Universitatea de Studii Politice Universitatea de Studii Politice și Economice și Economice Europene ,,C.Stere”Europene ,,C.Stere”

Teoria personalităţii la Teoria personalităţii la B.F. Skinner.B.F. Skinner.

A efectuat:Mitrofan TatianaA efectuat:Mitrofan Tatiana

studentă a.II,sp.Psihopedagogiestudentă a.II,sp.Psihopedagogie

Cuprins:Cuprins:

• Introducere în psihologia personalității;

• Definirea personalității;• Teoria lui B.F.Skinner asupra

personalităţii;• Abordarea personalității din

perspectiva învățării sociale;• Teoria lui Skinner;• Bibliografie;

INTRUDUCERE ÎN PSIHOLOGIA INTRUDUCERE ÎN PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚIIPERSONALITĂȚII

• Hogan (1998) afirmă că psihologia personalității se preocupă de analiza

naturii ”naturii umane”. • Hogan (1998) adoptă o abordare de tip

”istorie a ideilor” pentru a defini conținutul psihologiei personalității. Aceasta abordare se referă la o analiză de conținut în care se încearcă identificarea temelor esențiale de la baza acestui subiect. Adoptând această perspectivă autorul propune în 1976 cinci idei- cheie care formează substanța personalității.

Idei-cheie Idei-cheie în formarea în formarea personalității:personalității:

Personalitatea

Maturitatea

Motivația

Inconștientul

Dezvoltarea Sinele

• Motivația. Termenii motivaționali sunt conceptele

explicative distincte în psihologia personalității; psihologii folosesc trăsăturile pentru a prezice acțiunile oamenilor și utilizează concepte motivaționale pentru a le explica.

• Inconștientul. Orice teorie competentă a personalității face trimiteri la felul în care ideile, emoțiile și impulsurile de care nu suntem conțtienți influențează comportamentul nostru și despre felul în care devin acestea inconștiente.

• Sinele. Orice teorie a personalității conține o definiție a sinelui și încearcă să explice felul în care acesta se dezvoltă și influențează comportamentul nostru. Imaginile despre sine pot avea fie proprietăți motivaționale fie reglatorii si pot fi conștiente sau inconștiente.

• Dezvoltarea. Fiecare teorie a personalității ar trebui să conțină idei despre felul in care personalitatea se dezvoltă și se schimbă în timp. Deși majoritatea discuțiilor se axează pe dezvoltarea intrapsihică, este adecvat să fie descris și felul în care tinerii devin integrați în societatea mai largă, proces numit socializare sau dezvoltare morală.

• Maturitatea. Fiecare teorie a personalității conține un model, o viziune sau o definiție a maturității – idei despre sănătatea mentală și despre cum se poate destructura.

Nici o teorie a personalității nu Nici o teorie a personalității nu acoperă chiar toate aceste acoperă chiar toate aceste

domenii. domenii. De exemplu, Freud a De exemplu, Freud a ignorat conceptul de imagine de ignorat conceptul de imagine de

sine. Cu toate acestea Hogan sine. Cu toate acestea Hogan (1998) consideră că acestea sunt (1998) consideră că acestea sunt

ideile-rădăcină ale psihologiei ideile-rădăcină ale psihologiei personalității care permit personalității care permit

psihologilor să realizeze trei psihologilor să realizeze trei determinări importante atunci determinări importante atunci

când iau în considerare o teorie a când iau în considerare o teorie a personalitățiipersonalității

DEFINIREA PERSONALITĂȚIIDEFINIREA PERSONALITĂȚII Definițiile personalității subliniază diferite

aspecte în funcție de orientarea teoretică a propunătorilor. Pentru unii psihologi, esența definiției este felul în care persoanele răspund sau reacționează la oamenii sau situațiile întâlnite. Pentru alții este importantă compenenta organică, biofizică, ereditară a personalității. Alții accentuează paternurile de oragnizare ale personalității care dau consistență și stabilitate comportamentului. Există și clinicienii care subliniază importanța adaptării la mediu. Nu în ultimul rând există psihologi care concept personalitatea ca fiind expresia unicității individului.

