Motto: “Arta de a trăi este şi iscusinţa de a te şlefui mereu”. ( Vasile Pavelcu)

Nr. 6 / 2009

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

 

Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor. Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul. Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. 1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan. Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie. Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.  La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.  In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare. Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca. La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.  Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini.  Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos. In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.

Ştiaţi că...?Corpul uman Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cei stangaci. În medie, omul isi poate tine respiratia timp de un minut. Recordul mondial la aceasta proba este de 7 minute si 30

secunde? Omul vorbeste in medie cam 5.000 de cuvinte pe zi, chiar daca mare parte dintre ele sunt cele pe care ni le

spunem ''in gand''? un om poate supravietui aproximativ o luna fara mancare, dar numai o saptamana fara apa? In medie o persoana are peste 1460 de vise pe an? oasele ce formeaza scheletul corpului au culoarea bej - maroniu? Oasele pe care le vedem expuse in muzee au

culoarea alba data fiind faptul ca au fost curatate. Osul de la sold este mai tare decat cimentul. Cand cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10% vei muri. Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda. Trecerea alimentelor din gura in stomac dureaza 7 secunde. Omul are aproximativ 76 000 de fire de par pe cap Dintii unui om sunt tari aproape ca piatra. Organismul uman contine aproximativ cinci litri de sange. Inima femeii bate mai repede decat cea a barbatului. O persoana rade in medie de circa 15 ori pe zi. Ochii nostri au mereu aceeasi marime, aceeasi ca la nastere, dar nasul si urechile cresc in permanenta. unghiile degetelor de la maini cresc de 4 ori mai repede decat cele de la degetele de la picioare?

În cadrul unui proiect concurs derulat de Inspectoratul şcolar Bihor, adresat elevilor din ciclul primar, aceştia au realizat compuneri şi poezii pe tema “ Igiena , înseamnă sănătate” şi “ Protejarea mediului înconjurător”.Lucrările au demonstrat că elevii sunt creativi şi talentaţi. Cîteva din creaţiile elevilor .

Ana, feti ţ a cuminte, de Făşie Amalia, cls. a III-a, S04 BurdaCea mai bună prietenă a mea este Ana. Eu m-am gândit să vă povestesc cât de cuminte şi

îngrijită este ea. Într-o după masă ea a rămas singură cu frăţiorul ei. Ana m-a invitat la ea. Atunci am observat ce fetiţă cuminte şi ordonată este. Ea avea grijă de frăţiorul ei mai mic, îl ducea la baie să se spele pe mâini cu săpun. După ce a mâncat şi-a spălat dinţii. Ei ştiau că nu au voie să folosească periuţa şi pasta părinţilor.

Apoi ne-am jucat în cameră. Când am terminat jocul, am adunat lucrurile. Ana a deschis fereastra să intre aer curat. Noi ştiam că aerul proaspăt face bine sănătăţii.

După ce ne-am jucat în curte la nisip, ana l-a dus pe fratele ei la baie. Le-a spălat fructele şi am mâncat. Fructele au multe vitamine. Ele ne ajută să creştem mari şi sănătoşi.Ana este foarte cuminte. Eu aş vrea să fiu la fel de ordonată şi cuminte ca prietena mea.

Mediul prietenul meu, de Damian Denisa Paula, cls. a IV-a, S04 SacaÎntr-o zi frumoasă de primăvară am avut căteva ore libere în care am făcut o plimbare la

pădure. În pădure am observat: o veveriţă, un iepuraş şi o căprioară. Am fost foarte impresionată de frumuseţea acelor animale. După o oră mi-am continuat drumul prin pădure şi am văzut multe gunoaie pe care le-au aruncat oamenii care au trecut pe acolo. M-am întors acasă, i-am chemat pe prietenii mei pentru a mă ajuta să adun gunoaiele şi am pornit spre pădure. Cu noi am dus mănuşi şi saci. Când am ajuns în locul unde erau gunoaiele am început să le punem în saci. După ce am terminat de adunat gunoaiele ne-am mai plimbat prin pădure şi am mai găsit încă două locuri unde erau alte gunoaie. Pe înserate cănd a trebuit să mergem acasă, am strâns sacii lângă trunchiul unui copac. A doua zi ne-am întors în pădure să luăm sacii şi să-i ducem la groapa de gunoi.

Astfel ne-am gândit să formăm o echipă numită „Prietenii mediului, deoarece am ajutat mediul înconjurător.

Am considerat că mediul înconjurător este o minune lăsată de Dumnezeu pe acest pământ. Toţi oamenii din sat au fost încântaţi de faptele noastre, ne-am simţit minunat şi am fost mândri

de noi înşine pentru că am putut ajuta natura.

Să facem curat!, de Foghiş Goina Georgiana, cls. a III-a, S08 BudureasaUrmează să facem curat;Ne vom spăla pe mâini cu apă şi săpun,De toate mizeriile, de noroi, îndelungate,De toate răstignirile de pe crucile iernii, Apoi vom aştepta la marginea vremiiÎnverzirea comună a tuturor lucrurilor.

Dimineaţă plăcută, de Laza Ionuţ, cls. a III-a, S04 Burda

Dimineaţa mă trezescMicul dejun îl servesc,Nu înainte de-a mă spălaPe dinţi cu periuţa. Dimineaţa e frumos

Mergem la şcoală pe jos,Aerul este plăcutVânticelul e tăcut.

Noi trebuie să avemOriunde ne aflămUnghiile tăiateMâinile şi faţa spălate. Corpul să fie curat

Ghiozdanul curăţatCând la şcoală am plecatSă fiu frumos îmbrăcatŞi să nu fiu emoţionat.

Înviorarea , de Drinc Romina, cls. a III-a, S04 BurdaDimineaţa mă trezesc Cu apă rece mă întâlnesc,Îmi spăl ochii, dinţii, faţa,Şi-s voioasă dimineaţa. Mama-mi spune să mănânc, Eu îi spun, n-am terminat, De spălat şi pieptănat, Şi pe dinţi de curăţat.

