Sistemul Sanitar din Franta si Sistemul Sanitar din Marea Britanie

1.Titlul lucrarii si justificarea acestuia

2. Prezentarea particularitilor sistemului sanitar din Franta 2.1. Protectia sociala in Franta

2.2. Elemente privind piata serviciului de sanatate francez 2.3. Aspecte privind calitatea serviciului de sanatate francez3. Prezentarea particularitilor sistemului sanitar din Marea Britanie 3.1. Structura sistemului

3.2. Serviciile oferite

3.3. Finantarea sistemului sanitar 4. Identificarea si explicarea asemanarilor

5. Identificarea si explicarea deosebirilor

6. Prezentarea i explicarea avantajelor competitive eseniale ale sistemelor administrative studiate7. Generalitati sistemul sanitar din Romania 7.1 Prezentarea i explicarea modalitilor de transfer de know-how din sistemele sanitare studiate n sistemul sanitar din Romnia .

1.Titlul lucrarii si justificarea acestuia

Am ales sa realizez o comparatie intre cele 2 sisteme sanitare intrucat sistemul sanitar din Franta este unul dintre cele mai bine structurate acest lucru fiind dovedit de indicatorii de stare de sanatate si satisfactia consumatorilor care inregistreaza un nivel destul de ridicat.

Sistemul sanitar francez a atins o notorietate deosebita , odata cu , clasarea sa pe locul 1 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii in anul 2000.

Atat sectorul spitalicesc cat si medicina ambulatorie ofera o vasta gama si un volum aproape nelimitat de servicii de sanatate si pacientii se bucura de o libertate totala de consultare. Sistemul pare performant din punctul de vedere al asteptarilor populatiei. In termeni de speranta de viata si de mortalitate, Franta se claseaza in primele randuri in cadrul UE.

Speranta lor de viata la nastere creste cu mai mult de 3 luni in fiecare an , iar femeile franceze au a doua cea mai mare speranta de viata din lume.

Succesul sistemului de sanatate francez este evideniat n starea general de sntate a populaiei franceze. Sistemul sanitar din Marea Britanie este considerat a fi cel mai eficient sistem de sanatate din Europa. Sistemul sanitar din Marea Britanie este un exemplu de descentralizare pentru orice alt sistem de sanatate.

Cu mai mult de un million de salariati, reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa.

De asemenea medicii din Marea Britanie se numara printre cei mai bine platiti medici din intreaga lume , salariul mediu al unui medic fiind de 100000 de lire .De asemenea nu am bagat Romania in discutie deoarece diferentele sunt prea mari intre aceste sisteme.In concluzie ,pentru a functiona eficient cum functioaneaza celelalte sisteme pe care le voi prezenta in continuare,sistemul trebuie reformat in puncte cheie cum ar fi:administratia,controlul activitatii profesionale a personalului medical,sistemul financiar si legea drepturilor pacientului,.2. Prezentarea particularitilor sistemului sanitar din Franta

Sistemul sanitar francez este coordonat de catre Parlament care fixeaza annual obiectivele de sanatate si cadrul de finantare a sistemului de protectie sociala.Inaltul Comitet de Sanatate publica contribuie la definirea obiectivelor de sanatate publica , acesta intocmeste un raport anual ce este adresat Parlamentului i Conferinei Naionale de Sntate. Conferina Naional de Sntate, compus din reprezentani ai instituiilor profesionale,instituiilor de sntate, conferinelor regionale de sntate i de persoane calificate, este responsabil cu propunerea de prioriti i de orientri pentru politicile din domeniul sntii. Pe plan naional, Ministerul Afacerilor Sociale i Ministerul Sntii sunt cele care acioneaz n numele statului,n sistemul de sntate. Ministerul Economiei i Finanelor intervine de manier important asupra aspectelor financiare ale sntii i asigurrilor de sntate. Pe plan local, exist Direcii Regionale de Sntate i Afaceri Sociale (DRASS) i Direciile Departamentale de Sntate i Afaceri Sociale (DDASS), sub autoritatea prefectului regional respectiv,prefectului departamentului. Acestea asigur punerea n aplicare a politicilor naionale i definirea aciunilor regionale i locale.

2.1 Protecia social Protectia sociala se refer la toate mecanismele de furnizare a serviciilor de sanatate care permite persoanelor fizice pentru sa faca fa consecinelor financiare de "risc social", adic, situaii care pot cauza creterea cheltuielilor.

