Decembrie, 2010

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Raport elaborat de Bejan Natalia

Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră

Raportul reprezintă o totalizare a principalelor concluzii relevate din proiectul ”Experiența Uniunii

Europene în identificarea oportunităților pentru tineri: angajare și carieră”, implementat de Centrul

Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova cu suportul financial al Programului East

East: Partnership Beyond Borders al Fundației Soros Moldova și Fundația Soros România.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

2

CUPRINS

Sumar executiv………………………..…………………………………………………....................................3

I. Șomajul tinerilor la nivel global: situația curentă………….……….........….……................…….4

1.1. Șomajul tinerilor în Uniunea Europeană.................................................................5

1.2. Șomajul tinerilor în Romania…………………………………………...................…....………….7

1.3. Șomajul tinerilor în Estonia………………......………………………………....….............……....8

1.4. Șomajul tinerilor în Letonia………………….......…………………………....……........…..……...9

1.5. Șomajul tinerilor în Polonia……………….......………………………….....………….........…….10

II. Situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova……...………….......…..............…12

2.1. Situația curentă.....................................................................................................12

2.2. Rezultate și concluzii ale unui sondaj realizat.......................................................14

III. Antreprenoriatul și Incubatoarele de Afaceri – alternative ale angajării…...................15

IV. Recomandări generate………....…………………………….….....………………………….......…............18

V. Concluzii…………………………...……………………………………………………..………..........…….........….21

Referințe………………………...………………………………………………………………..............…..…........22

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

3

SUMAR EXECUTIV

Raportul în cauză reprezintă un rezumat al principalelor concluzii făcute în urma implementării proiectului ”Experiența Uniunii Europene în identificarea oportunitităților pentru tineri: angajare și carieră”, implementat de Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova, cu suportul financiar al Programului East East: Partnership beyond Borders al Fundației Soros Moldova și Soros România.

Proiectul a constat într-un șir de activități desfășurate pe durata a 4 luni menite să catalizeze schimbul de experiență dintre Moldova, România, Estonia, Letonia și Polonia în domeniul situației curente a tinerilor pe piața muncii, măsurile care actualmente se întreprind de guvernele țărilor respective pentru îmbunătățirea principalilor indicatori macroeconomici aferenți evoluției ratei de angajare și somaj al tinerilor, la fel ca și eventualele recomandări care putea facilita accesul tinerilor la piața muncii, paralel cu îmbunătățirea cadrului de afaceri prin identificarea oportunităților de a lansa un business.

Capitolul întâi trasează principalele caracteristici ale piețelor muncii din Uniunea Europeană, România, Estonia, Letonia și Polonia. S-a urmărit obiectivul evidențierii principalilor indicatori care să reflecte nu doar poziția tinerilor pe piața muncii din ultimii ani, invocând criza economică internațională, dar și analiza comparativă a situației acestora cu rata generală a șomajului, precum și rata șomajului în rândul tinerilor.

În cea de-a doua parte a raportul sunt descrise detalii despre situația curentă a tinerilor de pe piața forței de muncă din Moldova. S-a străduit evidențierea principalelor dezavantaje cu care se confruntă tinerii pe piața muncii, ambele fiind invocate de subdeazvoltarea generală a economiei Republicii Moldova. De asemenea, în acest capitol are loc o sumarizare a concluziilor generate de sondajul efectuat în cadrul cadrul acestui proiect și care a avut drept scop analiza angajabilității tinerilor din Moldova.

Capitolul trei cuprinde detalii cu privire la activitatea de antreprenoriat și lansarea unei afaceri de către tineri atât în Moldova, cât și în câteva țări membre ale Uniunee Europene. În compartimentul respectiv sunt abordate și detalii cu privire la activitatea incubatoarelor de afaceri și impactul lor asupra stimulării populației de a se antrena în sectorul de business.

Partea cea mai importantă, însă, este concluzionată în capitolul IV unde recomandările pe marginea proiectului sunt expuse. Totodată, principalele măsuri, politici, altfel spus: bunele practici implementate de țările europene și care pot fi implementare (ajustat) la situația Republicii Moldova, sunt redate.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova reprezintă o organizație non-guvernamentală creată în februarie 2007, cu scopul cunoașterii și studierii procesului de integrare europeană, precum și a informării populației cu privire la cele mai importante aspecte ale fenomenului în cauză. Obiectivele care au stat la temelia creării și funcționării ONG-ului țin de contribuirea la informarea populaţiei despre aspectele, particularităţile integrării europene a Republicii Moldova; facilitarea comunicării şi schimbului cultural în rândurile tineretului din spaţiul european; implementarea practicilor europene din domeniul cultural, social, economic, educaţiei, ocrotirea sănătăţii şi drepturilor omului în Republica Moldova.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

4

I. ȘOMAJUL TINERILOR LA NIVEL GLOBAL: SITUAȚIA CURENTĂ

Șomajul tinerilor devine o temă tot mai des invocată în discuție din mai multe considerente: paralel cu înrăutățirea gravă a principalilor indicatori care reflectă situația tinerilor pe piața globală a muncii, cota tinerilor în numărul total al populației este în continuă scăderea determinând accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației. Cele mai ”bătrâne” regiuni ale globului, adică unde tinerii sunt ”minoritatea” populației, sunt țările dezvoltate și Uniunea Europeană – cuprinzând de facto acele țări care pot asigura cel mai înalt nivel de studii și nivel decent de trai, dar cuprind cel mai restrâns număr al tinerilor.

Nenumărate surse contestează instabilitatea generală propagată începând cu primele semne ale crizei economice mondiale, dar care poate fi și actualmente urmărită pe piața muncii cu referire în special la cazul tinerilor. Anul 2009, chiar dacă este numit de unii economiști fiind anul final al crizei economice internaționale, a dus nivelul global al șomajului tinerilor la cifre istorice record; iar estimările pentru 2010 implică înrăutățirea situației.

La finele anului 2009, numărul tinerilor șomeri era estimat în jurul numărului de 81 milioane persoane, fiind cu 7,8 milioane mai mult comparativ cu anul 2007, când criza economică internațională a luat foc. Pentru a face diferența mai sesizabilă putem menționa că pe parcursul a zece ani înaintea crizei economice (1997 – 2007) numărul de tineri șomeri creșterea cu 192000 persoane anual. Astfel, pe parcursul a doi ani (2007 – 2009), criza economică a lăsat fără lucru de aproximativ 40 de ori mai mulți tineri decât în 10 ani de până la criză. Mai mult decât atât, conform prognozelor Organizației Internaționale a Muncii, trendul crescător al ratei șomajului, atât la nivel de întreagă populație a globului, dar și mai acut la nivelul tinerilor, se va păstra și accentua, cu relative echilibrări așteptate doar către anul 2015.

În ceea ce privește repartizarea pe zone georgafice a tinerilor, cele mai înalte valori ale șomajului în rândurile acestui grup social au putut fi constatate în următoarele regiuni: Occidentul Mijlociu și Africa de Nord, înregistrând 23,3%. Pe locul trei, conform aceluiași clasament fiind plasată Europa Centrală și de Est (țările non-UE) & CSI, printre care și Republica Moldova, care au atins 17,3%.

Tabel 1: Principalii indicatori ai șomajului tinerilor (15 – 24 ani) la nivel global 1998, 2008 și 2009

Total Bărbați Femei

Tineri (15 – 24) 1998 2008 2009 1998 2008 2009 1998 2008 2009

Populația activă (mln) 577,8 614,4 619,2 340,6 364,7 368,5 237,2 249,7 250,5

Angajați (mln) 505,9 540,4 538,5 298,6 321,3 321,0 207,2 219,1 217,5

Șomeri (mln) 71,9 74,1 80,7 41,9 43,4 47,5 30,0 30,6 33,2

Rata șomajului (%) 12,4 12,1 13,0 12,3 11,9 12,9 12,6 12,3 13,2

Sursa: Organizația Internațională a Muncii, 2010

Organizația Internațională a Muncii a publicat recent un studiu care confirmă faptul că din punct de vedere a proporției gender, rata șomajului în rândul femeilor continuă să fie mai înaltă comparativ cu cea a bărbaților, excepție făcând doar câteva țări dezvoltate, țări din Uniunea Europeană și din Asia de Est unde acest stereotip este reversat.