Apa rece te-nviorează Ca să pleci voios la şcoală, Apa rece dimineaţa Îţi împrospătează faţa.

Igiena mie-mi place Că mai sănătos mă face, Să fiu bine îngrijită De colegii mei iubită

Igiena mama s ă n ă t ăţ ii, de Coste Alin Marinel, cls. a IV-a, S04 SacaÎn urmă cu doi ani, înainte de sărbătorile de iarnă fiind foarte răcit, am fost internat în spital.

Acolo am văzut mulţi copii români şi rromi. Între ei am văzut o diferenţă mare deoarece copiii români erau foarte curaţi faţă de cei rromi, când consumau un fruct îl spălau, iar după aceea se spălau pe dinţi.

Într-o dimineaţă, domnul doctor făcea vizită pacienţilor bolnavi, iar când a intrat în salonul nostru, a văzut un copil rrom care mânca un măr dar care era murdar pe mâini.

Atunci doctorul i-a explicat că nu este bine să mănânce nimic până nu se spală pe mâini pentru că se va îmbolnăvi din nou.

Cât timp eu am stat internat în spital am învăţat că igiena este cel mai important lucru pentru noi, astfel o putem numi” mama sănătăţii”.

Câmpul a înverzit, Vine vara bine-mi pare Afară vântul bateOile au ieşit, Iar am să mă duc la mare Luna, cerul străbate,Departe în zare Acolo în depărtare Undeva în depărtareRazele răsar Ţărmul cu nisipu-n soare Norii încet, încet aparUmbrele apar. Arşiţa e foarte mare. Însă vântul îi împarte, Mihalcea Nicolae- cls. a V-a B Şi de ploaie n-avem parte. Noaptea – de Ciorna Adrian Cosmin, cls. a V-a BCum să răsfeţi Visezi? De zâmbetu-ţi se agaţă, Astăzi ca şi-odinioarăOrele liniştite Iar geana ochilor subţire Lungă linişte coboarăDe dragul lunii, Atunci paşii mei mergeau spre ea Unde malul stă să cadăRăsare peste dealuri Tu eşti fiinţă sau strălucire Noaptea ca un abur creşteUmbrele sinistre. Ai apărut în viaţa mea. Iar pe culmea unei creste S-a ivit în dapărtare, o rază de lună, mareGhicitori- Mihalce Larisa Gabriela, cls. a V-a B

1) Cutii lungi cu scăunele, stau şcolarii-n rând pe ele!( Băncile)2) Ia gândiţi-vă copii, cine merge printre trestii şi din apă se hrăneşte prinzând câte-un pui de peşte?(Cocostârcul) 3) Ciucur verde sau roşcat, pe arac stă agăţat. Cine este? L-aţi aflat? ( Strugurele)4) Găinuşă pestriţată cu coada mereu plouată! ( Bibilica)5) O păpuşă gogonată, stă pe gheaţă înfăşată! ( Foca)

Ghicitori- propuse de Popa Gabriel, cls.a V-a B 1. Sunt mici şi pişcă. Ghici ce e? ( Furnica)2. Are coarne şi urăşte roşul! Ghici? ( Taurul)3. Este roşu, dar poate fi şi galben şi e dulce! ( Mărul)4. Este uriaş şi are un ochi în frunte! ( Ciclop).

Vara , de Popa Gabriel, cls. a V-a BVară, vară vino la noi în ţară, Bună vară, te-aş duce la noi în ţară,Să ne bucurăm noi iară. Cu roade bogate,Vara este călduroasă, Cu miere de flori în toate.Să ne-aducă bucurii în casă. Vară frumoasă, dar şi voioasTest de cultură generală- propus de Mihalce Larisa Gabriela, cls. a V-a B

1) Care este cel mai cunoscut compozitor al României?a) George Enescub) Aurel Vlaicuc) Ioan Cantacuzino

2) Cum se numesc vieţuitoarele care merg în două picioare? a) bipede b) patrupede c) treipede.

3) Care este capitala Franţei? a) Romab) Berlinc) Paris

4) Care dintre următoarele animale nu poate fi de companie? a) porcul de Guineea

b) calulc) câinele.

5) Care ocean se află lângă insula Groelanda?a) Arcticb) Pacificc) Indian.

6) Care este antrenorul echipei de fotbal Dinamo?a) Viorel Hizob) Gavril Balintc) Mircea Rednic.

7) Câte oraşe sunt în România?a) 265b) 365c) 465.

8) Care este capitala lui Hawai? R: 1- a 5-aa) Honolulu 2-a 6-cb) Sf. Lucia 3-c 7-ac) Puerto Rico. 4-b 8-a

Vara , de Popa Gabriel, cls. a V-a BVară, vară vino la noi în ţară, Bună vară, te-aş duce la noi în ţară,Să ne bucurăm noi iară. Cu roade bogate,Vara este călduroasă, Cu miere de flori în toate.Să ne-aducă bucurii în casă. Vară frumoasă, dar şi voioasă. Sudoku – propus de Mihalce Larisa Gabriela, cls. a V-a BCompletaţi grilele de mai jos cu toate cifrele de la 1 la 5 astfel încât acestea să se regăsească o singură dată atât în fiecare linie cât şi în fiecare coloană a grilei.

Soluţia în numărul următor.

Ş tia ţ i c ă : Marea Moarta este cea mai sarata din lume, avand intre 288g si 325g de sare/litru de apa! (Prin comparatie, apa de mare contine in medie 35g). Marea Moarta e atat de sarata, incat niciun peste nu poate trai in ea... si am putea citi ziarul stand pe spate pe apa. Marea Moarta se afla in desertul Iudeii, intre Israel si Iordania.Singura apa curgatoare care alimenteaza aceasta mare este râul Iordan, insa debitul este din ce in ce mai scazut datorita consumului de apa potabila in Israel si Iordania, asa ca Marea Moarta este amenintata treptat cu... secarea.