Principalele riscuri sociale acoperite de protecie social n Frana sunt :

1.Sanatate:boala , invaliditate , accidente de munca si boli profesionale

2.Familie: alocatii familiale , ajutoare pentru ingrijirea copilului , diurnele si beneficiile concediului de maternitate.

3.Old age:pensie minima , pensie de vaduva.

4.Ocuparea fortei de munca:ajutoare de somaj si dispozitive de insertie sau de reabilitare profesionala

5.Saracia si excluderea profesionala: prestatii sociale pentru cei nevoiasi

Protecia social n Frana este de aproximativ 500 de miliarde de euro pe an, mai mult de 30% din PIB.

Resursele pentru a finanta protectia sociala sunt impartite in 3 categorii:

-contributiile la asigurrile sociale pe salarii

- Impozitele i taxele, inclusiv CSG (Contribuia Sociale generalizate, creat n 1991)

-contribuiile publice din partea statului

Protecia social n Frana este furnizata de ctre diverse agenii.

Securitatea sociala are 4 filiale: asigurari social de sanatate

prestatii familiale

asigurarea pentru limita de varsta

suprapunere:Agentia Centrala de securitate sociala(ACOSS)

2.2 Elemente privind piaa serviciului de sntate francez

In Franta aproximativ 1,7 milioane de persoane lucreaz n prezent n sectorul de sntate , altfel spus 8% din totalul populaiei active i 9% din populaia activ ocupat.

Cele dou sectoare,public i privat,difer n anumite puncte printre care: tipul de clientel,modul de remunerare,modaliti de funcionare,echipamente folosite.

Angajaii din spitale erau n numr de 1,2 milioane de persoane n 2000.Se disting 157300 medici, biologi, stomatologi i farmaciti din care 54 400 lucreaz cu norm ntreag, 10200 sunt moae, 248000 infirmieri i 211000 asistente medicale.Capacitatea spitalelor era n 2007 de 708 paturi de spital la 100.000 de locuitori iar numrul medicilor practicieni era n 2006 de 336 la 100.000 de locuitori.

Instituiile publice de sntate sunt persoane juridice de drept public, cu autonomie administrativ i financiar.Spitalizarea public este relativ mai important n medicin (79.3% de paturi) i psihiatria (68,3%) dect n chirurgie (46%) sau obstetric (59%).Majoritatea ngrijirilor pe termen lung,fac parte din sectorul public,asigurnd 92% din ngrijirile medicale n acest domeniu.n instituiile private, numrul de paturi pentru astfel de ngrijiri este foarte mic,acesta atingnd doar 6800 dintr-un total de 81600.Un alt segment al sectorului public de sntate din Frana, l constituie dispensarele i centrele de ngrijire destinate n primul rnd pacienilori ambulatori.

Ele sunt conduse de municipaliti sau asociaii.Sunt aproximativ 1000 din care 90% au un statut public.2.3 Aspecte privind calitatea serviciului de sntate francezn cadrul serviciului de sntate francez,exist o serie de indicatori ce pot face referire la diferite aspecte ale a calitii ngrijirii medicale,cum ar fi:eficacitatea, eficiena, sigurana,disponibilitatea, accesibilitatea, echitatea, performana, gradul de confort, personalizarea serviciilor de sntate, etc. Msurarea nivelului de calitate al serviciului francez de sntate reprezint o preocupare constant n procesul de mbuntire al acestuia.n Frana exist o autoritate public independent cu caracter tiinific,personalitate juridic i autonomie financiar,numit HAS(Haute Autorit de sant),creat prin Legea din 13 august 2004 referitoare la asigurarea de sntate pentru a contribui la meninerea unui sistem de sntate solidar i ntrirea calitii ngrijirilor medicale acordate pacienilor.La sfritul lui decembrie 2008,rezultatele rapoartelor efectuate de ctre HAS artau urmtoarele:

Instrumente de bune practice: criteriile de calitate pentru evaluarea i mbuntirea practicilor profesionale -6 serii de criterii n 2008

Proceduri de evaluare i ameliorare a calitii ngrijirilor medicale:

-Evaluarea practicilor profesionale: 118 organisme agreate

-Acreditarea medicilor: 2 organisme agreate n 2008,14 n total.

-Certificarea instituiilor de sntate

Cheltuielile privind serviciile de sntate sunt , n cretere prea mare n Frana. Un motiv al acestui inconvenient este reprezentat de populatia imbatranita.acesta este motivul pentru care costurile sunt in crestere de circa 1.5% din PIB.

Cateva masuri privind acest deficit sunt:

- un strict control al preurilor, prin urmare, preurile pentru medicamentele sunt destul de reduse pe piaa european.

