S`n`tate & Frumuse]e · devine elevul liceului din Beiuş, pe care-l absolvă în 1864, cu re -...

IAnul XIV Nr. 690 Duminic[ 5 iunie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&M[rul-lupului stabilizeaz[ ;i evolu\ia cancerului

Perele sunt primele fructeadministrate copiilor

PAGINA 10PAGINA 9

Băiat şi nepot de preoţi, Demetriu Coroianu şi-a petrecut omare parte din copilărie în Biserică şi între credincioşi, spunân-du-le celor ce-l întrebau< “Ce te faci când vei fi mare?”, “Mă facpopă, ca tata şi ca unchiul!...”.

După terminarea cursurilor elementare din localitatea natală,devine elevul liceului din Beiuş, pe care-l absolvă în 1864, cu re-zultate foarte bune. Urmează cursurile Facultăţii de Teologie dinBlaj şi Gherla, pe care le încununează cu meritul de şef de pro-moţie, devenind preot în anul 1869. Doreşte să-şi înceapă acti-vitatea într-una din cele mai mici parohii din nord-vestul Ar-dealului, în Silvaş. „Dacă n-am să reuşesc ca preot, nu vreau sădezamăgesc pe mulţi.” Îşi pregăteşte fiecare slujbă, şi cu conştiinţăsporită, fiecare predică< „Slujba este comună şi aceeaşi pentrutoţi, predica este doar a preotului…” După şase ani de activitateîn mica biserică din Silvaş, episcopul din Gherla îi propune săpreia parohia mare a Santăului, devenită vacantă prin trecerea lacele veşnice a părintelui Vasile Pop (după o activitate de peste 13ani). Acceptă şi, în scurt timp, ridică parohia Santăului la rangde Protopopiat. Vestea că noul preot din Santău spune predicideosebite s-a răspândit repede în satele din jur.

Credincioşii din Silvaş şi-au făcut un obicei de-a veni să-l as-culte pe fostul lor preot în a doua zi a marilor sărbători, Paşti,Rusalii, Crăciun, iar alături de ei au venit şi mulţi din satele vecine.Vechea biserică de lemn devenea neîncăpătoare, mulţi ascultândpredica în curte, în faţa geamurilor larg deschise. Părintele De-

metriu s-a implicat în viaţa culturală, economică şi politică dinzonă şi în lupta pentru dobândirea drepturilor românilor dinArdealul stăpânit de austro-ungari. A fost ales membru în grupulde intelectuali-patrioţi care au prezentat şi susţinut doleanţeleromânilor în Dieta de la Cluj. Din 1875, anul începerii activităţiiîn Santău, timp de 50 de ani, a fost membru şi director al ASTREI,Despărţământul Tăşnad, asociaţie culturală care avea ca obiectivculturalizarea românilor din Ardeal, cu accent deosebit pe in-struirea tinerilor.

Adunările ASTREI aveau loc, prin rotaţie, în principalele lo-calităţi ale zonei> fiecare întrunire se încheia cu sfaturi şi de-monstraţii practice privind lucrările agricole de sezon. ~n 1886,la vârsta de numai 35 de ani, blânda şi frumoasa preoteasă, Iulia,fiica preotului Başti, din Ghirolţ, trece la cele veşnice. O pierderecum nu se putea mai mare şi grea pentru tânărul preot, ajunsprotopop.

Unsprezece preoţi i-au fost alături, să-i uşureze suferinţa şisă o conducă pe ultimul drum pe tânăra preoteasă. Trec cu greutrei ani de la pierderea soţiei şi un alt mare necaz îi cerneştesufletul – moartea mamei. De acum toată energia şi toată dăruireavor fi îndreptate spre creştinii din Santău şi românii din Ardeal.În ianuarie 1892, este delegatul zonei pentru Sibiu, unde s-a ho-tărât redactarea unui Memorandum, în care să fie expuse toatedurerile şi doleanţele românilor din Ardeal.

Continuare `n pagina 2

Demetriu Coroianu,p[rintele erou din Sant[u

Credincioşii din Santău şi-au edificat o biserică pompoasă, construită cu fundaţie solidădin piatră şi beton, cu ziduri din cărămidă arsă, această biserică fiind cea mai mare din zonă

Capitala Franţei şi împrejurimileerau plasate în stare de alertă, vineri, lamijlocul zilei fiind de aşteptat ca nivelulfluviului Sena să atingă cota maximă. Potrivit informaţiilor publicate pesite-ul Vigicrues.gouv.fr, nivelul apei arputea atinge până la şase metri, depăşindpreviziunile iniţiale. Organismul desupraveghere a cursului apelor a plasatfluviul Sena sub alertă de cod portocaliu.Douăsprezece departamente francezese află încă sub alertă de cod portocaliude ploi şi indundaţii, iar departamentulSeine-et-Marne, sub alertă de cod roşu.Vineri dimineaţă, fluviul Sena a atinsnivelul de 5 metri şi 58 de centimetri. Potrivit BBC News online, muzeulLuvru şi muzeul Orsay au fost închiseastfel încât personalul să poată muta laloc sigur operele de artă.

În anul 2014, arheologii englezifinalizau cercetările la cel mai mare sitescavat vreodată în Londra, unde au fostgăsite nu mai puţin de 405 tăbliţe dinlemn, cu o vechime de aproximativ 2.000de ani, realizate în perioada romană. Una dintre acestea, datată 8 ianuarie57 d.Hr., este cea mai veche dovadă scrisăgăsită până acum pe teritoriul fosteiprovincii romane Britannia. Alături de aceste artefacte au maifost descoperite cizme din piele, bijuterii,dar şi note de corespondenţă personaleşi documente juridice în care aparnumele şi adresele primilor locuitori aioraşului cunoscut la acea vreme subnumele de ,,Londinium". Acum, la doi ani după realizareadescoperirilor, specialiştii din cadrulMuzeului de Arheologie din Londra aupublicat o monografie care conţinetraducerea celor 88 de texte lizibileinscripţionate pe tăbliţele din lemn.

Elveția a inaugurat miercuri cel mailung și cel mai adânc tunel de cale feratădin întreaga lume, a cărui construcție adurat 17 ani, a costat 12,2 miliarde defranci elvețieni (12 miliarde de dolari) șireprezintă un simbol al Europei unite. Noul tunel Gotthard are o lungimede 57,1 km, trece pe sub munții Alpi șidepășește tunelul Seikan, de 53,8kilometri, care leagă insulele japonezeHonshu și Hokkaido. Tunelul va reducetimpul de călătorie, va atenua traficul peautostrăzi și poluarea. Zilnic vor treceprin tunel 260 de trenuri de marfă și 65de trenuri de pasageri. Tunelul Gotthardface parte dintr-un proiect deinfrastructură de 23 miliarde de francielvețieni care urmează să fie finalizatpână în 2020 și va îmbunătăți transportulpe cale ferată, conectând centreleindustriale din nordul și sudul Europei.2.400 de muncitori au fost implicați înlucrările de construcție, în urma căroras-au extras 28 milioane de tone de piatră.

Comoar[ istoric[, veche de 2.000 de ani, descoperit[ în Londra

Ține scorul cuInformația Zilei!

România are onoarea s[ deschid[ Campionatul European din Fran\a

Menirea festivalului a fost de la bunînceput să faciliteze contactul cu scenaşi publicul pentru copiii care se simtatraşi de lumea teatrului, dar şi să iden-tifice şi să încurajeze tineri talentaţi ca-re să facă pasul spre actorie sau chiarspre regie la nivel profesionist, conti-nuându-şi studiile în învăţământul su-perior de profil. De asemenea, s-au ju-cat în festival şi texte ale dramaturgilorsătmăreni< Ilie Sălceanu, Sorin Oros şi,mai de curând, Vasile Andreica, jur-nalist la Informaţia Zilei.

Festivalul elevilor lanseaz[ de 10 ani s[tm[reni valoro;iîn lumea teatrului

Cronica lui Gheorghe :incai< Despre sf]r;itul domniei;i uciderealui Constantin Br]ncoveanu

PAGINA 3

PAGINILE 5, 6, 7, 8

PAGINA 4

PAGINA 12

O scurt[ istorie acelui mai necesaraccesoriu feminin

Onoarea de a deschide turneul oare echipa ț[rii gazd[, Fran\a ;i echipaRom]niei. Acest lucru se va petrece pe10 iunie, lang[ Paris, pe stadionul Stadede France din Saint-Denis.

Un meci important pentru ambeleechipe, un meci care va fi urm[rit desute de milioane de telespectatori. Evi-dent, toți rom]nii ̀ și doresc o compor-tare bun[ a fotbali;tilor tricolori, unrezultat pe m[sura dorințelor a 20 demilioane de rom]ni.

Elve\ia a inauguratcel mai lung tunelde cale ferat[ din lume

Muzeul Luvru, `nchisdin cauza inunda\iilor

2 Informa\ia de Duminic[/5 iunie 2016

Urmare din pagina 1

Marea delegaţie a Memorandi;tilor,formată din 300 de membri, condusă dePreot dr. Vasile Lucaciu, a avut misiuneasă prezinte şi să susţină în faţa împăratuluide la Viena, Franz Josef I, textul Memo-randumului. În această istorică delegaţie,Santăul avea doi reprezentanţi, pe părin-tele Demetriu şi pe proprietarul şi prim-curatorul Gheorghe Filep. Din păcate, îm-păratul nu primeşte delegaţia, iar textulMemorandumului, necitit, îl trimite laBudapesta. Încurajaţi de această atitudineostilă a împăratului faţă de reprezentanţiiromânilor, conducătorii unguri începpersecuţia prin Procesul Memorandişti-lor, deschis la Tribunalul din Cluj, frun-taşii mişcării fiind condamnaţi la ani greide închisoare. Bătrâna Biserică din lemn,construită cu peste 130 de ani în urmă,departe de centrul satului, devenită demult neîncăpătoare, l-a determinat pepreot să propună Consiliului Parohial şicredincioşilor, construirea unei noi bise-rici. Toţi l-au sprijinit, participând cu banişi muncă la realizarea unei asemenea mă-reţe lucrări. Se cumpără o grădină în cen-trul Santăului, în imediata apropiere a ce-lorlalte două biserici (romano-catolică şireformată) şi începe construirea noii Bi-serici, cu fundaţie solidă din beton şi pia-tră, cu ziduri groase din cărămidă arsă.

Noua biseric[ este sfin\it[în august 1901

Terminată la sfârşitul anului 1900, estesfinţită în vara anului următor, în august1901. Într-un articol din ziarul „Unirea”,din Blaj, nr. 36/1901, se scria (redăm doarun fragment)< „Credincioşii din Santăuşi-au edificat o biserică pompoasă şi laloc ales în comună. Construită cu fundaţiesolidă din piatră şi beton, cu ziduri dincărămidă arsă, a costat 35.000 de coroane,această biserică fiind cea mai mare dinzonă. A fost consacrată prin Dl. Canonicdin Gherla, Ioan Georgiu, ca delegat epis-copal – în prezenţa unui public cam de6-7 mii de oameni…”. În 7 aprilie 1907,părintele Demetriu organizează un mareprotest al românilor din zona Tăşnaduluiîmpotriva legii date de ministrul ungural Cultelor. Scopul legii era maghiarizareaşcolilor româneşti din Ardealul ocupat,precum şi a întregului proces de în-văţământ – practic, desfiinţarea şcolilorromâneşti. Protestele mari ale românilorau împiedicat aplicarea acestei legi. Maimult, părintele începe o acţiune de înfi-inţare de şcoli româneşti şi de bibliotecipopulare în multe localităţi. Bibliotecapopulară din Santău datează din acel an,1907. „Singura cale prin care un popor sepoate ridica este prin cultură”, susţineamereu părintele Demetriu. „”Un sat arenevoie de preot, de un primar şi un notar,care mai întâi au trecut prin mâinile unuidascăl, iar un dascăl adevărat poate fi nu-mai acela cu chemare.”Pentru a ridica învăţământul din Santău,l-a adus pe învăţătorul Iosif Cozmuţa, celmai bun dascăl al zonei, care era membrude onoare al Învăţământului Primar dinArdeal. Acesta a ocupat şi funcţia de di-rector al şcolii între anii 1900 – 1928 (cânda decedat). Părintele a construit şcoalănouă şi casă pentru familia învăţătorului.Mulţi copii de ţărani din Santău au făcutfaţă examenelor la şcolile „înalte” din Ca-rei, Zalău, Satu Mare, Oradea, Cluj…Mulţi absolvenţi de facultăţi au ajuns doc-tori, avocaţi, economişti, ingineri… uniichiar mai mult< un ministru, un diplomat,un profesor universitar, un actor – satulavând cel mai mare număr de tineri şcoliţidin zonă. În 22 noiembrie 1918, peste2000 de români din Tăşnad şi împreju-rimi s-au adunat pentru alegerea Consi-

liului Naţional Român al zonei şi pentrustabilirea delegaţiei pentru Marea Adu-nare Populară ce urma să aibă loc la 1Decembrie, în Alba Iulia. Pentru plasaTăşnad era stabilit un număr de 10 dele-gaţi. Organizatorii acestei adunări au fostDr. Avocat Coriolan Steer şi Preotul De-metriu Coroianu. Delegaţia aleasă pentruAlba Iulia a fost formată din învăţătoriiIosif Cozmuţa, Ioan Matei şi Teodor Mu-reşan> preoţii Demetriu Coroianu şiDomiţian Cupşa, avocatul Dr. CoriolanSteer şi patru proprietari de pământ, dincare doi din Santău< Gheorghe Filep şiVasile Mocanu. Patru delegaţi din Santău,din totalul de zece al zonei, aproape ju-mătate, a reprezentat o mare cinste şionoare pentru localitate şi pentru con-ducătorul ei, părintele Demetriu. MareaAdunare Populară de la Alba Iulia, dupăce a hotărât UNIREA ARDEALULUI cuŢARA- MAMĂ, a ales Marele Sfat Naţio-nal, format din 212 membri (ParlamentulArdealului), din care 11 reprezentau zonaSătmarului, iar între ei, doi din Santău<părintele Demetriu şi Ghe. Filep. Dar un-gurii nu concepeau să părăsească stăpâ-nirea Ardealului. Primul-ministru de laBudapesta, prin jandarmii săi şi cu ajuto-rul soldaţilor secui, fugăriţi din Ardealuleliberat de Armata Română, au început oprigoană de banditism sălbatic împotrivapreoţilor şi a inteligenţei române. Dumi-nică dimineaţa, în 16 februarie 1919, aufost arestaţi mulţi preoţi şi alţi fruntaşi aicomunelor. Cu cătuşe la mâini şi lanţurila picioare, au fost duşi din Santău înTăşnad părintele Demetriu, învăţătorulIosif Cozmuţa, Ghe. Filep şi Ghe. Molnar.După ce au fost chinuiţi trei zile prin în-fometare şi bătăi, au fost duşi la Debrecen,unde a continuat acelaşi tratament, altetrei zile, apoi au cunoscut condiţiile bar-bare în temuta închisoare din Seghedin.Românii din Santău şi din multe alte lo-calităţi au ieşit în masă şi au protestat înfaţa primăriilor împotriva acelor arestăriabuzive. Prin curier special a fost anunţatşi Dr. Iuliu Maniu. Protestele neîncetând,după mai bine de o lună au fost eliberaţi.Întors acasă, după prima predică rostităîn măreaţa Biserică ridicată de el, părintelea povestit credincioşilor calvarul prin careau trecut în Tăşnad, Debrecen şi în în-chisoarea din Seghedin. Adevărat preotşi creştin iertător, a încheiat spunând, înnumele celor patru< „Doamne, la Înfri-coşata Judecată, nu-i osândi pe ei pentrunoi”.