Concurs de volei desfăşurat la Beiuş, Budureasa- Remetea în 16 februarie 2009. Concurs de şah desfăşurat la beiuş în data de 30 ianuarie 2009, la Liceul Pedagogic. Elevii participanţi

Buşte Tudor,clasa a VII-a A, Leuca Monica- clasa a VIII-a, Mitran Alexandra- clasa a VIII-a. Concurs- „Cănguraşul”- etapa pe şcoală s-a desfăşurat în data de 8 aprilie 2009, pentru clasele I-II.

Au participat 13 elevi de la şcoala Budureasa şi 2 2levi de la S04 Burda. Concurs – „ Micul matematician” desfăşurat în data de 24 aprilie 2009 la Liceul Pedagogic din Beiuş.

Au participat 6 elevi din clasele a II-a şi a III-a de la Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa. Concurs – Cupa Memorială „ Ioan Tanaszi”, concurs de fotbal desfăşurat la Pocsay, Ungaria în data de

3 aprilie 2009. Concurs de fotbal – desfăşurat la Beiuş, elevii de la şcoala Budureasa au obtinut locul III, Cupa

Primăverii, şi Cupa fair- play. Concurs de fotbal Cupa de Iarnă elevii au obţinut locul II. Concurs „ Cangurul lingvist”la Limba engleză desfăşurat în şcoală în 31 ianuarie 2009. Elevii

participanţi au fost în număr de 13. Concurs „ Cangurul matematician” desfăşurat în şcoală pentru ciclul primar şi gimnazial în luna aprilie.

3 23

1 24 1

4 5

5 24 3 5 1 3 4 1

Elevii participanţi au fost în număr de 24. Concurs –creaţie plastică „ Sărbătoarea sfântă a învierii Domnului”- proiect de parteneriat între S04

Sălişte de Beiuş şi S08 „Titus Popovici” din Mişca judeţul Arad. Concurs „Vine, vine, primăvara”- proiect de parteneriat între S04 Sălişte de Beiuş şi Şcoala Pralea ,

Comuna Crăiuţi judeţul Bacău. Concurs „ Tradiţii şi obiceiuri” –proiect de parteneriat între S04 Sălişte de Beiuş şi S08 Ştefan cel

Mare- Călăraşi. S04 Sălişte de Beiuş au obţinut: eleva Mihoc Loredana – menţiune, institutor Bogoşel Nadia- Premiul III pentru „originalitate”.

1. Elevii claselor de gimnaziu au participat la Campania ”Protejarea naturii o datorie, colectarea deşeurilor un comportament civic responsabil” constând în colectarea  dopurilor de plastic (de apă minerală, răcoritoare, bere) alcătuite dintr-o singură piesă, respectiv  mânere de peturi. Campania urmăreşte dezvoltarea unui comportament civic responsabil în rândul elevilor.Îndrumător prof. Goina Virginia. 2. 8 Martie- Ziua femeii- elevii claselor V-VIII au pregătit, sub îndrumarea doamnei profesoare Goina Daniela, o serbare dedicată zilei de 8 Martie- Ziua femeii. Copiii au recitat poezii închinate fiinţelor care le-au dat viaţă, au cântat şi au susţinut şi scenete. La finalul spectacolului elevii au fost răsplătiţi cu mărţişoare.

3. Sfintele S ă rb ă tori de Pa ş te - în luna aprilie elevii din clasa întâi îndrumaţi de Institutor Cosmina au confecţionat felicitări cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte pe care le-au adunat într-o expoziţie cu vânzare.

4. 21 aprilie Ziua Pământului- la propunerea profesorului coordonator Goina Daniela, elevii şcolii cu clasele I –VIII Budureasa au marcat Ziua Pământului prin activităţi de ecologizare şi înfrumuseţare a şcolii.Elevii din ciclul primar îndrumaţi de învăţătorii Goina Vioara, Magda Cosmina şi Buha Florin au colectat în saci menajeri, gunoaiele existente în curtea şcolii şi în preajma şcolii. Elevii claselor de gimnaziu au plantat răchită pe malul apei şi flori în grădina din faţa şcolii şi cea din curtea şcolii, supravegheaţi de profesorii : Goina Teodor, Laboş Daciana, Laza Lucreţia, Panda Viorica, Ilaş Titus, Lăzău Ionuţ . Câţiva elevi au confecţionat căsuţe pentru păsări sub îndrumarea profesoarei Goina Virginia, băieţii din clasele a VII-a A şi a VII-a B au plantat salcii şi brăduleţi pe malul apei din apropierea şcolii. La sfârşitul activităţii căteva eleve au realizat un panou în care s-a dorit a fi un semnal de alarmă pentru noi toti, să fim atenţi în protejarea mediului şi salvarea planetei albastre.

Ziua Pământului

Proiect educaţional în parteneriat şcolar - colaborare S08 Budureasa, clasa I , învăţătoare Magda Cosmina şi S08 Roşia. Titlul proiectului :”Sărbători dragi copiilor”. Elevii au confecţionat ouă şi felicitări specifice sărbătorii Învierii Domnului Iisus Hristos.

Proiect de parteneriat- colaborare S08 Budureasa, clasa I , învăţătoare Magda Cosmina şi Şcoala Gheorghe Banea din Măcin, Tulcea. Titlul proiectului „ Învierea Domnului, sărbătoarea sufletului”.

Participarea elevilor din clasa I la Concursul naţional de mărţişoare şi felicitări „ Bucuriile primăverii”, desfăşurat la Palatul copiilor din Alexandria. Copiii pregătiţi de institutor Magda Cosmina au obţinut menţiune.

Participarea cu referatul: „ Atenţie! Pământul suferă.....”Autori: Institutor Magda Cosmina şi Profesor Coordonator Goina Daniela. Motto: „Natura şi educaţia sunt asemănătoare; căci educaţia transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura.” Democrit, la Simpozionul”..........