Conform lui Conform lui Furnham și HeavenFurnham și Heaven (1999) (1999) majoritatea definițiilor dispun de câteva teme majoritatea definițiilor dispun de câteva teme specifice: specifice: • • Diferențele individualeDiferențele individuale – oamenii sunt unici dar – oamenii sunt unici dar pot fi descriși și categorizați de-a lungul unor pot fi descriși și categorizați de-a lungul unor dimensiuni fundamentale variate sai în categorii dimensiuni fundamentale variate sai în categorii specifice;specifice;• • Dimensiunile personalitățiiDimensiunile personalității sunt dispoziții sunt dispoziții comportamentale în sensul că ele corelează cu comportamentale în sensul că ele corelează cu determinarea și motivația pentru a influența determinarea și motivația pentru a influența comportamentul social;comportamentul social;• Dimensiunile personalității sunt relative stabile • Dimensiunile personalității sunt relative stabile în timp și se manifestă în timp și se manifestă consistent și coerentconsistent și coerent de-a de-a lungul situațiilor sociale variate;lungul situațiilor sociale variate;• Personalitatea unei persoane poate, și trebuie, • Personalitatea unei persoane poate, și trebuie, să fie descompusă în să fie descompusă în părțile sale specifice și părțile sale specifice și fundamentalefundamentale și, în același timp combinate într-un și, în același timp combinate într-un sistem organizatsistem organizat pentru a întelege funcționarea pentru a întelege funcționarea

sa.sa.

Definiții ale Definiții ale personalității:personalității:"Personalitatea este organizarea mentală întreagă a "Personalitatea este organizarea mentală întreagă a

ființei umane în fiecare stadiu de dezvoltare. Ea ființei umane în fiecare stadiu de dezvoltare. Ea cuprinde fiecare fază a caracterului uman: cuprinde fiecare fază a caracterului uman:

intelectul, temperamentul, aptitudinile, moralitatea intelectul, temperamentul, aptitudinile, moralitatea și fiecare atitudine care s-a construit de-a lungul și fiecare atitudine care s-a construit de-a lungul vieții individuale” (Warren & Carmichael, 1930, p. vieții individuale” (Warren & Carmichael, 1930, p.

333)333)O definiție contemporană a O definiție contemporană a

personalității este oferită de Carver și personalității este oferită de Carver și Scheier (2000, p.5):Scheier (2000, p.5):

”Personalitatea este o organizare dinamică, în ”Personalitatea este o organizare dinamică, în interiorul persoanei, a sistemelor psihofizice care interiorul persoanei, a sistemelor psihofizice care

creează paternurile caracteristice de creează paternurile caracteristice de comportament, gânduri și sentimente ale unei comportament, gânduri și sentimente ale unei

persoane” (Carver & Scheier, 2000, p.5).persoane” (Carver & Scheier, 2000, p.5).

Teoria lui B.F.Skinner asupra Teoria lui B.F.Skinner asupra personalităţiipersonalităţii

Burrhus Frederick Skinner (1904-1990) este considerat cel mai important psiholog pe care l-a dat America secolului al XX-lea şi (ceea ce este însă discutabil!) cel mai important psiholog de la Freud încoace, fiind chiar comparat cu Freud (…fapt şi mai discutabil!). Prima sa lucrare, Comportamentul organismelor (1938) a constituit un tur major de forţă, în sensul în care a pregătit terenul pentru un nou val al behaviorismului.

Alături de Watson, Skinner considera că Alături de Watson, Skinner considera că psihologii ar trebui să se ocupe doar de psihologii ar trebui să se ocupe doar de

studiul comportamentelor direct observabile studiul comportamentelor direct observabile şi măsurabile. El a fost interesat, de şi măsurabile. El a fost interesat, de

asemenea, de schimbarea asemenea, de schimbarea comportamentului, printr-un nou element: comportamentului, printr-un nou element: susţinerea (suportul). Activitatea lui este susţinerea (suportul). Activitatea lui este construită în jurul ideii de condiţionare construită în jurul ideii de condiţionare

operantă, care recompensează subiecţii operantă, care recompensează subiecţii pentru faptul de a se fi comportat într-un pentru faptul de a se fi comportat într-un

anumit mod. Procesul de învăţare a anumit mod. Procesul de învăţare a comportamentelor operante se numeşte comportamentelor operante se numeşte

condiţionare operantă.condiţionare operantă.

ABORDAREA PERSONALITĂŢII DIN ABORDAREA PERSONALITĂŢII DIN PERSPECTIVA ÎNVĂŢĂRII SOCIALEPERSPECTIVA ÎNVĂŢĂRII SOCIALE

TEORIA LUI SKINNERTEORIA LUI SKINNER

Skinner a considerat că Psihologia nu va fi o ştiinţă adevărată atâta vreme cât comportamentul este atribuit unor cauze interioare neobservabile. „A spune ca un organism mananca pentru ca ii e foame, ataca pentru ca se simte suparat sau se uita in oglinda pentru ca e narcisic nu explica nimic pentru ca ramane intrebarea: de ce organismul e suparat, narcisic, infometat” (Skinner).