Un motiv de alarmă în ceea ce privește tinerii și evoluțiile ulterioare o constituie repartizarea acestora pe regiuni ale globului. Astfel, cei mai mulți tineri sunt concentrați în regiuni sărace, cu acces mai limitat la studii și nivel nesatisfăcător de trai.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

5

Economiile Dezvoltate &

Uniunea Europeană

11%

Europa Centrală și de Est (non-

UE & CSI)15%

Africa de Nord3%

Asia de Sud27%

Occidentul Mijlociu

4%

Asia de Est21%

Asia de Sud-Est & Regiunea

Pacific10%

America Latină & Caraibe

9%

Figura 1: Distribuția Regională a tinerilor, 2010În acest context, Africa Sub-Sahariană continuă să înregistreze cele mai înalte valori de creștere a numărului populației: 2,4%, comparativ cu ratele cele mai mici – înregistrate în țările dezvoltate și Uniunea Europeană, unde rata de creștere a numărului populației atinge doar 0,4%.

În același timp, în aceste regiuni, cu concentrare maximă a tinerilor, rata șomajului atinge cele mai înalte valori de pe glob, astfel că între anii 2006 – 2009, fiecare al 4-lea tânăr era șomer (rata șomajului variind între 20 – 25%).

În ceea ce privește motivele invocate pentru a justifica numărul înalt al tinerilor inactivi pe piața muncii la nivel mondial, cât nu ar fi de straniu, nu sunt perturbările economice, ci înrolarea mai activă a tinerilor în procesul de studii, astfel că tot mai mulți tineri își continuă studiile până la 23-25 ani, nefiind angajați între timp, dar, mai important: nefiind catalogați ca șomeri. Cu toate acestea, din aceleași considerente de repartizare geografică a tinerilor, justificarea inactivității din motivul înrolării în procesul de studii este insuficient de convingătoare, dat fiind că mărirea gradului de școlarizare nu a dus, cel puțin pânăcând la diminuarea problemelor întâlnite de tineri pe piața muncii, fapt demonstrat de rața șomajului care de facto în ultimii ani este în creștere.

În ceea ce privește rata șomajului în dependență de vârstă este evident că tinerii sunt mult mai afectați de fenomenul în cauză comparativ cu adulții. În anul 2008, rata șomajului tinerilor a ajuns la 12,1%, fiind cu mult peste rata generală a șomajului: 5,8%, dar și peste rata șomajului în rândul adulților (peste 24 ani): 4,3%. Practic, în toate regiunile globului rata șomajului în rândul tinerilor este mai înaltă decât cea a adulților. Mai mult decât atât, economiștii prognozează că revenirea pieței muncii tinerilor la trendurile normale va avea loc mult mai lent și întârziat comparativ cu evoluțiile așteptate pe piața muncii per total.

Principalele motive invocate în a explica vulnerabilitatea mai pronunțară a tinerilor pe piața muncii continuă a fi lipsa de experiență profesională, precum și lipsa experienței în a căuta un loc de muncă. Cu toate acestea, din punct de vedere a indicatorilor de sensibilitate, criza economică mondială a afectat mai mult adulții decât tinerii în ceea ce privește indicatorii de angajare: între 2008 și 2009, rata șomajului în rândul adulților a crescut cu 14,6%, pe când creșterea aceluiași indicator în rândul tinerilor a avut loc cu 9,0%.

1.1. Șomajul tinerilor în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană rata șomajului în rândul tinerilor este, la fel ca și cea la nivel mondial, superioară ratei celorlalte categorii de vârstă. Chiar dacă tinerii din acestă regiune, așa cum a fost menționat anterior, nu constituie marea majoritate a populației, ci minoritatea, totuși, tinerii sunt cei care întâmpină dificultăți sesizabile la angajarea în câmpul muncii. Principala problemă cu care se confruntă tinerii pe piața muncii din regiune este descurajarea.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

6

Multiple studii confirmă faptul că tinerii din state precum Spania, Letonia sau Marea Britanie, au renunțat la căutarea unui loc de muncă din considerentul descurajării în procesul de căutare. Cea mai pronunțată rata a șomajului în rândul tinerilor este înregistrată în Spania, unde în mai, 2010, acest indice a atins 40,2%.

Un studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că anume țările în care calitatea studiilor este mai joasă sunt cele în care și rata șomajului înregistrează cele mai înalte valori, iar țări precum Germania – a reușit implementarea unor policiti sociale și economice care permit menținerea ratei șomajului în rândul tinerilor la valori cât mai mici posibile pe durată lungă de timp, măsurile întreprinse de aceasta urmând a fi detaliate în ultimul capitol al acestui raport. Luând în considerație faptul că generația tânără europeană de astăzi este considerată cea mai educată generație de tineri, paralel cu cele mai înalte valori ale ratei șomajului înregistrate în ultimii ani, problema angajării tinerilor în regiunea Uniunii Europene este una dintre cele mai acute probleme puse în discuție.

Problema paradoxală ridicată la mijlocul lui 2010 în Parlamentul European ține de faptul că deși tinerii sunt cel mai important pilon al societății, constituind viitorul acesteia, pe piața muncii din regiunea Uniunii Europene, tot tinerii sunt cea mai marginalizată pătură socială, astfel că peste 5,5 milioane de tineri sunt în prezent în căutare de loc de muncă.

Sursa: Eurostat

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Ola

nd

a

Au

stri

a

Cip

ru

Luxe

mb

urg

Slo

ven

ia

Mal

ta

Ro

man

ia

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Mar

ea B

rita

nie

Bu

lgar

ia

Ceh

ia

Bel

gia

Ital

ia

Fin

lan

da

Po

lon

ia

Sued

ia

Elve

tia

Fran

ta

Po

rtu

galia

Un

gari

a

Irla

nd

a

Slo

vaki

a

Litu

ania

Esto

nia

Span

ia

Leto

nia

Figura 3: Rata Șomajului UE ajustată sezonier, Decembrie 2009

rata totală a șomajului rata șomajului în rândul tinerilor

Figura 2: Evoluția trimestrială a ratei șomajului, UE: 2000 - 2010

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

7

Alte importante concluzii care pot fi trase în urma analizei evoluției indicatorilor ce relevă situația tinerilor pe piața muncii din regiunea respectivă sunt: în primul rând, durata medie de căutarea a unui loc de muncă în timpul crizei și după a crescut semnificativ, contribuind și mai mult la descurajarea tinerilor în a căuta un post de muncă. În al doilea rând, dicrepanțele între șansele de angajare a unui tânăr cu studii și a unuia fără studii - sunt de asemenea în creștere, astfel că nu doar durata de căutarea unui loc de muncă pentru un tânăr specialist este mai mică comparativ cu un tânăr fără studii, dar și rata șomajului cunoaște o diferență considerabilă. În plus, anume Uniunea Europeană este regiunea în care șomajul este cel mai strâns legat de nivelul de studii al tânărului, iar șansele de angajare descresc proporțional cu diminuarea anilor de studii.

O complicare a situației relevate mai sus pentru instituțiile guvernamentale are loc în contextul în care, pe fundalul alarmării situației tinerilor pe piața muncii, numărul crimelor, violențelor, numărul drogaților este în creștere, impunând necesitatea urgentă de soluționare a problemelor legate de angajarea populației, dar, mai cu seamă a tinerilor. Prin urmare, oficialitățile europene recunosc că tinerii sunt cei care au fost afectați cel mai mult de criza economică internațională. Una dintre principalele măsuri cu care guvernanții vor încerca minimizarea impactului crizei asupra tinerilor va fi lansarea unei linii de microcreditare a acestora, proiect de 100 milioane euro, care, însă, nu a fost lansat încă. Grupul țintă al proiectului urmează a fi nu doar tinerii, ci și adulții care sunt de o perioadă de timp mai îndelungată înregistrați ca șomeri.