Dar persecuţiile nu s-au terminat. Ladouă luni de la prima arestare, în 16 aprilie1919, părintele Demetriu şi învăţătorulCozmuţa au fost din nou arestaţi. EraMiercurea Mare, din Săptămâna Patimi-lor. Din nou cu cătuşe la mâini şi lanţurila 4 picioare, au fost duşi de jandarmiiunguri la Tăşnad, în faţa Consiliului Ma-ghiar de Război. 25 de nefericiţi preoţi şiintelectuali din zonă au fost judecaţi înacea noapte, sub învinuirea de „uneltireîmpotriva statului maghiar”. Sentinţa< toţicondamnaţi la moarte prin spânzurare.Execuţia a fost stabilită pentru ziua de vi-neri (Vinerea Mare), în piaţa din centrulTăşnadului. Gheorghe Filep, împreunăcu alţi apropiaţi ai condamnaţilor, a or-ganizat paza acestora pentru a nu fi îm-puşcaţi de jandarmii unguri înaintea ter-menului stabilit pentru execuţie. Trupeleromâne de eliberare înaintau dinspre Za-lău spre Supur, comandate de generalulMoşoiu. Gheorghe Filep fusese de douăori la General, după ce armata a trecutMeseşul, ducându-le alimente şi vin, adu-când, ascunse în butoaie, steaguri trico-lore româneşti. A plecat acum iar, grăbit,spunându-i generalului cele întâmplate.Armata română a grăbit înaintarea şi joiape înserat a intrat în Tăşnad, determinândfuga grăbită şi în dezordine a jandarmilor

şi a armatei secuieşti. Noaptea, deţinuţiiau fost eliberaţi şi conduşi de soldaţi ro-mâni înarmaţi, pe drumuri lăturalnice,pentru a nu fi atacaţi de jandarmii ma-ghiari sau secuii care se retrăgeau spreUngaria. Două zile mai târziu, părinteleDemetriu, învăţătorul Cozmuţa şi cre-dincioşii din Santău au trăit cele mai fru-moase şi mai binecuvântate Paşti, în Ro-mânia Mare întregită acum şi în acestcolţ îndepărtat de ţară. Părintele Demetriuşi-a iubit credincioşii, obiceiurile acestoraşi locurile Santăului. A fost înzestrat cuvirtuţi în a conduce şi a lucra cu oamenii.Putea oricând să se mute într-o parohiemare, orăşenească, dar nu a făcut-o. Dece?.. Este misterul PĂRINTELUI… Înanul 1924, după aproape 50 de ani trăiţiîn Santău, a plecat, la vârsta de 82 de ani,spre Iisus. Atât el, cât şi învăţătorul, erauînzestraţi cu o bună sănătate, dar arestă-rile, bătăile şi înfometările, apoi, condam-narea la moarte le-au slăbit mult sănăta-tea. (~nvăţătorul a murit mai tânăr, în pli-nă putere de muncă, patru ani mai târziu,la vârsta de doar 56 de ani.) Contempo-ranii l-au respectat şi cinstit pe părintelelor. Precum în august 1901, la SfinţireaMăreţei Biserici, au fost prezenţi la în-mormântarea lui majoritatea preoţilordin zonă şi o mare mulţime de credincioşi.După aşezarea sicriului în mormânt, so-borul de preoţi a rostit, încet, în cor< „Terugăm, DOAMNE, iartă-i păcatele, eli-berează-l de moarte şi fă-i sufletul lumi-nos precum a fost Iisus când s-a înălţat laceruri> cheamă-i sufletul la Tine, acolo înal optulea cer, unde este doar pace şi liniştesfântă. Acolo unde sunt chilii albastre şistele, cupole aurite în care cântă îngeri şisfinţi…” Trei cruci din marmură albă stră-luceau în lumina soarelui, iar un grilajdin fier forjat înconjura cele trei mormin-te< al preotului, al preotesei şi al mameilui. Mai mulţi brazi şi tei tineri creşteauîn spaţiul dintre cruci şi marginea cimi-tirului, spre drumul principal care leagăSantăul de Tăşnad. Timpul s-a scurs şioamenii l-au uitat. Nu a avut noroc săaibă urmaşi, să-i poarte numele, să-i păs-treze vie memoria, să-i îngrijească mor-mântul. Din păcate, bravul preot-erou dinSantău nu a avut parte de linişte şi deodihnă nici în mormânt. În 1967, la 43de ani de la impresionanta înmormântare,cimitirul a fost transformat de comuniştiîn secţie de mecanizare pentru agricultu-ră. „Că n-avu loc cât larg era…”, vorbapoetului. Cele trei cruci din marmură al-bă au fost sfărâmate cu baroasele şi arun-cate în şanţ, grilajul dispărut. Peste mor-minte a fost turnat un strat gros de beton,pe care au fost instalate rezervoarele de

motorină şi uleiuri… Iată cum condam-narea la moarte şi execuţia, hotărâte decăpeteniile maghiare din Săptămâna Marea anului 1919, a fost pusă în aplicare decăpeteniile comuniste româneşti, în 1967.

Pentru \ar[ a fost condamnatla moarte şi părintele Demetriu

Bibliotecii din Santău i s-a dat, de cu-rând, numele fostului mare dascăl, IosifCozmuţa. A pătimit mult împreună cupărintele şi merita recunoştinţă din parteacontemporanilor. Şi merită, ̀ n continua-re, ca biblioteca să poarte acest nume.(Trebuie semnalată o nedreptate< biblio-teca a fost înfiinţată de părintele Deme-triu, dar poartă numele dascălului Coz-muţa. Precum America< a fost descoperităde Cristofor Columb, dar poartă numelelui Amerigo Vespuci.) Pentru PărinteleDemetriu trebuie să facem altceva. CândŞtefan Cel Mare (şi Sfânt, acum) a pierduto bătălie cu turcii şi a bătut, noaptea târziu,în poarta castelului, mama nu i-a deschis,spunându-i< “Du-te la oştire, pentru ţarămori, / Şi-ţi va fi mormântul încoronatcu flori !” Pentru ŢARĂ a fost condamnatla moarte şi părintele Demetriu. Generaţiaactuală a Santăului şi conducerea comuneiar putea transforma vechiul cimitir într-un frumos parc cu numele „Grădina Pă-rintelui Demetriu”, sădind flori peste mor-minte – florile recunoştinţei pentru toţicei care-şi dorm somnul de veci acolo. Oaltă variantă ar fi mutarea osemintelor fa-miliei Coroianu, sfinţirea lor şi reînhu-marea în ţintirimul Bisericii pe care EL aconstruit-o. Părintele Arsenie Boca, Sfân-tul Ardealului, îi îndeamnă pe credincioşisă-i ceară ajutorul< „Strigaţi când aveţinecazuri, că eu, de acolo de unde sunt,pot să vă ajut mai mult decât o făceamatunci când eram în viaţă!”. Nu ar puteafi considerat Părintele Demetriu un sfântal Santăului?!... Nu va fi niciodată declaratsfânt, dar de acolo de unde este, poate să-i ajute pe creştinii din Santău, pe toţi ceicare caută adăpost la Dânsul. PărinteleProtopop DEMETRIU MERITĂ un gestreparatoriu pentru faptele sale deosebitefăcute, timp de 50 de ani, pentru locuitoriiSantăului şi al românilor din Ardeal. Me-rită un PARASTAS în fiecare an, în 26octombrie, ziua Sfântului Dumitru> me-rită ca mormântul să-i fie acoperit cu flori,merită o cruce creştinească, merită… şicând toate acestea vor fi împlinite, să-lrugăm să binecuvânteze Santăul, creştinii,holdele.. să fie vremuri de PACE şi deBELŞUG!

Un fiu al Santăului, Vasile Pop

Întemeietor al ziaristicii româneştiardelene, istoric, publicist şi militantpentru emanciparea naţională a româ-nilor din monarhia habsburgică, Ge-orge Bariţiu a desfăşurat o mare partea prodigioasei sale activităţi `n Sibiu.

El s-a născut la data de 4 iunie 1812,în localitatea clujeană Jucu de Jos, în-tr-o familie de preoţi, atât tatăl cât şibunicul său fiind prelaţi greco-catolici.Studiile primare le-a efectuat la şcoalaunitariană din Remetea (jud. Alba), iarpe cele medii la Liceul Piariştilor dinCluj-Napoca.

Între 1831-1835 a fost student alFacultăţii de Teologie din Blaj, însă nua îmbrăţişat cariera ecleziastică, ci aoptat pentru cea didactică. Prima saactivitate a fost aceea de dascăl la LiceulComercial Românesc din Braşov. Aicia întemeiat în anul 1838 primul ziarromânesc din Ardeal, “Gazeta de Tran-silvania”, şi tot în acelaşi an a începutla Blaj publicarea “Foii pentru minte,inimă şi literatură”, primul ziar literarromânesc din toate timpurile.

George Bariţiu a fost unul dintremembrii Comitetului Naţional Românales de Adunarea de la Blaj din 3/15mai 1848, cu sediul la Sibiu, şi însărci-nat cu coordonarea acţiunilor revo-luţionare. Alături de Andrei Şaguna,Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu aparticipat la întemeierea în 1867 a As-trei. Încă de la bun început GeorgeBariţiu a deţinut funcţia de secretar alAsociaţiunii, pentru ca în perioada1888-1893 să fie desemnat preşedinteleacesteia.

La Sibiu a pus bazele revistei “Tran-silvania”, organul oficial al Asociaţiunii,pe care a condus-o până la moarte, înparalel cu ziarul “Observatorul”, care afiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic,George Bariţiu a fost unul dintre frun-taşii Partidului Naţional Român. A re-dactat “Memorandumul” din 1882, încare a demascat politica de deznaţio-nalizare dusă de guvernele monarhieidualiste. Preocupat de cercetarea isto-riei Transilvaniei, a publicat, alături denumeroase documente şi studii, lucra-rea sa fundamentală “Părţi alese dinistoria Transilvaniei pe 200 de ani înurmă”, redactată în trei volume întreanii 1889-1891. Membru fondator alAcademiei Române (1867), GeorgeBariţiu a fost ales, cu câteva luni înaintede moarte, preşedinte al acestui pres-tigios for ştiinţific.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la datade 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bo-gată operă pusă în slujba făuririi conşti-inţei, demnităţii şi unităţii naţionale.George Bariţiu a fost înmormântat încimitirul bisericii Dintre Brazi, peatunci de rit greco-catolic.

~n data de 4 iunie1812 se n[;teaGeorge Bari\iu

ISTORIE Pentru un viitor mai bun, trebuie să-ţi cunoşti trecutul, să-ţicinsteşti eroii, să le urmezi exemplul şi învăţăturile!

În ianuarie 1892, Demetriu Coroianu este delegatul zonei pentru Sibiu, unde s-ahotărât redactarea unui Memorandum, în care să fie expuse doleanţele ardelenilor

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Demetriu Coroianu,p[rintele erou din Sant[u

5 iunie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~n \ar[ ̀ n ziua de Sf]nt[ M[rie, c]nd s-au t[iat capetele lui Constantin cu feciorii lui la |arigrad,

pe doamna lui :tefan Vod[ au dus-o la m[n[stirea De un lemn fiind pentru evlavie a lovit-o one;tire mare de f[cea toate groz[viile ;i ei nu socoteau c[ e b[taia lui Dumnezeu, au f[cut-oc[lug[ri\[ sub numele de Olimpia, m[tu;a doamnei, adic[ sor[ cu mama doamnei, spun]nd c[ af[cut farmece cu alte muieri ;i pe m[tu;a sa au trimis-o la alt[ m[n[stire ;i au zidit-o ̀ ntr-o chilie,iar pe dou[ muieri le-au sp]nzurat.

Gheorghe :incai s-a n[scut la28 februarie 1754 `n localitateaR]cu de C]mpie (azi se nume;te:inca ;i se afl[ `n jude\ul Mure;)a decedat la 2 noiembrie 1816 la:inca. A fost istoric, filolog, tra-duc[tor ;i scriitor rom]n dinTransilvania, o figur[ luminoas[;i un reprezentant de seam[ al“:colii Ardelene”.