- masuri stricte pentru prevenirea si promvarea sanatatii

- crearea unei companii pentru servicii de sanatate cu competente extinse -transfer de administrare a spitalelor la un nivel regional

3. Prezentarea particularitilor sistemului sanitar din Marea Britanie

Serviviul national de sanatate(Ntional Health Service) cuprinde serviciile preventive (stationar si ambulatoriu) , de ingrijire ,de internare ,stomatologice,de ingrijire a sanatatii mintale , dificultati de invatare si reabilitare.Serviciul National de Sanatate (NHS) ofera asistenta medicala gratuita pentru toti rezidentii din Marea Britanie.3.1 Structura sistemului

NHS este responsabilitatea departamentului de Sanatate.Un ministru din cabinet actioneaza ca secretar de stat pentru deparatmentul de sanatate.

Secretarul de stat de la sanatate este responsabil in fata Parlamentului de oferta de ingrijiri din cadrul NHS.Consiliul director al NHS este si el responsabil in fata secretarului de stat de fixarea obiectivelor si prioritatilor NHS in acord cu politica guvernului.

Consiliul director distribuie fondurile in cadrul unui buget anual, catre 106 autoritati sanitare districtuale (DHA) care acopera fiecare intre 250 000-1 milion de locuitori.

NHS reprezinta un serviciu de incredere in orice zona din Marea Britanie ; trusturi diferite sunt responsabile pentru diferite aspecte ale serviciului de sanatate , cum ar fi Trusturile Spitalul Trusts sau Sanatate Mintala.Trusturile sunt monitorizate de catre un delegat al guvernului care apoi trimite rapoarte catre acesta.

Marea Britanie are un public finantat de sistemul de sanatate .Serviciul National de Sanatate isi propune sa ofere servivii de ingrijire gratuita , de sanatate de calitate pentru toti dar trebuie sa limiteze eligibilitatea pentru a se asigura ca sistemul nu este exploatat.Urmatoarele personae au dreptul la asistenta medicala de la NHS:

cetatenii rezidenti in Marea Britanie

oricine a fost rezident in Marea Britanie cel putin 12 luni oricine cu un permis de munca britanic studentii straini care studiaza pentru cel mult 6 luni in Marea Britanie cetatenilor UE in present in Marea Britanie resortisantii din: SEE , Anguilla , Australia , Barbados , Bulgaria , Romania , Rusia , Elvetia , Turcia si Insulele Caicos.NHS ofera multe servicii pentru a permite un diagnostic , tratament, si ingrijire a problemelor de sanatate.

3.2 Serviciile oferite includ:

- Spitale

- Accidente si Servivii de urgenta - Medicii

- Farmacistii/Chimistii

- Stomatologi

- Opticienii

- Serviciul de Asistenta Sociala

- Walk-In centrele

- NHS direct line telefonica3.3 Finantarea sistemului sanitar

Serviciul National de Sanatate isi propune sa ofere servivii de ingrijire gratuita , de sanatate de calitate pentru toti dar trebuie sa limiteze eligibilitatea pentru a se asigura ca sistemul nu este exploatat.

NHS este finantat in principal din impozitul general (76%) dar si din asigurarea contributiilor nationale (19%) si taxe de utilizare (5%).In afara de venitul NHS primeste pentru furnizarea de medicamente si servicii stomatologice catre populatia generala.Exista unele venituri din alte taxe in special de la pacientii privati care utilizeaza serviciile NHS.Asigurarile de sanatate private acopera 12% din totalul populatiei si a reprezentat 1% din totalul cheltuielilor de sanatate in anul 2004.In acet fel sistemul de sanatate britanic este de mare amploare fiind un sistem finantat de stat.Din pacate este tot mai evident ca aest mod de finantare nu este suficient.A existat un deficit financiar de 750 de milionae de euro in 2005/2006.Spitalele publice au devenit trusturi spitalicesti, unde autonomia se aplica mai ales politicii aplicate in materie de personal precum si in materie de negociere a contractelor de servicii medicale.Acestea sunt organizate ca trusturi direct responsabile in fata Departamentului de Sanatate.Acestea sunt atat in masura sa achizitioneze sau sa vanda bunuri imobiliare sau funciare cat si sa administreze resursele. Trusturile negociaza cu cumparatorii de ingrijiri de sanatate tarifele si paleta de servicii de sanatate furnizate. Inainte de reforma remuneratia personalului clinic si nonclinic se decidea la nivel central

Personalul din spitale este salariat,insa doar un anumit numar de medici acorda ingrijiri si clientilor privati.Medicii generalisti(MG) sunt de obicei primul punct de contact intre pacienti si spitale. Sistemul de remunerare al generalistilor consta intr-o combinatie complexa intre onorariu si alocari specificate in contractul lor.