Ca urmare a ratei ridicate a șomajului în regiunea Uniunii Europene, s-a redus și puterea de cumpărare a tinerilor, astfel că nu doar consumul zilnic al persoanelor a cunoscut o diminuare semnificativă, ci și procurările de valoare ridicată (ex: imobilul), tot mai mulți tineri fiind descurajați în a face investiții. În același timp, pe parcursul anului 2010 s-a înregistrat un număr mult mai mare de tineri care doresc să-și continue studiile după o anumită perioadă de repaos, fiind descurajați de căutarea inutilă a unui loc de muncă, dar încurajați să obțină o diplomă care ulterior să crească șansele de angajare.

1.2. Șomajul tinerilor în România

Conform datelor Eurostat, rata șomajului în România, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani, în anul 2009 a atins cota de puțin peste 21%. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici ce reflectă situația tinerilor pe piața muncii din România în perioada de tranziție nu atestă evoluții pozitive pentru persoanele cuprinse între vârsta de 15 – 24 ani. Cu toate acestea, puținele locuri de muncă existente în țară au fost pedeplin valorificate, ceea ce nu poate fi spus despre multe țări membre ale Uniunii Europene.

Una dintre problemele cu care la moment se confruntă România este continua îmbătrânire a populației, punând presiuni asupra sistemului securității sociale, fondului de pensii, dar și a sistemului educațional. Conform unor estimări, numărul tinerilor români urmează să descrească către anul 2016 comparativ cu 2005 cu circa 1,1 milioane persoane.

Cele mai înalte valori ale șomajului în rândul tinerilor români se atestă la cei cu studii liceale și școli profesionale (de vocație). Aproape jumătate din numărul total de tineri șomeri (42%) sunt șomeri de

36,6

0

10

20

30

40

1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

Figura 4: Rata Șomajului - tineri, Romania

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

8

durată lungă: de la un an și mai mult, intensificând histereza șomajului în regiune. Pentru a accentua problema persoanelor tinere care sunt în căutarea unui loc de muncă putem invoca și următoarele date statistice: 75% din numărul total de șomeri români sunt persoane cu vârsta de până la 29 ani.

Începând cu anul 2000, problema angajării tinerilor din România a pus semne de întrebare pesimiste cu privire la viitor acestora. Un barometru de opinie realizat în perioada respectivă a arătat că 52% din români erau gata să accepte orice activitate generatoare de venituri, indiferent dacă aceasta este sau nu legată de specializarea lor profesională, totodată o parte semnificativă din intervievați erau gata să accepte un post de muncă fără semnarea unui contract legal. Mai mult decât atât, 54% dintre tinerii intervievați au declarat că cred că nu vor putea să-și găsească un loc de muncă în regiunea unde locuiesc. Un alt sondaj, realizat în 2010, arată că 91% din tinerii români nu sunt satisfăcuți de nivelul lor de trai în țară, iar 17% dintre aceștia sunt predispuși să emigreze definitiv.

Modul direct în care autoritățile din România s-au implicat în susținerea angajării tinerilor în câmpul muncii s-a făcut printr-un program socio-economic urmând să fie implementat în 2011, pentru care au fost alocați 61 milioane euro destinate companiilor care intenționează să angajeze tineri, fondurile constituind 50% din salariile noilor angajați pentru durata de 1 an după angajare. Practica respectivă are un dublu impact pozitiv: pe lângă reducerea ratei șomajului, are loc susținerea activității companiilor care activează formal și respectiv descurajarea celor cu activitate informală. Cu toate acestea, autoritățile anticipează o continuă creștere a ratei generale a șomajului, inclusic și cea a tinerilor.

Neconcordanță semnificativă este atestată în România, așa cum va fi menționat și ulterior în cazul Moldovei, la capitolul educație – angajare. Altfel spus, sistemul educațional din România, nu pregătește cadre de muncă, ci șomeri anume din motivul distribuirii inadecvate a locurilor de studii neconformate specializărilor solicitate pe piață, or supraabundența studenților la specialitățile pentru care piața nu solicită forță de muncă,

Comparativ cu țările Europene, România este la sfârșitul topului cu cele mai multe oferte de job-uri part-time, un compromis utilizat pe larg în Uniunea Europeană pentru a diminua numărul persoanelor fără loc permanent de muncă. Această practică este mai mult răspândită în Spania, Polonia, Portugalia, unde aproximativ 60% din tineri lucrează la locuri de muncă temporare (cu toate acestea se merită a aminti că, totuși, Spania se află în topul țărilor membre Europene, înregistrând cea mai înaltă rată a șomajului în rândul tinerilor). Practica respectivă este relativ slab valorificată în România.

Pe lângă acestea, Fondul Monetar Internațional a impus României condiții dure pentru a primi ajutoare financiare, astfel că disponibilizările și reducerile de salarii au fost principalele caracteristici ale pieții muncii românești pentru anul 2010: circa 75000 bugetari au fost concediați pe parcursul anului și alții 15000 urmează – în anul următor. Direct tinerii au fost afectați prin diminuarea burselor de studii cu 15%, în ceea ce privește piața muncii, se estimează că în următorii 2 ani numărul total al șomerilor se va dubla. Nu există cuantificări ale impactului direct asupra tinerilor în urma a astfel de reforme, dar putem presupune că aceștia vor avea de suferit în aceași măsură ca și întreaga populație a acestei țări.

1.3. Șomajul tinerilor în Estonia

Chiar și în perioada de cu aproximativ 15 ani înaintea crizei economice internaționale din 2007 - 2009, Estonia se afla sub nivelul UE-16 conform datelor rata angajării tinerilor, înregistrând anual o diminuare a ratei de angajare cu aproximativ 1%. Nici în perioada imediat următoare după criză situația nu s-a îmbunătățit, ci a unoscut o agravare în acest sens, situând țara în topul celor mai vulnerabile state europene din punct de vedere a angajării populației în câmpul muncii. Cea mai vulnerabilă categorie de

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

9

persoane conform indicatorilor de vârstă au fost și rămân a fi tinerii, urmați de persoanele fără loc de muncă pe o perioadă lungă de timp (șomeri de lungă durată).

Actualmente, Estonia este în topul țărilor cu cea mai ridicată rată a șomajului tinerilor dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, înregistrând rata de 37,5% în luna iunie 2010. În aceeași timp, rata șomajului în rândul tinerilor în cele 27 țări membre UE a fost cuantificată la nivelul a 19,6%. Conform definiției Organizației Internaționale a Muncii, tânăr este persoana cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani. Chiar dacă rata șomajului acestora este semnificativ mai înaltă comparativ cu categoria adulților (25 – 49 ani), specialiștii constată că în Estonia persoanele adulte nu se înregistrează de obicei ca fiind șomer, ceea ce nu permite valorificarea fenomenului dat în profunzime. Totuși numărul adulților șomeri este net superior numărului tinerilor fără loc de muncă, ceea ce este evident din figura 5. În 2009 rata generală a șomajului în Estonia a cunoscut o explozie semnificativă, generând ca persoanele de toate categoriile de vârstă, inclusiv tinerii, să întâmpine dificultăți în angajarea în câmpul de muncă.

Sursa: Eesti Tootukassa database

În 87% din totalul cazurilor, motivul pentru care tinerii estonieni aleg să nu se angajeze sunt studiile, rămânând, astfel, inactivi pe piața muncii. Problema principală a pieții muncii din Estonia este invocată a fi șomajul structural, care presupune necorespunderea între studiile primite în instituțiile de învățământ și cererea de pe piața muncii. Neconcordanța dintre acești indicatori maximizând șansele persoanelor de a rămâne fără loc de muncă.

