecalculator ar deveni o simplă piesăinutilă. Ar putea s[ dispară unpreşedinte în exerciţiul funcţiunii,aşa cum se întâmplă în "The Pre-sident is Missing"? Da, ar putea,însă nu pentru mult timp, pentrucă membrii Secret Service suntalături de acesta pentru a-i salvaviaţa. Personajul principal nu afost inspirat de fostul preşedinteamerican şi nici de DonaldTrump.

“The President isMissing” semnat

de Bill Clinton va filansat `n Rom]nia

Hyper Detox de la Hypericum Plant,supliment alimentar cu rol detoxifiant

PAGINA 5

Înțelesul acestei creațiuni, carecică este umor pentru șarliștii fini,apare limpede< o româncă, fie ea șicampioană, în Franța nu poate fidecât o țigancă semiumană, încân-

tată să vândă Cupa Suzanne Len-glen ca fier vechi, ocupație atribuitățiganilor care fură metal de pe undepot.

IAnul XVI Nr. 787 Duminic[ 17 iunie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

"Făptura desenată nu numai că nu are nici cea mai mică asemănarecu Simona Halep, dar este o corcitură de om cu un cioroi dințos carezbiară< “Fier vechi! Fier vechi”, a declarat Cristian Tudor Popescu

Epilare definitiv[ cu laser de laA la Z, la Pearl Beauty Center

PAGINA 7

Duminic[, 17 iunie,

se inaugureaz[ cel mai modern

monument din Carei

PAGINA 3

PAGINA 4

Revista Charlie Hebdo, atacat[ dur pentru caricatura xenofob[ la adresa

Simonei Halep ;i a rom]nilor

Cum s[ alerg[mcorect pe c[ldur[

PAGINA 8

Un raport al Institutului Reuters pen-tru ştirile digitale pe anul 2018 arat[ c[românii sunt mai expuşi decât america-nii la ştirile inventate. Potrivit documen-tului, expunerea la ştiri complet inven-tate este de 31% `n SUA. Dar expunereaeste şi mai mare în ţări est-europene caUngaria (42%) şi România (38%) ori înţări mediteraneene precum Grecia (44%)sau Turcia (49%). Raportul mai aratăcă, în ţările din nordul şi vestul Europei,rata expunerii publicului la ştiri false estede 9% (Germania, Danemarca) - 10%(Olanda). Accesarea ştirilor pe reţelelede socializare online în România estedominată de Facebook şi Youtube.

Tunelul Timpului de la Castelul Bran-va putea fi vizitat `ncepând cu 1 iulie. Vi-zitatorii vor putea urmări istoria castelu-lui, într-un show unic în spaţiul muzealeuropean. Tunelul Timpului a fost con-struit în anul 1930, la ordinul reginei Ma-ria, pentru a facilita accesul în CastelulBran. Tunelul este prevăzut cu un lift careface legătura între castel şi parc pe o dis-tanţă de aproximativ 40 de metri. Tunelulva fi accesibil publicului `n premier[.

Asociația Județeană Satu Mare a refugiaților, expulzaților și a deportaților în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940,

împreună cu filiala municipală din Carei, cu sprijinul Asociației Cultural – Patriotice “Avram Iancu”, a Comunității evreilor sătmăreni,a Asociației Holocaustului din Ardealul de Nord-Vest 1940 - 1945 și nu`n ultimul r]nd al “Informației Zilei”, vă invită să participați la dezveli-

rea Monumentului, amplasat l]ng[ Biserica Greco - Catolic[ “Sfântul Andrei”, de pe strada Ignișului din municipiul Carei.Evenimentul va avea loc în ziua de 17 iunie 2018, de la ora 12.30.

Iosif Schneider, mireas[, Colec\ia Muzeului Jude\ean Satu Mare

Centenarul Marii Uniri reprezintăși 100 de ani de conviețuire, un secol încare România a fost clădită de toate co-munitățile, fie că vorbim despre cele ro-mânești sau cele de alte etnii. Valorileidentitare și spirituale ale acestora suntreprezentative pentru cei 100 de ani deistorie comună, iar Centenarul ne oferăprilejul de a le promova, deoarece istorianu se rezumă doar la evenimente cu ca-racter strict politico-istoric, material, ciși la viața socio-culturală din epocă. Fie-care popor, neam, etnie se definește princultură, tradiții, astfel că Centenarul esteprilejul oportun de a sărbători valorilespirituale care ne unesc, spre deosebirede actele politice care, uneori, dezbină.Această paradigmă a diversității identi-tare se regăsește în paginile cataloguluiși în expoziția de fotografii Centenarulîn ipostaze identitare, ambele prezen-tând complexitatea universului spiritual,precum și conviețuirea multietnică,multiculturală caracteristică nord - ves-tului României, tematica înscriindu-seperfect în logo-ul oficial al Centenarului<”Sărbătorim împreună”.

Centenarul`n ipostaze identitare

PAGINA 11

Rom]nii, mai expu;idec]t americaniila “Fake News”

Tunelul Timpului de lacastelul Bran, deschis

pentru turi;ti

2 Informa\ia de Duminic[/17 iunie 2018

Soldatul de la Maraton, carealergase într-un suflet să anunțeizbânda, cădea mort strigând< vic-torie! Cu care vin din Transilva-nia, mă grăbesc să strig tuturor<dezastru! Căci în Ardeal eu amvăzut cum se macină Unirea noas-tră. Dacă armata Română a dărâ-mat Carpații, politica noastră, înlocul munților pământului nos-tru, a săpat prăpastia sufletelornoastre. Îmi este frică să nu tre-buiască să strigăm în curând< Vaide popoarele cu puteri prea slabe,care se văd copleșite de o moște-nire prea grea și vai de națiunilecu mintea prea mică, ce se văd chi-nuite de un noroc prea mare.

Pentru că ar fi dureros să vedem cumepigonii vremurilor noastre, se trudescși se căznesc să mai reducă din norocullor. Numai după zece ani de la unire, țaranoastră a ajuns România hotarelor maimari și a românilor mai mici. Fiecare paspe care îl facem este un pas în prăpastie,și îngrozit de cele ce am văzut, vreau sădescarc sufletul meu de îngrijorările me-le.

În aceste timpuri grele pentru națiu-nea noastră, Înalta Regență are singurărăspunderea destinelor noastre. Vreau săspun Înalților Regenți, tot adevărul în-roșit până la alb, pentru că până astăzi,eu țară morală de prea mult adevăr n-am văzut, dar de minciună prea multămulte țări au pierit.

Politica sălbatică de partid, a înjositatât de mult politica noastră națională,încât oamenii noștri de stat, în loc de opolitică de unire, au făcut o dușmănoasăpolitică de învrăjbire. Idealul statului ro-mân de după unire, trebuia să fie mai cuseamă, mulțumirea fraților noștri, arde-leni veniți în România Mare, cu avântuleroilor și cu setea martirilor. Noi aveamca supremă datorie, să facem trecutul lorsub unguri, un trecut din ce în ce maiurât, printr-o fraternitate caldă și printr-o libertate largă.

Dar românii din Transilvania, veniți

în România la București au găsit tot un-guri. Au văzut pe micul guraliv din Regat,luând limba lor trudită și furișată printreprigoniri, ca o lipsă de inteligență, au vă-zut pe micul șovinist din Regat, luândobiectivitatea lor, față de minoritari, cao tr[dare de neam, pentru ca să-i trimităde Budapesta, de unde ei plecaseră cân-tând, ,,Deșteaptă-te române", au auzitjurist din țară constatând că transilvă-nenii sunt atât de mărginiți, încât ei nuștiu să facă decât niște crime banale. Po-litica de învrăjbire își ajunsese tot scopulei. Politicienii noștri orbiți de patimă,au crezut că pot să spargă blocul Ardea-lului. Ei n-au înțeles că poporul ardeleanvenea în România Mare, cu vechea luifalangă de lupte milenare și că orice ideede a sparge falanga ardeleană, era o ne-bunie. Lovind mereu în blocul ardelean,politicenii noștri n-au putut să spargăblocul Ardealului, dar au reușit să spargăblocul națiunii. Au persecutat și calom-niat pe conducătorii luptelor naționale,pentru că ei n-au înțeles că acești con-ducători erau idolii unei religii. Întocmaidupă cum era pus în fiare Cristof Co-lumb, care aducea țării sale toți condu-cătorii ardeleni, care aduceau în România

Mare o țară, bogată scăpată de ei din ur-gia streinilor.

Poporul ardelean mândru, conștientși erou național, a rămas adânc rănit însentimentele sale, de o administrație ne-demnă și de o politică brutală și jefui-toare. Din contrastul dintre ideal și rea-litate, ieșea distrugerea lui sufletească,din care urma revolta lui firească. Oricarear fi cauza dezastrului său sufletesc, po-porul totdeauna simplist, judecă aspira-țiunile sale numai după rezultatele lor.Pentru mintea oricărui popor din lume,rezultatele rele pot să distrugă un idealbun. Ajunși în România Mare, eroii lup-telor naționale și ungurii, s-au văzut, fu-rați de administrație, și-au văzut idoliilor înlăturați de la guvernare, au văzutpe luptători jigniți de trădători, s-au văzutsărăciți de biruri și s-au văzut atinși decalomnii.

Suferințele îndurate de la frați, li s-au părut cu mult mai mari decât chinurileîndurate de la vrăjmași. Românii tran-silvăneni, spun astăzi cu desnădejdea însuflet, că atunci când era rău, tot era maibine. Văpaia unui ideal prăbușit, arde peidealistul dezamăgit, mai mult decât toatecelelalte dureri are trupului lui și ale su-fletului.

Cu calomnii și cu vicleșuguri bizan-tine, politica Regatului a înlăturat pe in-telectualii transilvăneni, de la orice con-lucrare politică și socială. Oamenii lorpolitici au fost înlăturați de la guvernareca incapabilii, când dezastrul general alțării arăta falimentul politicii regățene,juriștii lor au fost înlăturați de la unifi-carea judiciară și în Consiliul legislativ,din cinsprezece membri, noile provinciin-au decât un basarabean, ei se plâng cătinerii transilvăneni nu sunt numiți `nmagistratură, că li se extind legi vechi șiproaste din Regat, fără consultarea lor,pe motivul antiștiințific, că numai acestelegi ar răspunde spiritului latin.

Astăzi în Transilvania, este revoltaArdealului contra Regatului. Ceea ce ausuferit iobagii din Regat, nu pot suferiluptătorii din Ardeal. Am găsit revoltăpretutindeni, am găsit-o printr-o mese-riași, printre comercianți, printre inte-lectuali.

În România oamenii nu mai plătesc

birul. Ei lasă pe perceptor să sechestrezelucrurile lor, pentru că știu că nimeni nuva cumpăra lucruri sechestrate pentrucontribuții. Este o solidaritate generalăîntre toți birnicii. Un cârciumar din Bihora cumpărat din aceste lucruri sechestrate,și opinia publică s-a manifestat în chipfoarte păgubitor pentru el.

În Bistrița administrația financiară adus lucrurile sechestrate, să fie vândutela târguri și cetățenii au venit după elecu pancarte sechestrate pentru bir. N-acumpărat nimeni. Până unde pot sămeargă această vrajbă și această revoltă?

Înaltă Regență, să împăcăm Ardealul,pentru că Ardealul nu este o provincie,ci o catedrală! El este catedrala neamuluinostru românesc. În catedrala de la AlbaIulia, sunt astăzi în fierbere toți eroii, toțimartirii, toți descălecătorii de țară, toțicărturarii neamului nostru, care cer șiașteaptă de la Înalții Regenți să dea drep-tate oropsitului Ardeal. În mausoleulSfintei Sofii, plâng și astăzi toți sfințiicreștinismului pentru sacrilegiul lui Mo-hamed cel mare, care a înfipt copita ca-lului său în credința lui Isus. În catedralade la Alba Iulia, plâng astăzi toți mariictitori ai neamului nostru, pentru că jan-darmul și politica sacrilejă, au necinstitmândria eroicului Ardeal. Acolo așteaptăjudecata Înaltei Regențe, răzbunătorulHoria, ținând în mână oasele sale sparte,strânse de pe roata pe care a fost frânt,acolo așteaptă vijeliosul Avram Iancu, cucapul său în mână, pierdut odată cu nă-zuințele neamului lor. Șaguna, Barițiu,toți eroii Ardealului, în mână cu dovezilelor au venit să protesteze cu hotărâre, căla descălecările Ardealului pentru Regatnoi am răspuns cu încălecarea Regatuluiasupra Ardealului.

