SISTEMUL NERVOS

EXAMINAREA ŞI SEMIOLOGIA EXAMINAREA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOS

EXAMINAREA ŞI SEMIOLOGIA EXAMINAREA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOS

Examinarea funcţională a sistemului Examinarea funcţională a sistemului nervos centralnervos central

Examinarea fizică a craniului şi coloanei Examinarea fizică a craniului şi coloanei vertebralevertebrale

Examinarea şi semiologia sistemului Examinarea şi semiologia sistemului nervos vegetativnervos vegetativ

Examinarea funcţională a sistemului Examinarea funcţională a sistemului nervos centralnervos central

Examenul şi semiologia Examenul şi semiologia comportamentuluicomportamentului

Examenul şi semiologia motilităţiiExamenul şi semiologia motilităţii Examenul şi semiologia excitabilităţii Examenul şi semiologia excitabilităţii

neuromusculareneuromusculare Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii

Examenul şi semiologia comportamentuluiExamenul şi semiologia comportamentului

ComportamentulComportamentul= = totalitatea activităţilor

senzoriale şi motorii coordonate, prin care animalul acţionează în vederea menţinerii integrităţii sale ca sistem individual, dar şi a menţinerii integrităţii sistemului populaţional căruia îi aparţine, în condiţiile unui mediu în permanentă schimbare..

- Modul de manifestare în - Modul de manifestare în relaţie cu mediul relaţie cu mediul înconjurător (adaptarea înconjurător (adaptarea la mediu)la mediu)

EtologiaEtologia= ştiinţa care se ocupă cu = ştiinţa care se ocupă cu

studiul comportamentului.studiul comportamentului.- Consideră animalul o Consideră animalul o

entitate dinamică plasată entitate dinamică plasată în trei dimensiuni spaţio-în trei dimensiuni spaţio-temporare (Cociu,1999):temporare (Cociu,1999):

- dimensiunea filogenetică, , rezultantă a programelor rezultantă a programelor genetice moştenite;genetice moştenite;

- dimensiunea ontogenetică rezultantă a creşterii, rezultantă a creşterii, dezvoltării şi experienţei dezvoltării şi experienţei de viaţă a individului;de viaţă a individului;

- dimensiunea ecologică, , rezultantă a interacţiunii rezultantă a interacţiunii dintre animal şi mediul dintre animal şi mediul său de viaţă.său de viaţă.

Examenul şi semiologia comportamentuluiExamenul şi semiologia comportamentului

Trebuie să aibă în vedere:Trebuie să aibă în vedere:• gradul de instruire sau de dresaj al animalului;gradul de instruire sau de dresaj al animalului;• temperamentul animalului;temperamentul animalului;• reacţia comportamentală a animalului.reacţia comportamentală a animalului.

Presupune aprecierea următoarelor elemente:Presupune aprecierea următoarelor elemente:• orientarea în spaţiu şi timporientarea în spaţiu şi timp, în mediul înconjurător: , în mediul înconjurător:

modul în care ocoleşte obstacolele, modul în care modul în care ocoleşte obstacolele, modul în care găseşte uşa şi locul său în adăpost, semnalarea găseşte uşa şi locul său în adăpost, semnalarea senzaţiei de foame, de sete sau nevoia de a fi muls;senzaţiei de foame, de sete sau nevoia de a fi muls;

• modul de răspuns:modul de răspuns: la chemarea stăpânului (semn că la chemarea stăpânului (semn că îl recunosc);îl recunosc);

• modul de redresaremodul de redresare când li se impun atitudini când li se impun atitudini nefireşti (controlul echilibrului);nefireşti (controlul echilibrului);

Semiologia tulburărilor de comportament se Semiologia tulburărilor de comportament se exprimă prin:exprimă prin:

Tulburări de Tulburări de inhibiţieinhibiţie corticală: corticală:• ApatiaApatia ( (obnubilaţiaobnubilaţia sau sau abatereaabaterea): mişcări încete, facies trist, ): mişcări încete, facies trist,

interes scăzut pentru mediul înconjurător;interes scăzut pentru mediul înconjurător;• TorpoareaTorpoarea ( (indolenţaindolenţa sau sau starea tificăstarea tifică): tonusul reactiv scăzut, ): tonusul reactiv scăzut,

indiferenţă faţă de mediu, deplasare anevoioasă;indiferenţă faţă de mediu, deplasare anevoioasă;• SomnolenţaSomnolenţa: facies imobil, animalul semi-adormit permanent, : facies imobil, animalul semi-adormit permanent,

apare frecvent în: stări febrile, intoxicaţii, inflamaţii encefalice;apare frecvent în: stări febrile, intoxicaţii, inflamaţii encefalice;• Starea soporificăStarea soporifică (sopor = somn): somn profund sau stare de (sopor = somn): somn profund sau stare de

nesimţire din care animalul poate fi scos doar cu ajutorul unor nesimţire din care animalul poate fi scos doar cu ajutorul unor excitanţi foarte puternici (lovire, ciupire, apă rece);excitanţi foarte puternici (lovire, ciupire, apă rece);