Biroul Estonian de Statistică a constat că circa 11000 de șomeri, din cei peste 70000 au renunțat la căutarea unui loc de muncă din motivul descurajării.

1.4. Șomajul tinerilor în Letonia

Letonia, la fel ca și Spania se află în topul țărilor cu cea mai înaltă rată a șomajului atât în rândul tinerilor, cât și conform indicatorilor la nivel de întreagă populație. Ca și toate țările din regiune (UE), rata șomajului în rândul tinerilor a cunoscut o creștere bruscă îndată după anul 2007, atingând o cotă

0100002000030000400005000060000700008000090000

100000

01

.03

.20

03

01

.07

.20

03

01

.11

.20

03

01

.03

.20

04

01

.07

.20

04

01

.11

.20

04

01

.03

.20

05

01

.07

.20

05

01

.11

.20

05

01

.03

.20

06

01

.07

.20

06

01

.11

.20

06

01

.03

.20

07

01

.07

.20

07

01

.11

.20

07

01

.03

.20

08

01

.07

.20

08

01

.11

.20

08

01

.03

.20

09

01

.07

.20

09

01

.11

.20

09

01

.03

.20

10

01

.07

.20

10

Figura 5: Structura după categoria de vârste a șomerilor din Estonia, date trimestriale pentru anii 2003 - 2010

Nr. Șomeri între 15 - 24 ani Nr. Șomeri 25-54 ani Nr. De șomeri care au peste 55 ani

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

10

0

10

20

30

40

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Figura 6: Rata șomajului tinerilor, Letonia

maximă către anul 2009, dar scăzând brusc către anul 2010. Astfel că în primul trimestru din anul 2010, rata șomajului din Letonia s-a diminuat cu aproximativ 13% comparativ cu rata șomajului pentru anul 2009, continuând același trend de îmbunătățire a situației și estimat a continua diminuarea și în următoarea perioadă.

Situația complicată care caracterizează actualmente piața forței de muncă din Letonia, dar promite să se echilibreze în următorii 1-2 ani, încearcă a fi atenuată de către autorități prin anumite măsuri guvernamentale.

Printre principalele măsuri se numără: punerea accentului pe job-urile flexibile (munca la distanță, orar flexibil, munca temporară), în al doilea rând statul acordă suport companiilor care decid angajarea unor lucrători adițional, suportul respectiv se exprimă sub formă de facilități fiscale pentru o anumită perioadă companiilor în cauză. O altă măsură este lupta cu economia tenebră și excluderea concurenței neloiale, și nu în ultimul rând recalificarea șomerilor, lucru care se inițiază a fi făcut în parteneriat cu companiile private care intenționează să angajeze lucrători noi, urmând a beneficia de facilitățile fiscale menționate anterior.

1.5. Șomajul tinerilor în Polonia

Dacă Spania, Estonia, Letonia și Lituania se află printre țările europene cu cele mai înalte valori ale ratei șomejului în rândul tinerilor, atunci Polonia se află în lista țărilor care la acest capitol au înregistrat o situație mult mai bună și s-au situat în cealaltă parte a clasamentului. Cu toate acestea, nici situația din Polonia nu poate fi apreciată a fi una extrem de pozitivă. Chiar dacă se afirmă că Polonia a înregistrat succes la capitolul ținerii sub control a șomajului pe perioada crizei, trebuie menționat că acest succes nu se exprima în diminuarea acestui indicator, ci creșterea lui cu mai puțin decât celelalte țări membre UE: dat fiind că în anul 2009, fiecare al cincilea polonez era șomer; rata șomajului 18,2% comparativ cu 17,7% în 2008.

Sursa: Oficiul Central de Statistică al Poloniei

Principalul argument care explică faptul că Polonia a reușit totuși cu un relativ succes să iasă din criza economică este cererea internă, care nu s-a modificat; mai important: nu a scăzut semnificativ. Chiar

0

10

20

30

40

50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 7: Rata șomajului în Polonia 2000 - 2009

Tineri (15 - 24 ani) Rata Generală a Șomajului Bărbați Femei

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

11

dacă anumite perturbări au parvenit din partea vecinilor și a relațiilor externe comerciale – acesta fiind principalul canal de transmisie a crizei, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra economiei poloneze, dar mai cu seamă asupra pieții muncii, care, comparativ cu alte țări europene, a dat dovadă de stabilitate. Pentru a limita numărul disponibilizărilor, măsura întreprinsă de autorități a constituit diminuarea salariilor, astfel ca persoanele să-și poată păstra locurile de muncă, iar presiunile asupra companiilor să se diminueze.

Una dintre problemele principalele cu care se confruntă piața muncii tinerilor din Polonia sunt emigrările în masă, astfel că peste 6 milioane din cele peste 38 milionae cetățeni ai țării sunt în prezent în afara peste hotare. De-a lungul evoluției istorice a Poloniei ca țară, acestă regiune permanent era supusă fenomenului de emigrare, iar situarea în centrul Europei a plasat-o în punctul de intersecție a principalelor ”drumuri” internaționale, fenomenul de imigrare-emigrare fiind unul normal, justificat de poziția geografică. Eventual, remitențele constituie un important venit pentru persoanele care rămân în țară și fiind dependenți de rudele aflate în afara acesteia. Mai mult decât atât, conform clasamentului global, pentru anul 2008, Polonia a ocupat locul 5 conform volumul remitențelor transmise de peste hotare în țară, însumând un influx de peste 10,7 miliarde USD, fiind de circa două ori mai mult decât întreg Produsul Intern Brut înregistrat în Republica Moldova în același an.

Cu toate acestea autoritățile poloneze văd în emigrarea temporară a tinerilor o metodă de a ține rata șomajului diminuată, iar imigrările în masă se pare că compensează pierderile de capital uman provocate de emigrări.

Compensarea respectivă este una dintre argumentele de bază pentru care Polonia este printre puținele țări din întreaga lume care nu au politică de migrare bine-definită, așa cum o au toate țările vecine, membre ale Uniunii Europene. Necesitatea acesteia este invocată și de faptul că Polonia este unica țară europeană situată în top 5 țări la nivel global cu cele mai mare volum de remitențe în economie.

5240,6

26,318,6

10,7

0102030405060

Figura 8: Topul Țărilor cu cel mai mare volum de remitențe, 2008 (mlrd USD)

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

12

II. SITUAȚIA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII DIN MOLDOVA

Republica Moldova se află de mai mult de zece ani într-o situație economică paradoxală numită tranziție. Eforturile depuse pentru stabilizarea situației și dezvoltarea economică a țării au arătat prin criza mondială volatilitatea principalilor indicatori macroeconomici și dependența acestora de multiplii factori externi (remitențe, activitățile de export-import, instabilitatea valutelor străine etc.).

Situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova este caracterizată de două dezavantaje esențiale: calitatea sistemului educațional vis-a-vis de cererea pe piață (1) și perspectivele (2). Primul se referă la calitatea nesatisfăcătoare a studiilor din Moldova, care, așa cum se obișnuiește a spune, pregătește șomeri și nu forță de muncă. Necorespunerea specialiștilor care absolvesc facultățile cu cererea de pe piață duce la descurajarea studenților în a depune efort pe durata anilor de studii. Pe de altă parte perspectivele post-absolvire (condițiile de muncă, salariul, condițiile de viață vis-a-vis de prețurile moldovenești) contribuie dublu la descurajarea tinerilor, paralele cu încurajarea căutării opțiunilor de a părăsi țara. Finalmente, potențialul uman, cel cu care se mândrește Republica Moldova nu doar că este nevalorificat suficient, dar și încurajat către așa-zisul exod de creieri.