Înaltă Regență, împăcați în grabă ne-cazurile viteazului Ardeal, pentru că su-flarea românească de pretutindeni, dupămarile descălecări naționale și după ma-rile descălecări culturale venite din Ar-deal, tot de la Ardeal așteaptă marea sadescălecare politică.

DEM. I. DOBRESCUPreședintele Uniunii

Generale a Avocaților(Satu Mare, Anul X, Numărul 3, Duminic[ 15 Ianuarie 1928, p. 1)

Aduc la cuno;tin\[ acelora care sunttalenta\i dar din cauza greut[\ilor mate-riale nu-;i pot continua ;i dezvolta stu-diile `n str[in[tate c[ la 7 ianuarie 1928s-a deschis un curs de 4 luni, pentru stu-diile de mai sus, `n atelierul meu dinGr[dina Romei, `n cazul c]nd s-ar pre-zenta< Cel pu\in 10 elevi. Oreles[pt[m]nale< Luni, Miercuri ;i Vineri.d.m 3-4

Taxa cursului< 2500 lei lunar. Taxa de`nscriere< 60 lei. Taxa cursului ;i ̀ nscrie-rea se va solvi la `nscriere iar restul se vaachita lunar anticipat. Taxa de model, lu-minat nu se pl[te;te. Pentru desen, pic-tur[ ;i modele fiecare ̀ ;i va procura ma-terialul necesar. Dup[ 10 elevi voi primi`nc[ doi elevi gratis care sunt lipsi\i ma-terialice;te. ~n prezentare fiecare elev vaprezenta desenele, picturile ;i modelelef[cute p]n[ acum, c[ci numai dup[ aces-tea voi putea primi pe ori;icine. Lasf]r;itul cursului voi aranja o expozi\iedin lucr[rile elevilor. Prezent[rile pentrucurs zilnic a.m 10-12 la locuin\a din stra-da Principele Carol (Nador-u 6.)

Aurel Popp (pictor ;i sculptor). (Satu Mare, Num[rul 3, 15 ianuarie 1928, pag. 3)

Suntem informa\i din loc prea seriosc[ ambele consilii, jude\ean ;i al ora;uluiSatu Mare vor fi desfiin\ate `n zilele celemai apropiate. E ultima zv]rcolire a unuimuribund. Consiliile a;a cum au fost alese,au asigurat cu v]rf ;i `ndesat preponde-ren\a ideii ;i interesului rom]nesc.

Localnicii liberali ̀ ns[ nu se ast]mp[r[;i vreau cu orice pre\ ca ;i un copil r[u, s[`ntind[ arcul p]n[ la extrem. Bine, s[ ofac[, s[-;i fac[ mendrele, vorba aia, darnu credem c[ practic, ca s[ se joace de-aalegerile pe contul cet[\enilor, `ntinz]ndcoarda r[bd[rii lor p]n[ la infinit. E o pro-vocare, e o m]nu;[ aruncat[, care poates[ aib[ urm[ri fatele, nu discut[m ̀ n careprivin\[, c[ e bine ;tiut[ de to\i. Pe noi ne-a impresionat - m[rturisim c[ ne-a im-presionat - naivitatea celor care au cerutdesfiin\[rile consiliilor, care au lucrat cin-stit ;i poate prea bine voitor fa\[ de regimulactual politic. :i naivitatea dus[ la extrem`nsemneaz[ pe rom]ne;te.... prostie!(Satu Mare, 9 martie 1928, pag. 2)

Curs artistic Desen, pictur[,

modelare ;i tehnologie

Desfiin\areaConsiliilorora;ului ;ijude\ului

Am pierdut procesul pe careni l-au intentat optan\ii unguri.Ministrul nostru de externe dl. N.Titulescu totu;i a ie;it biruitormoral, plec]nd cu o verv[ ;idib[cie admirabil[ care a pus `nuimire lumea `ntreag[ ;i pentrucare domnia sa personal merit[lauda ̀ ntregului popor rom]nesc.

Domnul Titulescu `ns[ pleda `ntr-un proces pierdut de mult. Hot[r]reaConsiliului Ligii Na\iunilor, era formu-lat[ ̀ nainte chiar de a se dezbate aceast[sesiune procesul pe care `l purt[m.

Astfel se explic[ pentru ce s-a`nt]mplat astfel ;i `n ciuda tuturor ar-gumentelor ;i `n contra drept[\ii ampierdut cauza. Cu toate acestea nimeninu are s[ se `ngrijoreze de hot[r]reaConsiliului Legii Na\iunilor pentru c[aceast[ hot[r]re este facultativ[, adic[numai atunci devine obligatorie, c]ndam primit-o ;i noi. Dac[ privim dinaceast[ latur[ lucrurile vor lua

`ntors[turi noi `n judecata tuturor. Avem dreptate, indiscutabil ;i cu

toate acestea pierdem procesul. Cauzadeci, nu este nici domnul Titulescu ;inici \ara noastr[ ci adev[rata cauz[ tre-

buie c[utat[ numai `n guvernul actual,care ne duce \ara de r]p[, care `n loc s[caute pe fereastr[ ;i s[ vad[ ce se`nt]mpl[ ̀ n lume, se mul\ume;te s[ stea`nchis `n cas[ ;i s[ se ocupe numai de

chestiuni de intrig[ ;i de nimic. Guvernul `n loc s[ se g]ndeasc[ ce artrebui s[ fac[ pentru \ara, pe care o re-prezint[ ;i a c[rei soart[ este ̀ n m]inilelui, n-are altceva de f[cut, a;a vede el,dec]t s[-;i asigure puterea cu orice pre\;i risc chiar dac[ ar pl[ti-o aceast[ ne-socotin\[ ;i neghiobie \ara `ns[;i.

Hot[r]rea Ligii Na\iunilor dat[ prinConsiliul ei, n-a fost altceva dec]t unvot de blam ce ni s-a administrat pentrupolitica nefast[ ;i nenorocit[ ce o duce\ara noastr[ prin guvernul domnuluiVintil[ Br[tianu ;i prin dl. Duca. ~nalta Regen\[ a trebuit s[ sesi-zeze votul Consiliului Ligii Na\iunilor;i s[ `nl[tureze c]t mai `n grab[ de laconducerea destinelor \[rii noastre unastfel de guvern, care n-a rodit nimicdec]t nemul\umiri, at]t ̀ nl[untrul \[riic]t ;i `n afar[. Iat[ de ce, felicit]nd pedomnul Titulescu, pentru str[lucita sapledoarie ̀ n favorul drept[\ii, ̀ n aceea;ivreme cerem ̀ nl[turarea guvernului ca-re ne-a compromis \ara. (Satu Mare,num[rul 12, 18 martie 1928, pag. 1)

La Geneva, Rom]nia a pierdut procesul cu optan\ii unguri

SATU MARE #CENTENAR 1928

Demetru Ion Dobrescu (1869-1948),jurist rom]n, a fost primarulBucure;tiului `n perioada februarie1929 - ianuarie 1934

Înal\i Regen\i, împ[ca\i Ardealul!

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Nicolae Titulescu semn]nd `n 1933 “Mica `n\elegere”

17 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

CENTENARAcum, la 100 de ani de la Marea Unire, când suntem trăitorii unui veac înveșmântat în veșmintele

globalizării și ale culturii ”de consum”, în care valorile autentice se disipează într-un amalgam dereprezentări identitare, aflate într-o permanentă transformare și mobilitate , se cuvine să ne amintimcă păstrarea și reconstruirea identității etnice, mai ales a identității culturale și naționale, trebuiesă-și găsească izvorul în valorile tradiționale și în originalitatea ce evidențiază unicitatea.

Urmare din pagina 1

Centenarul Marii Uniri ne oferă opor-tunitatea de a aduce în fața Europei celmai măreț eveniment din istoria României,aspectele pozitive ale culturii, civilizațieiși spiritualității românești, diversitatea etno- culturală, și de a ne promova valorileidentitare care, cu certitudine, ne fac cinste.Popularizarea lor la nivel european (princolaborarea Muzeului Județean Satu Marecu Institutul Cultural Român de la Viena,Consulatul General al României de la Gyu-la și Consulatul General al României de laCernăuți) se pliază perfect pe Decizia Par-lamentului și Consiliului European, princare anul 2018 a fost desemnat Anul Eu-ropean al Patrimoniului Cultural.

Proiectul Centenarul în ipostaze iden-titare a fost inclus și în programul mani-festărilor dedicate ”Zilei Universale a IeiRomânești”, ce vor avea loc la Viena, într-o zonă de maxim impact cultural-turistic,Michaelerplatz, lângă Palatul ImperialHofburg. Workshop-uri, prezentări po-wer-point, demonstrații practice, vor oferipublicului cosmopolit informații despreun simbol identitar și național, IA – că-mașa tradițională românească, cu focusarepe originala cămașă specifică Țării Oașu-lui, un cod inconfundabil al identității lo-cale.

Proiectul a fost organizat cu sprijinul<Consiliului Județean Satu Mare, Ministe-rului Culturii și Identității Naționale - Di-recția Județeană pentru Cultură Satu Mare,Asociației Mihai Eminescu din Viena, In-stitutului Cultural Român de la Viena, Fo-rumului Democrat German Satu Mare,Asociației Civice ”Tempora” Satu Mare,Asociației Fotoclub ”Vasile Venig Laszlo”,Carei.

Tematica catalogului și a expoziției de fotografii

Muzeul Județean Satu Mare deține do-uă mari colecții de fotografii cu valoarepatrimonială, unice la nivel național, co-lecțiile Iuliu Pop și Ioniță G. Andron, untotal de peste 140.000 de fotografii, clișeeși diapozitive realizate de cei doi mari ar-tiști fotografi (avocați de profesie), dupăMarea Unire. O parte din ele, precum celecreate de Ioniță G. Andron, au fost publi-cate chiar în cărți de istorie a României(printre care și celebra fotografie Sfetniciilui Decebal, în Istoria românilor din celemai vechi timpuri și până astăzi, autoriConstantin C. Giurescu și Dinu Giurescu), preponderente fiind cărțile cu tematicăetnografică și cele de artă populară (Tan-cred Bănățeanu, Portul popular din regiu-nea Maramureș - zonele Oaș, Maramureș,Lăpuș; T. Bănățeanu, Portul popular dinȚara Oașului; T. Bănățeanu, GheorgheFocșa, Emilia Ionescu, Arta populară înRepublica Populară Română. Port, Țesă-turi, Cusături).

Lor li se adaugă fotografii - documentcreate de prof. Iosif Schneider, tot în pe-rioada interbelică, cel care a contribuit ală-turi de marele artist sătmărean Aurel Popp,la organizarea primei expoziții de etno-grafie din Satu Mare, după Marea Unire,imagini ce au fost utilizate de celebrul cer-cetător și etnograf Ion Mușlea, în AnuarulArhivei de Folklor sau în Atlasul Linguis-tic).

Catalogul și expoziția includ și câtevafotografii realizate de Kurt Hielscher, fai-mos prin albumele sale dedicate României,publicate după Primul Război Mondial,în care a surprins specificul nord - vestuluiromânesc, inclusiv mirajul arhaic al ȚăriiOașului.

Imaginile selectate, în ergonomia ca-talogului și în expunerea muzeografică,reprezintă valori ale identității românești,

caracteristice începutului de sec. XX și pe-rioadei interbelice (obiceiuri religioase șilaice, tradiții, costume populare, viață re-ligioasă, monumente, arhitectură rurală,viața și munca țăranului etc.), un patri-moniu cultural care, în epoca Marii Uniri,a contribuit esențial la consolidarea unitățiispirituale și a identității naționale. Cei 4artiști fotografi au lăsat moștenire o fabu-loasă zestre documentar - artistică, măr-turii ale identității locale și regionale, re-prezentate prin portul tradițional (ȚaraOașului, Maramureș, zona Codru), obi-ceiuri de peste an (sâmbra oilor), obiceiuriși sărbători calendaristice (Paști, SfântaMaria, Crăciun), obiceiuri de familie și ci-clul vieții (nașterea, căsătoria, moartea),tipologii arhitecturale, fizionomii și senti-mente întipărite pe chipurile celor ce aucreat istoria.