• ComaComa = inhibiţie corticală profundă: pierderea progresivă şi de = inhibiţie corticală profundă: pierderea progresivă şi de durată, completă sau parţială, a cunoştinţei, a mobilităţii durată, completă sau parţială, a cunoştinţei, a mobilităţii voluntare şi sensibilităţii, dar cu păstrarea reflexelor palpebral voluntare şi sensibilităţii, dar cu păstrarea reflexelor palpebral şi cornean;şi cornean;

• SincopaSincopa = sindrom paroxistic de pierdere a cunoştinţei, = sindrom paroxistic de pierdere a cunoştinţei, sensibilităţii şi motilităţii, cu întreruperea respiraţiei şi a sensibilităţii şi motilităţii, cu întreruperea respiraţiei şi a circulaţiei, ce durează câteva secunde sau minute;circulaţiei, ce durează câteva secunde sau minute;


Tulburări de Tulburări de inhibiţieinhibiţie corticală: corticală:• LipotimiaLipotimia sau sau leleşşinulinul = pierderea cunoştinţei, o durată scurtă de = pierderea cunoştinţei, o durată scurtă de

timp, cu relaxarea musculaturii şi reducerea marilor funcţii;timp, cu relaxarea musculaturii şi reducerea marilor funcţii;• ApoplexiaApoplexia sau sau ictusulictusul apoplectic (ictus = lovitură) = cădere apoplectic (ictus = lovitură) = cădere

fulgerătoare, cu pierderea totală a cunoştinţei, a sensibilităţii şi fulgerătoare, cu pierderea totală a cunoştinţei, a sensibilităţii şi motilităţii (15 min. - 1 oră), cu bradicardie, însă cu păstrarea motilităţii (15 min. - 1 oră), cu bradicardie, însă cu păstrarea funcţiilor vitale, apare în hemoragii encefalice sau meningiene;funcţiilor vitale, apare în hemoragii encefalice sau meningiene;

• Accesul epileptiformAccesul epileptiform sau sau epilepsiaepilepsia = pierderea bruscă a cuno- = pierderea bruscă a cuno-ştinţei şi sensibilităţii, însoţită de contracţii tonice, urmate de ştinţei şi sensibilităţii, însoţită de contracţii tonice, urmate de contracţii clonice, după care se instituie starea stertoroasă şi contracţii clonice, după care se instituie starea stertoroasă şi apoi revenirea la normal, putând fi generalizat sau parţial;apoi revenirea la normal, putând fi generalizat sau parţial;

• CatalepsiaCatalepsia = stare de pierdere a cunoştinţei, determinată de o = stare de pierdere a cunoştinţei, determinată de o hiperexcitaţie cerebeloasă, însoţită de contractură tonică a hiperexcitaţie cerebeloasă, însoţită de contractură tonică a musculaturii (“animal împietrit”);musculaturii (“animal împietrit”);

• StupoareaStupoarea (stupor = încremenire), stare de lungă durată, ce se (stupor = încremenire), stare de lungă durată, ce se manifestă prin reacţii întârziate la excitanţi puternici, datorată manifestă prin reacţii întârziate la excitanţi puternici, datorată reducerii activităţii nervoase superioare: meningită, hidrocefaliereducerii activităţii nervoase superioare: meningită, hidrocefalie

• ImobilitateaImobilitatea = stare de inhibiţie profundă şi prelungită, care se = stare de inhibiţie profundă şi prelungită, care se exprimă clinic prin dificultăţi de: orientare, deplasare, oprire.exprimă clinic prin dificultăţi de: orientare, deplasare, oprire.