Proiect naţional „ Primăvara Europeană”- proiect on-line desfăşurat în perioada 25 martie- 9 mai. În cadrul proiectului profesor Laboş Daciana a atras elevii în desfăşurarea unor activităţi bazate pe creativitatea şi inovaţie . Realizarea unor compuneri pe tema protejării naturii.

Campania Petrom a lansat Concursul “Scoala lui Andrei” , un concurs national pe teme eco-civice, care se adreseaza tuturor elevilor din clasele I - VIII. Concursul propune atat activitati de acumulare de cunostinte teoretice, cat si, mai ales, aplicatii practice sub forma de proiecte, derulate în două etape. Etapa 1 va dura 4 saptamani. Ne-am înscris şi noi. În fiecare săptămână am propus un singur proiect care a răspuns la tema săptămânii respective..Săptămâna 1- „ Viitorul e in mainile noastre".Activitati derulate în cadrul scolii pentru a responsabiliza elevii în protejarea naturii. Păstrând curăţenia, plantând un copac, amenajând cu flori în gradina şcolii suntem mai sănătoşi şi sensibilizăm pe cei care îşi doresc un viitor sănătos şi putem spune toţi că am contribuit la înfrumuseţarea comunei noastre.

Săptămâna 2- „ Am si eu ceva de spus". Interesul şi entuziasmul elevilor din grupul"Eco Budureasa" pentru salvarea mediului înconjurător au crescut cu fiecare activitate care se desfăşoară în cadrul şcolii şi nu numai. Pentru proiectul acesta ideile s-au concretizat în confecţionarea de stikere pe care elevii le-au afişat în şcoală pentru a informa colegii şi profesorii cum pot reduce consumul resurselor. Speranţa tuturor e că lucrurile mici aduc succese mari.

Săptămâna 3- "Imaginatia ne ajuta sa reciclam".Creativitatea şi inventivitatea sunt atuurile vârstei inocente. Astfel grupul "Eco Budureasa" a reuşit să confecţioneze adevărate obiecte decorative, din obiecte reciclabile( plastic, carton, lemn, aţă, cd-uri, material textil, hârtie,etc...). Toate "operele de artă" au fost expuse în holul şcolii pentru a putea fi admirate de colegi şi cadrele didactice.

Săptămâna 4-"Sa luptam pentru un mediu sanatos". Realizarea unei pagini de ziar pe tema protejării madiului.

Articolul Motto:"Implicarea fiecaruia dintre noi intr-un efort de grup este cheia succesului unui grup, al unei echipe, al unei societati, al unei civilizatii" ( Vince Lombardi) Universul tainic si miraculos al padurii te atrage intr-o lume de basm dominata de bucuria de a trai.

Cand te-ai plimbat ultima oara printr-o padure? Ai ascultat ciripitul pasarelelor? Ai auzit fosnetul frunzelor? Ai simtit adirea vantului? te-a vrajit lumea plina de culoare a padurii? pentru ca tu sa te poti bucura de toate aceste senzatii, trebuie sa respecti si sa inveti sa contribui la mentinerea unui mediu sanatos. Hai sa facem impreuna o incursiune in natura si sa descoperim mai exact ce inseamna padurea. Padurea este un mediu de viata natural. Plantele si animalele cresc si se dezvolta in mod obisnuit , fara interventia omului.in tara nostra padurile se intind din zonele de munte pana in zonele de campie, chiar si delta. Exista doua tipuri de paduri: de conifere si de foioase.Padurea de foiose cuprinde arbori ale caror frunze cad cum ar fi : fagul, stejarul, mesteacanul, gorunul. Aceste paduri se intalnesc in special la deal si in ele traiesc animale si pasari precum:corbul, caprioara, mistretul,veverita, pisica salbatica, ciocanitoarea, pupaza.Padurea de conifere- cuprinde arbori care au frunzele verzi tot anul precum: pinul, molidul, bradul. In aceste paduri cresc animale precum: ursul, vulpea, lupul, caprioara, cocosul de munte. Clima de la

munte este umeda si racoroasa, iar lumina patrunde greu printre crengile copacilor. Defrisarile masive, incendiile, poluarea padurilor duc la disparitia sau amenintarea unor specii de plante si animale. De cate ori taiem un copac e bine sa plantam mai multi in locul lui; nu lasa focul si deseurile sa ameninte padurea; fii prudent si responsabil in actiunile tale! Doar asa poti salva padurea si trai intr-un mediu curat si sanatos. Grupul Eco Budureasa Etapa II- postarea în cadrul Concursului a proiectului „ Confecţionarea lăzilor de zestre- o artă ce merită păstrată”.

Proiect concurs „ Bune practici în educaţia pentru protejarea mediului”,cuprins în Calendarul Activităţilor Educative MECI 2009. Doamna profesoară Goina Virginia a iniţiat un proiect pentru acest concurs, „ Viitorul terrei este în mâinile noastre”. La nivelul şcolii se vor derula mai multe activităţi, în care sunt implicaţi elevii clasei a VII-a A.