Tematica catalogului și a expoziției seaxează pe prezentarea creației tradiționale,a valorilor spirituale românești, propu-nându-și o promovare firească a identitățiietnice și diversității etnoculturale carac-teristice nord-vestului României. Deoarecejudețul Satu Mare este un județ multietnic,periplul fotografic reflectă inclusiv speci-ficul multicultural, înfățișând aspecteleidentitare caracteristice comunităților ma-ghiare, șvăbești și ucrainene, oglindindimplicit o realitate specifică României – omică EUropă, în care conviețuiesc etniidin întreaga Europă, peste 20 de minori-tăți.

Cei doi artiști au înveșnicit pe peliculă”o frescă umană”, timpul a fost ”oprit” înfotografiile lor, din multitudinea căroraapreciem ca remarcabile cele ce surprind”demnitatea omului simplu” (așa cum afir-ma Iuliu Pop), omul ce și-a păstrat solem-nitatea, deși era istovit de trudă, de încer-cările vieții, de vicisitudinile istoriei. Bă-trâni sau copii, femei sau bărbați, la muncăsau la sărbătoare, chipurile tuturor cap-tează atenția prin imaginea ochilor, feres-trele deschise spre suflet, sufletul neamuluiromânesc. Așadar, oamenii au fost perso-najele principale ale celor doi fotografi,originile ancestrale, dar și existența lor co-tidiană.

Muzeul Județean Satu Mare deține înpatrimoniul său peste 40.000 de fotografii,filme, clișee și diapozitive ce formează co-lecția Iuliu Pop, ”unică prin informația vi-zuală pe care o oferă, prin memoria uneirealități multivalente surprinsă fotograficși dispărută în realitate”. O mică parte dinaceastă bogată colecție a fost valorificatăși promovată muzeistic prin organizareaexpoziției de fotografii Lumea credinței.Spiritualitate românească. Dialog identitar,și publicarea catalogului cu același titlu,un proiect ce a fost câștigat și finanțat prinprogramul ”Anul European al DialoguluiIntercultural”. Expoziția a fost itinerată înanul 2008 la Institutul Român de Culturăși Cercetare Umanistică din Veneția și laInstitutul Cultural Român din Praga, undes-a bucurat de un succes deosebit.

De asemenea, în anul 2015, a fost pu-blicat volumul colectiv Centenar Iuliu An-drei Pop, organizându-se un colocviu ce areadus în atenția publică personalitatea șicreația artistului, prin mărturiile celor pre-zenți: familie, prieteni, cercetători. Reușitamanifestării a fost consemnată în mass -media locală și națională. În volumul oma-gial Centenar Iuliu Andrei Pop este publi-cată și lucrarea unui alt mare iubitor al Oa-șului, profesorul și etnograful Ștefan Hai-duc , ce a avut șansa de a-i cunoaște per-sonal pe Iuliu Pop și pe I.G. Andron, des-pre creația lor monumentală conchizând<”Amândoi și-au asumat menirea de a de-pune mărturie în fața istoriei, cu respon-sabilitate și dăruire, scriind cu lumină cro-nica vremurilor în care le-a fost dat să tră-iască” .

Dintre cei doi artiști – fotografi, cel

care a intrat și a rămas în cărțile de istorieale României este IONIȚĂ GEORGE AN-DRON, datorită fotografiilor publicate dereputații istorici Constantin C. Giurescuși Dinu Giurescu în Istoria românilor dincele mai vechi timpuri și până astăzi (1971)– 4 fotografii , și 6 fotografii în C.C. Giu-rescu, Formarea poporului român (1973). Considerăm că fotografia sa preferată afost chiar Sfetnicii lui Decebal (probabilcea mai cunoscută și mediatizată), expri-mându-ne opinia că Sfetnicii lui Decebale fotografia - document de care I.G. An-dron era cel mai mândru, ținând cont defaptul că apare expusă aproape în toate ex-pozițiile sale, vorbește despre ea frecventîn interviuri, cu evidentă mândrie, cuvintedin care transpar clar puternicele sale sen-timente patriotice, iubirea de neam și cre-dința fermă că oșenii sunt urmașii dacilorliberi. Încă de pe vremea când era elev deliceu, privind dacii de pe columna lui Tra-ian, a avut revelația că aceștia sunt oșeniisăi, oamenii din satul său, și că are datoriade a-i face cunoscuți, de a aduce în fața lu-mii ”adevărul pe care l-am descoperit aici,în acest colț de Țară, adevăr aflat în oameni,adevăr venit din colbul istoriei și care vadăinui până când va dăinui istoria, adevă-rul permanenței, continuității unitățiinoastre”.

Costumul tradiționalal Țării Oașului, o marcăidentitară inconfundabilă

Numeroase sunt legăturile pe care An-dron le face între istoria neamului și chi-purile fotografiate în diferite ipostaze.Amintim aici, în contextul omagierii Cen-tenarului Marii Uniri, o fotografie mai pu-țin cunoscută, numită de I.G. Andron”Toader, cu trâmbița” (consăteanul său dinRacșa) , care a fost pe front în Primul Răz-boi Mondial, luptând până în îndepărtatulTirol, unde a căzut prizonier. ”În lagărulprizonierilor români din imperiul hab-sburgic a venit marele patriot și luptător

pentru unire, părintele Dr. Vasile Lucaciu(s.n.) care le-a vorbit îndemnându-i să seînroleze în brigăzi de voluntari, așa cumse înrolau frații lor luați prizonieri pe fron-tul din Galiția de către ruși și să lupte ală-turi de armata română pentru dezrobireaTransilvaniei și unirea ei cu Patria Mamă(s.n.)

Costumul tradițional al Țării Oașului,o marcă identitară inconfundabilă, îl pa-sionează în egală măsură pe I.G. Andron,fotografiile sale fiind publicate în cărți re-numite precum< Portul popular din ȚaraOașului (1955), Portul popular din regiu-nea Maramureș - zonele Oaș, Maramureș,Lăpuș (1966) autor Tancred Bănățeanu;Arta populară în Republica Populară Ro-mână. Port, Țesături, Cusături, T. Bănă-țeanu, Gheorghe Focșa, Emilia Ionescu(1955).

Ioniță G. Andron – ”bardul Oașului”,”cronicarul în imagini”, ”cronicarul carescrie cu lumină Cartea Țării Oașului”, ”celmai mare fotograf român” - dovedeșteprin comoara fotografică creată că a înțelespe deplin valoarea profundă, de vatră iden-titară a Țării Oașului, descriind metaforicsimbolurile identității locale< ,,Meșterimari ai lemnului odinioară, astăzi oșeniiformează un unicat în păstrarea unor tra-diții păstorești, de datini la nunți, iar cu-săturile de pe costumele populare lucratecu pricepere și migală de mâinile de aurale oșencilor sunt adevărate simfonii aleculorilor” .

Iubirea față de locul natal (a venit pelume într-un sat oșenesc, Racșa, în anul1917, a plecat în ”cealaltă lume” tot dinsatul său oșenesc, în 1989) și-a pus evidentamprenta asupra întregii sale creații, princare ”a transformat fotografia în pagină deistorie”, în mărturie foto – documentară adimensiunii etnoculturale pe care o in-cumbă valorile spirituale și identitare.

Cea mai mare parte din fabuloasa sazestre – cca. 100.000 de fotografii, clișee,diapozitive, documente de familie, cores-pondență, manuscrisele cărților dedicateOașului și nord-vestului românesc – a fost

achiziționată de Muzeul Județean Satu Ma-re, în anul 2015 . Dacă volumul muncii luiIoniță G. Andron impresionează, nu maipuțin semnificativă a fost și munca sa derepertorizare și clasificarea minuțioasă aîntregii colecții, o catalogare întocmită me-todic, la nivel de specialist. Această preo-cupare acordată grupării tematice a foto-grafiilor o întâlnim și la Iuliu Pop (I.G.Andron realizând chiar cataloage tematice,numerotând și notând numele fiecărui cli-șeu, diapozitiv sau fotografie), amândoistructurându-și cu rigoare fototeca, pre-gătind-o și în acest mod pentru a fi trans-misă posterității, înlesnind astfel, foartemult, munca cercetătorilor. Incontestabil,colosala zestre lăsată de cei doi artiști - fo-tografi este o adevărată mină de aur, caremai poate fi exploatată de foarte mulți cer-cetători.

Din impresionanta arhivă a amintiri-lor, prin paginile catalogului Centenarulîn ipostaze identitare (și a expoziției de fo-tografii), dorim să ne aducem contribuțiala promovarea fotografiilor păstrate în co-lecțiile Muzeului Județean Satu Mare, rea-lizate de Iosif Schneider, Iuliu Pop și I.G.Andron, dar și a celor mai puțin cunoscutepublicate de Kurt Hielscher, în ergonomiaexpunerii propunându-ne realizarea uneipriviri comparative, ce face mai lesne deînțeles, de perceput similitudinea lor te-matica, sau cât de asemănătoare sunt fo-tografiile celor 4 artiști, inspirați de aceeașivatră identitară - Țara Oașului, o epopeea neamului românesc.

Acum, la 100 de ani de la Marea Unire,când suntem trăitorii unui veac înveșmân-tat în veșmintele globalizării și ale culturii”de consum”, în care valorile autentice sedisipează într-un amalgam de reprezentăriidentitare, aflate într-o permanentă trans-formare și mobilitate, se cuvine să ne amin-tim că păstrarea și reconstruirea identitățiietnice, mai ales a identității culturale și na-ționale, trebuie să-și găsească izvorul învalorile tradiționale și în originalitatea ceevidențiază unicitatea. Convingerea noas-tră este aceea că, atât Ioniță G. Andron câtși Iuliu Pop, au lăsat moștenire valori au-tentice ale identității românești, fotografiilelor cumulând însemnătatea documentelorartistice - etnografice - istorice - antropo-logice.

Un vechi proverb spune că ”o imaginevalorează cât o mie de cuvinte”, veridicita-tea acestei afirmații fiind în deplină con-cordanță cu importanța moștenirii cultu-rale lăsată de cei doi artiști - fotografi, oimensă avuție ce străbate granița timpuluiși capătă puterea faptelor rămase în istorianeamului.

Într-o scrisoare trimisă de Ioniță G.Andron lui Iuliu Pop, însoțită de o foto-grafie realizată la Cluj în primul lor an destudenție, 1935, Andron scrie întrebân-du-l retoric< ”....numai noi doi ne-am aple-cat spre hârburile zlătarilor, dar ne-am res-pectat angajamentul și cu pasiune și per-severență am adunat câte ceva din lumeacare a dispărut și nu mai revine niciodată.Acum se pune întrebarea, ce facem cu ele,cui le lăsăm?”

Un răspuns la această întrebare estecatalogul Centenarul în ipostaze identitare,alături de expoziția foto - documentară,realizate cu prilejul sărbătoririi Centena-rului Marii Uniri, ambele purtând într-unperiplu european valorile spirituale, ipos-tazele identitare, multiculturalitatea ținu-tului sătmărean, într-un demers ce se do-rește a fi o dovadă de respect și bună con-viețuire într-o Românie pe care o visămmai bună, mai bogată, mai împlinită...

La mulți ani, țară frumoasă! La mulțiani, ROMÂNIA!

Dr. Daniela Bălu, Director Muzeul Județean Satu Mare

Ioni\[ G. Andron, stegar. Fotografie aflat[ `n colec\ia Muzeului Jude\ean Satu Mare

Centenarul în ipostaze identitare. Catalog ;i expozi\ie foto documentar[

4 Informa\ia de Duminic[/17 iunie 2018

ART~

Careiul este cunoscut pe planna\ional ;i interna\ional pentrudou[ obiective< castelul Karolyi ;ilucrarea monumental[ a lui VidaGheza, Monumentul Osta;uluiRom]n.