Tulburări de Tulburări de excitaţieexcitaţie corticală: corticală:• HalucinaţiaHalucinaţia, constă în manifestări de apărare sau de atac faţă , constă în manifestări de apărare sau de atac faţă

de duşmani (excitanţi) imaginari, determinată de: tulburări ale de duşmani (excitanţi) imaginari, determinată de: tulburări ale analizatorilor, meningite, meningoencefalite, intoxicaţii;analizatorilor, meningite, meningoencefalite, intoxicaţii;

• Accesele rabiformeAccesele rabiforme = manifestări agresive, precedate sau = manifestări agresive, precedate sau însoţite de stări halucinogene şi comatoase, consecinţa unor însoţite de stări halucinogene şi comatoase, consecinţa unor dureri puternice renale, procese inflamatorii sau toxice;dureri puternice renale, procese inflamatorii sau toxice;

• RăutateaRăutatea = agresivitate permanentă, ca o consecinţă a unor = agresivitate permanentă, ca o consecinţă a unor sechele nervoase sau ca un viciu (nărav);sechele nervoase sau ca un viciu (nărav);

• RetivitateaRetivitatea == refuzul de a executa comenzilerefuzul de a executa comenzile ((pasivăpasivă)) sau sau reactii de atacreactii de atac ((activăactivă)), permanentă (absolută) sau relativă;, permanentă (absolută) sau relativă;

• FobiaFobia = frica exagerată sau obsedantă faţă de obiecte sau de = frica exagerată sau obsedantă faţă de obiecte sau de situaţii concrete (hidrofobie, claustrofobie, autofobia), ca formă situaţii concrete (hidrofobie, claustrofobie, autofobia), ca formă temporară sau ca manifestare anxioasă colectivă, în: intoxicaţii temporară sau ca manifestare anxioasă colectivă, în: intoxicaţii hipovitaminoză B, anemii, stări febrile, afecţiuni ale scoarţei;hipovitaminoză B, anemii, stări febrile, afecţiuni ale scoarţei;

• IsteriaIsteria sau starea isteriformă = nervozitate exagerată şi reacţii sau starea isteriformă = nervozitate exagerată şi reacţii disproporţionat de mari la excitanţi obişnuiţi, ajungând la stări disproporţionat de mari la excitanţi obişnuiţi, ajungând la stări de fobie sau accese epileptiforme.de fobie sau accese epileptiforme.

Examenul şi semiologia motilităţiiExamenul şi semiologia motilităţii

MotilitateaMotilitatea = capacitatea organismului de a efectua = capacitatea organismului de a efectua mişcări în mod activ sau pasiv, dependent de mişcări în mod activ sau pasiv, dependent de integritatea morfofuncţională a centrilor nervoşi integritatea morfofuncţională a centrilor nervoşi motori, a receptorilor musculari şi a fibrei musculare motori, a receptorilor musculari şi a fibrei musculare în sine.în sine.

Examinarea motilităţii presupune:Examinarea motilităţii presupune:• Examinarea Examinarea motilităţii pasivemotilităţii pasive (tonusul muscular şi starea (tonusul muscular şi starea

muşchilor);muşchilor);• Examinarea Examinarea contractibilităţii muscularecontractibilităţii musculare;;• Examinarea Examinarea coordonării mişcărilorcoordonării mişcărilor..

Examenul şi semiologia motilităţii pasiveExamenul şi semiologia motilităţii pasive

• Tonusul muscularTonusul muscular = starea de tensiune musculară = starea de tensiune musculară permanentă care permite menţinerea corpului în permanentă care permite menţinerea corpului în poziţie normală şi efectuarea funcţiilor sale vitale.poziţie normală şi efectuarea funcţiilor sale vitale.

• Aprecierea tonusului se face prin:Aprecierea tonusului se face prin: Inspecţie - date despre proeminarea sau reducerea Inspecţie - date despre proeminarea sau reducerea

unor mase musculare în repaus şi despre rezistenţa unor mase musculare în repaus şi despre rezistenţa opusă de muşchi la mişcările de flexie sau extensie. opusă de muşchi la mişcările de flexie sau extensie.

Palpaţie – apreciază tonusul muscular pe baza Palpaţie – apreciază tonusul muscular pe baza rezistenţei opuse de muşchi la apăsare sau mişcare; rezistenţei opuse de muşchi la apăsare sau mişcare; Tonusul poate fi:Tonusul poate fi:

• normalnormal ( (normotonnormoton););• crescutcrescut ( (hipertonhiperton): proeminare musculară evidentă, ): proeminare musculară evidentă,

extensie forţată a articulaţiilor (tetanos, intoxicaţii etc);extensie forţată a articulaţiilor (tetanos, intoxicaţii etc);• scăzutscăzut ( (hipotonhipoton): muşchi flasc, articulaţiile semiflexate ): muşchi flasc, articulaţiile semiflexate

deplasare greoaie (leziuni motorii corticale, leziuni deplasare greoaie (leziuni motorii corticale, leziuni periferice ale neuronilor, degenerescenţă nervoasă);periferice ale neuronilor, degenerescenţă nervoasă);

• abolitabolit ( (atonieatonie), echivalent cu paralizia musculară.), echivalent cu paralizia musculară.