25 martie-Bunavestire (Buna Vestire) este cea mai importanta sarbatoare inchinata Fecioarei Maria, cunoscuta in popor si sub denumirea de Blagovestenie. Este o sarbatoare cu data fixa (25 martie), de la care incepe sa curga perioada de 9 luni - pana la Craciun - cat Maria L-a purtat in pantece pe Iisus. Dateaza din primele secole crestine, fiind generalizata in secolul al VII-lea. Buna Vestire descopera si implineste taina lui Hristos, planul vesnic al Sfintei Treimi privind indumnezeirea omului, realizata prin intruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara. Zamislirea si nasterea lui Iisus Hristos impartasesc nestricaciune credinciosilor, salutul arhanghelului: „Bucura-te!” desfiintand intristarea si frica de moarte, care tineau sub stapanire creatia intreaga. In acelasi timp, aceasta sarbatoare scoate in evidenta necesitatea invocarii ajutorului Maicii Domnului pe intreg parcursul Postului Mare, pentru ca Fecioara fara prihana sa sustina eforturile ascetice si pocainta crestinilor: „Intareste-ma, Fecioara, sa postesc si sa ma departez de tot pacatul, ceea ce in chip de negrait ai nascut intrupat pe Cuvantul Cel puternic si fara de pacat. Si da-mi lacrima curatitoare de pacate, ceea ce esti cu totul fara de prihana”. Traditii de Bunavestire sunt in numeroase zone ale tarii, iar acestea au alta conotatie decat cea religioasa. Astfel, in aceasta zi este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor. In Romania, in afara denumirii de Blagovestenii, sarbatoarea mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului. Cucul, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii, iar primul sau cantec, care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie asteptat in haine curate, cu stomacul plin si cu bani in buzunar. O alta credinta era aceea ca atunci cand o persoana auzea pentru prima oara cantand cucul in an trebuie sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait. In Maramures, traditiile de Bunavestire se leaga de purificarea oamenilor şi a casei. Astfel, in trecut se obisnuia sa se aprinda focuri pe dealuri pe care erau puse lucruri de prisos din gospodarie. Ritualul era cunoscut sub numele Noaptea focurilor, pentru ca se facea dupa apusul soarelui. In alte zone ale tarii, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Fiind dezlegare la peste, se mai spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.9 martie - Crestinii ortodocsi si greco-catolici ii praznuiesc pe Sfintii 40 de mucenici Potrivit traditiei, cei 40 de Mucenici au fost ostasi in armata romana, in legiunea care isi avea tabara in cetatea armeana Sevasta. Ei au refuzat sa se supuna obiceiului pagan de a face jertfe zeilor pentru a fi ocrotiti in lupta, justificandu-si atitudinea prin credinta lor crestina.Cei 40 au fost judecati pentru nesupunere fata de imparat. În timpul persecuţiei împotriva creştinilor, soldaţii au fost aruncaţi în temniţă. Aici s-au rugat la Dumnezeu pentru întărirea credinţei şi i-au impresionat pe romani prin ţinuta lor demnă. Guvernatorul imperial Agricola şi inspectorul roman Lizios au încercat să-i convingă pe soldaţi să se lepede de credinţa creştină. Aceştia au refuzat, iar autorităţile romane au ordonat să fie dezbrăcaţi şi aruncaţi într-un lac îngheţat de la poalele muntelui Ararat, pentru a-i determina să renunţe la creştinism. Un singur soldat a cedat, dar, după ce a fost băgat în apă caldă, a murit. Peste noapte, ceilalţi 39 de soldaţi rămaşi în apa îngheţată, s-au îmbrăţişat şi au început să cânte imnuri de slavă către Dumnezeu. Privind spre lac, Aglaios, şeful închisorii, a observat că deasupra creştetelor soldaţilor pluteau aure. Emoţionat, el a intrat în lac, alături de soldaţi şi şi-a mărturisit credinţa în Hristos. Sporind severitatea pedepselor, inspectorul Lizios a ordonat ca cei 40, încă în viaţă, să fie scoşi din apa îngheţată şi să li se zdrobească fluierele picioarelor cu un ciocan. Supravieţuitorii acestei torturi au fost arşi de vii. Istoria creştinismului consemnează data de 9 martie ca ziua morţii celor 40 de mucenici. De aici vine si traditia mucenicilor: covrigeii fierti, lipiti cate doi, care ii simbolizeaza pe cei 40 de mucenici in lacul inghetat.Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Măcinici, 9 martie, echinocţiul de primăvară pe stil vechi. În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu ”botele” (beţele) în foc iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Măcinci erau considerate a avea mai multe funcţii: purificatoare (curăţirea spaţiului de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a Anului Nou), profilactică (preîntîmpinarea neplăcerilor aduse oamenilor de şerpi şi de insecte pe timpul verii), fertilizatoare a grădinilor, livezilor şi viilor.

Floriile In Duminica aceasta sarbatorim Floriile,  sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor. Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin. Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca. La slujba de Florii, totii slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.Insa nu numai crestinii ortodoxi sarbatoresc in aceasta Duminica, ci si foarte  multi catolici care praznuiesc Pastele Catolic.

In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.

Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste.

Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.

Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti. Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui; Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul; In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos. Acum se aerisesc hainele. Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani;

Pastele - originea sarbatoriiSemnificaţie - Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.Modul de calcul pentru Sfintele Paste Data celebrarii Pastelui are la baza doua fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.Durata- Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.Obiceiuri de Paşti -De Pasti se vopsesc oua in special rosii, unii oameni vopsesc si alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet… Crestinii se duc in Saptamana Mare (ultima saptamana inainte de Pasti) sa se spovedeasca si sa se impartasasca. In Vinerea Mare, seara, se merge la inconjurat Sfanta biserica si a trece pe la mormantul Domnului (pe sub masa)cu un buchet de flori. Tot de Pasti gospodinele fac pasca, cozonac, drob si alte mâncăruri tradiţionale după preferinţe. Deoarece Invierea din morti a Domnului Iisus Hristos este semnul biruintei Sale si garantia mantuirii noastre, era firesc ca inca de la inceput comemorarea acestei invieri sa constituie una dintre sarbatorile cele mai importante ale crestinatatii. La cateva zile dupa intrarea Sa solemna in Ierusalim, Mantuitorul a fost judecat si rastignit, a murit pe cruce si a fost pus in mormant. Dupa trei zile, adica duminica dis-de-dimineata, El a inviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca sa plineasca Scriptura si cele hotarate de iconomia divina pentru mantuirea neamului omenesc.Denumirea sarbatorii. Originea cuvantului "Pasti" si formele lui in diversele limbi. Sarbatoarea Invierii Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul "Pasti" intrebuintat de obicei la plural, care este de origine ebraica. La evrei cuvantui Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand: sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a exilului... (Ies. XII, 27), sarbatoare ce se praznuia la 14 Nisan si care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara, asa cum am aratat mai sus. Termenul ebraic a trecut in vocabularul crestin, pe motivul ca evenimentele istorice care sunt comemorate de aceasta sarbatoare, adica patimile, moartea si invierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din acel an. Trebuie sa specificam insa ca termenul nu implica o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o inrudire terminologica si cronologica dintre ele. Pastile iudaice sunt instituite de Moise, dupa iesirea din Egipt, cu scopul de a aduce mereu aminte fiilor lui Israil ca Domnul Dumnezeu i-a scos din robie si i-a trecut Marea Rosie, facand minuni mari cu ei. De la aceasta trecere sarbatoarea s-a numit pasah, iar greceste to pascha. Acest cuvant s-a impus in crestinism pe considerentul ca insusi Mantuitorul l-a folosit, cand a spus ucenicilor Sai : "Stiti ca peste doua zile va fi Pastile si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit" (Matei XXVI, 2). Iar ucenicii au intrebat, intrebuintand acelasi cuvant : "Unde voiesti sa-ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei XXVI, 17). "Pastile" la care se refera aici atat Mantuitorul cat si ucenicii Lui, sunt Pastile iudaice, instituite de Moise, dar cu aceste "Pasti" pe care se pregateau Apostolii sa le gateasca lui Iisus Hristos, se impletesc patimile, moartea si, dupa trei zile, invierea Domnului. Astfel ca, inca de la inceput, cuvantul Pasti pentru crestini nu avea deloc sensul pe care il avea la iudei, ci el avea un continut pur crestin. Cu acest nou sens, vechiul termen evreu de "Pascha" trece in limba greaca, folosita de primii crestini