2.1. Situația curentă

Actualmente în Republica Moldova, conform datelor Biroului Național de Statistică, circa 1.313.800 persoane constituie populația economic activă a țării1. Numărul total al șomerilor constituie peste 85.400 persoane, fiind în scădere față de trimestrul doi al anului 2010, dar în puțină creștere față de același trimestru din anul precedent. Conform aceleiași surse: rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,5% (tr.III, 2010), în rândurile tinerilor (15-24 ani) constituind - 18,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a atins cota de 13,9%.

Sursa: Biroul Național de Statistică al Moldovei

1 Populația ocupată și șomerii

05

1015202530354045

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Urb

an

Ru

ral

Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei

2005 2006 2007 2008 2009

Figura 9: Rata Șomajului în RM pe grupre de vârstă, sex și reședință, 2005 - 2009

Grupe de vârsta - total 15-24 ani 25-34 ani

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

13

În Republica Moldova cea mai dificilă situație pe piața muncii o au tinerii, categoria de vârstă care se confruntă cu o rată a șomajului în medie de două ori mai înaltă comparativ cu următoarea grupă de vârstă. Cu toate acestea, tinerii au fost mai puțini afectați de criza economică internațională astfel că numărul angajaților cuprinși cu vârsta între 15 și 24 ani a scăzut mai puțin comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Și, totuși, chiar dacă rata șomajului în rândul tinerilor este suficient de mare, o caracteristică definitorie necesară a fi invocată este inactivitatea pe piața muncii fiind explicat fie de faptul că tinerii nu caută un post de muncă (din motivul studiilor, de ex.), fie că nu doresc să muncească (pentru că primesc bani de la părinții aflați peste hotare, de ex.).

Generalmente, diminuarea ratelor de activitate a populaţiei tinere paralel cu creşterea duratei de şcolarizare şi pregătire profesională se consideră a fi o necesitate stringentă pentru ţările dezvoltate, care pun baza unei piețe moderne cu oameni bine pregatiți a face față cerințelor flexibile și crescânde de pe piața muncii. În Republica Moldova situația are duble piedici la acest capitol. Diminuarea ratelor de activitate a tinerilor are loc pe fundalul descurajării, emigrării sau lipsei dorinței de a lucra. În același timp, creșterea duratei de școlarizare are impact minim, luând în considerație calitatea studiilor. Astfel, pentru îmbunătățirea indicatorilor tinerilor moldoveni pe piața muncii, este strict necesară reformarea sistemului educațional și ajustarea acestuia la cerințele actuale ale pieții muncii.

Chiar dacă rata șomajului din țară este comparabilă cu media țărilor Europene, trebuie să ținem cont de nivelul de dezvoltare economică a Moldovei și de calitatea ofertelor, nu atât numărul acestora. În primul rând datele cu referire la situația din mediul rural, din figura 8, relevă faptul că există relativ mai mulți șomeri la oraș decât în zonele rurale. Cu toate acestea condițiile și veniturile oamenilor de la țară antrenați în activități direct legate de agricultură și/sau viticultură nu sunt comparabile nici cu normele, și nici cu mediile europene. Mai mult decât atât, în mare parte persoanele care părăsesc țara (emigrația fiind una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă Moldova, dar și unul dintre fenomenele vital necesare pentru asigurarea cu resurse financiare a unei părți bune a populației din remitențe) provin din mediul rural, ducând la depopularea satelor și acutizarea sărăciei în respectivele zone.

Motivele principale invocate pentru argumentarea nivelului înalt al ratei tinerilor din Republica Moldova sunt lipsa de experiență a acestora, cât și neîncrederea potențialilor angajatori. Grație oportunităților restrânse de a pleca peste hotare în căutarea unui loc alternativ de muncă, paralel cu oferta limitată pe piața internă, numărul șomerilor la începutul anului 2010 a atins cota de 9,1%. Conform estimărilor2 Centrului Analitic Independent ExpertGrup, rata șomajului pentru anul 2010 ar putea atinge cifra de 7,4% fiind cu 1% în creștere comparativ cu anul 2009.

Atât la sate, cât și în zona rurală, rata șomajului în rândul bărbaților este mai înaltă comparativ cu același indicator pentru femei, trendul fiind continuat și în anul 2010.

Este important de menționat performanța slabă pe care o înregistrează Republica Moldova conform Raportului Global de Competitivitate3 pentru 2010-2011. Conform acestuia Moldova se clasează pe locul 99 din 139 conform indicatorilor de eficiență, aceștia cuprinzând calitatea studiilor, eficiența pieței bunurilor, eficiența pieței muncii, dezvoltarea pieței financiare, progresul tehnologic și dimensiunea pieței. Dintre indicatorii separați menționați mai sus, cea mai bună performanță Moldova înregistrează la capitolul eficienței pieții muncii (locul 68 din 139) și cea mai proastă performanță la capitolul dimensiunii pieței (locul 121 din 139). Indicatorii Republicii Moldova la capitolul eficienței pieții muncii sunt, fără îndoială, îmbucurători, dar comparativ cu țările în regiune performanța este de amplitudine medie: Moldova fiind situată între datele generate pentru vecinii săi: România (locul 76 din 139) și

2 MEGA nr.3 – Analiza Creșterii Economice în Moldova, Popa A., Prohnițchi V., Oprunenco A., Lupușor A., 2010

3 The Global Competitiveness Report 2010-2011, World Economic Forum

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

14

Ucraina (54 din 139), dar, în același timp, fiind sub nivelul marii majorități a țărilor europene: Estonia (locul 17), Latvia (52), Polonia (53), Elveția (locul 2), Cehia (locul 33).

Conform aceluiași raport, studiile inadecvate ale populației economic active din Moldova, neconformate cerințelelor curente ale pieții sunt printre principalii 10 factori care afectează buna dezvoltare și desfășurare a activităților de business în țară.

2.2. Rezultate și concluzii ale unui sondaj realizat

În cadrul proiectul menționat la începutul raportului de față a fost realizat un chestionar online pe un eșantion de 100 respondenți: în mare parte tineri, cu studii superioare (finisate sau în curs de finisare). În urma colectării și analizei rezultatelor au fost evidențiate câteva concluzii majore cu referire la angajabilitatea tinerilor și percepția generală a tinerilor cu privire la fenomenul în cauză.

În primul rând am constatat că tinerii, în proporție de 50%, sunt angajați în activități temporare pe durata studiilor sau imediat după absolvire – lucru care explică parțial de ce tinerii cu studii superioare au șanse mai mari să se angajeze. Răspunsul evident constă în faptul că pe toată durata studiilor ei acumulează experiență din activități temporare, care, chiar dacă nu oferă stabilitate pentru viitoarea carieră, inspiră mau multă încredere față de alți angajatori potențiali comparativ cu experiența nulă a unui tânăr.

În al doilea rând, în proporție de 76%, tinerii au invocat că ar fi inactivi pe piața muncii deoarece salariile oferite de către angajator sunt mici, iar condițiile de muncă sunt neatractive. Astfel, merită a fi menționat că contarea pe o productivitate a muncii mai ridicată în condițiile în care salariile și locul de muncă nu satisfac așteptările minime ale angajaților - reprezintă perspective fără de succes pentru o piață de muncă neprofesionistă și neatractivă.

Tot din rezultatele chestionarului am desemnat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă se bucură de o popularitate modestă în rândul tinerilor. Puțini sunt cei care cunosc cu ce anume se ocupă agenția și care sunt serviciile prestate, dar și mai puțini dintre cei care cunosc aceste detalii sunt mulțumiți de calitatea acestora. Necesitatea mediatizării ANOFM-ului este evidamente necesară pentru aplicarea propriu-zisă a responsabilităților acesteia și pentru a contribui efectiv la soluționarea sau cel puțin ameliorarea problemelor cu care se confruntă tinerii pe piața muncii, mai cu seamă în procesul de intrare pe piața muncii. O colaborarea dintre aceasta și instituțiile de învățământ (prin intermediul Ministerului Educației) ar fi binevenită.