Examenul şi semiologia contractibilităţii Examenul şi semiologia contractibilităţii muscularemusculare

Examinarea constă în aprecierea prin inspecţie a Examinarea constă în aprecierea prin inspecţie a reacţiei musculare (contracţie sau relaxare) în ceea reacţiei musculare (contracţie sau relaxare) în ceea ce priveşte promptitudinea, intensitatea şi durata.ce priveşte promptitudinea, intensitatea şi durata.

Contractibilitatea poate fiContractibilitatea poate fi• normală = normală = normokinezienormokinezie• anormală = anormală = diskineziediskinezie (contracţie anevoioasă), care se (contracţie anevoioasă), care se

poate manifesta prin:poate manifesta prin: HipokineziHipokineziii (parezele) = mişcări sau contracţii musculare (parezele) = mişcări sau contracţii musculare

slabe, care se pot manifesta ca şi contracţii slabe, care se pot manifesta ca şi contracţii lungilungi, , rarerare = = bradikinezii,bradikinezii, oriori complet complet aboliteabolite = = akineziiakinezii;;

HiperkineziiHiperkinezii = mişcări sau contracţii musculare intense, = mişcări sau contracţii musculare intense, involuntare, automate, stereotipe, care se exprimă involuntare, automate, stereotipe, care se exprimă semiologic prin creşterea tonusului, a duratei, frecvenţei semiologic prin creşterea tonusului, a duratei, frecvenţei şi intensităţii contracţiei musculare în urma unei excitaţi şi intensităţii contracţiei musculare în urma unei excitaţi obişnuite: crampa, contractura, convulsia, mioclonia, obişnuite: crampa, contractura, convulsia, mioclonia, coreea, tremurătura şi fibrilaţia musculară. coreea, tremurătura şi fibrilaţia musculară.

Examenul şi semiologia contractibilităţii Examenul şi semiologia contractibilităţii muscularemusculare. Hipokineziile. Hipokineziile..

HipokineziileHipokineziile sau sau parezeleparezele (gr.paresis = slăbire, relaxare) (gr.paresis = slăbire, relaxare) sunt stări în care capacitatea de contracţie a unui sunt stări în care capacitatea de contracţie a unui muşchi sau grup de muşchi este diminuată. Apare, ca muşchi sau grup de muşchi este diminuată. Apare, ca urmare, o reducere a capacităţii funcţionale a acestuia, urmare, o reducere a capacităţii funcţionale a acestuia, însoţită şi de întârzierea reacţiei faţă de excitant (însoţită şi de întârzierea reacţiei faţă de excitant (bradi-bradi-kineziekinezie).).

Parezele se pot manifesta ca atare, având caracter de Parezele se pot manifesta ca atare, având caracter de durată ori permanent, sau pot fi faze premergătoare durată ori permanent, sau pot fi faze premergătoare paraliziilor.paraliziilor.

Sunt determinate de: intoxicaţii, avitaminoze, deminera-Sunt determinate de: intoxicaţii, avitaminoze, deminera-loze, tulburări de metabolism, procese inflamatorii sau loze, tulburări de metabolism, procese inflamatorii sau traumatisme.traumatisme.

Clasificarea şi sistematizarea lor este identică cu cea a Clasificarea şi sistematizarea lor este identică cu cea a paraliziilor.paraliziilor.

Examenul şi semiologia contractibilităţii Examenul şi semiologia contractibilităţii muscularemusculare.. Akineziile. Akineziile.

AkineziileAkineziile sau sau paraliziileparaliziile reprezintă dispariţia funcţiei reprezintă dispariţia funcţiei motorii, fiind caracterizate prin imposibilitatea de motorii, fiind caracterizate prin imposibilitatea de contracţie a unui muşchi sau grup de muşchi, urmare a contracţie a unui muşchi sau grup de muşchi, urmare a lipsei influxului nervos. Disfuncţia musculară poate fi lipsei influxului nervos. Disfuncţia musculară poate fi definitivă sau pe o perioadă lungă de timp, având drept definitivă sau pe o perioadă lungă de timp, având drept consecinţă consecinţă amiotrofia amiotrofia (= micşorarea masei musculare (= micşorarea masei musculare şi pierderea tonusului).şi pierderea tonusului).