Familia sa se trage din statul f[g[ra;an:inca Veche, jude\ul Bra;ov, localitate la22 km de F[g[ra;. A studiat `n ;coli un-gure;ti, la Colegiul Reformat din T]rguMure;, apoi la Cluj, Bistri\a, Blaj, Viena,;i la Colegiul urban Pontifical de Propa-ganda Fide din Roma, `mpreun[ cu Sa-muil Micu (nepot a lui Inocen\iu MicuKlein).

~n calitatea sa de director al`nv[\[m]ntului greco catolic din Tran-silvania, ;i-a adus o contribu\ie funda-mental[ `n nobila misiune de culturali-zare a rom]nilor `n special din mediulrural. Gheorghe :incai `mpreun[ cu Sa-muil Micu au elaborat prima Gramatic[tip[rit[ a Limbii Rom]ne intitulat[ "Ele-menta Linguae Daco Romanae Sive Va-lachicae" la Viena `n anul 1780. Putemafirma c[ Gheorghe :incai a fost un po-liglot `nsu;indu-;i temeinic limbilegreac[, latin[, ungureasc[, german[, ita-lian[ ;i francez[. Aceast[ calitate i-a per-mis ocuparea func\iei de bibliotecar laColegiul (De Propaganda Fide" din Romaav]nd permisiunea de a cerceta orice felde documente ̀ n Italia (la Vatican) ̀ n Un-garia ;i la Viena (pe atunci era capitalaSf]ntului Imperiu Roman) ̀ n acela;i timpa mai cercetat foarte multe biblioteci, ci-tind ;i transcriind cu exactitate orice re-ferire la istoria Rom]nilor, cu deosebirea celor din Ardeal. ~n ̀ ntreaga sa activitatea depus o munc[ asidu[ de luminare arom]nilor, apoi s-a dedicat carierei di-dactice reu;ind s[ contribuie la `nteme-ierea unui impresionant num[r de ;coliconfesionale greco catolice (peste 300 dincare foarte multe au fost create ̀ n mediulrural).

~n anul 1784 (anul desf[;ur[rii ma-relui r[zboi \[r[nesc din Transilvania,condus de Horea, Clo;ca ;i Cri;an), a fostnumit director general al :coliiRom]ne;ti Unite din ̀ ntreaga Transilva-nie.

~n scopul organiz[rii ;i desf[;ur[riiactivit[\ilor didactice, a tradus ;i a ela-borat manuale fundamentale< Abeceda-rul, Gramatica, Aritmetica ;i Catehismul.

~n anul 1811 a publicat lucrarea isto-ric[ scris[ sub forma "Analelor" intitulat[cronica rom]nilor ;i a mai multor ne-amuri `nc]t au fost ele amestecate curom]nii c]t `nt]mpl[rile, faptele mari,fa\[ de a altora nu se pot scrie pe `n\elesdin mai multe mii de autori, `n cursul a34 de ani culese.

Gheorghe :incai ne-a l[sat ;i cronicadespre sf]r;itul domniei ;i uciderea luiConstantin Br]ncoveanu.

"Despre lucrurile ce s-au `nt]mplat`n Valahia, `n anul 1714, a;a gr[ie;te is-toria B[l[ceneasc[, dup[ cele ce s-au zis.Asa p]r]nd pe Constantin Br]ncoveanu`n mai multe r]nduri, turcii nu cutezaua-l m]zli, c[ci se temeau c[ nu vor puteapune m]inile pe d]nsul. Mai pe urm[afl]nd pe un Constantin din Cri\ care erav[taf de aproape lui Constantin Vod[, ;ivrea s[ se duc[ la |arigrad (`n limbarom]n[ veche Constantinopolul era nu-mit Terigrad, cetatea ̀ mp[ratului sau Ce-zarilor turci), cu voia Domnului, i-a datc[r\ile (scrisorile) ca s[ le dea `n m]inile`mp[ratului `n care c[r\i f[g[duia s[ nuse team[, c[ va sc[pa Constantin Vod[,

c[ ei (Cantacuzenii) ̀ i vor prinde ;i-l vorda `n m]inile `mp[ratului ;i l-au `nv[\atpe v[taf s[ spun[ ;i cu gura `n afarac[r\ilor lucruri rele despre ConstantinBr]ncoveanu, deci `ncrez]ndu-se turcii`n tain[ au b[gat pe imbrohorul cel mare`mp[r[tesc ;i pe Mustafa Aga Capigiul ;ine;tiind cineva i-a trimis vorb[ s[ str]ng[o;ti de pe margini, ;i s[ mearg[ ;i s[-lprind[ pe Constantin Br]ncoveanu.

Mazilirea lui Constantin Vod[

:i venind p]n[ la Rusciuc, de acoloimbrohorul a trimis `nainte pe MustafaAga cu firimiturile de domnie pentru :te-fan Cantacuzeanul ;i alt firman de mazi-lire, d]ndu-i porunc[ c[ dac[ se va ̀ mpo-trivi Constantin Vod[, s[-i dea de ;tireca s[ mearg[ ;i el cu o;tile turce;ti ;i s[-l prind[.

La 24 martie 1714 a sosit la Bucure;tiMustafa Aga `n miercurea mare dins[pt[m]na cea de l]ng[ Pa;ti ;i`mpreun]ndu-se cu domnul Vod[ s[-iaduc[ la cuno;tin\[ mazilirea, iar Con-stantin Vod[ nu ;tia ce s[ fac[ v[z]nd defa\[ pierirea nu mai vars[ lacrimi.

Mustafa Aga a `nceput a pecetluic[m[rile cu averile ;i l-au dat ̀ n chez[;ieboierilor ca s[ nu fug[ apoi s-au dus lagazd[. Iar[ tic[losul de domn cum ar fiputut fugi, c]nd cantacuzenii, fr[\iile luierau mai mari peste oaste, care to\i se bu-cur[ de acesta.

~n noaptea aceea de Miercurea Marespre Joia Mare a mers Mihai Sp[tarulCantacuzeanul la Mustafa Aga av]nd dra-goman sau t[lm[ceriu pe Caraman LeulPartarinul, ;i au f[g[duit foarte mul\i banica s[ stea la imbrohorul ca s[ pun[ Domnpe :tefan Sp[tarul Cantacuzeanul ;i a do-ua zi `n Joia Mare, venind imbrohorul laBucure;ti cu 12.000 de Turci degrab[ l-au declarat domn pe :tefan Cantacuzea-nul `ns[ `n Vinerea Mare, diminea\[, auvenit boierii de a-;i lua iert[ciune ;i ziuabun[ de la Constantin Br]ncoveanu ;i au`nceput a `mparte cantacuzenilor ne-mul\umirea ;i viclenia. ~n acea VinereMare de diminea\[ Constantin Br]nco-veanu a fost luat de turci, pe copii, pe gi-neri, pe toate fetele ;i pe tus patru feciori;i i-au dus la |arigrad. Acolo i-au `nchis`n `nchisoarea Edicula. Domnit-a Con-stantin Br]ncoveanu 25 de ani ;i 80 dezile. Locul lui a fost laut de :tefan Can-tacuzeanul care a sporit haraciul de la 250de pungi la 520 de pungi, toat[ greutateaacestui haraciu c[tre turci a fost aruncat[pe toat[ \ara.

Mustafa Aga i-a luat toateaverile lui ConstantinBr]ncoveanu dup[ mazilire

Domnia lui :tefan Cantacuzeanul a`nceput ̀ n anul 1714 dup[ ce a fost mazilitConstantin Br]ncoveanu din domnia Va-lahiei ;i Mustafa Aga i-a pecetluit toateaverile, a doua zi a venit ;i imbrohorul`naintea c[ruia au sosit boierii cu mareapomp[, l-au b[gat ̀ n Bucure;ti ;i l-au dusla S[laj, la casa lui :erban CantacuzeanulSp[torul (comandantul armatei), care aporuncit mitropolitului (Antihim), ;i tu-turor boierilor s[ \in[ to\i la dou[ ceasuridup[ amiaz[ la s[la;ul lui ;i fiindc[ el mai`nainte f[cuse isprav[, ca s[ fie Domn:tefan Cantacuzeanul, s-au dus de aus[rutat m]na imbrohorului (trimisul`mp[ratului Turciei) mul\umind pentrudomnie c]t de mare ;i neav]nd gata caf-tanul (haina lung[ alb[ care reprezentaputerea domniei turce;ti), s-a dezbr[catMustafa Aga ;i a `mbr[cat noul domn:tefan Cantacuzeanul, neamul `n loc decaftan gr[bind s[ se fac[ c]t mai repede

Domn. :i a;a cu pomp[ mare ;i cuzic[turi au mers la curtea domneasc[, adoua zi ̀ n Vinerea Mare, a ridicat MustafaAga pe Constantin Br]ncoveanu cu to\iai lui ;i au pornit spre |arigrad cu armataturceasc[. Iar[ imbrohorul a r[mas carea cerut lui :tefan Vod[ toate averile luiConstantin Br]ncoveanu, ce r[m[sese ̀ ndatorii pe la unii ;i pe la al\ii ;i cu groazacea mare toate le-au aflat, ;i sculele dezur ;i de argint care le d[duse la boieriConstantin Vod[ s[ le p[streze de fric[ce le era de se va afla c[ au ceva ;i t[g[du-iesc c[ vor p[\i, toate le-au dat `nainte ;i:tefan Vod[ s[ scoat[ toate datoriile ;iavu\ia lui Constantin Br]ncoveanu s[ oafle, ca nimica s[ nu mai r[m]n[. Dup[ce a luat domnia :tefan Cantacuzeanulnumai trei zile au trecut ;i ̀ ndat[ au trimispe Constantin la :tirbei ;i pe Radul Du-descul cumnatul s[u pe care l-au f[cutlogof[t mare la |arigrad cu c[r\i (`nscri-suri) pentru ̀ mp[rat ;i la vizirul zic]ndu-le s[ gr[beasc[ s[ soseasc[ mai `naintedec]t Constantin Br]ncoveanu ;i s[ lu-creze a;a ca c[ nu mai scape Br]ncovea-nul cu feciorii ;i s[ str]ng[ din lume nu-mele Br]ncoveanu ̀ nc[ ;i atunci c]nd du-ceau turcii pe Br]ncoveanul la |arigrad,scosese :tefan Vod[ pro;tii din Bucure;tide se jeluiau `naintea imbrohorului.

Tr[darea lui :tefan Vod[;i Constantin Cantacuzeanul

C[ acestea ;i mai multe a f[cut :tefanVod[ asupra v[rului s[u ConstantinBr]ncoveanu ̀ n loc a-l ajuta ;i de a-i facebine pentru bine. ~ns[ :tefan Vod[ nuat]t e vinovat c]t este vinovat tat[l s[uConstantin Cantacuzeanul. Stalnicul, un-chiul lui Constantin Br]ncoveanu, pe carenu ca pe un unchi, ci ca pe un tat[ ̀ l avea`n toate, cer]nd sfat de la d]nsul.

Acesta ;tia toate sfaturile nepotuluis[u, toate le-a v[rsat `naintea turcilor, ;i;tiind ;i c[r\ile, scrisorile, cu care preal[uda\ii ;i prea nebirui\ii `mp[ra\i ai ro-

manilor ;i ai muscanilor `l f[cuse pe el ;ipe feciorii lui vrednici prin\i ai ̀ mp[r[\ieiRomei ;i cnezi ai `mp[r[\iei Moscovei`nsu;i b[tr]nul, tat[l lui :tefan Vod[ l-audat pe acesta `n m]na imbrohorului ;i l-au rugat s[ le dea ̀ n m]na ̀ mp[ratului s[vad[ vicle;ugurile Br]ncoveanului, ;i pel]ng[ p]rii (reclama\ii) ;i acesta a zis c[dac[ nu se va omor` Br]ncoveanul, odih-na nu va fi ci se vor face amestec[turi `n\ar[ ;i vrajb[ `ntre `mp[ra\i. Nu e o mi-nune ca at]tea a f[cut Constantin Stalni-cul Cantacuzeanul ca s[ piar[ (s[ moar[)pe nepotul s[u Constantin Br]ncoveanulc]t ;i pe fratele s[u :erban Vod[, care `iscosese via\a de la Grigore Ghica Vod[,`nc[ l-au omor]t. Imbrohorul ar[t]ndc[r\ile, scrisorile `mp[ratului ;ispun]ndu-i ;i altele p]rii (reclama\ii)`mp[ratului s-a m]niat at]t de tare `nc]ta poruncit ca pe Constantin Br]ncovea-nul cu tus patru feciori `naintea sa, unde;edea `ntr-un foi;or l]ng[ mare ;i fecio-rilor le-a dat voie s[ se fac[ turci sau s[ lise taie capetele, iar[ tat[l lor Constantina gr[it (vorbit) cu feciorii s[i< Fiii mei!Iat[ toate avu\iile ;i orice am avut ampierdut, s[ nu ne pierdem ;i sufletele!Sta\i tare ;i b[rb[te;te dragii mei ;i numaib[ga\i seama de moarte, privi\i la CristosM]ntuitorul Nostru, c]te a r[bdat pentrunoi ;i cu ce moarte de ocar[ a murit, cre-de\i tare ̀ ntru acesta ;i nu v[ mi;ca\i nicinu v[ cl[ti\i din credin\a cea preaslavo-nic[ pentru via\a ;i lumea aceasta.

Acesta zic]nd acestea, `mp[ratul aporuncit s[ le fie t[iate capetele, `nt]i alefeciorilor, ̀ ncep]nd de la cel mai t]n[r ;imai pe urm[ au t[iat capul lui ConstantinBr]ncoveanu, apoi au fost arunca\i ̀ n ma-re, cre;tinii dup[ ce au aflat trupurile lorle-au dus la patriarhie. Moartea s-a rea-lizat la 15 august 1714.