si de cartile Noului Testament, prin transcriere. Se pare ca pana in secolul al V-lea acest termen indica mai ales patimile si moartea Domnului si nu atat serbarea invierii Lui ; din secolul al V-lea inainte termenul de Pasti indica serbarea invierii Domnului, care in latina echivala cu expresia Dominica Resurrectionis. Dintre limbile moderne, am amintit limba romana, care prin intermediul grec-bizantin foloseste pentru serbarea invierii Domnului cuvantul de "Pasti", transcriere a termenului grecesc. Din acelasi termen provine si termenul francez "Paques". Trebuie sa amintim aici termenul german "Oster" si pe cel englez de "Easter", care au dat nastere unor interesante interpretari. Beda Venerabilul (673-735) leaga acesti termeni de numele unei zeite de primavara, numita "Eastre", zeita din panteonul, anglo-saxon. Dar studiile mai noi facute de Knablock arata ca termenul englez de "Easter" este de provenienta latina. El spune ca latinii numeau saptamana Pastilor "hebdomata alba", pe motivul ca cei nou-botezati purtau imbracaminte alba in acest, rastimp. Forma pluralului a termenului "alba" a fost folosita in anumite expresii ca : "Dominica in albis", sau "poist albas", desemnand aceeasi sarbatoare a Pastilor. Mai tarziu, acest termen a fost inteles gresit si s-a tradus in germana veche cu "eostarum"-pentru pluralul cuvantului "alba", devenind in germana moderna "Osteni", iar in engleza "Easter". In limba rusa se foloseste termenul de "Bockpecenue", adica inviere, pentru a desemna sarbatoarea Pastilor.Culorile folosite la ouăle de Paşte corespund unei anumite simbolistici:  Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei deviata. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. Albastru = cer, sanatate, vitalitate. Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea în dreptate. 

Odata cu aparitia crestinismului, simbolistica oului s-a schimbat. El nu mai reprezenta renasterea naturii, ci renasterea omului. Crestinii au pastrat simbolul pagan al oului si l-au asemanat cu

mormantul din care s-a ridicat Iisus. Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în

Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota.

Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei, care era bolnav de moarte.Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota, unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului, şi a început să se roage plângând de durere:- Doamne Sfinte, Tu, care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi lasă-ne un semn, să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire, acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult, spunând: Hristos a înviat!Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Le împărţea copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea Învierii Domnului, spunându-le: Hristos a înviat!, şi primind răspunsul: Adevărat a înviat!De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşti şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: “Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Isus”.Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi. In traditia populara româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în felurite situatii etc.

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE ELEVULUI 1. Dreptul la egalitate fără deosebire sau discriminare de rasă, de religie, de origine sau de sex. 2. Dreptul la ocrotire socială care îi permite dezvoltarea sănătoasă şi normală pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual şi social. 3. Dreptul la un nume şi la o naţionalitate. 4. Dreptul la o alimentaţie sănătoasă, la o locuinţă şi la o îngrijire medicală.

5. Dreptul la o îngrijire specială în caz de invaliditate. 6. Dreptul la dragoste, înţelegere şi protecţie. 7. Dreptul la o educaţie gratuită, la activităţi recreative şi timp liber. 8. Dreptul la o securitate imediată, în caz de catastrofe. 9. Dreptul la o protecţie împotriva oricărei forme de neglijenţă, cruzime şi exploatare. 10. Dreptul la protecţie şi dreptul la o educaţie în spiritul prieteniei între popoare, al păcii şi fraternităţii. 11. Să frecventeze cu regularitate cursurile; 12. Să poarte uniformă şcolară; 13. Să respecte normele de protecţie a muncii; 14. Să folosească cu grijă manualele şcolare primite şi să le restituie în bună stare; 15. Să prezinte carnetul de elev când i se cere; 16. Să folosească baza materială a şcolii; 17. Să înveţe temeinic şi să muncească perseverent; 18. Să se comporte civilizat în familie, la şcoală, pe stradă şi în societate; 19. Să cunoască istoria patriei, să preţuiască valorile şi să respecte eroii neamului; 20. Să participe la activităţi cultural-artistice, la competiţii sportive; 21. Să beneficieze de tarif redus la filme, teatre şi la transportul în comun; 22. Să beneficieze de burse; 23. Să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării.