Marea majoritate a tinerilor chestionați au afirmat că este necesară facilitarea condițiilor de obținere a studiilor de calificare și recalificare, astfel încât cunoștințele de specialitate deținute de către aceștia să corespundă cerințelor de pe piața muncii. Paradoxal, școlile profesionale, care pregătesc specialiști îngust specializați, însă, se bucură de o proastă popularitate, grație ratelor înalte de șomaj în rândul tinerilor absolvenți. Cu toate acestea, nici universitățile nu reușesc ”fabricarea” unor angajați care să corespundă nu doar cerințelor pieții, ci și să poată aplica anume cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de studii la ulteriorul post de muncă.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

15

III. Antreprenoriatul și Incubatoarele de Afaceri – alternative ale angajării

Primele încercări de a comenta legătura dintre șomaj și antreprenoriat își au rădăcinile încă prin anii 1948, când economistul Oxtenfeld a încercat explicarea faptului că un individ care nu își poate găsi un loc pe piața muncii, alege să se ocupe de afaceri, astfel încât relația dintre numărul șomerilor și numărul întreprinzătorilor este negativă și inversă. Accepțiunea respectivă este pe larg acceptată de guverne și populației, confirmând faptul că oportunitățile de deschidere a unei afaceri mobilizează oamenii în a-și crea propriul său loc de muncă. De dată ce tinerii sunt persoanele cel mai mult afectați de fenomenul șomajului (am demonstrat acel lucru în capitolele precedente, astfel că atât în Moldova, cât și în practic toate țările europene, rata șomajului în rândul tinerilor este mai mare comparativ cu celelalte grupe de vârstă), tot ei ar trebui cel mai mult stimulați în a fi activi în activități de antreprenoriat.

Dacă piața forței de muncă vizează asigurarea fiecărei persoane interesante și apte de a munci cu un loc de muncă, atunci impactul în sine a antreprenoriatului este cel puțin dublu. Pe lângă faptul că antreprenoriatul este o alternativă a angajării pe piața muncii, acesta reprezintă un mod de minimizarea a ratei șomajului prin simplul fapt că o companie creată trebuie să implice cel puțin două persoane angajate: antreprenorul și contabilul, cu toate că în realitate companiile oferă mult mai multe locuri de muncă, adițional contribuind și la crearea produselor și prestarea serviciilor noi pe piață, eventual, majorarea produsului intern brut și dezvoltarea sănătoasă a unei economii.

În acest context, rolul incubatoarelor de business (”bussines angels”) este de a încuraja și oferi minimumul necesar pentru lansarea afacerilor. Important a menționa în acest context că anume întreprinderile mici și mijlocii sunt companiile pe care le deschid tinerii, grație condițiilor afordabile.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, „Legea cu privire la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii” Nr.206 din 7 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial la 11 august 2006, nr.126-130, p.I, art.605, sectorul IMM cuprinde trei categorii de agenţi economici, clasificaţi în baza a trei indicatori: numărul angajaţilor, volumul anual al vânzărilor și valoarea de bilanţ a activelor, redat în tabelul 2:

Tabelul 2: Categorii de Agenți Economici conform Legislației Republicii Moldova

Categoria Întreprinderilor

Nr. Angajaţi Volum anual al vânzărilor, mln. lei

Valoare de bilanţ a activelor, mln. lei

MICRO max. 9 max. 3 max. 3 MICI max. 49 max. 25 max. 25

MEDII max. 249 max. 50 max. 50

Sursa: „Legea cu privire la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii” Nr.206 din 7 iulie 2006 Conform datelor Băncii Mondiale, grație antreprenoriatului, anul sunt înființate 1,3 milioane întreprinderi mici și mijlocii, acestea asigurând în ultimii 10 ani peste 36 milioane locuri de muncă și au realizat circa 80% din produsele și serviciile inovative. În plus, contribuția acestora la formarea PIB-ului națiunilor se ridică la aproximativ 65%.

În condițiile în care contribuția antreprenoriatului are efect cel puțin dublu la dezvoltarea țărilor și îmbunătățirea principalilor indicatori macroeconomici, nu este straniu să depistăm că o bună parte din țările europene, dar și Republica Moldova au lansat programe și proiecte de susținere a acestui domeniu de activitate. În acest sens, în Republica Moldova a fost înființată Organizația pentru Dezvoltarea

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

16

Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii4, partener în cadrul proiectului realizat, care contribuie la susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului din Moldova.

Printre punctele tari ale antreprenoriatului în soluționarea problemelor economice și sociale se numără: gradul înalt de flexibilitate – trăsătură evident caracteristică și tinerilor, astfel încât flexibilitatea oferă nu doar inițierea unei afaceri chiar de pe băncile universității, dar și ajustarea programului de lucru conform agendei antreprenorului. Întreprinderile mici și mijlocii au un rol extrem de important în diversificarea asortimentului de mărfuri și servicii, astfel că spectrumul larg de activități include și poate dezvălui avantajele practic a oricărei specializări, răspunzând cererii de pe piață.

Un avantaj esențial al antreprenoriatului mic este gestionarea relativ simplă a firmei din punct de vedere a operațiunilor financiare comparativ cu companiile mari. În același timp, abilitățile acumulate servesc ca temei bun în caz de succes pentru continuarea performanțelor și lărgirea companiei – creșterea profesională într-un careva sens, ceea ce nu tot timpul este posibil în cazul în care ești angajat – deci, constrâns de limitele impuse de angajator. Iar în contextul în care piața muncii este sub-dezvoltată performanțele în carieră exponențial descresc.

Tabel 3: Principalii Indicatori ai Activității de Antreprenoriat din Moldova, 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009

Nr. de întreprinderi 33141 36158 39987 42121 44633

Nr. mediu de salariați 578011 574933 574131 572129 539195

Sursa: Biroul Național de Statistică al Moldovei

Din tabelul 3 este vizibil că contribuția antreprenoriatului la micșorarea ratei șomajului are impact seminificativ din considerentul că practic 40% din numărul total de persoane economic active din Republica Moldova (numărul acestora fiind de peste 1,3 milioane persoane) sunt persoane angajate în întreprinderile moldovenești. Din păcate, datele statistice nu oferă categorizarea salariaților pe grupe de vârstă, astfel încât nu putem aprecia care parte din totalul salariaților moldoveni din întreprinderi sunt tineri.

Pe fonul diminuării numărului salariaților din sectorul antreprenorial din Moldova, numărul proiectelor de susținere a micului business prin programele de micro-creditare s-a majorat, astfel încât primii pași în lansarea unei afaceri pot fi concepuți prin contractarea unor resurse financiare împrumutate, iar programele de consiliere în domeniu (oferite gratuit în Moldova de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, dar și în cadrul incubatoarelor de afaceri) măresc șansele de succes al planului de afaceri.

Referitor la incubatoarele de afaceri din Moldova, acestea se axează pe susținerea afacerilor care se specializează pe un spectrum mai larg de activități, atât producere, cât și servicii (cu toate că unele au restricții în acest domeniu, cum ar fi Incubatorul de Afaceri de la ASEM concentrat pe servicii și ne-acceptând dosarele referitoare la activități de producție). În urma proiectului realizat am putut concluse că marea majoritate a incubatoarelor de afaceri din străinătate sunt create în baza principiului specializării viitoarelor genuri de activități ale companiilor incubate. Avantajul esențial al acestui principui constă în capacitatea mai mare a incubatorului de a presta servicii de consiliere specializate, dat fiind experiența crescânde a specialiștilor care interacționează practic tot timpul cu același gen de activitate. Pe de altă parte, diversificarea genurilor de activitate nu contrânge și nu discriminează, într-un careva sens, persoanele care doresc să înființeze o afacere, ceea ce permite susținerea tuturor sferelor de activitate.

4 www.odimm.md

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

17

Este important a invoca datele relevate de Raportul Global de Competitivitate menționat în capitolul anterior, în ceea ce privește factorii care împiedică buna funcționare a sectorului de business din Republica Moldova. Astfel, printre principalii factori se numără instabilitatea politică, accesul limitat la finanțe, corupția și ineficiența instituțiilor guvernamentale (birocrația).