~n \ar[ `n ziua de Sf]nt[ M[rie, c]nds-au t[iat capetele lui Constantin cu fe-ciorii lui la |arigrad, pe doamna lui :tefanVod[ au dus-o la m[n[stirea De un lemnfiind pentru evlavie a lovit-o o ne;tire

mare de f[cea toate groz[viile ;i ei nu so-coteau c[ e b[taia lui Dumnezeu, au f[cut-o c[lug[ri\[ sub numele de Olimpia,m[tu;a doamnei, adic[ sor[ cu mamadoamnei, spun]nd c[ a f[cut farmece cualte muieri ;i pe m[tu;a sa au trimis-o laalt[ m[n[stire ;i au zidit-o `ntr-o chilie,iar pe dou[ muieri le-au sp]nzurat.

A;iderea scrie Delchioro, `nc[ ;i maibombastic ;i mai pe larg dint]i s-a t[iatcapul V[c[rescului, a doua lui Mateiu,feciorul cel mai t]n[r, a treia a fost Radun[scut al treilea ;i era mirele cel nefericit,a patra lui :tefan, a cincea lui ConstantinVod[, s[v]r;indu-se tragedia `mp[ratuls-a dus de acolo. Capetele celor uci;i le-au pus ̀ n suli\e ;i au fost purtate prin ce-tate. Adunatu-sau mul\i oameni la loculunde z[ceau trupurile. Vizirul tem]ndu-se s[ nu se mai fac[ ceva r[scoal[ ;i pentruc[ turcii `nc[ strigau c[ prin nedreptateau fost t[ia\i. A poruncit ca toate cada-vrele s[ fie aruncate `n mare de unde peascuns au fost scoase de cre;tini ;i s-au`ngropat la m[n[stirea Calhi nu departede |arigrad.

Prin\esa Maria cu nepotul s[u, cu no-ra sa ;i cu ginerii s[i, se aflau `nchi;i `nfort[rea\[ ;i unii prieteni ai casei br]nco-vene;ti, lucr]nd pentru slobozirea lor, s-au ̀ ntocmit r[scump[rarea lor cu 50.000de taleri care s-au luat cu `mprumut pecam[t[ de 30% ;i s-a pl[tit vizirului dar[ce? Du;manii lor cei din Valahia au pl[tit40.000 de taleri vizirului ca s[ se `mpie-dice slobozirea lor. :i a;a f[r[ de veste s-au exilat, la un loc ce se cheam[ Cattiaiounde au r[mas trei ani ;i apoi s-au slobozit;i au fost trimi;i ̀ n Valahia dup[ ce a mu-rit vizirul Ali-Ba;a, (`n anul 1716) la Pe-travardium.

Not[< Din cronic[ 1714, edi\iaa III-a, p. 370 - 375

Ioan Corneanu, Lacrima Teocan Istr[uan, din cartea `n manuscris

(Cronicari Rom]ni din Ardeal)

~mp[ratul a poruncit s[ le fie t[iate capetele, ̀ nt]i ale feciorilor, ̀ ncep]nd de la cel mai t]n[r ;i mai pe urm[ au t[iat capullui Constantin Br]ncoveanu, apoi au fost arunca\i `n mare

Cronica lui Gheorghe :incai(1754 - 1816)

- Despre sf]r;itul domniei ;i uciderea lui Constantin Br]ncoveanu -


EDUCA}IE

Recent, la Vişeu de Sus a avut loc aXXXVIII-a ediţie a Festivalului Naţionalde Literatură şi Folclor ”Armonii de pri-măvară”.

Organizatorii acestui festival au fost<Primăria şi Consiliul Local Vişeu de Sus,Centrul Cultural-Social, Cenaclul lite-rar-artistic „Andrei Mureşanu” şi Cen-trul Judeţean pentru Conservarea şi Pro-movarea Culturii Tradiţionale Maramu-reş. Festivalul a reunit oameni de culturăşi artişti din întreaga ţară.

Juriul a fost format din< OlimpiuNuşfelean – preşedinte, director Mişca-rea Literară, poetul Gavril Ciuban, celcare a coordonat întregul concurs, poetulNicolae Scheianu – CJCPCT Maramu-reş; poetul şi scriitorul Lucian Perţa, Lu-pu Petrovan, Lazăr Năsui, Vasile G. Pop,

pr. Vasile Luţai, Valer Griga, pr. IoanDunca.

Prima zi, desfășurată în Sala Mare deședințe a Primăriei și dedicată literaturii,a cuprins< festivitatea de premiere a con-cursului de poezie şi proză scrisă (creaţieliterară şi volum)> lansarea volumului”Vișeu de Sus, o istorie în imagini”, au-tori< Ion Țeleman și Aurel Ghilezan> re-citalul de poezie și muzică intitulat ”Pesub soare, pe sub lună”, susținut de eleviai Liceului Teoretic din Carei> PatriciaBorbely, Niculina Pop, Adina Deac, pro-fesor coordonator< Adrian Ţineghe.

Includerea recitalului amintit în pro-gramul festivalului şi susţinerea acestuirecital s-au făcut la invitaţia poetului Ga-vril Ciuban şi a directorului CentruluiCultural-Social Vişeu de Sus, dr. Anuţa

Pop.Marele premiu, la această ediţie a fes-

tivalului, i-a revenit unei poete din Grin-du-Ialomiţa, Ioana Trică. Pe lângă acestaau mai fost acordate premii pentru debutîn creaţia literară, pentru volum de proză,premii speciale.

Patricia Borbely, Niculina Pop şi Adi-na Deac şi-au afirmat, în cadrul festiva-lului, nu doar calităţile de recitatoare (dincreaţia poeţilor Nicolae Labiş, MateiVişniec, Ioan Es. Pop), ci şi cele de inter-pretare a unor doine tradiţionale româ-neşti. Ele au fost recompensate, fiecare,cu câte un Premiu special din partea ju-riului. Profesorului Adrian Ţineghe i s-a acordat, pentru coordonarea recitaluluiamintit, Premiul de excelenţă.

A consemnat V.N. Deleanu

S-au împlinit în această săptă-mână 10 ani de când, pe final delună mai, trupele de elevi de gim-naziu şi liceu îşi dau întâlnire laTeatrul de Nord în festivalul de-dicat lor. Timp de 9 ani acesta s-a desfăşurat în organizarea clu-bului Rotaract, secţiunea de tine-ret a organizaţiei internaţionaleRotary, iar în acest an ştafeta - şidenumirea - a fost preluată de ti-nerii din clubul Interact, care reu-neşte elevi de vârstă liceală.

Menirea festivalului a fost de la bunînceput să faciliteze contactul cu scenaşi publicul pentru copiii care se simtatraşi de lumea teatrului, dar şi să iden-tifice şi să încurajeze tineri talentaţicare să facă pasul spre actorie sau chiarspre regie la nivel profesionist, conti-nuându-şi studiile în învăţământul su-perior de profil. De asemenea, s-au ju-cat în festival şi texte ale dramaturgilorsătmăreni< Ilie Sălceanu, Sorin Oros şi,mai de curând, Vasile Andreica, jur-nalist la Informaţia Zilei.

Talente lansate îndeceniul Rotaract

Încă de la prima ediţie acest festivala adunat tot ce era mai bun în trupeleşcolare> şi din această emulaţie creatăau răsărit talente reale, confirmate maiapoi în mediul universitar. Trupa Şcoliide Arte din Satu Mare, condusă de Ca-rol Erdos, şi Trupa Arttis, condusă deRadu George Horotan, au fost mai me-reu în prim plan, dar nici trupele co-legiilor sătmărene şi inimoşii elevi dinzona Careiului n-au dus lipsă de spec-tacole bune şi actori interesanţi.

Dintre tinerii actori care s-au re-marcat în deceniul Rotaract amintim,într-o ordine pur subiectivă, câteva nu-me. Iulia Benze din Carei a fost şcolitămai apoi în Anglia şi a revenit în oraşulnatal în acţiunile Companiei SPOT.Andrei Stan, format în trupa Arttis, es-te actualmente actor în trupa Teatruluide Nord şi coordonează echipa de im-provizatori ImproŞtim, Eranio Pe-truşka şi Mircea Băluţă au fost prota-gonişti ai unui spectacol atât de bun,

încât o trupă din Turda l-a reprodusaproape identic în anul următor< "Ex-perimentul", în care cei doi jucau ală-turi de Brigita Tămuţan. Eranio şi Mir-cea au absolvit mai apoi studii univer-sitare de actorie şi regie la Bucureşti,în Anglia şi Germania.

Patru tineri afirmaţi la festivalulRotaract au intrat în 2013 la Facultateade Teatru şi Televiziune din Cluj-Na-poca, secţia actorie< Bianco Erdei, Dia-na Crăciun, Alexandra Sotirov(preg[ti\i de Carol Erdos) şi Ionuţ La-zin. Generaţia 2013 a dat şi o studentăla Teatrologie< Lorena Copil, formatăîn Trupa Arttis. Cei cinci sătmărenitermină în acest an studiile de licenţă.

Tot din Trupa Arttis s-a făcut re-marcat Iosif Ahmed, un tânăr extremde talentat şi carismatic, care a intratprintre primii la Actorie la Târgu Mu-reş, în timp ce doi dintre cei mai bunimembri ai trupei Şcolii de Arte, DanCoza şi Horia Fedorca, sunt din toam-na trecută studenţi la UNATC Bucu-reşti, cu profesori celebri< Florin Zam-

firescu, respectiv Doru Ana.Dintre talentele promiţătoare re-

marcate în ultimii ani, trebuie să-lamintim pe Darius Duţescu, născut laPişcolt, laureat Rotaract la 11 ani, în2013, în proba monologurilor şi pre-zent de atunci în spectacolele puse înscenă la Liceul Teoretic din Carei, in-clusiv în acest an. Va fi foarte intere-santă evoluţia sa ca actor adolescent.

“Un nimeni în drum”de Vasile Andreica, spectacolaplaudat la scenă deschisă

Într-o ediţie 2016 destul de restrân-să şi în care nu a existat o competiţiepropriu-zisă, acordându-se doar diplo-me de participare, a avut loc un mo-ment mai deosebit< a fost invitată TrupaAntract a Liceului Teoretic "Dr. MihaiCiucă" din Săveni, judeţul Botoşani, cuspectacolul "Un nimeni în drum", ba-zat pe un text al colegului nostru VasileAndreica.

Îl lăsăm pe acesta să ne spună po-

vestea piesei< "A fost prima piesă deteatru pe care am scris-o, la începutulanului 2013, într-un elan de inspiraţiecare a durat vreo două zile de lucrunon-stop. Am publicat-o apoi pe unsite de specialitate, a primit reacţii po-zitive, dar din câte ştiam eu nu fusesejucată. Prin aprilie anul acesta, dorindsă citez din text într-un alt context, amfăcut o căutare pe Google şi spre sur-prinderea mea am citit în presa dinBotoşani că o anume trupă Antract aobţinut nominalizări şi premii cu unspectacol făcut pe acest text. Vă puteţiînchipui emoţia mea! În fond, pânăcând nişte oameni care nu te cunoscîţi aleg un text, şi îl joacă, nu te poţinumi dramaturg. Am contactat trupaşi am primit o filmare din 2015 cu unspectacol al lor la Botoşani, apoi amînceput demersurile ca să îi invităm înFestivalul Interact, şi le mulţumesc tu-turor celor care au făcut posibilă aceas-tă reprezentaţie la Satu Mare."

Un public relativ numeros a aplau-dat în picioare la finalul spectacolului

regizat de profesoara Flori Nechifor,în care textul - dedicat unui profesorcare alege calea renunţării buddhisteşi înfruntă reacţiile familiei şi societăţii- a fost jucat cu multă dăruire, la unnivel apropiat de standardele unor tru-pe profesioniste cu pretenţii, obser-vaţiile autorului fiind însuşite şi inte-grate de trupă într-o reprezentaţie multmai bună, spune dramaturgul, decâtcea din urmă cu un an.

Au evoluat pe scena Sălii Mari aCasei de Cultură a Sindicatelor< AlinAlexa, George Bulmagă, Andrei Boua-riu, Medeea Jacotă, Mălina Amariei,Patricia Viţălariu, Octavian Şaramet,Alexandra Alupei, Ioana Ivănescu, EdiBanariu, Andy Maticiuc, Şerban Robu.Emoţionaţi de succesul obţinut, tineriiactori au alergat la finalul spectacoluluisă îl îmbrăţişeze pe autor.

Este al treilea text al lui Vasile An-dreica pus în scenă, după sceneta "Nu-me, prenume, renume" jucată de Ale-xandra Fanea şi Alexander Stanciu,elevi ai lui Carol Erdos, la FestivalulRotaract 2013, şi monodrama "Casan-dra lasă Troia", prezentată de actriţabăimăreană Claudia Revan în specta-col-lectură la Satu Mare şi Baia Mareîn 2014.

Un festival necesar

Dacă în ultimii ani organizarea fes-tivalului a avut de suferit, preşedintaInteract Satu Mare, Iulia Por, este ho-tărâtă să schimbe lucrurile începândcu ediţia 2017< "A fost prima ediţie or-ganizată de noi, am învăţat din mers.La anul va fi mult mai bine, mai fru-mos, mai organizat. Despre spectacolulAntract am numai lucruri bune despus< o piesă extraordinară a domnuluiAndreica, una cu mesaj, şi o trupă foar-te bine pregătită şi foarte talentată. Nebucurăm că au putut veni să ne ofereun spectacol de neuitat la închidereafestivalului."

Tindem să îi dăm dreptate Iuliei ̀ nprivin\a cre;terii festivalului, având învedere valorile sătmărene promovateşi pomenite de noi mai sus. Tradiţiacelor 10 ani trebuie să continue şi eve-nimentul este necesar, pentru că, iată,naşte actori de valoare. Şi, de ce nu,dramaturgi de viitor.