Din punct de vedere artistic, ambeleobiective ̀ ntrunesc toate condi\iile pen-tru a fi considerate capodopere ale ge-nului. Desigur, ora;ul mai are ;i alte lu-

cur[ri artistice, `ns[ ele nu se ridic[ dinpunct de vedere estetic la un nivel artisticcare s[ le permit[ s[ fie considerate operede art[ ̀ n adev[ratul sens al cuv]ntului.Sunt lucr[ri clasice, corecte, fie c[ suntbusturi, statui sau grupuri statuare.

Lucrarea lui Vida Geza este de mo-dernitate incontestabil[, put]nd staal[turi de monumente executate de marisculptori din \ar[ ;i str[in[tate.

P]n[ acum, niciun artist contempo-ran nu a avut ;ansa s[ instaleze la Carei,

cel mai vizitat loc din jude\, o sculptur[stradal[ `ndr[znea\[, modern[, `n toncu arta contemporan[.

Iat[ `ns[ c[ sculptorul Gyori Csabaa rupt tradi\ia provincial[ din ora; ;i arealizat o lucrare `ndr[znea\[, extremde modern[, pe o tem[ clasic[. Lucrarecu o tem[ comandat[, artistul a inter-pretat, a creat o metafor[ `n o\el a Exo-dului.

O asocia\ie care s-a `nfiin\at cu sco-pul declarat de a cinsti memoria

refugia\ilor, a deporta\ilor i-a comandatartistului o lucrare care s[ eternizezememoria victimelor vitregiilor istoriei.

Materialul ales, o\elul, care este ;imaterialul armelor uciga;e, reprezint[cel mai fidel concep\ia artistului despreconfruntarea dur[ la care recurge ome-nirea `n mod repetitiv, concep\ia artis-tului despre victimele colaterale, care,nevinovate, cad prad[ unor patimi po-litice.

Gyori Csaba a reu;it s[ ridice la gra-

dul de concept un episod trist din via\aunor oameni a c[ror vin[ a fost doar c[au fost contemporani cu cea mai marenebunie a secolului 20, cel de-al doilear[zboi mondial.

Lucrarea lui Gyori Csaba surprindeun moment istoric, frac\iunea de se-cund[ `n care ra\iunea a adormit faci-lit]nd apari\ia mon;trilor. Se spune c[somnul ra\iunii na;te mon;tri. De dataaceasta artistul a reu;it s[ creeze art[ dinsuferin\[.

Asociația Județeană Satu Mare a refugiaților, expulzaților și a deportaților în urma Diktatuluide la Viena din 30 august 1940, împreună cu filiala municipală din Carei, cu sprijinul AsociațieiCultural – Patriotice “Avram Iancu”, a Comunității evreilor sătmăreni, a AsociațieiHolocaustului din Ardealul de Nord-Vest 1940 – 1945 și a trustului de presă “Informația Zilei”,vă invită să participați la dezvelirea Monumentului, care este amplasat în curtea BisericiiGreco – Catolice “Sfântul Andrei”, de pe strada Ignișului din municipiul Carei. Evenimentulva avea loc în 17 iunie 2018, de la ora 12

17 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPrin modul `n care a fost conceput, Hyper Detox de la Hypericum are proprietatea de a

facilita protejarea celulelor ;i a \esuturilor fa\[ de ac\iunea radicalilor liberi. Sus\ine procesulde hematopoiez[ (producerea de noi celule ro;ii). Ajut[ la drenarea ;i protejarea ficatului.Contribuie la men\inerea tonusului, nervos, cardiac ;i muscular. Poate contribui la ̀ ncetinireaprocesului de `mb[tr]nire celular[.

Persoanele care dorm zilnic ̀ ntre 6;i 9 ore prezint[ o calitate a vie\ii maibun[ ;i au ;anse mai mici de a fi afectatede depresie, arat[ un nou studiu efec-tuat de cercet[torii de la AcademiaAmerican[ de Medicin[ a Somnului.

Rezultatele cercet[rii arat[ c[ per-soanele care dorm `ntre 6 ;i 9 ore penoapte prezint[ rezultate mai bune at]t`n ceea ce prive;te calitatea vie\ii, c]t ;i`n ceea ce prive;te depresia `n com-para\ie cu persoanele care dorm maipu\in de 6 ore sau mai mult de 9.

Oamenii de ;tiin\[ au ajuns la con-cluzia c[ de;i nevoile individuale desomn difer[, majoritatea adul\ilornecesit[ ;apte sau opt ore de somn `nfiecare noapte pentru a fi bine odihni\ia doua zi, dar ;i pentru a fi mai energici.

Ei sunt de p[rere c[ somnul insu-ficient poate bloca anumite procese ge-netice ce au loc la nivel celular ;i careformeaz[ sistemul imunitar, respons-abil de lupta cu infec\iile ;i bolile

I.M.

Calitatea vie\ii este influen\at[

de num[rul de oredormite zilnic

Printre complica\iile diabetuluise num[r[ mai multe afec\iuni di-ferite la nivelul piciorului. PotrivitFedera\iei Interna\ionale a Diabe-tului (IDF), ̀ n lume, la fiecare 6 se-cunde un om moare din cauza dia-betului, iar jum[tate dintre adul\iibolnavi tr[iesc nediagnostica\i,ne;tiind c[ au aceast[ boal[. Mul\ipacien\i ajung la diagnostic ;i tra-tament c]nd deja complica\iile cau-zate de diabet se fac sim\ite.

Sintagma “picior diabetic” defineşteun spectru variat de afec\iuni ale picioa-relor la persoanele cu diabet zaharat (careimplic[ practic toate structurile anato-mice şi biomecanica piciorului), care potduce la distruc\ii tisulare, culmin]nd cunecesitatea efectu[rii de amputa\ii alemembrelor inferioare, explic[ speciali;tii.

Exist[ doi factori de risc

Neuropatia diabetic[ periferic[ – im-plic[ trei c[i de conducere< senzorial[,motorie ;i autonom[.

Senzorial[ – pacientul nu mai simtec[ldura local[ ;i nici presiunea, put]nds[ mearg[ o zi `ntreag[ cu o piatr[ `npantof f[r[ s[ fie deranjat. Mul\i pacien\iacuz[ doar senza\ia de arsur[ local[.

Autonom[ – duce la apari\ia edemu-lui venos cronic (piciorul umflat), cu de-form[ri ale oaselor piciorului ;i ale de-getelor care, asociate cu lipsa de sensibi-litate, conduc la pl[gi ce se vor infectarapid, iat[ de ce, pacien\ii trebuie s[ con-sulte ̀ n acest moment ;i un specialist or-toped, pentru a li se recomanda`nc[l\[minte special[ terapeutic[, `n locs[ for\eze picioarele ;i degetele deformate`n `nc[l\[minte normal[.

Motorie – conduce la sl[biciuneamuscular[, merg]nd p]n[ la atrofiereamu;chilor m]inilor ;i picioarelor, evo-lu]nd tot spre deform[ri tip “degete `nghear[” sau “degete ̀ n ciocan”. Din cauzatumefierii date de edemul venos cronic,aceast[ “umfl[tur[” duce `n timp la ul-cerare ;i infec\ie, pielea este uscat[, crap[,se descuameaz[ (jupoaie), permi\]nd in-trarea bacteriilor> unghiile se deformeaz[sau cresc anormal, determin]nd, `n ve-cin[tatea lor, por\i de intrare a bacteriilor.Din acest motiv, dup[ baie, este necesar[aplicarea de crem[ hidratant[ pe piele.

Boala vascular[ diabetic[

Ischemia sau lipsa de s]nge `n peri-feria organismului, implicit la nivelul pi-ciorului, este al doilea factor de risc pen-tru ulcera\iile diabetice ;i infec\ii. Este oboal[ determinat[ de modific[ri ce aparla nivelul constitu\iei pere\ilor arteriali,ace;tia ̀ ngro;]ndu-se ;i devenind rigizi.

Simptomele piciorului diabetic

Sensibilitate crescut[ (hiperestezia),sc[zut[ (hipoestezia) sau amor\eli, fur-nic[turi (parestezia), usc[ciunea pielii(anhidroz[). B[t[turi dezvoltate pe zo-nele cu presiune crescut[ de sub picior –au rezisten\[ sc[zut[, put]nd s[ devin[friabile, s[ se rup[ la presiuni mici ;i s[se transforme `n ulcera\ii. Este interzispacientului s[ `ncerce s[ taie b[t[turilesingur sau s[ le ard[ cu solu\ii chimice!Poate fi folosit[ o piatr[ ponce la fiecarebaie, dup[ ce pielea s-a `nmuiat, apoi seva aplica o crem[ emolient[.

Ulcerele piciorului apar `n special lanivelul c[lc]iului, capetelor plantare aleoaselor metatarsiene, pe pulpele degete-lor – ̀ n special la nivelul degetului mare,pe proeminen\ele degetelor “`n ciocan”,fiind acompaniate de unghii sf[r]micioa-se, fisuri ale pielii, formarea de vezicule;i pierdere a epiteliului, apar ̀ n principaldin cauza ̀ nc[l\[mintei nepotrivite.( sur-sa< www.scoalapacientilor.ro)

O alimenta\ie bogat[ `n fructe ;i le-gume proaspete are un efect protector`mpotriva infarctului de miocard ;i alaccidentului vascular cerebral (AVC) -

este concluzia unei noi demonstra\ii aavantajelor unei alimenta\ii ̀ n care suntincluse din abunden\[ fructele ;i legu-mele. Acestea constituie surse majorede substan\e benefice, cu propriet[\i an-tioxidante.

Studiul a cuprins circa 500.000 depersoane cu v]rste `ntre 30 ;i 79 de ani;i a fost coordonat de o echip[ de cer-cet[tori britanici ;i chinezi. Speciali;tiiau `ncercat s[ stabileasc[ leg[tura `ntreconsumul obi;nuit de fructe ;i riscul deaccident cardiac ;i cerebral, lu]nd `nconsiderare parametri precum v]rsta,fumatul sau consumul de alcool.

Rezultatul a fost destul de spectacu-los, dovedindu-se c[ aportul zilnic defructe, fa\[ de un consum slab sau ine-xistent, reduce cu circa 30% riscul deinfarct de miocard (criz[ cardiac[) ;i cuaproape acela;i procent pe cel de AVC,`ndeosebi AVC hemoragic (rupereaunui vas, cu hemoragie cerebral[). ~nplus, amatorii de fructe proaspete pre-zint[ o presiune arterial[ ;i o glicemiemai bune. Cercet[torii nu exclud ca ;ialte elemente s[ intervin[, care ;i de unmod de via\[ global `n general mais[n[tos `n r]ndul marilor consumatoride fructe, `ns[ apreciaz[ totu;i c[ fruc-tele duc la sc[derea "semnificativ[" a ris-cului de eveniment cardiovascular ;i ce-rebral major.

I.M.

Un consum constantde fructe reduce

riscul de accidentcardiac ;i cerebral

Este calmant al tusei, ac\ion]nddirect asupra centrului nervos carecoordoneaz[ tusea. Are propriet[\iantibiotice cu spectru larg asupravirusurilor, bacteriilor ;i ciuperci-lor patogene. Stimuleaz[ sistemulimunitar. Este un tonic ;i revigo-rant al sistemului nervos. Regleaz[pofta de m]ncare ;i combateinfec\iile digestive. Combate ;i eli-min[ viermii intestinali. Alung[ in-sectele din `nc[peri.

Uleiul esen\ial de cimbru se reco-mand[ `n< calmarea tusei, virozelor,gripei, otitei, astmului bron;ic,afec\iuni pulmonare, in-fec\ii urinare, cistit[,

uretrit[, ureterit[, ̀ nt[rirea imunit[\ii,`n afec\iuni ale sistemului nervos, as-tenie, anxietate, oboseal[, infec\ii di-gestive (colite, enterite, colici abdomi-nale), combaterea parazitozelor intes-tinale (giardioz[, ascaridioz[, oxiu-roz[), inflama\ii osteo-articulare, re-vigorarea tenului gras, acneic, echili-brarea glandelor sebacee.