Pentru a facilita accesul tinerilor la surse de finanțare, precum și la experiența persoanelor în domeniul lansării și conducerii unei afaceri, în Moldova au fost și sunt desfășurate un șir de programe în domeniul antreprenoriatului. Printre acestea sunt:

PNAET: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM, care are obiectivul de a contribui la dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor şi facilitarea accesului acestora la resurse financiare necesare iniţierii şi dezvoltării afacerii proprii. Grup ţintă: persoanele tinere cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani, care doresc: să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale, să lanseze o afacere proprie în zonele rurale şi/sau să-şi extindă propria afacere în zonele rurale, creând noi locuri de muncă. (www.odimm.md)

GEA: Programul „Gestiunea Eficientă a Afacerii”, implementat ODIMM. Obiectiv: sporirea calificării în domeniul antreprenorial pentru asigurarea gestionării eficiente a afacerii proprii. Grup ţintă: viitori antreprenori şi antreprenori activi care practică activităţi economice sub orice formă de organizare juridică. Programul urmărește facilitarea accesului întreprinderilor micro şi mici la resursele financiare și este adresat IMM-urilor ce activează pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. (www.odimm.md)

Proiectul Oportunităţi Mai Bune pentru Tineri şi Femei, implementat de PNUD Moldova. Obiectivul: dezvoltarea unor servicii de sprijin în vederea integrării socio-economice şi profesionale a tinerilor şi femeilor. Grup ţintă: Absolvenţii şcolilor internat – orfani sau lipsiţi de îngrijirea familiei, mamelor cu copii şi gravidelor în situaţia de risc sau criză. (www.undp.md)

Alte programe și proiecte pot fi găsite pe pagina web a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii: http://odimm.md/other_p.htm

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

18

IV. RECOMANDĂRI GENERATE

Fiecare țară are metodele sale de abordare și soluționare a problemelor. Luând în considerație multiplele trăsături comparabile dintre piața de muncă a tinerilor din Republica Moldova și cea din spațiul Uniunii Europene, pot fi însumate mai multe concluzii și recomandări, urmând a fi ajustate situației tinerilor din Republica Moldova.

Scopul acestor măsuri nu constă în îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici ca atare, pentru că dacă acesta ar fi scopul esențial al guvernelor – s-ar schimbat metogologia lor de calcul. Totuși, scopul măsurilor este maximizarea impactului pozitiv asupra fiecărui tânăr în parte prin facilitarea accesului la piața forței de muncă și, în același timp, oferta unui spectru de oportunități mai larg vizând lansarea unei afaceri de către tineri, or, altfel spus, încurajarea antreprenoriatului.

Astfel, următoarele propuneri și recomandări pot fi evidențiate:

Reformarea sistemului educațional:

Ajustarea programei curriculare cerințelor practice față de specialiști pe piața muncii;

Ajustarea numărului de facultăți de specialitate și a numărului de studenți care fac studiile în cadrul acestora conform cerințelor de pe piața muncii, luând în considerație și așteptările evolutive ale acestor cerințe în perioadă medie și lungă de timp;

Revoluționarea metodei de predare: organizarea unor traininguri de perfecționare a cadrelor didactice;

Orientarea profesională a tinerilor: dezvoltarea serviciilor de consiliere profesională, care să reprezinte un suport pentru tineri în alegerea viitoarei specializări conform cerinței pe piață, dar, mai important: a abilităților. Este important ca aceste centre de orientare să fie independente (ne-afiliate niciunei instituții de învățământ superior), pentru a permite lărgirea maximă a spectrului de specializări posibile;

Intensificarea parteneriatului dintre instituțiile de învățământ și agenții economici. Interacțiunea directă dintre aceste două entități ar permite ajustarea curriculei de studiu la cerințele reale de pe piață, dar și asigurarea unei anumite părți din tineri cu un loc de muncă garantat; (practica respectivă deja fiind cu succes implementată la Universitatea Tehnică din Moldova care colaborează cu compania Union Fenosa, însă, astfel de practici pot fi foarte rar întâlnite în Republica Moldova);

Intensificarea procesului de mobilitate internațională a studenților în scopul aducerii prin intermediul acestora a bunelor practici internaționale de predare și învățare din instituțiile de învățământ superior din alte țări (prioritar, Uniunea Europeană);

Desfășurarea unor traininguri de calificare și recalificare a tinerilor care întâmpină dificultăți la intrare pe piața muncii, trainingurile vocaționale fiind printre principalele măsuri implementate de multe țări ale lumii în perioada crizei economice internaționale în scopul diminuării ratei șomajului (ex: Canada, Austria, Belgia, China, Colombia etc.). Este important a sublinia că calificarea și recalificarea – cursurile de instruire nu ar trebui să se axeze doar pe învățarea beneficiarilor a scrie un CV - lucru important, dar care nu rezolvă în sine problema angajării;

Dezvoltarea rețelei de incubatoare de afaceri (!). Eficiența incubatoarelor de afaceri în mobilizarea tinerilor în a-și deschide un business a fost demonstrată de incubatoarele din Moldova și România care au fost vizitate pe durata desfășurării proiectului. Crearea a noi incubatoare de afaceri ar fi binevenită în zonele periferice ale Republicii (Nord, Sud), unde momentan nu există astfel de instituții, cu toate acestea plasarea acestora ar trebui să permită accesul a unui număr cât mai larg de persoane, astfel ca și accesul celora din zonele rurale nu doar să fie facilitat, ci și încurajat;

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

19

Colaborarea incubatoarelor de afaceri cu instituțiile de învățământ din zonele rurale - o metodă alternativă pentru tineri care, de obicei aleg să-și continue studiile în cadrul școlilor profesionale (absolvenții cărora înregistrează cea mai înaltă rată a șomajului tinerilor din Republică) și dezvoltarea antreprenoriatului în zonele rurale. Dezvoltarea incubatoarelor în aceste zone ar putea contribui la încurajarea și mărirea productivității activităților agricole, diversificare spectrului de servicii prestate în zonele rurale, dar și diversificarea ofertei de bunuri pe piață, nemaivorbind de crearea a noi locuri de muncă, care, în zonele rurale, ar deveni o soluție extrem de importantă în abolirea sărăciei;

Dezvoltarea programelor de internship. În Republica Moldova acest termen este perceput ca și practică de producție sau practică de stat, obligatorie studenților din (cel puțin) ultimul an de studii. În percepția internațională, internship-ul este o metodă clasică pentru tineri de a-și dezvolta abilitățile profesionale și a-și completa CV-ul, iar pentru companii – metodă eficientă de a beneficia de forță de muncă ieftină (internship-urile ar trebui să fie plătite), tinerii reprezentând sursă de idei noi, și, adițional, fiind o metodă de a alege noi potențiali angajați;

Promovarea prin sursele media o atitudine pozitivă față de antreprenoriat, inclusiv prin intermediul educației, și continuarea (perfecționarea și lărgirea) programelor actuale pentru tineri: PNAET, PASET, Incubatorul de Afaceri al ASEM;

Informarea în masă a tinerilor cu privire la oportunitățile aferente mediului de afaceri din Republica Moldova, inclusiv accesul la finanțe;

Mediatizarea serviciilor prestate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din Moldova (www.anofm.md), activitatea căreia este puțin cunoscută de către, cel puțin, tinerii participanți la chestionarul organizat în cadrul proiectului nostru.