Se pot institui Se pot institui bruscbrusc, fără un semn prodromic, sau apar , fără un semn prodromic, sau apar progresivprogresiv, trecând iniţial prin faza de parezie., trecând iniţial prin faza de parezie.

Paraliziile, ca şi parezele, pot fi: Paraliziile, ca şi parezele, pot fi: spasticespastice ( (muşchii sunt duri muşchii sunt duri la palpare şi contractaţi, regiunea afectată opune rezistenţă la palpare şi contractaţi, regiunea afectată opune rezistenţă făcând imposibilă flexia sau extensiafăcând imposibilă flexia sau extensia) sau ) sau flasceflasce ( (hipotonie hipotonie sau atonie musculară, regiunea afectată este moale, nu sau atonie musculară, regiunea afectată este moale, nu opune nici un fel de rezistenţă, atitudine “de focă”opune nici un fel de rezistenţă, atitudine “de focă”).).


După gradul lor de intindere, paraliziile şi parezele pot fi:După gradul lor de intindere, paraliziile şi parezele pot fi:

- - difuzedifuze, cuprind toţi muşchii unei regiuni (inervaţi de , cuprind toţi muşchii unei regiuni (inervaţi de un nerv motor);un nerv motor);

- - parţialeparţiale, afectează doar o parte din muşchii inervaţi , afectează doar o parte din muşchii inervaţi de un nerv şi anume: pot afecta un singur membru de un nerv şi anume: pot afecta un singur membru ((monoplegiimonoplegii), ambele membre, anterioare sau ), ambele membre, anterioare sau posterioare (displegii sau posterioare (displegii sau paraplegiiparaplegii), trei membre ), trei membre ((triplegiitriplegii) sau toate cele patru membre () sau toate cele patru membre (tetraplegiitetraplegii); ); când este afectată doar o jumătate a corpului vorbim când este afectată doar o jumătate a corpului vorbim de de hemiplegiehemiplegie (homolaterală sau heterolaterală). (homolaterală sau heterolaterală).

Paralizia Paralizia totalătotală presupune afectarea întregului corp, atât presupune afectarea întregului corp, atât capul cât şi trunchiul şi membrele.capul cât şi trunchiul şi membrele.


După sediul leziunii, paraliziile şi parezele, se clasifică în:După sediul leziunii, paraliziile şi parezele, se clasifică în:- - centralecentrale sau supranucleare, leziunile sunt localizate la sau supranucleare, leziunile sunt localizate la centrii motori corticali ori subcorticali, sau impulsul centrii motori corticali ori subcorticali, sau impulsul motor este întrerupt între neuronul cortical şi cel motor este întrerupt între neuronul cortical şi cel periferic;periferic;- - perifericeperiferice, nucleare = leziunile sunt localizate la , nucleare = leziunile sunt localizate la nivelul neuronilor motori, sau infranucleare = leziunea nivelul neuronilor motori, sau infranucleare = leziunea nervului motor este localizată între originea nervului şi nervului motor este localizată între originea nervului şi distribuţia sa.distribuţia sa.

După fenomenul care le determină, paraliziile şi parezele, După fenomenul care le determină, paraliziile şi parezele, pot fi sistematizate ca:pot fi sistematizate ca:- paralizii - paralizii organiceorganice (adevărate sau definitive), leziunile (adevărate sau definitive), leziunile sunt definitive la nivelul muşchilor sau a mervilor;sunt definitive la nivelul muşchilor sau a mervilor;- paralizii - paralizii falsefalse (pasagere), determinate de factori care (pasagere), determinate de factori care afectează transmiterea sau formarea influxului nervos.afectează transmiterea sau formarea influxului nervos.

Examenul şi semiologia contractibilităţii Examenul şi semiologia contractibilităţii muscularemusculare. Hiperkineziile. Hiperkineziile..

CrampaCrampa = contracţie involuntară spastică, localizată = contracţie involuntară spastică, localizată sau generalizată, temporară, dureroasă şi recidivantă; sau generalizată, temporară, dureroasă şi recidivantă; apare în microleziuni ischemice, nevralgiiapare în microleziuni ischemice, nevralgii sau sau nevrite, nevrite, determinate de factori infecţioşi, toxici, miodistrofii determinate de factori infecţioşi, toxici, miodistrofii sau hipovitaminoze B, A, F.sau hipovitaminoze B, A, F.