Mod de folosire< Extern< 3-5 pic[turiulei esen\ial de Cimbru `n amestec cu30 ml de ap[, pentru aromaterapie,odorizarea ambientului. Are un efectlini;titor ;i pl[cut. Pentru masaj 3-5pic[turi dizolvate `n ulei vegetal. Pen-tru inhala\ii `n boli respiratorii se fo-losesc 2-3 pic[turi dizolvate ̀ n ap[ fier-binte. Ca ingredient se folose;te ̀ n cre-

me de fa\[, lo\iuni pentru p[r ;i corp. Intern< se utilizeaz[ numai subsupravegherea atent[ a fitotera-peutului sau farmacistului.

Aten\ion[ri< Nu se folose;tede femeile ̀ ns[rcinate;i care al[pteaz[. Nuse folose;te de c[tre

copiii sub 2 ani.

Produsul se prezint[ subform[ de extract uscat atomizatce are ̀ n componen\[ urm[toare-le plante< Lucern[ (Medicago Sa-tiva) – 30%, Urzic[-verde (Urticadioica) -30%, Orz-verde (Hor-deum vulgare) – 30%, Spirulin[(Arthrospira platensis) – 10%.

Prin modul ̀ n care a fost conceput,Hyper Detox de la Hypericum are pro-prietatea de a facilita protejarea celu-lelor ;i a \esuturilor fa\[ de ac\iunearadicalilor liberi. Sus\ine procesul dehematopoiez[ (producerea de noi ce-lule ro;ii). Ajut[ la drenarea ;i prote-jarea ficatului. Contribuie la men\ine-rea tonusului, nervos, cardiac ;i mus-cular. Poate contribui la `ncetinireaprocesului de ̀ mb[tr]nire celular[. Areac\iune detoxifiant[, vitaminizant[,mineralizant[, antioxidant[, antiane-mic[, imunostimulatoare, antihemo-ragic[, antiinflamatoare, energizant[;i regenerant[.

Propriet[\i< Stimuleaz[ proceselenaturale de detoxifiere ale organis-

mului. Limiteaz[ procesele inflamato-rii din organism. Adjuvant `nmen\inerea s[n[t[\ii sistemului di-

gestiv.

Mod de folosire<Pentru adul\i doza reco-mandat[ este de 1-2 lin-

guri\e (5 grame) de 2 oripe zi `n cure de c]te 3luni. Dup[ o pauz[ de 1lun[, cura se poate relua.

Hyper Detox de la Hypericum Plant este un supliment alimentar cu rol

detoxifiant ;i regenerant

Ulei esen\ial de Cimbru(Satureja hortensis)

Semnele care indic[o complica\ie a diabetului

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/17 iunie 2018

RE}ETE

Maffin cu fr[gu\e sau c[p;uni

Piept de pui cu conopid[ ;i ca;caval

Mod de preparare<

Se amestecă ingredientele, mai pu-țin fructele, până când se obține o pastăperfect omogenă, apoi se mai bate cumixerul, până se face spumoasă, pu-foasă. Fructele spălate în prealabil selasă să se scurgă, apoi se întind pe un

șervețel, sau pe un prosop de bucătărieși se sugativează, fin, pentru a nu sezdrobi. Dacă se vor folosi căpșuni, aces-tea se taie în bucățele, de mărimea unorfrăguțe mai mari. Se adaugă la aluat șise amestecă fin. Se împarte în 12 coșu-lețe și se pun în cuptorul preîncălzit.Se coace la 170 grade C, circa 20 mi-nute. Prăjiturelele se servesc ornate cuzahăr pudră, frișcă, ciocolată topită,sau fructe proapete.

Ave\i nevoie< 150 g de făină, 2 ouă, 150 g deunt, 150 g de zahăr, 3 linguri gemde căpșuni, un pachet de praf decopt, 2 pliculețe de zahăr vanilat,100-150 g de frăguțe sa căpșuni,

cât se poate de dulci.

Mod de preparare<Pieptul de pui se feliaz[, ;i se con-

dimenteaz[ dup[ gust. Sm]nt]na seamestec[ cu usturoiul pisat, un pic desare ;i piper. Conopida se fierbe ̀ n ap[u;por s[rat[ ;i se desface pe infores-cen\e. ~ntr-o tav[ termorezistent[ sepune pu\in ulei, se a;eaz[ feliile de

piept de pui, se presar[ cu ca;caval afu-mat r[zuit, apoi se a;eaz[ peste ele ;ibuc[\ile de conopid[ strecurate `nprealabil. Se toarn[ deasupra sm]nt]nacu usturoi, apoi se presar[ cu restul deca;caval r[zuit. Se pune `n cuptorulpre`nc[lzit ;i se coace la foc potrivit, la`nceput acoperit timp de 20 minute,apoi descoperit, p]n[ c]nd cap[t[ oculoare pl[cut[, ro;iatic[. Se serve;tecu pilaf de orez, sau garnitur[ asortat[.

Ave\i nevoie< 1 kg piept de pui, 500 g con-opid[, 200 g ca;caval afumat, 3c[\ei de usturoi, 300 ml

sm]nt]n[, ulei, sare, piper.

Smoothie de caise ;i mandarine

Mod de preparare<

Este o reţetă gustoasă şi răcoroasă,pentru cei care ţin la siluetă. Puteți în-locui micul dejun sau o gustare cuaceastă băutură energizantă. Copiiisunt şi ei încântați de această băuturăcare se poate servi la mesele festive saula petreceri. Curăţați caisele de coajăşi de sâmburi, taiați-le bucăţi şi puneți-le în blender. Radeți jumătate din coaja

de mandarină şi păstrați jumătateapentru decor. Stropiți bucăţile de caisecu zeama de lămâie sau lime, adaugăzahărul brun (sau mierea) şi coaja rasăde mandarine. Mixați ingredientele laputere maximă, apoi turnați frișca foar-te rece în fir subţire şi amestecați uşor.Frișca va face băutura cremoasă şi ca-tifelată. Turnați băutura în pahare în-alte, adăugați gheața, decorați cu fâşiide coajă de mandarine şi serviți-o ime-diat. Folosiți gheaţă spartă cu blenderulşi nu cuburi.

Ave\i nevoie< 3 caise, o mandarină, 2-3 linguride zeamă de lămâie sau lime (lă-mâie verde), 3 linguri de frișcălichidă, 2 linguri de zahăr brunsau preferabil miere, 5-6 cuburi

de gheață (vara).

Ciorbi\[țcu varz[ de Bruxelles

Mod de preparare<

Varza de Bruxelles se curăță, darnu e nevoie să se îndepărteze mai multdecât cele două frunzulițe superioare,apoi se spală. Într-o oală de cireca 3-4litri, șunca tăiată bucățele mici se pră-jește în ulei, se adaugă ceapa tocată mă-

runt, se călește puțin, apoi se adaugă șimorcovii tăiați feliuțe subțiri și se călescși aceștia, apoi se adaugă supa și laptele.Când începe să clocotească se adaugăvarza și se fierbe până când toate in-gredientele sunt aproape moi. Făina seamestecă treptat cu smântâna sau iaur-tul, cu grijă să nu formeze noduri, setoarnă în supă, se adaugă mărarul, secondimentează și se mai fierbe câtevaminute, până când zeama se îngroașă.După ce se ia de pe foc, se adaugă us-turoiul pisat. Se poate servi cu ardeiiute sau adaos de smântână.

Ave\i nevoie< 2 morcovi, o ceapă mijlocie, 500g varză de Bruxelles, 150 g șuncăafumată (se poate și fără), 2 litride supă de carne sau de legume,1/2 litru lapte, 2-3 linguri de uleide floarea soarelui, 2 linguri defăină, o legătură de mărar verdetocat mărunt, smântână, iaurtsau lapte acru (după preferință),sare, piper, pătrunjel verde și us-

turoi, după gust.

În cosmetică, florile de tei sunt folosite în combinaţie cu florile de albăstrele pentru compreseîmpotriva cearcănelor și ca remediu pentru ochii obosiţi și umflaţi. În plus, florile de tei măcinateamestecate cu lapte și ovăz constituie o excelentă mască de faţă cu proprietăţi de revigorare și hidratarea tenului tern, palid, lipsit de strălucire. Ceaiul de tei este indicat și în curele de slăbire deoarece areefect diuretic și ajută la eliminarea retenţiei de apă din organism, crește ușor temperatura corpului șine ajută să transpirăm mai mult, scăpându-ne în acest mod de toxinele din corp.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

În această perioadă puteţi adu-na flori de tei atât de folositoare înameliorarea unor afecţiuni, dar șipentru menţinerea unui tonus ri-dicat. Din vechime sunt recunos-cute calităţile terapeutice ale flori-lor de tei. Ceaiul de tei este eficientîn tratarea incontinenţei urinare șiprevine formarea pietrelor la ri-nichi.

În timpurile medievale, îndrăgostiţiiîși jurau iubire eternă la umbra unui teiînflorit.

Florile de tei și ceaiul obţinut din aces-tea au numeroase virtuţi terapeutice carepot ajuta la ameliorarea a numeroase pro-bleme de sănătate.

Ceaiul de tei ajută la ameliorarea mi-grenelor și promovează o digestie sănă-toasă, atunci când este asociat cu ceaiul demușeţel sau de mentă, tratează constipaţiași diareea și previne deterioarea celulară,graţie flavonoidelor cu rol de protecţie îm-potriva radicalilor liberi, care sunt princi-palii factori în apariţia bolilor grave.

Datorită substanţelor active din plantă,ceaiul de tei este folosit ca sedativ ușor șieste recomandat să fie băut cu 30 de minuteînainte de culcare, în special în cazul per-soanelor care se confruntă cu tulburări desomn și stări de nervozitate și anxietate.

Ceaiul de tei amestecat cu bicarbonatde sodiu este folosit și la gargară, pentrutratamentul inflamaţiilor amigdalelor și încaz de tuse convulsivă.

În cosmetică, florile de tei sunt folositeîn combinaţie cu florile de albăstrele pen-tru comprese împotriva cearcănelor și caremediu pentru ochii obosiţi și umflaţi. Înplus, florile de tei măcinate amestecate culapte și ovăz constituie o excelentă mascăde faţă cu proprietăţi de revigorare și hi-dratare a tenului tern, palid, lipsit de stră-lucire.

Ceaiul de tei este indicat și în curelede slăbire deoarece are efect diuretic șiajută la eliminarea retenţiei de apă din or-ganism, crește ușor temperatura corpuluiși ne ajută să transpirăm mai mult, scă-pându-ne în acest mod de toxinele dincorp.

Pentru persoanele care se confruntăcu afecţiuni renale, ceaiul de tei este deasemenea indicat pentru că are proprieta-tea de a trata incontinenţa și previne for-marea pietrelor la rinichi.

Din nectarul florilor de tei se poateobţine mierea, a cărei culoare poate variade la galben deschis la portocaliu închis șicare are un miros dulce lemnos, ușor derecunoscut. Acest tip de miere este consi-derată una dintre cele mai bune deoareceeste foarte bogată în vitamina B, aminoa-cizi și antioxidanţi.

Printre proprietăţile curative ale mieriide tei se numără cele antiseptice și antiin-flamatorii, care fac din acest aliment untratament naturist eficient în caz de răceală,gripă, tuse și crampe abdominale.

Deși teiul prezintă atât de multe bene-ficii, această plantă destinată relaxării nueste recomandată tuturor persoanelor, maiales celor care urmează un tratament me-dicamentos.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceaiul de tei elimin[reten\ia de ap[din organism

17 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

FRUMUSE}E

Află totul despre epilare defi-nitivă cu laser și ipl, avantaje și de-zavantaje dar și răspunsuri la celemai populare întrebări adresate declienții salonului Pearl Beauty Cen-ter Satu Mare. Orice femeie mo-dernă dorește să scape definitiv șifără efort în special de părul de pezona feței, picioare, brațe, axile șizonele intime. În acest scop se fo-losesc cele mai diverse aparate deepilare laser sau IPL.