Elevi ai Liceului Teoretic din Carei premia\i la FestivalulNa\ional de Literatur[ Vi;eu de Sus

Alin Alexa `n rolul profesorului Pavel (st]nga) ;i George Bulmag[ `n rolul cer;etorului Ion Pop (dreapta), `n spectacolulTrupei Antract cu piesa “Un nimeni `n drum” de Vasile Andreica

Patru tineri afirmaţi la festivalul Rotaract au intrat în 2013 la Facultatea de Teatru şi Televiziunedin Cluj-Napoca, secţia actorie< Bianco Erdei, Diana Crăciun, Alexandra Sotirov (preg[ti\i deCarol Erdos) şi Ionuţ Lazin. Generaţia 2013 a dat şi o studentă la Teatrologie< Lorena Copil,formată în Trupa Arttis. Cei cinci sătmăreni termină în acest an studiile de licenţă.

În luna aprilie, elevii Cole-giului Tehnic “Unio – Traian Vu-ia” au participat la proiectul “Va-lenţe cultural ale securităţii şi să-nătăţii în muncă”, în colaborarecu Inspectoratul Teritorial deMuncă Satu Mare şi Inspectora-tul Şcolar Judeţean.

În cadrul acestui proiect, s-a des-făşurat un concurs între şcolile sătmă-rene, numit “Ştiu şi aplic”, în care eleviişi-au dovedit cunoştinţele practice re-feritoare la normele de securitate şi să-nătate în muncă.

Proiectul s-a finalizat

pe 30 mai

La concurs au participat eleviiMoniţa Emanuel şi Rus Vasile, coor-donaţi de profesorul Silaghi Răzvan.

Proiectul s-a finalizat pe 30 mai, cuo vizită de studiu la Electrolux, la careau participat elevii clasei a IX-a A.

Această vizită a fost o oportunitatepentru elevi de a vedea condiţiile demuncă din fabrică, dar şi de a se fami-liariza cu ceea ce înseamnă respectarearegulilor de securitate şi sănătate la lo-cul de muncă.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesoara Cornelia Bălan Pop.

A consemnatV.N. Deleanu

Vizit[ de studiu a elevilor Colegiului Tehnic “Unio - Traian Vuia” la Electrolux

Festivalul elevilor lanseaz[ de 10 anis[tm[reni valoro;i în lumea teatrului


Campionatul European deFotbal 2016, sau pe scurt EURO2016, va fi cea de-a 15 ediție a aacestei populare competiții fotba-listice europene oganizată de UE-FA. Competi\ia este g[zduit[ deFranța, în intervalul 10 iunie - iu-lie 2016. La startul ei se vor alinia,în premier[, 24 de echipe, printrecare se va afla ;i cea a Rom]niei.

Onoarea de a deschide turneul oare echipa ț[rii gazd[, Fran\a ;i echipaRom]niei. Acest lucru se va petrece pe10 iunie, lang[ Paris, pe stadionul Stadede France din Saint-Denis. Un meciimportant pentru ambele echipe, unmeci care va fi urm[rit de sute de mi-lioane de telespectatori. Evident, toțirom]nii `și doresc o comportare bun[a fotbali;tilor tricolori, un rezultat pem[sura dorințelor a 20 de milioane derom]ni.

Franța a fost aleasă să găzduiascăturneul pe 28 mai 2010, luând fața Ita-liei și Turciei. Meciurile se vor juca pezece stadioane din zece orașe< Bor-deaux, Lens, Lille, Lyon, Marseille, Ni-sa, Paris, Saint-Denis, Saint-Etienne șiToulouse. Va fi pentru a treia oară cândFranța va găzdui turneul din 1960, du-pă cel inaugural și cel din 1984. Franțaa câștigat de două ori acest turneu< în1984 și în 2000, iar Spania este dețină-toarea trofeului dup[ o final[ c];tigat[cu 4-0 în fața Italiei.

Pentru c[ veni vorba de trofee, Ger-mania a c];tigat Campionatul Euro-pean de 3 ori, (1972, 1980, 1996) ;i ajucat alte trei finale (1976, 1992, 2008).:i Spania are trei trofee (1964, 2008,2012) plus o final[ pierdut[ (1984),Franța a c];tigat de dou[ ori (1984,

2000) în timp ce URSS (1960), Italia(1968), Cehoslovacia (1976), Olanda(1988) Danemarca (1992) ;i Grecia(2004) au triumfat c]te o singur[ dat[la Campionatul European.

Rom]nia s-a calificat la turneele fi-nale ale C.E. de fotbal de 5 ori, 1984,1996, 2000, 2008 ;i 2016. Cea mai bun[performanț[ a atins-o în 2000 c]nd tri-colorii au ajuns în sferturi de final[,faz[ în care a fost eliminat[ de Italia,scor 2-0. Anterior îns[, `n 1972, c]ndturneul final se juca în “4”, Rom]nia a

mai ajuns în sferturi, fiind atunci eli-minat[ de Ungaria dup[ o “tripl[“, 1-1 la Budapesta (gol S[tm[reanu), 2-2la Bucure;ti (goluri Neagu ;i Dobrin);i 1-2 la Belgrad (gol Neagu) maghiariimarc]nd golul victoriei în minutul 88.

Ce va fi în 2016? Obiectivul fixatpentru echipa Rom]niei este dep[;ireafazei grupelor ;i calificarea în optimi.Dar ne va fi foarte greu. Valoric, fot-balul de azi din Rom[nia este sub ni-velul mediu european. Iar fotbali;tiirom]ni care joac[ “afar[“ sunt legiti-

mați, cu 1-2 excepții, la echipe modes-te. Dar chiar ;i a;a, a;tept[m cu emoții;i speranțe, evoluțiile echipeiRom]niei. Cum a;tept[m cu speranțe;i evoluțiile brig[zii de arbitri dinRom]nia ale;i de UEFA pentru a con-duce meciuri la Euro 2016<OvidiuHațegan, Octavian Șovre, SebastianGheorghe, Radu Ghinguleac (rezervă),Alexandru Tudor, Sebastian Colțescu.Acestea fiind zise s[ scand[m cu toții,la unison<

HAI ROMÂNIA!

România se află în Grupa A alături de Franța (10 iunie), Albania (15 iunie) și Elveția (19 iunie)

HAI ROMÂNIA!

~n urma votului internau\ilor, mas-cota turneului final al CampionatuluiEuropean de fotbal a primit numele de“Super Victor”. Acest nume a fost pre-ferat altor două propuneri, “Driblou” ;i“Goalix”. Dintre cei 107.790 de fani careau votat pe internet 51.781 au optatpentru Super Victor, 29.331 pentruGoalix, iar Driblou, a primit 26.678 devoturi.

~n mod ciudat, internau\ii au alesun nume f[r[ rezonan\[ francez[. UE-FA spune `ns[ că Super Victor este unconcept al ideii de victorie și al puterilorsupranaturale pe care un puști le obţinedupă ce găsește pelerina magică, echi-pamentul de joc și mingea.

Mascota reprezintă un băieţel`mbr[cat în echipamentul na\ionaleiFran\ei, tricou albastru cu numărul 16,;ort alb ;i jambiere ro;ii, purtând peumeri o capă de culoare ro;ie.

La precedentele competi\ii g[zduitede Fran\a, Cam-pionatului Euro-pean din 1984,mascota s-a numit“Peno”, iar în1998, la CupaMondialădesfășu-rată deasemeneaîn Hexagon, mas-cota competiției apurtat numele de“Footix”.

România are onoarea s[ deschid[Campionatul European din Fran\a

Super Victor, mascota

lui Euro 2016

6 Informa\ia de Duminic[/5 iunie 2016 5 iunie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

GRUPA A• Franța

• ROMÂNIA

• Albania

• Elveția

10 iunie22.00 Franța - ROMÂNIA

11 iunie16.00 Albania - Elveția

15 iunie19.00 ROMÂNIA - Elveția22.00 Franța - Albania

19 iunie22.00 Elveția - Franța22.00 ROMÂNIA - Albania

CLASAMENT

1. ..........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

4. ..........................................................

GRUPA B

• Anglia

• Rusia

• Țara Galilor

• Slovacia

11 iunie19.00 Țara Galilor - Slovacia22.00 Anglia - Rusia

15 iunie16.00 Rusia - Slovacia

16 Iunie16.00 Anglia - Țara Galilor

20 iunie22.00 Slovacia - Anglia22.00 Rusia - Țara Galilor

CLASAMENT

1. ..........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

4. ..........................................................

GRUPA C• Germania• Ucraina• Polonia• Irlanda de Nord

12 iunie19.00 Polonia - Ir. de Nord22.00 Germania - Ucraina

16 iunie19.00 Ucraina - Ir. de Nord22.00 Germania - Polonia

21 iunie19.00 Ucraina - Polonia19.00 Ir. de Nord - Germa-

niaCLASAMENT

1. ..........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

4. ..........................................................

GRUPA D

• Spania

• Cehia

• Turcia

• Croația

12 iunie16.00 Turcia - Croația

13 iunie16.00 Spania - Cehia

17 iunie19.00 Cehia - Croația22.00 Spania - Turcia

21 iunie22.00 Croația - Spania22.00 Cehia - Turcia

CLASAMENT

1. .........................................................

2. .........................................................

3. .........................................................

4. ...........................................................

GRUPA E• Belgia• Italia• Irlanda• Suedia

13 iunie19.00 Irlanda - Suedia22.00 Belgia - Italia

17 iunie16.00 Italia - Suedia

18 iunie16.00 Belgia - Irlanda

22 iunie22.00 Italia - Irlanda22.00 Suedia - Belgia

CLASAMENT

1. .........................................................

2. .........................................................

3. .........................................................

4. .........................................................

GRUPA F• Portugalia• Islanda• Austria• Ungaria

14 iunie19.00 Austria - Ungaria22.00 Portugalia - Islanda

18 iunie19.00 Islanda - Ungaria22.00 Portugalia - Austria

22 iunie19.00 Ungaria - Portugalia19.00 Islanda - Austria

CLASAMENT

1. .........................................................

2. .........................................................

3. .........................................................

4. ........................................................

Optimi de finală25 iunie, 16.00

2A ....................................

2C ....................................


1B ....................................

3ACD ....................................


1C ....................................

3ABF ....................................


1A ....................................

3CDE ....................................


1D ....................................

3BEF ....................................


1F ....................................

2E ....................................


1E ....................................

2D ....................................


2B ....................................

2F ....................................

Sferturi de finală1 iulie, 22.00

....................................

....................................


....................................

....................................

Semifinale7 iulie, 22.00

......................................

......................................

FINALA10 iulie, 22.00, Stade de France

..................................................

..................................................

Euro 2016 la fotbal, 10 iunie - 10 iulie, Franța

Ține scorul cu Informația Zilei

Sferturi de finală30 iunie, 22.00

....................................

....................................


....................................

....................................

Semifinale6 iulie, 22.00

......................................

......................................


EURO 2016

Geoffroy-Guichard (Saint-Etienne)

Capacitate< 41.965 locuriMeciuri< Portugalia - Islanda, Cehia -Croația, Slovacia - Anglia.

Stade Felix-Bollaert (Lens)

Capacitate< 38.233 locuriMeciuri< Albania - Elveția, Anglia - Țara Galilor, Cehia - Turcia, optimi (1).

Allianz Riviera (Nice)

Capacitate< 35.624 locuriMeciuri< Polonia - Irlanda de Nord, Spania- Turcia, Suedia - Belgia, optimi (1).

Stadium Municipal (Toulouse)

Capacitate< 33.300 locuriMeciuri< Spania - Cehia, Italia - Suedia,Rusia - Țara Galilor, optimi (1).

Stade des Lumieres (Lyon)

Capacitate< 58.215 locuriMeciuri< Belgia - Italia, Ucraina - Irlandade Nord, ROMÂNIA - Albania, Ungaria- Portugalia, optimi (1), semifinale (1).

Stade Pierre-Maurroy (Lille)

Capacitate< 50.186 locuriMeciuri< Germania - Ucraina, Rusia -Slovacia, Elveția - Franța, Italia - Irlanda,optimi (1), sferturi (1).

Parc des Princes (Paris)

Capacitate< 47.000 locuriMeciuri< Turcia - Croația, ROMÂNIA- Elveția, Portugalia - Austria, Irlandade Nord - Germania, optimi (1).

Nouveau Stade de Bordeaux(Bordeaux)

Capacitate< 42.052 locuriMeciuri< Țara Galilor - Slovacia, Austria -Ungaria, Belgia - Irlanda, Croația - Spania,sferturi (1).

Stade Velodrome (Marseille)Capacitate< 67.500 locuriMeciuri< Anglia - Rusia, Franța - Albania, Islanda - Ungaria, Ucraina - Polonia,sferturi (1), semifinale (1).

Stade de France (Saint-Denis)Capacitate< 81.338 locuriMeciuri< Franța - ROMÂNIA, Irlanda - Suedia, Germania - Polonia, Islanda -Austria, optimi (2), sferturi (1), finala.

Noul format al Campio-natului European, cu 24 deechipe participante, includeun număr total de 51 de me-ciuri şi nu 31 după cumaveam la edițiile precedente.

Pentru toate acestea s-au ales10 stadioane, un număr mai ma-re, dar numărul de partide o ce-re. Sigur, chiar și în vechiul for-mat am avut ediția Euro 2004din Portugalia când, de aseme-

nea, meciurile au fost împărțitetot pe 10 arene. În rest, la Euro2000 (Olanda și Belgia), la Euro2008 (Austria și Elveția), la Euro2012 (Polonia și Ucraina), amavut câte 8 stadioane.