Mamele sunt axa în jurul căreia se învârte familia.Mamele sunt axa în jurul căreia se învârte lumea. PAM BROWN

Mama este cea care poate lua locul oricui, însă al cărei loc nu poate fi luat de nimeni. CARDINALUL MERMILLOD

Copiilor! Uitaţi-vă în ochii aceştia, ascultaţi vocea dulce, remarcaţi fineţea atingerii acestor mâini blânde! Nu veţi mai primi vreodată un dar mai preţios decât cel pe care l-aţi primit – o mamă iubitoare. Citiţi dragostea mută şi stranie din privirea ei, îngrijorarea tandră a vocii şi căutăturii ei pentru orice mică durere aţi avea. În viaţă veţi avea prieteni, iubiţi şi iubite, amici, dar niciodată, nimeni nu va mai pogorî asupra voastră un asemenea val de iubire şi blândeţe de care numai o mamă este capabilă. THOMAS BABINGTON MACAULAY O mamă nu este cineva de care să te sprijini, ci este cineva care face ca sprijinul să nu mai fie necesar.

DOROTHY CANFIELD FISHER

8 martie Ziua Femeii

Ştiaţi că...?o Daca iei orice numar, il dublezi, aduni 10, imparti prin 2, si apoi scazi numarul initial, raspunsul va fi 5.o Singurul loc de pe corpul unei vaci in care exista glande sudoripare este nasul acesteia. o In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prima bomba aruncata asupra orasului Berlin de catre aliatii

a ucis singurul elefant al gradinii zoologice a orasului.o Mustatile cainelui pot detecta cele mai sensibile miscari din aer? Mustatile sunt sensibile la atingere si

sunt situate pe botul cainelui, deasupra ochilor si sub maxilar.o Iepurii traiesc, in general, intre patru si douazeci de ani?o Urechile iepurilor pot atinge 6 cm in lungime?o Lupul este cel mai mare animal salbatic apartinand familiei Canidae? Dimensiunile normale ale unui

lup se incadreaza intre 60-90 de centimetri inaltime, 20-60 de kilograme greutate si 1.3-2 metri lungime (masurata din varful nauslui pana in varful cozii).

o Cangurul nu poate merge inapoi; are o saritura mai lunga de 12 metri si sare cu o viteza mai mare de 60 km/ora.

o Delfinii dorm cu un ochi deschis. Isi pot misca ochii in separat ului de celalalt, uitandu-se cu unul intr-o directie si cu celalalt in alta directie.

o Crocodilul are pleoape transparente care se inchid cand se scufunda si il lasa sa vada prin apa.

Soluţia sudoku din numărul anterior:

Concurs.... Instrucţiuni( sudoku):Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăţel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăţel.Soluţia în numărul următor.

Prof. Goina Daniela

REBUS- A-B-RÂU CARE TRECE PRIN JUDEŢUL HUNEDOARA

1. Râu care trece prin Bucureşti şi se varsă în Argeş 2. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră 3. Rău ce formează graniţa de est a României . 4. Râu ce trece prin Timişoara si se varsă direct în Dunăre 5. Al doilea braţ al Dunării 6. Alb,negru sau repede 7. Cel mai lung râu din grupa sudică.

6 3 1 8 4 5 2 7 94 2 8 7 9 1 3 5 67 5 9 2 3 6 1 8 45 4 7 3 1 8 6 9 21 9 6 4 5 2 8 3 73 8 2 6 7 9 4 1 52 6 3 9 8 7 5 4 18 7 5 1 2 4 9 6 39 1 4 5 6 3 7 2 8

4 6 1 81 9 78 5 2 9 1 7

3 9 1 62 7 9

5 2 3 69 5 7 4 2 8

9 3 78 3 5 9

1234

56

7

A

B

Stiati ca...?……..vulcanii au fost denumiţi după zeul roman al focului ,Vulcanus? ……...cel mai mare crater vulcanic se află în Indonezia , în Toba, insula Sumatra - Oceanul Indian ?………eclipsele sunt fenomene astronomice care au loc atunci când un corp ceresc trece prin umbra altuia.

………eclipsa de Lună se produce atunci când Luna trece prin umbra Pământului (Pământul se află între Soare şi Lună).………eclipsa de Soare se produce atunci când Pământul trece prin umbra Lunii(Luna se află între Soare şi Pământ).

Pregatirea profesionala si profesionalizarea pentru cariera didactica Pregatirea profesionala Autor: Prof. Goina Daniela