In principal remuneratia lor se constituie in functie de numarul de pacienti inscrisi pe listele lor. Ea este influentata si de alti factori precum varsta pacientilor. Anumite servicii (contraceptia si vacinarea) sunt platite pe baza de act. Exista si prime de incurajare, de exemplu in cazul realizarii unui obiectiv de imunizare.

NHS este admisnistrat de catre executiv si Departamentul de Sanatate , iar la nivel local este furnizat printr-o serie de cantracte intre comisarii de servivicii de ingrijire a sanatatii (PCT) si furziorii (trusturi spital, GPS, furnizori independeni). Guvernul stabileste bugetul pentru NHS pe un ciclu de 3 ani .

PCT controleaza aproximativ 85% din bugetul NHS si sunt responsabili de asigurarea serviciilor primare pentru populatia locala.

4. Identificarea si explicarea asemanarilor

1. Statul joaca un rol foarte impotant in cadrul ambelor sisteme sanitare , acestea fiind dependente in mod direct de catre stat

2. Atat sistemul de sanatate francez cat si sistemul sanitar britanic ofera servici de calitate, cu libertatea de alegere si in general fara liste de asteptare pentru tratamente.

3. Descentralizarea este prezenta atat in sistemul sanitar francez prin cele 22 de Directii regionale cat si in cel britanic prin comisarii de servivicii de ingrijire a sanatatii (PCT). 4. In ambele sisteme sanitare este dezvoltat conceptul de calitae , Franta vizand diverse masuri de ordine sociala si evaluarea gradului de ingrijire a pacientilor , iar Marea Britanie a dezvoltat o abordare a calitatii cu privire la aspectele financiare .5. Atat in Franta cat si Marea Britanie actorii locali au inceput sa ia in considerare punerea in aplicare a programelor care vizeaza reducerea inegalitatilor in materie de sanatate si problemele de sanatate majore intalnite in randul populatiei.

6. Prioritatile din domeniul sanatatii sunt similare in cele 2 tari :boli cardiovasculare , cancer, accidente , sinucidere.7. Guvernul determina nivelul de finantare al spitalelor publice.

5. Identificarea si explicarea deosebirilor

1. In Marea Britanie persoanele cu varsta de peste 60 de ani sunt scutite automat de la plata medicamentelor spre deosebire de Franta unde acestea beneficiaza de o anumita reducere.2. In Marea Britanie sunt scutite de la contributie persoanele cu un salariu mai mic de 3.224 de lire sterline/an in timp ce in Franta toate persoanele ce au salariu contribuie la finantarea sistemului sanitar.

3.Finantarea sistemul sanitar francez se bazeaza in principal pe cotizatii din partea angajatorilor si din partea salariatilor, pe cand sistemul de sanatate britanic este finantat in mare masura prin fiscalitate.4. Spitalele publice din Marea Britanie au devenit trusturi spitalicesti, unde autonomia se aplica mai ales politicii aplicate in materie de personal precum si in materie de negociere a contractelor de servicii medicale , in sistemul sanitar francez spitalele publice se afla sub tutela directa a guvernului .

5 .In Franta utilizatorii serviciilor medicale si reprezentantii lor au o participare mult mai activa in cadrul consiliilor de administratie ale spitalelor , fiind in centrul sistemului de sanatate , in timp ce rolul utilizatorilor in Marea Britanie este mult mai mic ei nefiind implicati in dezvoltarea politicilor de sanatate.6. Remuneratia medicilor in Franta se realizeaza pe baza documentelor conform unor tarife conventionale , spre deosebire de Marea Britanie unde remuneratia medicilor se constituie in functie de numarul de pacienti inscrisi pe listele lor (ea este influentata si de alti factori precum varsta pacientilor) .

7. In cadrul sistemului sanitar din Marea Britanie pretul medicamentelor este standard 6.65 de lire pentru 10 pastile , indiferent de medicament , iar in Franta tariful medicamentelor variaza in functie de diferiti factori .6. Prezentarea i explicarea avantajelor competitive eseniale ale sistemelor administrative studiateAvantajul competitiv al sistemului sanitar francez consta in: Nivel salarial corespunzator pregatirii profesionale.