Acum suntem în Hexagon,dar trebuie să vorbim puțin dealegerea arenelor. În primă fazăau fost prezentate 12 stadioanepentru candidatura Franței,aleasă pe 28 mai 2010. Dintreacestea trebuiau să mai rămână

nouă până la sfârșitul lunii mai2011, dar a fost sugerat, în iunie2011, să rămână 11. FederațiaFranceză de Fotbal a trebuit săaleagă nouă stadioane care să fiefolosite. Alegerea primelor șaptes-a desfășurat fără dispute - sta-dionul național al Franței, Stadede France, patru stadioane nouconstruite în Lille, Lyon, Nisa șiBordeaux și stadioanele celormai mari orașe, Paris și Marseil-le. Ultimele două locuri, după

ce Strasbourg a fost retras dinmotive financiare, au fost alesesă fie Lens și Nancy în primarundă de votare, în loc de Saint-Etienne și Toulouse, alese ca sta-dioane de rezervă.

În iunie 2011, numărul sta-dioanelor a fost mărit la 11 dincauza noului format care preve-dea participarea a 24 de echipe,în loc de doar 16. Decizia în-semna că orașele-rezervă Tou-louse și Saint-Etienne să facă

parte din lista gazdelor. Totuși,în decembrie 2011, Nancy aanunțat retragerea sa din turneu,după ce renovarea stadionului apicat, așa că au rămas 10. Altfel,Stade de la Beaujoire din Nantesși Stade de la Mosson din Mon-tpellier, stadioane folosite laCampionatul Mondial de Fotbal1998, nu au fost alese. Lista fi-nală cu cele zece stadioane a fostconfirmată de Comitetul Exe-cutiv UEFA pe 25 ianuarie 2013.

Stade de France este princi-pala arenă căreia i-au fost oferitesă găzduiască cele mai multemeciuri, într-o comparație cucelelalte arene. Și sigur, la Saint-Denis este programat meciul dedeschidere din 10 iunie, dar șifinala din 10 iulie.

România are plăcerea să joa-ce în grupe pe trei dintre prin-cipalele stadioane din Hexagon,care au și o capacitate consisten-tă.

Zece stadioane pentru 51 de meciuri


DIET~Regele legumelor este considerat ardeiul. Legumele se consumă

cu orice mâncare şi este indicat că fiecare masă să înceapă cu osalată de legume pentru a asigura apă biologică necesară digestieişi rezerva alcalină.

Alimentaţia este, fără îndoială,obiceiul care influenţează cel maimult sănătatea oamenilor.

Un renumit doctor canadian, Osler,spunea că 90% din toate afecţiunile, cuexcepţia infecţiilor şi accidentelor, suntstrâns legate de alimentaţie.

Ce este alimentaţia?

Alimentaţia este un proces voluntarşi conştient şi, de aceea educabil. Aceastadepinde de o decizie liberă a individului.De aceea, aderarea la obiceiurialimentare mai sănătoase reclamă oconvingere profundă.

Nutriţia, dimpotrivă, este involuntarăşi inconştienţă. Ea include toate proceseleşi transformările pe care alimentele lesuferă în organism până la completa lorasimilare. În condiţii normale, dacă nuexistă nici un proces patologic, oalimentaţie bună trebuie să aibă caurmare o nutriţie bună.

Nici un aliment luat aparte nu poateoferi toate principiile nutritive de careare nevoie organismul nostru.

De aceea, dieta noastră trebuie săcuprindă o varietate raţională de produsealimentare.

Deşi toate alimentele oferă nutrienţişi energie, unele pot cauza dereglări şiboli, în timp ce altele aduc vindecare şisănătate. Prin urmare, există alimentepotenţial dăunătoare şi, desigur, alimentebenefice.

Avem tendinţa să uităm că tot ce ştimazi despre proprietăţile nutritive sautoxice ale unei plante, de pildă, sau despreutilizarea anumitor alimente în scopuriterapeutice este rezultatul unei îndelungicercetări întreprinse de om pe parcursulîntregii sale evoluţii pentru a afla valoareaşi calitatea alimentelor prezente înmediul înconjurător.

Procesul evolutiv de selecţie aalimentelor poate fi împărţit în trei etape.În timpul primei etape care se numeşte“studiul toxicită\ii” fiinţele umane au fostnevoite să facă numeroase experimentebazate pe încercare şi eroare pentru a afladacă mâncarea de care dispuneau eracomestibilă sau nu. O practicăpericuloasă, fără îndoială, una marcatăde multe cazuri de toxiinfecţiealimentară, dacă nu chiar de moarteinstantanee.

În timpul celei de-a două etape, carepoate fi numită de “evaluare”, alimentelenetoxice care au trecut de primul testdeveneau produse principale în dietă,dar erau încă “sub observaţie”. În ciudaproprietăţilor lor netoxice, multealimente nu aduc nici un beneficiuorganismului. Să mâncăm iarbă, deexemplu, nu este periculos pentrusănătate, dar asta nu înseamnă că iarbatrebuie să fie inclusă în dieta oamenilor.

A treia etapă, cea a “selecţionării”,constă în alegerea alimentelor care s-audovedit cu adevărat benefice pentrusănătate< acele alimente care au valoarenutritivă certă sau care aduc, princonsumul lor, alte beneficii pentrusănătate. Dorinţa de longevitate l-adeterminat pe om să caute în alimentebeneficii mai mari decât simpla valoarenutritivă. Mâncarea era singură resursăla îndemână care putea să aibă efectepozitive asupra sănătăţii şi putea să-iprelungească viaţa. Cele mai recentecercetări au demonstrat că anumitealimente selectate de om pe parcursulevoluţiei sale conţin compuşi cu potenţialanticancer. Acest fapt este într-o flagrantăcontradicţie cu lipsa de interes pe care omanifestă societatea noastră faţă de

natura alimentaţiei.

Alimente alcalinerecomandate

Legumele şi zarzavaturile crudetrebuie să constituie cel puţin o treimedin hrană noastră zilnică. Favorizeazădiureza, regularizează tranzitul intestinal,uşurează transpiraţia, eliminareadeşeurilor. Fibrele vegetale pe care leconţin ajută la digestie. Morcovul estenumit chiar “prietenul intestinului”.Legumele înfruntă radicalii liberi,descurajează cancerul (prin aportul deenzime şi microelemente), protejeazăîmpotriva bolilor cardiovasculare(prindegajarea arterelor), reglează tensiuneaarterială. Sunt compatibile cu oricealiment, sunt alcalinizante, conţinenzime, vitamine, minerale, fibre.

Regele legumelor este consideratardeiul. Legumele se consumă cu oricemâncare şi este indicat că fiecare masăsă înceapă cu o salată de legume pentrua asigura apă biologică necesară digestieişi rezerva alcalină.

Fructele împreună cu legumeletrebuie să reprezinte 75% din hranazilnică. Puternic detoxifiante, se consumăîn stare proaspătă, separat de altealimente. Completează necesarul devitamine, enzime, minerale şi fibre aleorganismului. Fructele sunt consideratealimentele cele mai importante pe carele poate consuma omul de orice vârstă.Fructele, precum şi sucurile lor trebuieconsumate numai separat.Dacă vin în contact cu mâncarea dinstomac şi cu sucurile digestive, elefermentează şi totul devine acid.Deci, nu uitaţi< fructele se mănâncă cămasă separată sau între mese, nu dupămese pentru a evita fermentaţiile.

Regele fructelor este consideratmărul. Sucul de mere face minuni încurăţirea ficatului, rinichilor, veziciibiliare. Două mere consumate searareglează glicemia, normalizează nivelulcolesterolului. Fenomenul se explică princonţinutul ridicat de pectină şi pentrucă satisface aproape toate necesităţilenutritive ale organismului.

Consumaţi seminţe, între mese, înlocul gustărilor< nuci, seminţe de dovleac,de susan, de in, de chimen, de schinduf,de mărar, de coriandru, mac, migdale,alune etc. Sunt micile uzine demedicamente. Înainte să se transformeîn plante, seminţele conţin energii uriaşeşi substanţe benefice pentru organism.Seminţele sunt mai sănătoase neprăjite.Deşi par uscate şi moarte, sunt organismevii bogate în nutrienţi.

Introduceţi în alimentaţie moarea devarză şi borşul (făcute în casă). Suntveritabile alimente-medicament.

Moarea de varză stimulează digestiaşi este foarte utilă în perioada epidemiilorde gripă. Atât borşul cât şi moarea devarză sunt bogate în enzime şi principiiactive şi însănătoşesc flora intestinală,iar borşul are faima de a fi util şi înalcoolism.

Consumaţi doar grăsimi bune< uleide măsline presat la rece, ulei de cocos,de dovleac, avocado, ulei de in în limitaa 20-30% din totalul caloriilor zilnice.Sunt hipocolesterolemiante, previnscleroza şi regenerează celulele.

Alimente de evitat

Carnea şi derivatele din carne suntacidifiante, greu digerabile, creeazăcondiţii pentru flora de putrefacţie, estehrană predilectă a celulelor canceroase.Transmite nelinişte şi stres.

Zahărul şi alimentele ce conţin zahărsunt acide, generează inflamaţii,accentuează osteoporoza, duc laepuizarea magneziului şi la acidozasângelui. Zahărul hrăneşte celulelecanceroase. Declanşează răspunsulinsulinic, creând rezistenţă la insulină.Rezistenţa la insulină a fost pusă şi ea îndirectă legătură cu proliferareacancerului. Duce şi la epuizareamagneziului din corp, o altă cauză careduce la proliferarea cancerului.Recomandarea de a elimina zahărulinclude toate formele lui. Se admitemiere, dar puţină, la omul sănătos.

Oţetul stârneşte o furtună de iritaţii,corodări, arsuri, predispune la ulcer,astm, carii dentare, osteoporoză, calculirenali. Provoacă mâncărimi, usturimi,disconfort, acidoză sângelui.

Laptele şi produsele lactate creeazăinflamaţii, aciditate, cauzează colite,alergii, acnee, eczeme, chisturi, fibroameuterine, prejudiciază organismul deminerale, iniţiază dezechilibrehormonale şi de metabolism.

Eliminarea grâului (pâine, făină,paste etc) asigură dispariţia agentuluinociv şi anume glutenul, care distruge şiotrăveşte mucoasa intestinului. Glutenulprovoacă inflamaţii care contribuie laprogresul cancerului. A fi sătul de pâine,nu înseamnă că eşti bine hrănit. Se potconsuma cu moderaţie cereale cuconţinut redus de gluten (orz, ovăz,secară, grâu spelta) sau fără gluten (orez,mei, porumb, hrişcă). În toate cazurile,renunţarea la pâine are efectespectaculoase asupra sănătăţii.

Nu consumaţi grăsimi rele<margarină, ulei de floarea soarelui,porumb sau soia. Determina creştereacolesterolului, favorizează scleroza şiîmbătrânirea timpurie. Sunt inflamatoriişi sporesc riscul de cancer. Din păcate,aceste uleiuri rele se găsesc în foartemulte produse procesate.

Nu consumaţi sare iodată. Oboseşteficatul şi rinichii, este răspunzătoare decreşterea tensiunii arteriale, creşte nivelulcolesterolului, favorizează retenţia apeiîn ţesuturi. Este otravă albă carefavorizează cancerul şi face să explodezecancerul de tiroidă.

Nu consumaţi organisme modificategenetic< soia, cereale, legume şi fructe demari dimensiuni. Cumpăraţi doarlegume şi fructe mici care suntneuniforme.

Nu consumaţi sucuri carbogazoase.Ca şi cărnurile şi făina de grâu procesate,au fost corelate cu risc crescut de cancer.

Şi nu uitaţi de cheia sănătăţii, regulacelor 3 cinci< 5 fructe, 5 legume, 5 nuci.Poă bună!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Rolul alimenta\iei în prevenirea bolilor

Cunoscute ca fiind printreprimele fructe cultivate, perele şi-au făcut treptat apariţia înnumeroase ţări de pe glob.

Dincolo de coaja lor aurie, pereleconţin un întreg depozit de vitamineşi săruri minerale beneficeorganismului şi sistemului imunitar.

Consumul de pere oferă atâtplăcerea savurării unor fructedelicioase şi parfumate, cât şiposibilitatea asimilării componentelorsănătoase ale acestora.

Un scurt istoric al fructelor

Perele au fost cultivate pentruprima dată în anul 5000 înainte deHristos de către Feng Li, un meşteşugarchinez recunoscut. Pe aceste teritorii,perele erau considerate adevăratesimboluri ale nemuririi, pentru căarborii în care creşteau aveau o viaţăfoarte lungă, de cel puţin 100 de ani.

Aceste fructe zemoase şi dulci facparte din familia rozaceelor şi existăpeste 5.000 de varietăţi de pere (Cure,Bergamot, Esperen, Williams,Napoleon etc.), împărţite în două maricategorii< pere europene şi pere asiatice.Denumirea de “fruct de unt” atribuităacestui fruct a fost dată de către preotulNicolas Hardenport, la sfârşitulsecolului 18, atunci când acesta acultivat un sortiment de pere cu pulpa

foarte moale şi consistenţa cremoasăprecum a untului.

Efectele lor benefice

Acum, că am aflat o mică parte dinistoria acestor super-fructe de vară, sădescoperim şi care sunt efectele lorbenefice asupra stării noastre desănătate<

Au foarte mulţi nutrienţi şi puţinecalorii, de aceea sunt atât de dulci şiparfumate.

Sunt o sursă excelentă de fibre,vitamina C, cupru şi vitamina K.

Se recomand[ a fi fructehipoalergenice deoarece riscul de afavoriza apariţia alergiilor este cel maiscăzut dintre toate celelalte fructe.

De regulă, perele sunt primelefructe administrate copiilor deoarecesunt moi, dulci, zemoase şi foarte uşorde digerat.

Datorită indicelui glicemic scăzut(38) şi capacităţii de a regla nivelulglucozei din sânge, perele suntrecomandate spre consum diabeticilor,dar şi persoanelor care doresc săslăbească şi care au nevoie de energiela birou.

