SISTEMUL SOLAR

Sistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din

jurul lui.

• În sens general, o stea împreună cu alte obiecte cereşti ce gravitează în jurul său se numeşte sistem stelar, termenul de solar referindu-se strict la steaua numită Soare (din lat. Sol).

Sistemul nostru solar

• Este alcătuit din Soare şi ansamblul de corpuri cereşti legate de acesta prin forţa gravitaţională: cele opt planete, cei 162 de sateliţi naturali ai acestora, trei planete pitice, şi alte corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteoriţi, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). În centru se află Soarele, iar celelalte astre orbitează în general în jurul acestuia.

Cand s-a format sistemul nostru solar?Sistemul nostru solar

s-a format acum 5 miliarde de ani dintr-

un nor imes de gaze si praf cosmic numit nebuloasa solara.

Cum functioneaza sistemul nostru solar?

Forta gravitationala a Soarelui face ca planetele sa se

roteasca in jurul lui pe drumuri numite orbite. Aceste orbite au

forma foarte apropiata de un cerc, forma numita elipsa, care seamana cu un cerc mai mult

sau mai putin turtit. Tot gravitatia tine anumite corpuri

mai mici, numite sateliti, in jurul planetelor lor. Pe langa miscarea de revolutie in jurul

Soarelui, orice obiect din Sistemul Solar se roteste in

jurul propriei axe.

Cum se invartesc corpurile cosmice?

Soarele se invarteste in jurul propriei axe. Planetele se

invartesc in jurul Soarelui si in jurul propriilor lor axe.

Soarele le atrage cu forta lui gravitationala pentru ca este

mai puternica decat a oricarui alt corp din sistemul

nostru solar. In jurul planetelor se invartesc

lunile lor. Lunile sunt atrase de forta gravitationala a

planetelor. Exista infinit de multe alte multe corpuri,

comete, asteroizi, meteoriti care se invartesc in jurul Soarelui sau in jurul altor

corpuri cu o forta gravitationala mai mare

decat a lor.

Care sunt planetele din sistemul nostru solar?

Planetele din sistemul nostru solar, in functie de

cat de aproape sunt de Soare, sunt: Mercur,

Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,

Neptun. Pana nu demult, mai era si

a noua planeta, Pluto

SOARELE

Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de aproximativ 740 de ori mai mare decat masa tuturor planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care atrage celelalte obiecte din jurul sau.     

Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil - lumina, invizibil - raze infrarosii, ultraviolete, X si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie

care devine parte a mediului interplanetar si este preluata de sistemul solar, este numita vant solar.

Suprafata Soarelui se schimba continuu, pete luminoase si intunecate se formeaza frecvent si dispar.

Deseori din suprafata explodeaza violent gaze.

Sistemul solar include:

• Pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor...

     

Mercur

Ve

nu

s

Pa

ma

nt

Ur

an

us

Ju

pi

te

r

Ma

rt

e

Sat

ur

n

Mer

cur

Pluto

Pământul (sau Terra, uneori numită Planeta Albastră)

• Este a treia planetă ca distanţă faţă de Soare în sistemul nostru solar şi a cincea ca dimeniuni. Este cea mai mare din categoria planetelor telurice şi singura cunoscută în Univers ca fiind locuită de viaţă inteligentă (controversele legate de existenţa vieţii extraterestre continuă să existe). Pământul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a început să-l orbiteze puţin timp după aceea, acum 4,533 miliarde (4,533×109) de ani în urmă. Suprafaţa Pământului este acoperită de apă în proporţie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este împărţit în continente, iar zona acoperită de apă este împărţită în oceane.

• Animaţie ce prezintă mişcarea de rotaţie a Pământului

Atmosfera afecteaza climatul Pamantului;

ne protejeaza de radiatiile nocive

venite de la Soare; si ne protejeaza de

meteori deasemenea. Aerul este format din

78% azot, 21% oxigen si 1% alte

gaze.

Luna, Satelitul Pamantului 

 

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de stiinta cred ca Luna a luat nastere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.  

Marte (planetă), a patra planetă a

sistemului solar. Numele acestei planete

vine de la zeul roman al războiului. Uneori mai este numită

şi „Planeta Roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ.

MarteÎnfăţişarea roşiatică a planetei se datorează oxidului de fier de la suprafaţă. Raza planetei Marte reprezintă jumătate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai puţin densă, dar aria suprafeţei sale este doar cu puţin mai mică ca aria suprafeţei uscate a Pământului. A treia şi a patra planetă de la Soare au cam aceeaşi vârstă, 4,6 miliarde de ani. Ziua marţiană durează cu o jumătate de oră mai mult decât ziua terestră şi este uneori numită sol iar anul marţian durează aproape cât doi echivalenţi pământeşti.