Majoritatea dintre ele sunt atestate cli-nic și dovedite științific de cercetătorii șispecialiștii esteticieni din țară și din stră-inătate. Spunem majoritatea pentru căexistă pe piață multe copii ale aparatelorprofesionale sau pur și simplu producătoricare încearcă să copieze marile firme con-sacrate în domeniu.  Nu vă lăsați păcăliți,chiar dacă oferă un preț mai accesibil atra-ge după sine riscuri destul de mari.

Din fericire, în timpurile noastre, astfelde vise nu sunt imposibile, ba din contra,ele pot fi realizate cu ușurință în realitate.Tot ce trebuie să faci este să ai foarte maregrijă când îți alegi salonul. Vă recomandămsă vă interesați mereu de marca și modelulaparatului folosit pentru a vă documentadespre aparat.

În România, din ce în ce mai mult acâștigat popularitate epilarea definitivă culaser în detrimentul IPL-urilor, care au re-prezentat vârful de lance până acum 10-15 ani. Noile tehnologii reușesc să fie multmai eficiente și să reducă la minim riscurileși posibilele reacții adverse.

Este epilarea definitiv[chiar definitiv[?

Răspunsul este DA. Epilarea cu laserce folosește tehnologii de ultimă generațieeste definitivă pentru firele existente, înfaza activă de creștere, pe parcursul trata-mentului. Dacă apar dereglări hormonalepot să apară alte fire de păr noi, de aceeaacest tratament nu se aplică la persoanelecare au astfel de probleme de sănătate. Serecomandă efectuarea unui consult endo-crinologic pentru a elimina din start o ast-fel de problemă. Dacă este cazul, după ceeste rezolvată problema hormonală la unmedic specialist,  puteți  să efectuați trata-mentul de epilare definitivă pentru că vada rezultate.

Epilarea definitivă nu elimină firele depăr noi sau despre care se spune că nu suntîn faza de creștere activă în timpul terapiei.Pentru a fi eliminate și acestea este nevoiesă treacă o perioadă de timp, pentru ca elesă ajungă în faza activă de creștere, și astfelsă se poată acționa prin energia laser șiasupra lor.

Prin mai multe ședințe de tratamentse obțin rezultatele dorite, se elimină 95%din firele de păr la femei. Prin tratamentelede întreținere care se fac la câteva luni,epilarea este definitivă.

Aparatul eLase LHR MOTIF are teh-nologia ELOS care combină energia lu-minoasă cu energia electrică și care astfelgarantează tratamente rapide, sigure, efi-ciente și fără durere. Acesta este cel maiperformant aparat de epilare definitivă dinoferta BeautyOne din țara noastră. Beau-tyOne este distribuitor al companiei Sy-neron Candela, lider mondial în aparaturăde estetică medicală. Acest aparat se gă-sește la salonul de înfrumusețare PearlBeauty Center din Satu Mare. Cu eLaseLHR epilarea este definitivă! În acest mo-ment, la Pearl Beauty Center este singurulaparat din România! De ce? Prețul de achi-ziție a unui astfel de aparat este foarte mareîn comparație cu restul aparatelor din ofer-

tă! Din acest motiv serviciile oferite la PearlBeauty Center, sunt cu adevărat premium!Prețurile sunt cât se poate de accesibile.

Metode de epilare definitiv[

De mai bine de 15 ani au apărut teh-nologii diferite din care fac parte<Dispozitivele IPL

Probabil te întrebi ce este un dispozitivIPL. Specialiștii esteticieni l-au comparatcu tehnologia Laser și astfel au ajuns laconcluzia că dacă este utilizat neadecvatpoate produce anumite complicații pe pie-le. Medicii de asemenea au evaluat tehno-logia IPL și au spus faptul că<– Lumina este dispersată și poate ajungenu doar la foliculii firelor de păr, ci și la țe-sutul înconjurător. În acest caz, riscul pen-tru efecte secundare poate exista. Acestlucru nu are loc în cazul tehnologiei laser,unde se folosește o singură lungime deundă, care are efect direct doar asupra fo-liculilor firelor de păr.– Folosește lungimi de undă cuprinse între400-1200 nm.– Puterea, durata și numărul de impulsurisunt ajustate de terapeut.– Eficiența pe termen lung este incertă.– Sunt necesare mai multe tratamente caîn cazul terapiei laser.Laser diodă

În prezent, s-a ajuns la această tehno-logie laser diodă avansată, care poate re-duce complet durerea și elimina efectelesecundare ce apar la alte dispozitive deepilare. Cel mai performant aparat de epi-lare cu laser diodă este eLase LHR care areun sistem de reducere a durerii și carecombină două tehnologii de ultimă gene-rație prin care se elimină definitiv firelede păr aflate în faza activă, de creștere, pezona de tratament.

Este laserul universal care oferă rezul-tate incredibile pe toate tipurile de piele șipăr.Syneron Candela are în spate 2 dintre ceimai buni medici din lume< Dr. Shimon

Eckhouse cel care a inventat practic IPL-ul (este unul dintre fondatorii companieiSyneron Candela, în acest moment esteunul dintre liderii mondiali în aparaturămedicală de estetică) și Dr. Michael Krein-del care a creat tehnologia ELOS. Acumînțelegeți de ce aparatul de la Pearl BeautyCenter, eLase ELOS cu modul MOTIF,este unul dintre cele mai performante apa-rate de epilare definitivă din lume?Laser Alexandrite

Dacă vrei să scapi de firele de păr blon-de de pe picioare, alege acest tip de laser.Acesta oferă rezultate mai bune în elimi-narea firelor de păr subțiri și deschise laculoare. Dezavantajul este că are rezultatemai slabe în ceea ce privește firele de părcare au rădăcinile mai adânci în piele dincauza faptului că lungimea de undă estemai mică, de 755 nm. În cazul laseruluidiodă lungimea de undă este mare, de 800-810 nm, de aceea pot fi eliminate toate fi-rele de păr.Laser Nd

8 Informa\ia de Duminic[/17 iunie 2018

DIET~

Vara este sezonul fructelorproaspete, aromate şi zemoase.Vişinele sunt însă vedetele, iar as-ta datorită gustului răcoritor, dul-ce-acrişor. Pe lângă aroma inten-să, vişinele au o mulţime de altebeneficii pentru sănătate.

Vişinele stimulează imunitatea şine protejează de infecţiile bacteriene,virale şi fungice, în special cele ale co-lonului, tractului urinar, intestinelor şisistemului excretor, dar şi de tuse şi ră-celi. De asemenea, sunt eficiente cândai febră.

Una dintre substanţele întâlnite însucul de cireşe este melatonina, hor-monul pe care pe care corpul îl folo-seşte pentru a-şi regla ritmurile circa-diene şi pentru a induce somnul. Per-soanele care se luptă cu insomnia artrebui să consume constant o ceaşcăde suc înainte de culcare. Efectelevor fi uimitoare. Sucul de cireşe estebogat în vitamine, dar şi în calorii.

Vişinele conţin o cantitate marede potasiu ce contribuie la sănăta-tea pielii, dar şi la arderea caloriilor.E de preferat să fie consumateîn această perioadă, asta pen-tru a putea beneficia de toatecalităţile lor nutriţionale, pre-cizează nutriţioni;tii.

Alte beneficii

Vişinele conţin de 19 ori mai multbetacaroten decât afinele. Betacarote-nul este un precursor al vitaminei A,care protejează vederea şi menţineelasticitatea pielii, împiedicând for-marea ridurilor.

De asemenea, vişinele conţin foartemulţi antioxidanţi care protejează îm-potriva radicalilor liberi ce pot afectacelulele organismului şi duc la îmbă-trânirea prematură a acestora, favori-zând instalarea diferitelor tipuri decancer.

Ajută la refacerea ţesutului muscu-lar, fiind de mare folos celor care suferăde febră musculară în urma şedinţelorintense la sală.

Ameliorează durerile prin prismaproprietăţilor antiinflamatoare pe carele au antociani, pigmenţii care dau cu-loarea roşie fructului.

Pot participa la prevenţia afecţiu-nilor cardiace şi a accidentului vascularcerebral, iar asta datorită conţinutului

de pectină, o fibrăsolubilă care

ajută la redu-cerea coles-teroluluidin sânge,principa-

lul factor de risc în apariţia bolilor cro-nice.

Antocianii din vişine ajută la redu-cerea nivelului de acid uric, care, încantităţi mari, formează cristale în ar-ticulaţii şi în ţesuturile care le încon-joară, ducând la apariţia artritei gutoa-se.

Diminuează nivelul de zahăr dinsânge, deoarece antocianinele pe carele conţin vişinele au capacitatea de acreşte producţia de insulină în celulelepancreatice cu 50%. Totodată, aceştiantioxidanţi (antocianinele) pot blocaunele procese ce duc la complicaţii alediabetului.

Vişinele au foarte puţine calorii(doar 50 de calorii la 100 de g) de aceeapot fi consumate în curele de slăbire,dar doar la micul dejun sau la gustareade dimineaţă.

Fructe minune, vişinele conţin maimulte tipuri de antioxidanţi, precumflavonoizii sau acidul fenolic.

Au rol antiinflamator datorităconţinutului mare de quercetină, unuldintre cei mai puternici antioxidanţicunoscuţi. Astfel, vişinele pot lupta

împotriva inflamaţiei si adeteriorarii oxidative

cauzate de ra-dicalii li-beri.

Vi;inele, indicate `n curele de sl[bire

Chiar şi cei mai experimentaţialergători trag din greu atunci cândtrebuie să alerge pe căldură. Per-spectiva de a participa la o cursăîntr-o zi fierbinte de vară poate fidescurajantă, mai ales pentru înce-pători.

Cu toate acestea, există mai mulţipaşi pe care îi poţi urma pentru a te asi-gura că ai grijă aşa cum trebuie de stareata de sănătate. Hidratarea este esenţială,dar e bine să te asiguri şi că porţi hainelepotrivite, care îţi menţin corpul răcorossub privirea neîncetată a soarelui. Iatăcare sunt paşii pe care îi poţi urma!

Obişnuieşte-te cu căldura!Dacă te îndrepţi spre o alergare sub

soarele dogoritor, dar nu i-ai acordat cor-pului suficient timp să se obişnuiască cutemperatura, ai toate şansele să ajungi înstare de şoc. Speciali;tii recomand[ caînainte de o alergare, să petreci un timpîn căldură. Astfel, corpul tău se va adaptala condiţiile mai dure. Poţi chiar să facio baie fierbinte. În acest mod, organismulse va obişnui treptat cu fierbinţeala.

Hidratează-te!Hidratarea zilnică este esenţială. Ba

mai mult, vitală atunci când urmează săîţi exerciţi antrenamentul în căldură. Deaceea, e indicat să bei foarte multă apă

în zilele care precede alergarea. Cu toateacestea, dacă vei face acest lucru în di-mineaţa unei curse care se desfăşoară peo distanţă lungă, ar putea să nu fie aşa deconfortabil. Fluidele care conţin elec-troliţi şi carbohidraţi sunt esenţiale pen-tru a-ţi creşte nivelul de energie.

Alege o îmbrăcăminte adecvată!

Nu este nimic mai rău decât să mergila o cursă ce are loc în căldura fierbinte,dar să te simţi înăbuşit de hainele groaseşi grele. Va conta foarte mult dacă veiopta pentru o îmbrăcăminte realizată dintipul potrivit de material. Când alergi pecăldură, trebuie să te asiguri că straturilede îmbrăcăminte care se află cel mai

aproape de piele sunt făcute dintr-o ţesă-tură care permite trecerea umidităţii, ast-fel va fi eliberată sudoarea de la nivelulcorpului corp, spun specialiştii.

Reevaluează-ţi opţiunile!Mulţi oameni care aleargă regulat

tind să îşi împingă organismul până lalimita absolută. Cu toate acestea, atuncicând tragi din greu pe căldură trebuie săte gândeşti că sănătatea ta este mult maiimportantă decât să baţi câteva minutedin timpul final. Dacă vremea nu ţine cutine, este posibil să fii puţin mai lent. Da-că e foarte cald, nu te gândi să îţi baţipropriul record dar îmbrăţişează provo-carea de a finaliza un maraton într-o zifierbinte.