Conform site-ului csid.ro, perelescad riscul de accident vascularcerebral şi de cancer pulmonar graţieantioxidanţilor care se găsesc dinbelşug în fruct şi care protejeazăcapilarele şi împiedică acţiunea nocivăa radicalilor liberi.

Perele sunt primele fructeadministrate copiilor

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


RE}ETEPlanta are o valoare terapeutic[ deosebită în tratamentul ulcerului, iar, în cazul tumorilor

maligne de gradul I şi II, dacă bolnavii o folosesc încă din faza incipientă, le poate vindeca. Îngeneral, mărul-lupului stabilizează evoluţia cancerului, oprind înmulţirea necontrolată a celulelorşi îmbunătăţind imunitatea organismului.

Tort de cl[tite cu nuci

Piure de spanac cu ochiuri

Mod de preparare<

Din făină, ouă, 250 ml lapte, 2 lin-guri de zahăr, 1 plic de zahăr vanilat,puțină sare și apă rece se prepară unaluat mai gros de clătite. Într-o tigaiese prăjesc 8-12 bucăți de clătite maigrosuțe. Nucile măcinate mărunt seamescecă cu zahărul rămas și se fierb

în lapte. După ce se ia de pe foc se adau-gă biscuiții măcinați și 1-2 pliculețe dezahăr vanilat, se lasă să se răceascăamestecând, apoi se adaugă untul bătutspumă în prealabil (la temperatura ca-merei) și se amestecă până la omoge-nizare completă. Prima clătită se ungesubțire cu această cremă, se așează ur-mătoarea, și tot așa, până când le con-sumați pe toate. Deasupra sa se poateturna ciocolată, glazură, ciocolată ră-zuită, zahăr pudră, gem de caise, sause poate orna cu frișcă, jeleuri, bucățide nuci ori fructe proaspete.

Ingrediente<

200 g făină albă, 2 ouă, 500ml lapte dulce, 400 g miez de nu-că măcinat fin, 200 g biscuiți me-najeri măcinați, 100 g unt, 6 lin-guri de zahăr, 2-3 plicuri de za-hăr vanilat, ciocolată răzuită, za-hăr pudră vanilată, frișcă sau alte

delicatese pentru ornat.

Mod de preparare<

Dacă se folosește spanac proaspăt,acesta se curăță de codițe și se spalăbine. Se fierbe și se strecoară, apoi setoacă bine cu robotul sau cu blenderul.Și spanacul congelat, mai ales dacă afost cumpărat de la magazin, după dez-ghețare e bine să se mai piseze puțin.

Din făină și ulei se face un rântaș maislăbuț, abia cât să ia o culoare ușor au-rie, însă, de data aceasta fără boia deardei. Se adaugă usturoiul pisat, apoipasta de spanac, sare, piper și treptat șilaptele, amestecând în continuu, iarcompoziția se mai fierbe 3-5 minute.Se ia de pe foc și după ce se răcește pu-țin, se adaugă și cele două ouă bătuteîn prealabil. Se servește fie ca mâncarede sine stătătoare, fie cu ochiuri de ouă,ori cu carne fiartă sau prăjită.

Ingrediente<

Un kg de spanac proaspăt sauun pachet de circa 500 g de spa-nac fiert și congelat, 2 ouă, 2-3căței de usturoi, circa 400 ml lap-te, 3 linguri de făină, ulei pentrur]ntaș, sare, piper și încă 4-6 ouă

la servire.

Cappuccino ice

Mod de preparare<

Ciocolata sfărâmată se topește pebaie de aburi. Se stropesc fursecurilecu lichior de cafea. Gălbenușurile sebat pe aburi cu 50 gr zahăr și cafea pânăce se formează o spumă groasă. Se așa-ză apoi vasul într-o baie de apă cu ghea-ță și se amestecă până ce compozițiase răcește. Albușurile se bat cu un praf

de sare. Se bate frișca. Ciocolata se în-globează în crema de gălbenușuri. Seadaugă pe rând 2/3 din cantitatea dealbuș. Compoziția se așază în 4 cupede desert și se acoperă cu fursecurileînsiropate. Se amestecă restul de frișcăși restul de zahăr cu lichiorul de por-tocale. În fiecare cupă se așază câte unstrop din acest sos. Se dă desertul lacongelator circa 3-4 ore. Înainte de ser-vire se scoate din congelator și se lasăla frigider 20-30 minute.

Ingrediente<

20 grame ciocolată amăruie,100 grame fursecuri cu migdale,4 linguri lichior de cafea, 4 găl-benușuri, 60 grame zahăr, 30 mlcafea espresso, 2 albușuri, 500 mlfrișcă, 4 linguri lichior de por-

tocale

Ciorb[ fals[ de burt[cu picioare de porc

Mod de preparare<

Picioarele de porc, tăiate în douăse fierb, se lasă să se răcească, iar parteacărnoasă de ia de pe oase și se taie fâșii.Morcovul și ceapa se răzuiesc mărunt.Se călesc în 3-4 linguri de ulei, aroi sesting cu circa 2 l de apă, ori preferabilcu o supă preparată din oase de vită.Se taie și gogoșarul și se adaugă la supă.Usturoiul se pisează, jumătatea seadaugă la supă odată cu carnea, iar res-tul chiar la urmă, sau la servire, sub

forma unui mujdei simplu (usturoi pi-sat, sare, apă, oțet). Când ingredientelesunt aproape gata fierte, se adaugă șicarnea tăiată fâșii, asemenea bucățilorde burtă. Smântâna se amestecă cu găl-benușul sau cu făină, iar dacă folosițifăină se mai adaugă puțină apă, pânăc]nd devine ușor lichidă. Dacă supava fi îngroșată cu ouă, la amestecul desmântână și gălbenuș se adaugă treptatcâteva linguri de supă fierbinte, apoicompoziția se toarnă în supă și nu semai fierbe mai departe, dar dacă folo-siți făină, după ce ați adăugat îngroșealasupa se mai lasă câteva minute la fiert.La servire se oferă cu ardei iute și smân-tână.

Ingrediente<

O ceapă mai mare, un mor-cov, 2-3 bucăți de picioare deporc (circa 1 kg), un gogoșar mu-rat, roșu și cărnos, o jum[tate că-pățână de usturoi, 300 g smân-tână, un gălbenuș de ouă (sau olingură de făină), sare, piper, pu-

țin oțet sau borș, ulei.

Mărul lupului este o plantă maipuţin cunoscută de către mulţi ro-mâni. De departe, este cea mai pu-ternică plantă medicinală din Ro-mânia. Ea este supranumită “buru-iana atomică”, fiind una dintre celemai controversate plante ce cresc pemeleagurile româneşti.

În funcţie de zonă este numită și cu-curbeţea, cucurbeţică, dalac, fasolea-cioarei, lepădătoare, lingura-frumoase-lor, lingura-popii, omag, păsulică, faso-lică, remf și limba lupului.

Este o plantă erbacee, perenă, cu floride culoare galbenă și cu miros neplăcut,care crește în locuri cultivate și în tufișuri.Mult timp, a fost considerată a fi o plantănefolositoare, o buruiană, însă cercetărilefitoterapeutice recente au propulsat-o întopul plantelor medicinale, având pute-rea de a trata atât boli interne, cât și ex-terne. Mărul-lupului era folosit în anti-chitate de către egipteni, pentru tratareamușcăturilor de șarpe.

Planta are o valoare terapeutic[ de-osebită în tratamentul ulcerului, iar, încazul tumorilor maligne de gradul I și II,dacă bolnavii o folosesc încă din faza in-cipientă, le poate vindeca. În general, mă-rul-lupului stabilizează evoluţia cance-rului, oprind înmulţirea necontrolată acelulelor și îmbunătăţind imunitatea or-ganismului.

Recomandări terapeutice

Printre afecţiunile care pot fi tratateprin utilizarea acestei buruieni se numărăulcerul gastro-duodenal, ulcerul varicos,pancreatita, hemoroizii, căderea părului,pelada, slăbirea organismului, viermii in-testinali, giardia, colita, dispepsia, con-stipaţiile, durerile de gât, stările depresive,neliniștea, insomniile, acnea, candidozeleși herpesul bucal, anexitele violente, ci-rozele, bolile sistemului nervos, noduliihormonali și ganglionari, infecţiile ex-terne grave, arsurile, mușcăturile de oricefel și, nu în ultimul rând, rănile deschise.În cazul aparatului genital la femei areefecte în< reglarea ciclului, sterilitate, va-ginite, trichomoniaze, prurit vaginal, vul-vită, gonoree, fibrom uterin, chisturi ova-riene, mamare, infecţii mamare (galac-toforite, fisuri mamelonare, limfangite,abcese).

În cazul aparatului genital masculin<cancer de prostat[.

Mărul-lupului se poate utiliza subformă de ceai, tinctură sau alifie. Infuziase prepară prin turnarea a 200 ml de apăclocotită la linguriţă de plantă. Vasul aco-perit se lasă până va deveni călduţ, dupăcare licoarea se strecoară și se consumăpe parcursul aceleiași zile.

Pentru uz extern, se prepară o infuzieasemănătoare celei pentru uzul intern,singura diferenţă fiind că, la o linguriţăde mărul-lupului se toarnă 250 ml de apăclocotită. După ce aceasta se răcește loculafectat se va tampona cât mai des, iarpeste noapte se vor pune compresii. Înacest mod se pot trata eficient eczemele,dermatozele, infecţiile cu ulceraţii, rănile,tăieturile și arsurile de orice fel.

Pentru aparatul genital la femei se vautiliza același tip de infuzie, însă se vorface spălături seara, înainte de culcare

In cazul tumorilor maligne (gradulI-III), important este ca bolnavii să o fo-loseasca în faza incipientă. Tinctura<

Alcoolic[ (38% alcool secară) se vaadăuga câte o linguriţă în ceai de gălbe-nele pentru tumori canceroase. Pentrucolon iritat câte o linguriţă de tincturăîn fiecare ceai din combinaţia pentru co-lon. Pentru< spălături vaginale câte o lin-guriţă de tinctură în ceaiul de mărul lu-pului sau de galbenele.

A nu se depăși doza, planta conţineo substanţă otrăvitoare asem[n[toare co-licinei alcaloide.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

M[rul-lupului stabilizeaz[ evolu\ia

cancerului


S~N~TATEPROTONIC are ac\iune imuno-modulatoare ;i de stimulare asistemului endocrin. Vitaminizeaz[ ;i remineralizeaz[ organismul.

O alimenta\ie zilnic[ bogat[`n fructe ;i legume proaspete areun efect protector `mpotriva in-farctului de miocard ;i al acciden-tului vascular cerebral (AVC) - es-te concluzia unei noi demonstra\iia avantajelor unei alimenta\ii `ncare sunt incluse din abunden\[fructele ;i legumele.

Acestea constituie surse majore desubstan\e benefice, cu propriet[\i an-tioxidante, precizeaz[ Agerpres.

Studiul a cuprins circa 500.000 depersoane cu v]rste ̀ ntre 30 ;i 79 de ani;i a fost coordonat de o echip[ de cer-cet[tori britanici ;i chinezi. Speciali;tiiau ̀ ncercat s[ stabileasc[ leg[tura ̀ ntreconsumul obi;nuit de fructe ;i risculde accident cardiac ;i cerebral, lu]nd`n considerare parametri precumv]rsta, fumatul sau consumul de alcool.Rezultatul a fost destul de spectaculos,dovedindu-se c[ aportul zilnic de fruc-te, fa\[ de un consum slab sau inexis-tent, reduce cu circa 30% riscul de in-farct de miocard (criz[ cardiac[) ;i cuaproape acela;i procent pe cel de AVC,`ndeosebi AVC hemoragic (rupereaunui vas, cu hemoragie cerebral[). ~nplus, amatorii de fructe proaspete pre-zint[ o presiune arterial[ ;i o glicemie

mai bune.Cercet[torii nu exclud ca ;i alte ele-

mente s[ intervin[, care \in ;i de unmod de via\[ global `n general mais[n[tos ̀ n r]ndul marilor consumatori

de fructe, ̀ ns[ apreciaz[ totu;i c[ fruc-tele duc la sc[derea "semnificativ[" ariscului de eveniment cardiovascular;i cerebral major.

I. M.

Un consum constant de fructe reduceriscul de accident cardiac ;i cerebral

Supliment alimentar func\ionalcu rol adjuvant ̀ n vitaminizarea or-ganismului, reglarea func\iei diges-tive ;i control ponderal.

Compozi\ie< polen poliflor, culturi pro-biotice complexe de Streptococcus ther-mophilus, Lactobacillus acidophilus, Bifi-dobacterium bifidum, Lactobacillus del-bruekii bulgaricus, vitaminele A, C, E, B1,B2, PP, B6, B9, B12, microelemente Zn, Se,Fe, Cr, Mn, Si, zah[r invertit enzimatic, in-ulin[, sorbitol, tinctur[ de propolis. Princompozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[ demacro, micro-elemente, macronutrien\i,factori biologici activi ;i microorganismeprobiotice cu `nalt[ valoare biologic[ ;ibiodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un supli-ment alimentar func\ional format dintr-ocomponent[ polenic[ ;i una probiotic[ cuac\iune de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[, de reglare afunc\iei digestive ;i control ponderal, deprevenire a afec\iunilor cardiovasculare,detoxifiant, neurotonic ;i cu efecte geria-trice. Produsul are ac\iune imuno-modu-latoare ;i de stimulare a sistemului endo-crin. Vitaminizeaz[ ;i remineralizeaz[ or-ganismul. O caracteristic[ esen\ial[ a pro-dusului este aceea c[ polenul a fost sus-ceptibilizat printr-un procedeu enzimaticcresc]nd astfel biodisponibilitatea acestuiaprin distrugerea exinei care ̀ mpiedic[ asi-milarea substan\elor valoroase din polenulnativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide, ste-roli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3, omega6) au un rol metabolic deosebit de impor-tant, particip]nd la structurarea fosfolipi-

delor membranelor celulare, fiind ;i acti-vatori ai unor enzime ce ac\ioneaz[ at]t ̀ nmetabolismul lipidic c]t ;i ̀ n procesele in-flamatorii, intervenind `n modularea ex-presiei fenotipice a genomului. Aceste com-ponente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemului ner-vos ;i pielii.