Astfel, Skinner propune Astfel, Skinner propune analiza ştiinţifică a analiza ştiinţifică a comportamentuluicomportamentului. Scopul acestei analize . Scopul acestei analize

esteeste observarea comportamentului şi a observarea comportamentului şi a contingenţelor lui (contingenţe – contingenţelor lui (contingenţe –

antecedente comportamentale, răspunsurile antecedente comportamentale, răspunsurile şi consecinţele). O analiză ştiinţifică a şi consecinţele). O analiză ştiinţifică a

comportamentului ia în considerare atât comportamentului ia în considerare atât moştenirea genetică, cât şi istoria moştenirea genetică, cât şi istoria

comportamentelor care se relaţionează cu comportamentelor care se relaţionează cu un comportament studiat. O analiză un comportament studiat. O analiză

ştiinţifică începe prin a izola părţi similare ştiinţifică începe prin a izola părţi similare ale unui eveniment complex astfel încât ale unui eveniment complex astfel încât

acea parte să fie bine înţeleasă. acea parte să fie bine înţeleasă. „Personalitatea este o colecţie de patternuri „Personalitatea este o colecţie de patternuri

comportamentale” (Skinner).comportamentale” (Skinner).

Cea mai controversată Cea mai controversată aserţiune a lui Skinner este: aserţiune a lui Skinner este:

„Omul nu are capacitatea de a-„Omul nu are capacitatea de a-şi planifica viitorul, nu are şi planifica viitorul, nu are scopuri, nici voinţă. scopuri, nici voinţă. Toate Toate

comportamentele sunt comportamentele sunt determinate de o condiţionare determinate de o condiţionare

anterioară, de obicei anterioară, de obicei operantă”.operantă”.

Concluzie:Concluzie:

• Pentru Skinner personalitatea este comportament, iar comportamentul este determinat de principii de condiţionare operantă, care se concentrează pe relaţia dintre comportament şi mediul înconjurător.

• Pentru Skinner libera voinţă este o iluzie, şi în determinismul său puternic, el se străduieşte să convingă asupra faptului că orice comportament este amplu determinat de stimuli din mediu.

• Consecvenţa care este observată în comportamentul indivizilor este rezultatul dezvoltării tendinţelor de răspuns stabile. Aceste tendinţe, dobândite prin experienţă, se pot modifica în viitor, ca o consecinţă a unei experienţe noi, dar ele sunt îndeajuns de durabile pentru a crea un anumit grad de consecvenţă în comportamentul persoanei.

În fine, se poate spune că în gândirea lui Skinner

personalitatea este ca o colecţie de tendinţe de răspunsuri, sunt

conectate la o varietate de situaţii cu caracter stimulativ, şi

care pot varia în funcţie de condiţionările trecute.

Bibliografie: Bibliografie: • Bonchiș, E. și al. (2006), Introducere în psihologia personalității, Editura

Universității din Oradea;• Adler, A. (1995), Sensul vieții, Editura IRI, București;• Adler, A. (1996), Cunoașterea omului, Editura IRI, București;• Burger, J. M. (1993), Personality (3rd ed.) Pacific Grove, CA: Brooks/Cole;• Carver, C. S., și Scheier, M. F. (2000), Perspectives on personality (4th ed.)

Boston;• Cretu, R.Z. (2005), Evaluarea personalitatii. Modelele alternative., Editura

Polirom, Bucuresti;• Eysenck, H.J. (1998), Dimensions of personality, Transaction Publishers,

New Jersey;• Fordham, F. (1998), Introducere în psihologia lui C.G. Jung, Editura

IRI, București;• Jung, C.G. (1997), Tipuri psihologice, Editura Humanitas, Bucuresti;• Lieury, A. (1990), Manual de psihologie generală, Editura Antet, București;• Minulescu, M. (2001), Introducere in analiza jungiana. Editura Trei,

Bucuresti;• Munteanu, A. (1997), Un început care se numește Freud, Editura Sedona,

Timișoara;• Zlate, M. (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Prohumanitate,

Bucuresti;• Zlate, M. (2000), Introducere in psihologie, Editura Polirom, Bucuresti.