Odihnă şi recuperareDupă ce finalizezi o cursă în căldură,

următorul pas este să te asiguri că te re-cuperezi corect. Corpul tău trebuie să seodihnească cel mult o zi, asta înainte dea trece la oricare alt exerciţiu. În plus,există un număr de elemente nutritivepe care le poţi include în dieta ta. Mag-neziul ajută la reducerea crampelor mus-culare, în timp ce zincul îţi întăreşte mus-culatura.

Magneziul se găseşte în alimente pre-cum avocado, nuci şi somon, în timp cezincul se află în diferite tipuri de seminţe,dovleac, susan, dar şi în pepene verde,usturoi şi năut.

Cum s[ alerg[m corect pe c[ldur[

Vişinele au foarte puţine calorii (doar 50 de calorii la 100 de g)de aceea pot fi consumate în curele de slăbire, dar doar la miculdejun sau la gustarea de dimineaţă. Fructe minune, vişinele conţinmai multe tipuri de antioxidanţi, precum flavonoizii sau acidul fe-nolic.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

17 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

CULTUR~Concertul a fost dirijat de Radu Popa, dirijorul permanent al Filarmonicii ”Banatul” din

Timișoara, și a avut-o ca solistă pe pianista Dana Borșan, pe care sătmărenii o cunosc bine atâtdin desele sale apariții alături de orchestra locală, cât și din transmisiunile Radio România

Ultimul concert important alstagiunii la Filarmonica ”DinuLipatti” a fost dedicat joi searămuzicii Rusiei imperiale, cu uncelebru concert romantic pentrupian și muzica unui balet din pe-rioada în care arta muzicală făceatrecerea spre modernism. Din fe-ricire, deși s-au adunat mai greu,sătmărenii au venit în sala Filar-monicii în număr destul de mareși cei care au fost prezenți n-auniciun motiv să regrete.

Concertul a fost dirijat de Radu Po-pa, dirijorul permanent al Filarmonicii”Banatul” din Timișoara, și a avut-o casolistă pe pianista Dana Borșan, pe caresătmărenii o cunosc bine atât din des-ele sale apariții alături de orchestra lo-cală, cât și din transmisiunile RadioRomânia, căci avem de-a face cu solistaOrchestrelor Naționale Radio, care sus-ține cel puțin cinci concerte sau reci-taluri radiodifuzate într-o stagiune șia realizat înregistrări importante, prin-tre care și Integrala concertelor pentrupian de Mozart. Seara muzicală seanunța așadar cel puțin interesantă.

Călătorie prin spiritul rus

Ceaikovski a avut o experiență ne-plăcută când i-a prezentat Concertulnr. 1 pentru pian, abia scris, reputatuluipianist Nikolai Rubinstein, căruia sperasă-i încredințeze premiera absolută.Acesta pur și simplu a desființat parti-

tura, considerând-o absurdă, imposibilde cântat, rostind cuvinte grele la adre-sa acestei muzici dense și îndrăznețe.Șocat, compozitorul a refuzat să schim-be fie și o notă și s-a îndreptat spreHans von Bulow, pianist și dirijor demare renume în Europa, care avea le-gături de familie cu Liszt. Acesta s-aîndrăgostit pe loc de noua lucrare. Așase face că premiera mondială a avutloc nu în Rusia, ci în Statele Unite, laBoston. Succesul uriaș de acolo i-a îm-

bunat pe muzicienii ruși, inclusiv peRubinstein, care a devenit unul din in-terpreții de referință ai Concertului.

Cunoscut mai ales pentru acordu-rile semețe ale temei inițiale (care dealtfel nu se mai regăsește în partiturădupă enunțarea ei), Concertul lui Ceai-kovski trăiește din permanenta tensiu-ne între un material melodic rafinat șidezvoltările lui curajoase, dialogulstrâns, simfonic, între pianul solist șiorchestră, pendiularea între folclorul

rus și stilul galant occidental, patosulatât de specific compozitorului, carese revarsă într-un episod final năvalnic,bazat pe un cântec popular< ”Hai, Iva-ne, hai!”. Într-o interpretare doar co-rectă multe din acestea se pierd într-omare de sunete. Din fericire, Dana Bor-șan are experiența și inteligența să pă-trundă în profunzimile partiturii, așacă am asistat la o călătorie fascinantăprin spiritul rus, aplaudată entuziastde public. Colaborarea cu orchestra a

fost impecabilă.

”Anotimpurile” la cumpănaveacurilor

Aleksandr Glazunov e cunoscut înRomânia mai ales prin concertul săupentru vioară. Dar a scris, de pildă, optsimfonii, multă muzică de cameră și,firesc, s-a ocupat și de muzica de balet.”Anotimpurile”, scris pentru BalletsRusses ale lui Diaghilev, a fost prezentatîn anul 1900 de baletul Teatrului Im-perial din Petersburg. Pe un libret carepovestește, în stilul basmelor rusești,evoluția naturii în cele patru anotim-puri (muzica începând cu câteva acor-duri aspre, cum și este celebra iarnă astepei), compozitorul a luat tradiția na-țională și a impins-o vizibil spre ceeace va deveni, nu peste mult timp, marcaStravinski, mai ales în ce privește rit-mul. De fapt, Glazunov marchează tre-cerea dintre postromantism și moder-nism în Rusia< a fost elevul lui Rimski-Korsakov și profesorul lui Șostakovici.

Radu Popa, atent, alert și un pichistrionic, a facilitat publicului și or-chestrei o binevenită întâlnire cu aceas-tă partitură, să zicem, premodernă, cusincopele ritmice și pasajele de bravurăsuprapuse, cu poezia părților lente șisurprizele care așteaptă în fiecare pa-gină. O aventură utilă pentru muzi-cieni, o ieșire a;teptat[ din rutină pen-tru auditori. Orchestra își va lua rămasbun de la public vineri, 22 iunie, în Pia-ța 25 Octombrie, dirijor fiind atunciFranz Lamprecht.

Vasile A.

Concertul a fost dirijat de Radu Popa, dirijorul permanent al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara

~n aceste zile s[tm[renii au pu-tut vedea un film care a st]rnitcontroverse la el acas[ ;i a cuceritpremii importante (chiar ;i la elacas[), un melanj de dram[, umornegru, poezie vizual[ ;i manifestsocial< “Foxtrot”, realizat de regi-zorul israelian Samuel Maoz.

Filmul a primit Leul de Argint laVene\ia ;i a deschis edi\ia 2018 a festi-valului TIFF de la Cluj-Napoca, dar nua ajuns pe lista Oscarurilor, fiind atacattocmai de Ministerul Culturii din Is-rael, unul din finan\atorii proiectuluisus\inut ;i cu fonduri ale unor pro-duc[tori europeni de prestigiu.

:i nu e de mirare c[ guvernul is-raelian s-a sim\it jenat de realizarea luiMaoz. Dup[ ce filmul s[u de debut,“Liban”, ar[ta f[r[ perdea tr[irile unuiechipaj de tanchi;ti pe frontul r[zbo-iului din 1982 (`n care regizorul ̀ nsu;ia luptat), evocarea atmosferei paranoi-ce din zona de ve;nic conflict `ntre Is-rael ;i palestinieni cap[t[ valen\e noi;i o amplitudine mai larg[ ̀ n noua pro-duc\ie. Mai mult, ca s[ `nfurie ;i maimult[ lume, filmul evoc[ ;i diviziuneasocial[ dintre evreii religio;i ;i cei se-culariza\i, la modul aproape grotesc,pentru c[ `n poveste o Biblie ebraic[ce apar\inea unei supravie\uitoare dela Auschwitz ajunge s[ fie `nstr[inat[`n schimbul unei reviste americane

pentru adul\i. Banalizarea mor\ii `nIDF (Israeli Defense Force) e atins[ ;iea prin portretele ofi\erilor care anun\[familiei Feldman moartea fiului lor, Jo-nathan, ;i mai ales prin figura seac[,`mpietrit[ de rutin[, a rabinului militar,incapabil de un minimum de empatie.

Filmul este structurat `n trei ta-blouri. Primul studiaz[ cu un ochi ex-pert ;i ̀ n imagini compuse cu grij[ felul`n care familia Feldman reac\ioneaz[

la ;ocul ve;tii tragice, iar aici actorulLior Askhenazi, `n rolul tat[lui, pur ;isimplu te cutremur[ prin expresivitateadurerii care-l macin[ psihic ;i chiar fi-zic, r[bufnind la aflarea ve;tii c[ defapt fusese o confuzie ;i fiul lor era bine- a;a c[ sun[ pe cine trebuie ca s[ `laduc[ acas[, s[ se conving[ personalc[ totul e `n regul[.

Partea a doua ne poart[ `ntr-unpost de frontier[ uitat de lume ;i de

IDF (c[ci de Dumnezeu nici nu mai`ncape vorb[), unde cei patru solda\idin plutonul lui Jonathan `;i omoar[timpul cum pot, vis]nd la fete frumoa-se, dans]nd cu arma la piept, m]nc]ndpe ̀ ndelete conserve cazone, m[sur]nd`ngrijora\i ritmul `n care baraca lor sescufund[ `n noroi ;i, la r[stimpuri, ri-dic]nd bariera pentru o c[mil[ r[t[cit[.Sunt apoape copii, speria\i ;i juc[u;i,;i se descarc[ cum pot, prelungind

;ederea trec[torilor (alt pretext de acre;te tensiunea), p]n[ c]nd o cutie desuc confundat[ cu o grenad[ trimitepatru suflete `n morm]nt, cu ma;inalor cu tot, sub gloan\ele panicate aletinerilor militari. La r[zboi ca la r[zboi!

Partea a treia este a mamei, frumos`ntruchipat[ de Sarah Adler. Aici sedescurc[ i\ele, se dau tainele pe fa\[,afl[m dureri ascunse (inclusiv cea ac]inelui Max, figur[ memorabil[) ;i nise dezv[luie misterul titlului< ca `ntr-un foxtrot, to\i pa;ii ̀ ntreprin;i ̀ n toatedirec\iile duc p]n[ la urm[ `n acela;iloc ;i ce r[m]ne de f[cut este doar ac-ceptarea ;i asumarea gre;elilor proprii;i a destinului na\ional care creeaz[tragedii absurde. Afl[m c[ Jonathanchiar a murit, dar `ntr-un mod tragi-comic, aproape de proverbiala “justi\iepoetic[“, ;i asist[m la dansul ̀ mp[c[riicelor doi so\i cu sine, cu dragostea lor;i cu via\a ;i moartea care bat pasul `ntoate direc\iile pentru a reveni, `n celedin urm[, mereu `n acela;i loc.

Filmul exceleaz[ prin imagine (ca-mera Giorei Bejach ofer[ ad]ncimedramei, iar anima\iile dezleag[ ;i mis-terul complexului care macin[ familia);i printr-o anumit[ duio;ie, `n maimulte momente, chiar ;i cele mai tra-gice sau absurde. Este cu siguran\[ oexperien\[ cinematografic[ memora-bil[ ;i o lec\ie deschis[ de construc\iea discursului scenaristic ;i vizual.

V. A.

“Foxtrot”, dansul vie\ii ;i al mor\ii `n Israelul militarizat

Punctul de control la frontier[ unde sunt consemna\i patru tineri solda\i, printre care ;i Jonathan

Filarmonica a dedicat muzicii ruseultimul concert important al verii

10 Informa\ia de Duminic[/17 iunie 2018

CULTUR~

Vari Vasile, de meserie sculermatriţer, este de doi ani sculptorşi membru al Asociaţiei ArtiştilorPlastici din Satu Mare şi a expusde curând 14 lucrări în cadrulunei expoziţii deschise la Consi-liul Judeţean din oraş. Artistul amai expus la Satu Mare, dar şi laCluj şi Carei.

Dacă ajungeţi vreodată în locuinţaartistului, o să observaţi că este înţesatăde rezultatul muncii sale. Sculpturileau loc de cinste şi sunt aşezate pe mese,dulapuri, rezemate de mobilă sauagăţate de pereţi.

Explicaţia o aflăm de la el, care nespune că cea mai mare parte a lucrări-lor sunt depozitate în casă, restul aflân-du-se în atelierul în care aceste minu-năţii iau naştere.