Produsul con\ine vitamine hidrosolu-bile din grupa B, vitamina C, dar ;i vita-mine liposolubile A ;i E. De remarcatcon\inutul `n vitamina B12 cu activitatebiologic[ extrem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate ANTI-OXIDANT{ NATURAL{ ridicat[ dato-rit[ ac\iunii sinergice a vitaminelor A, C,E ;i microelementelor Seleniu ;i Zinc.Aceast[ activitate `l recomand[ `n preve-nirea ;i combaterea STRESULUI OXIDA-TIV la nivelul celular, stres cauzator al ma-ladiilor grave cardiovasculare, neurodege-nerative, inflamatorii, cancerelor ;i`mb[tr]nirii precoce. Produsul con\inemacroelementele necesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort digestivfiind indicat ̀ n Sindromul colonului iritabilprecum ;i ̀ n cazul altor afec\iuni gastroin-testinale< constipa\ie, diaree non-patogen[,balon[ri, flatulen\[, crampe, halen[ foetid[de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[.Componen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderal pro-dusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exercitaac\iuni benefice asupra alergiilor< eczemaatopic[, alergii la lapte, poliartrit[ reuma-toid[. Prin ac\iunea de absorb\ie a sub-stan\elor mutagene ;i stimularea sistemuluiimunitar produsul PROTONIC exercit[ o

ac\iune de inhibi\ie a produc\iei de carci-nogeni ai microflorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilor can-ceroase.

Produsul induce un r[spuns imunitarprin efecte complexe de excludere compe-titiv[ ;i transloca\ie / efect barier[, `mpo-triva diareelor de origin[ viral[ (Rotavirus),a diareelor generate de disbacteriemia con-secutiv[ tratamentelor cu antibiotice, a co-litelor (C. difficile) ;i a diareelor nosoco-miale.

PROTONIC are o activitate marcat[antipatogen[ fa\[ de germenul Helicobac-ter pylori, agent cauzator al gastritelor, ul-cerelor ;i cancerelor gastrice.

Produsul PROTONIC manifest[ unefect imunomodulator (status imunitar,r[spuns vaccinal) interac\ion]nd cu celu-lele imunitare sau cu receptorii celulari de-termin]nd o cre;tere a activit[\ii de fago-citoz[ a celulelor albe ;i o sporire a sintezeide citokine.

PROTONIC prin ac\iunea antipato-gen[ ;i de excludere competitiv[ exercit[

;i un efect pozitiv asupra vaginozelor ;i in-fec\iilor urinare. Prin componen\a polenic[ce sinergizeaz[ puternic cu cea probiotic[produsul PROTONIC are ;i efect de deto-xifiere, fiind indicat ;i persoanelor depen-dente de alcool, diminu]nd dorin\a de aconsuma b[uturi alcoolice, precum ;i celorcare doresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele sale ac-tive are capacitatea de a stimula mecanis-mele de metabolizare a xenobioticelor(substan\e toxice) din organism. Datorit[inhibi\iei producerii de endotoxine de c[tremicroflora intestinal[ produsul este indicat;i `n endotoxemia asociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra decon-jug[rii acizilor biliari reduc]nd nivelul co-lesterolului din s]nge ;i deci riscul deapari\ie a aterosclerozei ;i bolilor cardio-vasculare. Produsul con\ine, de asemenea,un raport corect `ntre vitamina B6 ;i me-tionin[ ceea ce face ca Homocisteina in-ductoare de arterioscleroz[ s[-;i reduc[toxicitatea. Anumi\i compu;i genera\i demicroflor[ probiotic[ se comport[ ca in-hibitori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere a ten-siunii arteriale, indic]nd produsul ;i sufe-rinzilor de hipertensiune arterial[.

PROTONIC con\ine precursori hor-monali de tip androgen precum ;i acizi hi-droxamici, conferind o capacitate de pre-venire ;i tratament al afec\iunilor benignede prostat[< prostatite, hidrocel, prostato-veziculite, adenom de prostat[). Acesteefecte sunt poten\ate ;i de activitatea anti-oxidant[ a microelementelor zinc (Zn), Se-leniu (Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoi-zilor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componentelorsale produsul PROTONIC manifest[ ;i oac\iune revigorant[, revitalizant[ ;i de pre-

lungire a duratei de via\[ (efecte geriatrice)sporind totodat[ calitatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONIC areefecte benefice directe asupra sistemuluinervos, amelior]nd capacitatea mental[,procesele de memorare ;i cognitive,comb[t]nd st[rile de anxietate, psihotice,dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devitalizate,stresate, care-;i desf[;oar[ activitatea `nmedii poluate, copiilor, adolescen\ilor,adul\ilor, b[tr]nilor, convalescen\ilor. Pro-dusul are efecte generale vitalizante ;i deprotec\ie ;i preven\ie a maladiilor meta-bolice (obezitate, diabet), degenerative(cardiovasculare, neurodegenerative, can-cere, inflamatorii), a ̀ mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul


De la poşetele decorate cumărgele ale preoţilor africani dincele mai vechi timpuri la poşetăhaute couture a femeii moderne,genţile au fost dintotdeauna atâtsimbolul puterii, statutului şi fru-museţii, cât şi cel de posesoare alsecretelor celei care o purta.

Precursoarele genţilor Genţile au fost folosite încă de când

oamenii au avut nevoie să îşi care obiec-tele importante pentru ei. În vreme cetermenul de “geantă de mân[” nu existăpână la mijlocul secolului XIX, poşeteleantice erau făcute din piele sau postav şierau folosite în special de către bărbaţipentru a-şi ţine banii şi lucrurile de va-loare. S-au găsit chiar şi hieroglife egip-tene care arătau bărbaţi purtând astfelde gentuţe în jurul taliei.

Secolele XIV-XV În secolele XIV-XV, atât femeile cât

şi bărbaţii îşi prindeau un mic săculeţ decătre cel mai important element vesti-mentar medieval< brâul sau cingătoarea.Deoarece buzunarele nu se vor inventadecât peste câteva sute de ani, oameniiîşi vor mai prinde şi alte lucruri de brâu,ca mătănii, pumnale, un fel de brelocpentru chei etc. Aceste gentuţe nu eraufolosite strict pentru a transporta bani,erau totodată asociate cu mariajul şi culogodnă, deseori erau ornate cu fel de felde broderii care reprezentau poveşti dedragoste. Mai erau utilizate şi pentru adepozita mâncarea pentru şoimi în tim-pul vânătorii.

Secolele XVI-XVII În timpul perioadei elisabetane, fus-

tele femeilor şi-au mărit proporţiile con-siderabil. Prin urmare, acele gentuţeprinse de brâu se pierdeau foarte uşorprintre atâtea straturi de material.Aşadar, femeile au început să le poartepe sub fustă, iar bărbaţii – pe sub panta-lonii bufanţi. Oamenii din clasele infe-rioare, că ţăranii, purtau nişte saci dinpiele sau pânză pe care îi cărau în spate. Într-o vreme pe când igiena personalăera deficitară, mulţi aristocraţi îşi luaucu ei mici săculeţi care erau umpluţi cudiverse lucruri frumos mirositoare ca<levănţică sau bucăţele de vată parfumate.Aceşti săculeţi mai erau folosiţi pentruînmiresmarea şi împrospătarea hainelorsau a lenjeriilor de pat. Ca şi predecesoriilor, atât femeile cât şi bărbaţii preferaugentuţele pe care le prindeau de talie, înlocul unor genţi de mân[. Spre sfârşitulsecolului însă, genţile vor devenidin ceîn ce mai sofisticate, cu materiale şi formedin ce în ce mai complexe.

Secolul XVIII< Revoltă împotriva buzunarelor

După Revoluţia Franceză, acele fusteenorme ale vechiului regim au fost înlo-cuite de o fustă mult mai îngustă şi maipuţin “stufoasă”. Astfel nu mai aveai locîn dedesubtul fustei pentru a-ţi pune acelsăculeţ şi trebuiau deci să fie purtate pemâna.

Secolul XIX< Ascensiunea genţii Descoperirile ştiinţifice şi industriale

în perioada victoriană au creat multe sti-luri şi ţesături pe care femeile le puteaufolosi pentru a-şi asorta ţinutele.

Domnişoarele petreceau foarte multtimp pentru a-şi decora genţile, pentrua le broda cu iniţialele lor şi a le ar[taposibililor soţi.

În curând avea să fie o revoluţionarea genţilor. În 1843, în Marea Britanieerau aproximativ 2000 de km de cale fe-rată. Oamenii călătoreau din ce în ce maides cu trenul, iar femeile au început săse bucure de această libertate de mişcare.Termenul de “geantă de mân[” începe săfie asociat cu “geamantanul”.

1900-1920< Frumuseţe şi rafinament Genţile la început de secol XX erau

mai mult decât nişte geamantane. Fe-meile puteau alege dintr-o gam[ variatăde modele, cel mai de succes fiind o gean-tă din piele care avea ataşat un evantai şio pereche de ochelari tip “lornion”. Fe-meile care aveau un loc de muncă folo-seau genţi mai mari din piele şi chiar va-lize, diplomate. După Primul RăzboiMondial, tot mai multe activităţi şi opor-tunităţi de a călători s-au ivit pentru fe-mei, iar structura rigidă a corsetului adispărut. Acum a fost inventată poşetă,de la diminutivul cuvântului franţuzescpentru ‘buzunar” – poche. Era deseoridecorată cu motive geometrice sau cuelemente din jazz şi era purtată cât maistrâns de linia corpului, susţinută de braţ,pentru un aer tineresc nonşalant. Des-coperirea mormântului lui Tutankha-mun în 1923 a avut un efect considerabilşi asupra genţilor, acestea începând săreflecte fel de fel de motive exotice.

1930< Influenţă art deco Până în anii ’30, majoritatea genţilor

de azi au fost deja inventate< cele care se

poartă pe umăr, cu un singur mâner, cudouă barete, care se poartă pe braţ etc.Geanta anilor 1930 reflectă stilul art de-co foloseşte motivele abstracte şi noilemateriale industriale ca plasticul şi fer-moarul.

1940< Army look Cel de-al doilea Război Mondial a

condus liniile fine ale modei anilor ’30spre un look militar. Genţile au devenitmai mari, mai pătrăţoase şi mai practice.Deoarece pielea, fermoarul şi oglinzilecare decorau interiorul unei poşete eraudin ce în ce mai greu de găsit, designeriide atunci s-au orientat spre lemn şi plas-tic şi materiale sintetice.

În Marea Britanie, genţile aveau du-blu rol< să îţi asortezi ţinută şi să îţi încapămasca de gaze în ele. În Franţa si Ame-rica, femeile purtau cel mai des genţi deumăr.

1950< Marii designeri În anii ’50, geanta devine un cult.

Acum se afirmă designeri că Vuitton,Hermes şi Chanel care fac din accesori-zarea vestimentaţiei un standard. Chri-stian Dior introduce un noustil< fustălungă şi talia subţire. Spre deosebire destilul militar, acest nou look reprezentao nouă decadă a feminităţii, în care ogeantă mică te ducea cu gândul la fru-museţe şi sofisticat. Într-adevăr, o femeiecare poartă o geantă mică trimite unsemnal sexual diferit faţă de o femeiecare poartă o geantă XXL.

1960-1970< Cultură hippie Regulile pentru a te îmbr[ca corect

şi serios încep să nu mai fie luate în sea-

ma. Geantă plic sau clutch-ul este obiec-tul care face tranziţia spre o perioad[vestimentară non-formală şi cât mai ti-nerească. De asemenea, o geantă micăde pus pe umăr cu bretele lungi sausubţiri devine un must-have.

În mai puţin de un deceniu, expri-marea individualităţii se face prin modelepsihedelice, iar conceptul de “flower po-wer” introduce ideea de romantism înmodă şi conferă hainelor un aspect etno.La sfârşitul anilor ’70, genţile sunt deco-rate cu multe fermoare, şireturi şi ciucuri.

1980-1990< Vremuri sport Pentru prima dată apare conceptul

de geantă sport care să fie suficient deîncăpătoare pentru echipamentul de fit-ness şi o pereche de adidaşi şi carereuşeşte totuşi să influenţeze moda.Genţile de acum reprezintă ideea de or-dine şi de control. Miuccia Pradă intro-duce prima geantă unisex, dintr-un ny-lon negru. Deja încep să apară primelefake-uri Hermes şi Coco Channel şi doarun bun cunoscător putea să facă diferenţaîntre acestea şi originalul.

Secolul XXI< Orice se poartă cu orice Genţile de astăzi sunt confecţionate

dintr-o multitudine de materiale ca im-itaţie piele de reptile, imitaţie piele în-toarsă, materiale impermeabile etc. Des-ignerii se joacă cu imaginaţia, folosindmateriale transparente pentru a expuneconţinutul genţii.

Deşi au fost îndelung timp asociatecu feminitatea, genţile devin din ce în cemai populare printre bărbaţi. Varietateaşi adaptabilitatea caracterizează în acestsecol potenţialul unei genţi.

O scurt[ istorie a celui mai necesar accesoriu feminin

S`n`tate & Frumuse]e · devine elevul liceului din Beiuş, pe care-l absolvă în 1864, cu re -...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e · devine elevul liceului din Beiuş, pe care-l absolvă în 1864, cu re -...