Dotarea spitalelor in concordanta cu nevoile pacientilor . Orice bolnav se poate adresa oricarui specialist chiar daca este vorba de cel mai renumit profesor dintr-un domeniu sau unei clinici private de prestigiu. Bugetul alocat sistemului sanitar reprezinta aproximativ 30% din PIB .Avantajul competitiv al sistemului sanitar britanic consta in : Casieria spitalului returneaza pacientului sumele de bani pe care acesta le-a cheltuit cu transportul.

Medicii sunt platiti de catre guvern,suma acordata pe an unui medic de familie(sau medic generalist) este jur de 100.000 de lire sterline . Asistenta medicala primara in Marea Britanie este practicata dupa protocoale create de NICE (National Institute of Clinical Excellence) Diagnosticarea si tratamentele sunt standardizate (atat cat se poate intr-un domeniu in care conditiile pot fi atat de variate) si deci toti pacientii, indiferent de rasa, statut social, venit, nationalitate, varsta sau relatia personala cu doctorul respectiv, au parte de acelasi tratament.7.Sistemul sanitar din Romania generalitatiSfarsitul anului 1989 a gasit Romania intr-o profunda criza economica, sociala si sanitara. Starea de sanatate a populatiei era submediocra, serviciile medicale subfinantate, lipseau factorii de motivatie a personalului, eficienta interna a sistemului era slaba. Schimbarea politica violenta din decembrie 1989 a avut drept prima reactie schimbarea structurilor care tineau de un stat totalitar si odata cu acestea, pentru sectorul de sanatate principiile si organizarea unui sistem socialist de asigurare a sanatatii.

Anul 1991 a fost marcat de incheierea unui acord de imprumut cu Banca Mondiala pentru Reabilitarea sanatatii, acord care viza in cadrul programului: elaborarea unei strategii de sanatate si a unui sistem informational adecvat, dezvoltarea unei scoli pentru sisteme de sanatate si management sanitar, organizarea dispensarelor rurale de medicina generala, imbunatatirea serviciilor de sanatate a reproducerii umane, perfectionarea profesionala a personalului din domeniu sanitar, imbunatatirea asigurarii cu medicamente, vaccinuri, sange si materiale consumabile, ameliorarea asistentei medicale de urgenta, promovarea sanatatii.

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat): modelul Semashko bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria statului); modelul Beveridge principiul rolului de filtru (avut de medicii de familie alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite); modelul Bismarck sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul Romaniei. In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate,pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio-culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate.

Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip. In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania. Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical. Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002. Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la asistenta medicala, pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar. Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De asemenea, coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole, atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban.Statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate este dat de Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care mentioneaza ca la 30 septembrie 2005, in mediul urban gradul de cuprindere in sistemul de asigurari era de 96.08%, iar in cel rural de 89.25%. Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. Serviciile medicale sunt, astfel, in prezent, acordate in baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6,5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiaza, pe baza acestei contributii, in mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ.7.1 Prezentarea i explicarea modalitilor de transfer de know-how din sistemele sanitare studiate n sistemul sanitar din Romnia .

Cteva aspecte identificate n cele doua sisteme sanitare studiate care ar avea relevanta pentru sistemul sanitar din Romnia ar fi :

Transformarea spitalelor publice in trusturi spitalicesti , cu autonomie in domeniul resurselor umane ,dupa modelul britanic. Crearea unei structuri hibride a sistemului sanitar din Romania printr-o imbinare complexa intre sectorul privat si cel public din punct de vedere al ofertei si al finantarii. Urmarea celor 2 sisteme sanitare prezentate in ceea ce priveste descentralizarea serviciilor de sanatate furnizate.

Scutirea de la plata medicamentelor a persoanelor sub 16 ani si peste 60 de ani. Eliminarea plafonului bugetar destinat cheltuielilor cu medicamentele . Implementarea asigurarilor de sanatate private care are ca o consecinta benefica degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguratilor;8.Bibliografie

- Haut Comit de la Sante Publique , Ministere du Travail et des Affaires sociales 8 , Health in France: 1994 general report , John libbey Eurotext Paris , 1996- http://www.cairn.info/revue-sante-publique-2002-1-page-47.htm- http://www.sante.gouv.fr/htm/minister/index_sante.htm- http://www.service-public.fr/,

- http://www.has-sante.fr/portail/- http://www.civitas.org.uk/pubs/bb2France.php

- http://www.monetos.co.uk/insurance/health-insurance/ - http://www.nhs.uk/- www.dh.gov.uk/ - www.commonwealthfund.org/usr_doc/UK_Country_Profile_2008.pdf?...

- http://www.civitas.org.uk/pdf/

PAGE 1