Exemple demne de urmat din experiența Uniunii Europene:

Statul român a alocat peste 61 milioane euro în anul 2010 pentru reducerea șomajului în țară. Întreprinderile care urmează să angajeze indivizi șomeri pot beneficia de suport financiar în mărime de 50% din salariul noului angajat, pe o durată de până la 12 luni;

În România a fost creat un portal online (www.talentgate.ro) dedicat întăririi conexiunii dintre sectorul de business și tineri, astfel, prin intermediul aplicării online, completării formularelor solicitate și parcurgerii unor teste intelectuale, elaborate de experții Talent Gate, tinerii sunt selectați pentru diferite posturi de muncă conform criteriilor rezumate din rezultatele testelor. Bugetul programului este asigurat din parteneriatele cu companiile care recrutează angajați prin intermediul acestui portal;

În 2011 urmează lansarea unui program ce prevede crearea a 2000 de locuri noi de muncă pentru tinerii absolvenți ai instituțiilor universitare din Irlanda, urmând ca toate cheltuielile aferente salariului să fie suportate de stat prin subsidarea angajatorului în măsură de 100%, durata plății subsidiilor este încă nedeterminată;

Companiile poloneze care acceptă tinerii pentru internshipuri beneficiază de subsidii din partea statului în dependență de condițiile prevăzute de program (ex: numărul tinerilor, durata internshipului);

La nivel de Uniune Europeană, la începutul anului 2010, a fost luată decizia susținerii sectorului de business și diminuarea șomajului, similar experienței Poloniei menționate la punctul anterior, astfel, fiecare companie care angajează o persoană, înregistrată ca șomer de mai mult de 6 luni, poate solicita 2500 euro plătite o singură dată (one pay-off), paralel cu scutirea de la plata contribuțiilor sociale pentru 24 luni sau poate alege scutirea de la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de 36 luni;

În prezent se inițiază crearea unei Școli de Instruire Profesională în Polonia pe specialități înguste care colaborează direct cu agenții economici. Cursurile sunt de o durată de timp relativ scurtă

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

20

(câteva luni), fiind optimizate cerinței agenților economici, iar după finisarea acestora ”absolvenții” sunt direct încadrați în câmpul muncii în companiile partenere ale Școlii poloneze;

Dezvoltarea cursurilor de apprenticeship în Polonia care presupune cursuri de durata a 12 luni strict specializate de domenii de activitate organizate pentru persoanele care necesită o perfecționare a cunoștințelor, abilităților practice și care deja au studii în domeniu;

Subsidarea mai pronunțată a specialităților universitare poloneze care se bucură de o cerere mai înaltă de specialiști pe piață și, respectiv, subsidarea moderată sau nulă a specialităților cu cel mai înalt număr de șomeri;

La finele anului 2010 Comisia Europeană urmează să definitiveze programul de microcredite adresate tinerilor. Bugetul programului însumează 100 milioane euro și este adresat anume tinerilor șomeri care întâmpină dificultăți în contractarea unui credit de la bănci comerciale;

În Estonia are loc organizarea unor Cluburi ale Tinerilor Șomeri, scopul acestora este intensificarea procesului de căutare a unui loc de muncă prin efort colectiv și schimbul de experiență în domeniul procesului de căutare;

Participarea activă și directă a tinerilor estonieni la procesul de definire a curriculei școlare prin intermediul organizațiilor studențești (consilii, senate) la nivel de universitate;

Mărirea numărului de angajați În Germania prin oferte part-time de lucru, astfel, un post de muncă este divizat între doi angajați care lucrează cu orar redus, având posibilitatea să continue căutarea unui loc de muncă și în același timp obține un salariu;

Mobilizarea organizațiilor guvernamentale grecești în contextul problemei șomajului tinerilor prin organizarea trainingurilor de orientare profesională;

În anul 2010 în Olanda au fost investite peste 16 milioane euro pentru mărirea ratei de școlarizare a tinerilor și lungirea duratei studiilor;

Suedia: diminuarea ratei contribuțiilor pe asigurări sociale pentru angajații cu vârsta de până la 26 ani;

Suedia: editarea și distribuirea anuală a ghidului: ”Career Guide for Young People”, care este expediat la adresa poștală a fiecărui absolvent din Suedia și conține informații cu privire la oportuntitățile de angajare, sfaturi pentru mărirea șanselor de angajare (modul de a scrie CV-ul, o scrisoare de intenție), drepturile și obligațiile persoanelor pe piața muncii etc.;

În Turcia angajatorii tinerilor cu vârsta de până la 29 ani și a femeilor sunt scutiți parțial de plata contribuției sociale pentru o perioadă de 5 ani.

Deși marea majoritate a bunelor practici din cadrul țărilor Uniunii Europene implică direct sau indirect cheltuieli financiare din partea statului, rolul acestora în minimizarea ratei șomajului tinerilor, în condițiile unei planificări adecvate și amănunțite, poate schimba cu mult situația din Republica Moldova. Cert este, însă, faptul că fără reforma sistemului educațional din Republica Moldova, bazele problemei angajării tinerilor nu poate fi influențată.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

21

V. CONCLUZII

Chiar dacă situația din Republica Moldova, din punct de vedere a ratei șomajului în rândul tinerilor este mai puțin vulnerabilă conform datelor statistice decât cea a multor țări Europene, diferența se explică nu atât prin faptul că în Uniunea Europeană tinerii întâmpină mai multe dificultăți pe piața muncii, iar în Moldova mai puțin. Motivul discrepanței constă, pe lângă emigrație și inactivitate, în faptul că moldovenii sunt mai puțin predispuși decât europenii să se înregistreze la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă în calitate de șomer, lucru care a fost demonstrat și în chestionarul organizat.

Încrederea oamenilor, mai cu seamă a tinerilor în eficiența instituțiilor statului este modul în care tinerii se pot mobiliza ei înșiși întru rezolvarea problemelor legate de angajare. De dată ce încrederea în instituțiile respective, în condiții de instabilitate politică și economică, este minimă, mobilizarea persoanelor active de pe piața muncii are loc foarte lejer și chiar pasiv. Astfel, schimbarea atitudinii și modului de lucru a instituțiilor direct și indirect legate cu asigurarea eficienței maxime de funcționare a pieții muncii are un rol extrem de important în eficientizarea indicatorilor macroeconomici aferenți acestui sector al economiei, dat fiind că impactul șomajului se răsfrânge asupra sărăcirii și depopulării masive a Moldovei.

Considerăm că recomandările propuse în capitolul anterior, paralel cu ajustarea bunelor practici implementate în multe țări europene ar constitui un pas important în îmbunătățirea situației nu doar a tinerilor pe piața muncii din țară, ci a tuturor categoriilor de vârstă de lucrători. În același timp, este necesară încurajarea atât prin consiliere, cât și susținerea financiară a activităților antreprenoriale, care are efect multiplicator în ceea ce ține de micșorarea ratei șomajului la nivel de țară prin încadrarea persoanelor active în activități de business.

Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova RAPORT: ”Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră”

Decembrie 2010

22

REFERINȚE

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în Moldova: http://anofm.md/ Biroul de Statistică al Estoniei: http://www.stat.ee/statistics Biroul de Statistică al Letoniei: http://www.csb.gov.lv/en Biroul Național de Statistică al Moldovei: http://www.statistica.md/ Eurostat: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ Global Employment Trends for Youth, Special Issue on the Impact of the Global Economic Crisis on Youth, International Labor Office, August 2010: http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_emp/---emp_elm/---trends/documents/publication/wcms_143349.pdf Institutul Național de Statistică al României: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do MEGA – Analiza Creșterii Economice în Moldova, nr.3, 2010, Popa A., Prohnițchi V., Oprunenco A., Lupușor A.: http://expert-grup.org/?go=biblioteca&n=173 OECD Studies on SMEs and Entrepreneurship: SMEs, Entrepreneurship and Innovation, 2010: http://browse.oecdbookshop.org/oecd/pdfs/browseit/8510021E.PDF Oficiul Central de Statistică al Poloniei: http://www.stat.gov.pl/english/ Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii: http://odimm.md/ Raportul Global de Competitivitate 2010-2011: http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf Report on promoting youth access to the labour market, strengthening trainee, internship and apprenticeship status, Committee on Employment and Social Affairs, Emilie Turunen, June 2010: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A7-2010-0197&language=EN&mode=XML