Şi-a descoperit talentul şi pasiuneapentru sculptură târziu, admirând lu-crările altor meşteri în lemn< “Primadată când am văzut sculpturi a fost ladomnul Iosif Foriş. Mi-au plăcut foartemult lucrările dânsului şi de acolo apornit voinţa de a sculpta”. Iosif Forişeste cel care l-a făcut să înţeleagă artasculpturii în lemn, tehnica, l-a îndru-mat cu idei şi l-a ajutat cu uneltele ne-cesare unui începător în domeniu.

Inspira\ie din mitologiamayaşă, vikingă,dar şi din cultura spaniolă

În realizarea sculpturilor artistul seinspiră din mitologia mayaşă, vikingă,dar şi din cultura spaniolă pe care lestudiază încă dinainte de a se apuca desculptat< “Civilizaţiile mayaşă şi vikingăsunt un mister, nu se ştiu multe lucruridespre ele. În ceea ce priveşte culturaspaniolă mă atrage foarte mult ţinutasoldaţilor”. Vorbeşte cu drag despresculptură, fără a o numi în niciun mo-

ment muncă. Este pasiune, relaxare,dragoste pentru frumos şi pentru ceeace poate ieşi dintr-o simplă bucată delemn atunci când crezi în ceea ce faci. Este autodidact, lucrează în timpul li-ber, după cele opt ore de muncă şi, din2016 până acum a reuşit să realizezenu mai puţin de 80 lucrări realizate cumigală care au luat naştere într-un ate-lier special amenajat.

Fiecare lucrare are la bază un desencare trebuie atent studiat înainte derealizarea sculpturii. După terminareadesenului un alt pas important este ale-gerea lemnului, teiul şi arţarul fiindpreferatele lui. Sculptarea propriu zisă

presupune etape precum degroşarea,finisarea, bălţuirea, şlefuirea şi trata-mentul lemnului cu lac. Realizareaunei lucrări poată să dureze de la douăsăptămâni la câteva luni, în funcţie demărime şi complexitate.

Această pasiune este destul de cos-tisitoare pentru Vasile Vari, însă plă-cerea şi rezultatele care le-a obţinut pâ-nă acum îl îndeamnă să meargă maideparte. Lucrările sale şi-au găsit clienţiîn Rom]nia, în oraşe precum Timişoa-ra şi Braşov, dar şi în Germania. Sumeleobţinute astfel le-a investit aproape in-tegral în achiziţionarea lemnului, la-cului, dar şi a altor lucruri necesare în

realizarea unor noi sculpturi, ceea ceînseamnă că momentan este practicimposibil ca această pasiune să devin[singura lui sursă de venit.

Îi sunt dragi toate sculpturile pe ca-re le-a realizat, însă cea mai apropiatăde sufletul său reprezintă un zodiac in-spirat din mitologia mayaşă, pentrurealizarea căreia a investit cel mai multtimp< „Trebuie să te ocupi de o scul-ptură ca de un copil mic şi după ce amlucrat două luni la ea, m-am ataşat”,spune Vasile Vari.

Partea de desen este sarcina IulieiVari, fiica sculptorului. Iulia are 15 ani,este proaspăt absolventă a clasei a VI-

II-a de la Şcoala Gimnazială “MirceaEliade”. Pentru studiile liceale se în-dreaptă către Licelul de Arte „AurelPopp” la profilul de arhitectură şi desentehnic, arte plastice si design. Desenea-ză încă din primii ani de şcoală ca ur-mare a unei teme de primite de întrea-ga clasă de la profesoara de desen.

Sus\inere din partea fiicei

A susţinut încă de la început pa-siunea tatălui pentru sculptură, şi totde atunci colaborează cu acesta în rea-lizarea lucrărilor< “Când am aflat că elchiar vrea să se apuce de sculptat m-am mirat, dar eram fericită pentru căa hotărât să înceapă. În colaborareanoastră el vine cu ideile. Se uită la im-agini care îl inspiră şi pe care simte cădoreşte să le trasforme în sculpturi. Eu,fiind desenatoare, îmi creez singurădesenele şi încerc să îmi imaginez ceîşi doreşte el, pentru că în ochii lui sevede ceva, iar în ai mei altceva”. Bi-neînţeles, au existat şi momente în careviziunea celor doi nu a coincis, dar, du-pă cum spune Iulia, s-a potrivit în celemai multe cazuri. Referitor la viitor,Iulia speră că va colabora pe termenlung cu tatăl său „Tatăl meu este unsculptor foarte bun pe care îl apreciaz,iar eu ştiu că pot desena şi cred în mine.Chiar şi cu vise mici poţi deveni unom mare.” De asemenea, tânăra des-enatoare se gândeşte serios să urmezeo facultate de desen în Timişoara sauîn Braşov.

Petrecând o vreme alături de VasileVari, conştientizezi că este mai multdecât un sculptor – este exemplul viu,pentru noi toţi, că putem să ne desco-perim menirea indiferent de vârstă, căpasiunile apar în cele mai neaşteptatemomente şi mai ales, că lipsa timpuluinu poate fi niciodată invocată dreptscuză pentru a face lucrurile care neplac cu adevărat.

Vera Pop

Zilele trecute, la Căminul Cul-tural din satul Decebal a avut loco manifestare culturală, dedicatăCentenarul Marii Uniri. Manifes-tarea a fost organizată de ŞcoalaPrimară din localitate în parte-neriat cu Cenaclul literar Afirma-rea.

Din partea autorităţilor locale auparticipat< Iuliu Ilyes, primarul comu-nei Vetiş, Ionel Daniel Codrea, vice-primar, Gyongyi Hudacsko, directoa-rea Şcolii Gimnaziale Vetiş, cadrele di-dactice şi elevii din Şcoala Primară,preşcolari de la Grădiniţa din localitate,părinţi şi localnici, iar ca parteneri,membri ai Cenaclului literar Afirma-rea.

După intonarea Imnului de stat,Maricica Uglean, coordonatoarea uni-tăţii de învăţământ, a organizat activi-tăţile elevilor şi ale preşcolarilor, con-stând în recitări de poezii şi interpretări

de cântece cu teme patriotice. A fostprezentată şi o sumară monografie asatului.

Partea a doua a programului a fostsusţinută de membrii Cenaclului Afir-marea. În acest cadru, au prezentatevocări istorice privind împlinirea a100 de ani de la evenimentul politicmajor al anului 1918< desăvârșirea sta-tului național român, Ioan Aniţaş, şefulcenaclului, Claudiu Govor şi CornelBurcea. Au recitat poezii patriotice dincreaţia proprie Ioan Tipu Sălăjanu,Gheorghe Cormoş, Ioan Aniţaş, DanaCriste. Interpretarea de cântece popu-lare i-a revenit Angelei Muntean.Punctul forte al programului a constatîn interpretarea unor cântece patrioti-ce, de Geta Govor, între care Imnularomânilor, Părintească dimândare, peversuri de Constantin Belimace.

În încheiere, elevii, cadrele didac-tice şi membrii cenaclului s-au prinsîn horă.

V. Nechita

Manifestare cultural-artistic[ la C[minul Cultural din satul DecebalDupă intonarea Imnului de stat, Maricica Uglean, coordonatoarea unităţii de învăţământ, a organizat activităţile elevilorşi ale preşcolarilor, constând în recitări de poezii şi interpretări de cântece cu teme patriotice

Această pasiune este destul de costisitoare pentru Vasile Vari, însă plăcerea și rezultatele care le-a obţinut până acum îlîndeamnă să meargă mai departe. Lucrările sale și-au găsit clienţi în Rom]nia, în orașe precum Timișoara și Brașov, darși în Germania

Petrecând o vreme alături de Vasile Vari, conştientizezi că este mai mult decât un sculptor – esteexemplul viu, pentru noi toţi, că putem să ne descoperim menirea indiferent de vârstă, că pasiunileapar în cele mai neaşteptate momente şi mai ales, că lipsa timpului nu poate fi niciodată invocatădrept scuză pentru a face lucrurile care ne plac cu adevărat.

Au recitat poezii patriotice Ioan Tipu Sălăjanu, Gheorghe Cormoş, Ioan Aniţaş, Dana Criste. Interpretarea de cântecepopulare i-a revenit Angelei Muntean. Punctul forte al programului a constat în interpretarea unor cântece patriotice,de Geta Govor, între care Imnul aromânilor, Părintească dimândare, pe versuri de Constantin Belimace

Vasile ;i Iulia Vari, arti;ti din pasiune;i dragoste pentru frumos

În doar doi ani, Vasile Vari a sculptat peste 80 de lucrări, ajutat fiind de fiica sa

17 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

După caricatura cu SimonaHalep, armata română din onlinea dat lovitura revistei CharlieHebdo. Oamenii au taxat dur im-aginea pe care jurnalișii franceziau postat-o vizavi de campioananoastră. ~n cometariile ultimelorarticole postate pe pagina de Fa-cebook a s[pt[m]nalului apar su-te de comentarii, at]t `n limbarom]n[, francez[ ;i englez[, `ncare publica\ia este blamat[ pen-tru mesajul antisemit pe care `ltransmite prin intermediul cari-caturii de prost gust.

Deși în 2015, majoritatea români-lor aveau pe Facebook mesajul ”Je suisCharlie Hebdo”, după atacul sângeroscând au murit 12 persoane, acum sedezic de revistă. De această dată, ro-mânii ar trebui să fie și ”Je suis SimonaHalep” pentru a le arăta francezilor căau greșit.

Românii s-au mobilizat exemplarși au lovit în pagina de Facebook a re-vistei, astfel că internauții au acordat osingură stea la recenzii, scăzându-i ra-tingul la 1,4 stele din 5. Mai mult decâtatât, românii au publicat mesaje în careîși arată furia vizavi de caricaturișii dela Charie Hebdo. Așadar, armata ro-mână din online este foarte puternică,lucru pe care l-au aflat zilele trecute șifrancezii după gestul revoltător făcutvizavi de sportiva noastră.

Celebra revistă franceză CharlieHebdo o ironizează pe Simona Halepdupă câștigarea Roland Garros. Într-ocaricatură, semnată de Felix, campioa-na noastră este prezentată cu trofeulîn mâini strigând "Fier vechi, fiervechi".

Atac sângeros

Charlie Hebdo este o revistă sati-rică franceză, cu apariție săptămânală,care publică în mare parte ilustrații (ca-ricaturi și desene), dar și reportaje, ar-ticole controversate și glume. Având

puternice vederi de stânga și anti-reli-gioase, revista este caracterizată de po-ziția ei critică față de de islamism, ca-tolicism, iudaism și extremismul dedreapta.

Revista a fost fondată în 1969, apă-rând până în 1981. După o întreruperede peste zece ani, publicarea a fost re-luată în 1992. Conducătorii ei au fostFrançois Cavanna (1969–1981), Phi-lippe Val (1992–2009) și StéphaneCharbonnier (2009-2014).

Amenințată în mod repetat de fun-damentaliștii islamiști, revista a răs-puns la provocări menținându-și tonulsatiric și punându-l pe Allah în ipos-taze de nedescris. Sediul vechi a fostincendiat la 2 noiembrie 2011. La 7 ia-nuarie 2015, în timpul unei ședințe deredacție, a fost atacat și noul sediu dinParis al săptămânalului satiric. Aten-tatul împotriva revistei Charlie Hebdos-a soldat cu 12 morți și 11 răniți, ata-catorii fiind uciși după două zile de că-tre forțele speciale ale poliției.

Cristian Tudor Popescu a avut o reacţie tran;ant[după caricatura din Char-lie Hebdo cu Simona Halep

Jurnalistul a fost nemilos cu ziariştiide la publicaţia franceză de satiră<"Hebdoșii ăștia nu au decât să continuesă-și producă liber abominațiile, dar șieu am dreptul să nu fi vărsat și să nuvărs vreodată o lacrimă pentru ei".

Cristian Tudor Popescu s-a referitla atentatul împotriva revistei CharlieHebdo care a avut loc la Paris, în 7 ia-nuarie 2015. Atunci, 12 oameni au fostuciși (10 jurnaliști și 2 polițiști) și 11răniți în atacul asupra sediului săptă-mânalului satiric