Sateliţi naturali

Phobos Deimos• Marte are doi sateliţi naturali, Phobos şi Deimos, ce orbitează foarte

aproape de planetă şi se crede că ar fi asteroizi capturaţi. Ambii au fost descoperiţi în 1877 şi au fost botezaţi după după câinii zeului Marte (Phobos şi Deimos) personajele Phobos (panică-frică) şi Deimos (teroare-spaimă) care, în mitologia greacă, îl însoţesc pe tatăl lor, Ares, zeul războiului, în bătălie. La romani, Ares se identifică cu zeul Marte.De pe Marte, mişcările sateliţilor Phobos şi Deimos apar diferite în comparaţie cu mişcarea Lunii. Phobos răsare în vest, apune în est şi răsare iar după 11 ore, în timp ce Deimos răsare în est dar foarte

• Aceştia sunt nişte corpuri mici, întunecate şi puternic marcate de cratere, la origine putând fi nişte asteroizi captaţi de gravitaţia Planetei Roşii. Sateliţii se mişcă în sensuri opuse, Phobos răsărind şi apunând de câte 2 ori într-o zi marţiană.

• Saturn este cea de a şasea planetă de la Soare, fiind o planetă gazoasă (denumită şi Joviană, după numele planetei Jupiter), este a doua ca mărime din Sistemul solar după Jupiter). Saturn are un sistem de inele bine conturat, format în special din particule de gheaţă şi o mai mică cantite de resturi şi praf. A fost denumită după zeul roman Saturn, simbolul planetei fiind o reprezentare stilizată a coasei acestuia.

Saturn si Terra

• Pluto a fost considerată cea de-a noua planetă a sistemului solar, până când International Astronomical Union i-a schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planetă în planetă pitică (planetă dwarf).

Pluto si satelitul

sau, Charon

Obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi

Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani. Majoritatea acestora pot fi gasite orbitand Soarele in spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km. Exista mai bine de 90.000 de asteroizi numarati pana in prezent.

Bucati de fier si roca, numiti meteorizi

Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din

spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi

asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor

sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi

de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si

Leonidele, in luna noiembrie.

Meteorii sunt bucati de

material ce cad in

atmosfera pamantului;

acestia se incing datorita

frecarii cu aerul si pot

atinge Pamantul daca nu se

topesc in atmosfera. Daca

un meteor supravietuieste

calatoriei sale prin

atmosfera si cade pe

suprafata Pamantului,

atunci acesta este numit

meteorit. Oamenii de stiinta

estimeaza ca intre 1.000 si

10.000 de tone de material

meteoritic cade pe Pamant

in fiecare zi. In mare parte

acest material este format

din bucati foarte mici, de

dimensiuni micrometrice.

Corpuri de praf si gaze inghetate numite comete

Dealungul timpului, oamenii au fost uimiti si speriati de

comete, stele cu coada, asa cum apareau ele pe cer

neanuntat si neprevazut. Acum stim ca cometele sunt bucati

de "gheata murdara" ramase in urma formarii sistemului solar in

urma cu 4,6 miliarde ani. Acestea contin informatii

despre formarea sistemului solar. Le putem determina

orbita, insa numai la o parte din acestea.

O cometa are un nucleu solid mic, cu o marime de cativa

km. Nucleul contine "chestii inghetate" si gaze inghetate

amestecate cu bucati de roca si praf. Pe masura ce

se apropie de Soare incepe sa se incalzeasca. Cometa

devine din ce in ce mai stralucitoare fiind astfel vizibila de pe Pamant.

Datorita caldurii provenite de la Soare, gheata se

transforma in gaze foarte stralucitoare. Acest material gazos formaeaza o coada ce

se poate intinde pe o suprafata de mii sau chiar

milioane de kilometri.

Mediul interplanetar -

Particule numite praf interplanetar si gaze

incarcate electric numit plasma

Spatiul dintre planete este departe de a fi gol. El contine radiatii electromagnetice, plasma (electoni, protoni si alti ioni) cunoscuta si sub numele de vant solar, particule microscopice de praf, raze cosmice si campuri magnetice (in principal cel al Soarelui).

Sputnik 1, primul satelit artificial din lume [1] a fost lansat pe 4 octombrie 1957.

Sputnik 2 a fost lansat pe 3 noiembrie 1957 şi a avut la bord prima fiinţă vie, căţeluşa Laika. Din păcate, misiunea nu a prevăzut şi reîntoarcerea în siguranţă a capsulei spaţiale şi a pasagerului, ceea ce a făcut ca Laika să fie prima victimă a cursei pentru cucerirea spaţiului cosmic.

Satelitii au devenit o parte indispensabila a

tehnologiei de azi. Ei sunt folositi pentru diverse

scopuri, de la asigurarea legaturilor telefonice la

mare distanta, la difuzarea directa a emisiunilor de

televiziune si radio, obtinerea de informatii

geologice si despre vreme sau pentru alte facilitati.