Din perspectiva resurselor umane, intr-o scoala buna profesorii fac eforturi comune pentru a crea conditii favorabile pentru invatare .Echipa manageriala investeste in dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice pentru a creste capacitatea interna a scolii. Asa cum e cazul celor mai multe profesiuni, cea didactica necesita o capacitate deschisa care nu este dobindita o data pentru totdeauna. Pentru ca lucreaza intr-un domeniu marcat de multe enigme nerezolvate si pe o baza de cercetare care se dezvolta, profesorii au obligatia profesionala de a fi studenti pe viata in mestesugul lor, cautand sa isi dezvolte repertoriul, sa isi aprofundeze cunostintele si abilitatile si sa devina cat mai intelepti in elaborarea judecatilor. Ceea ce demonstreaza excelenta este deci respectul pentru aceasta “ arta”, recunoscandu-i complexitatea si o angajare de dezvoltare profesionala pe tot parcursul vietii. Exista o comunitate profesionala puternica ,ca rezultat al faptului ca profesorii scolii dialogheaza, lucreaza in echipa, colaboreaza ,isi impartasesc experientele ,urmaresc anumite obiective ,au credinte si norme comune, se focalizeaza concertat pe activitatile de invatare destinate copiilor, isi asuma roluri noi si diversificate pentru cresterea eficientei procesului de predare-invatare. Mediul educational favorabil invatarii, inteles atat ca mediu fizic, cat si ca atmosfera generala ,are o mare importanta pentru succesul activitatilor desfasurate, de aceea cadrele didactice urmaresc prin” formarea” elevilor ,dezvoltarea unor capacitate noi de comunicare si intelegere, de “perfectionare”prin evaluarea aplicarii celor invatate, concretizandu-se in: cantitatea si calitatea cunostintelor; modificarea comportamentului; perseverenta in aplicarea cunostintelor insusite; schimbarea mentalitatilor.Pentru eficienta procesului instructiv-educativ salariatii institutiei de invatamant trebuie sa aiba o pregatire deosebita ,iar perfectionarea sa fie o prioritate, un proces continuu si organizat, care sa tina seama de schimbarile care au loc. Programele de pregatire profesionala vor da rezultate numai daca se bazeaza pe o analiza atenta a necesitatilor institutiei de invatamant, trebuie sa aduca mereu profesorilor informatie actualizata de specialitate si educationala si, de asemenea, trebuie sa anticipeze solutii posibile si viabile pentru situatii noi pe care societatea moderna le dezvolta si care vor influenta comportamentul elevilor si al actorilor sociali in general.Prin aceste programe se impugn anumite standarde profesionale ,care reprezinta “un ansamblu de asteptari si cerinte, explicit formulate, referitoare la cunostintele, abilitatile si mentalitatile pe care trebuie sa le probeze un profesor in activitatea sa cu elevii, pentru a se considera ca isi indeplineste indatoririle profesionale la un nivel calitativ acceptat de societate”,(“Standarde profesionale pentru profesia didactica”-coordonator Lucia Gliga, Bucuresti, 2002) Pentru a-si exercita noul rol, unitatea de invatamant trebuie sa renunte la asa numita “cultura a rutinei” si la imaginea scolii ca “o fabrica rigida” ( formalism, control excesiv, supunere, izolare etc.)pentru a se dezvolta catre o “cultura a schimbarii” si catre imaginea scolii ca “o familie primitoare” (caldura, sprijin reciproc, cooperare, incredere, respect pentru diferente, colegialitate, etc.).Pentru a raspunde acestui deziderat profesorul, prin pregatirea profesionala trebuie sa le ofere elevilor posibilitatea de a-si puna in aplicare ideile proprii.

ObiectiveMariana Dragomir sustine ca asigurarea calitatii activitatilor didactice” reflecta efortul conceptual, de realizare a

obiectivelor generice (competente academice, profesionale, modele de gandire, de comportament ), in conformitate cu un sistem valoric, pentru a satisface cerintele beneficiarului “. (Mariana Dragomir, 2003, pag. 78 ).

Obiectivele pregatirii profesionale pot fi constituite din :__perfectionarea capacitatii de rezolvare a problemelor;__executarea unor lucrari specifice;__rezolvarea unor sarcini noi ;__imbunatatirea capacitatii de comunicare ;

__pregatirea unor schimbari (spiritul de echipa, flexibilitatea in comunicare si in luarea unor decizii ; ingeniozitate, creativitate, dorinta de a perfectiona metodele si tehnicile utilizate la clasa ).

Programele de pregatire profesionala se pot organiza sub diverse forme;in cadrul invatamantului ,gradele didactice (definitivatul, gradul II, gradul I, participarea la cursuri de formare, la manifestari stiintifice, intalnirile la comisiile metodice, la cercurile pedagogice, seminarii, ateliere de lucru, simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice, conferinte, la manifestari culturale. In functie de obiectivele stabilite realizatorii programelor de instruire isi vor elabora o strategie adecvata fiecarei situatii concrete.

Prin aceste programe de pregatire se va urmari schimbarea mentalitatilor cursantilor, in scopul utilizarii unor tehnici si metode noi instructiv-educative.Pregatirea profesionala se adreseaza in principal noilor angajati, dar si celor cu vechime in munca, in functie de cerintele, standardele si evolutia societatii, urmarindu-se imbunatatirea performantelor scolare. Obiectivele pregatirii trebuie sa precizeze rezultatele pe care trebuie sa le atinga acest proces.Aceste obiective pot fi :obiective ale instruirii, obiective organizationale sau departamentale, obiective la nivelul individului.

Utilizarea diverselor forme de stimulare a pregatirii profesionale trebuie sa tina cont de obiectivele acestei activitati si de particularitatile fiecarui individ in parte, astfel incat procesul de instruire sa dea randament maxim. Profesionalizarea pentru cariera didactica

Dezvoltarea carierei personalului se concentreaza pe cresterea experientei ,a cunostintelor teoretice si practice necesare cadrelor de conducere.Pentru bunul mers al institutiei si pentru succesul procesului instuctiv-educativ,colectivul scolii trebuie sa aiba o buna colaborare cu echipa manageriala, spirit de colegialitate ,implicarea tuturor in activitatile cultural-educative.Activitatea cadrelor didactice trebuie inteleasa si cercetata nu doar ca implinirea unei vocatii si a calitatilor personale, ci ca o activitate care este supusa unor norme si constrangeri specifice si precise.Ea are la baza competente si cunostinte asimilate in diferite moduri. “Travail humain sur l’humain”, acesta este specificul profesiei didactice.Profesionalizarea trebuie sa includa (pe langa cunostintele si competentele profesionale) si schema de gandire, de interpretare, de creare de ipoteze, de anticipare, de decizie.

Realizarea paginii de ziar pentru Confecţionarea obiectelor din materiale reciclabileConcursul Petrom „Şcoala lui Andrei”,Grupul Eco Budureasa

Grupul Eco Budureasa Plantarea de flori în grădina şcolii- ziua Pământului

Clasa a V-a Clasa a VII-a A

Colectivul redacţional al Revistei „Am şi eu ceva de spus” Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a V-a B Prof. Laboş Daciana Goina Oana -cls. a VI-a Prof. Goina Virginia Cabău Bogdan- cls. a VI-a Înv. Buha Florin Costea Ionuţ- cls. a V-a B Prof. Laza Lucreţia Bitea Raul- cls. a V-a B Prof. Popa Marius Costea Daniela-cls.a V-a B

Buz Andreea Maria-cls.a V-a B Făşie Bianca-cls. a V-a B