ContracturaContractura = contracţie tonică permanentă a unui = contracţie tonică permanentă a unui muşchi sau grup de muşchi, de obicei la membre, muşchi sau grup de muşchi, de obicei la membre, determină modificări de atitudine şi evidenţierea prin determină modificări de atitudine şi evidenţierea prin traversul pielii a muşchiului contractat: tulburări traversul pielii a muşchiului contractat: tulburări endocrine şi de metabolism, tetanos, scleroze endocrine şi de metabolism, tetanos, scleroze medulare, meningoencefalite; medulare, meningoencefalite; poate fi poate fi localizată lalocalizată la:: maseteri = maseteri = trismustrismus, la muşchii cefei = , la muşchii cefei = opistotonusopistotonus, , musculatura abdomenului = “musculatura abdomenului = “pântec de lemnpântec de lemn” sau ” sau ““apărare abdominalăapărare abdominală”.”.


ConvulsiaConvulsia = contracţii involuntare succesive, puternice = contracţii involuntare succesive, puternice temporare, ale unui muşchi sau ale unui grup de temporare, ale unui muşchi sau ale unui grup de muşchi, ori generalizată; se manifestă sub formă de muşchi, ori generalizată; se manifestă sub formă de secusesecuse, convulsii , convulsii cloniceclonice, sau convulsii , sau convulsii clonicotoniceclonicotonice, , în intoxicaţii, ictus apoplactic, epilepsie, anemie gravă.în intoxicaţii, ictus apoplactic, epilepsie, anemie gravă.

Mioclonia propriu-zisăMioclonia propriu-zisă = contracţie musculară bruscă, = contracţie musculară bruscă, involuntară, ritmică, cu amplitudine constantă, tempo-involuntară, ritmică, cu amplitudine constantă, tempo-rară sau permanentă; mai frecvent sunt întâlnite rară sau permanentă; mai frecvent sunt întâlnite mioclonia frenică şi cea abdominală, în: traumatisme, mioclonia frenică şi cea abdominală, în: traumatisme, intoxicaţii, intervenţii operatorii brutale. intoxicaţii, intervenţii operatorii brutale.

CoreeaCoreea (gr. choreia = dans) = mişcare involuntară cu (gr. choreia = dans) = mişcare involuntară cu caracter fragmentar, aritmic, rapidă, dezordonată şi caracter fragmentar, aritmic, rapidă, dezordonată şi lipsită de finalitate, dispare când animalul se linişteşte; lipsită de finalitate, dispare când animalul se linişteşte; poate fi consecinţa leziunilor ganglionilor bazali ai poate fi consecinţa leziunilor ganglionilor bazali ai creierului sau ca urmarea isteriei.creierului sau ca urmarea isteriei.


TremurăturaTremurătura = contracţie involuntară, de intensitate = contracţie involuntară, de intensitate mică,mică, ritmică şi uniformă, localizată sau generalizată. ritmică şi uniformă, localizată sau generalizată. Poate fi pasageră, repetată sau de durată şi se poate Poate fi pasageră, repetată sau de durată şi se poate manifesta în staţiune (manifesta în staţiune (tremurătură staticătremurătură statică) sau în ) sau în mişcare (mişcare (tremurăturătremurătură kineticăkinetică). Apare în sindromul ). Apare în sindromul febril, surmenaj, intoxicaţii, boli infecţioase sau febril, surmenaj, intoxicaţii, boli infecţioase sau degenerative, în avitaminoze.degenerative, în avitaminoze.

Fibrilaţia muscularăFibrilaţia musculară = contracţie involuntară, de mică = contracţie involuntară, de mică amplitudine, fină, rapidă şi ritmică, localizată la un amplitudine, fină, rapidă şi ritmică, localizată la un grup mic de fibre (inervate de ramificaţiile unui singur grup mic de fibre (inervate de ramificaţiile unui singur neuron). Poate fi întâlnită în intoxicaţii, degenerescen-neuron). Poate fi întâlnită în intoxicaţii, degenerescen-ţe sau inflamaţii neuronale, miodistrofii, avitaminoze ţe sau inflamaţii neuronale, miodistrofii, avitaminoze sau unele boli infecţioase.sau unele boli infecţioase.

Examenul şi semiologia coordonării Examenul şi semiologia coordonării mişcărilormişcărilor

Mişcări anormale Mişcări anormale pasivepasive sau inerte:sau inerte:

- ataxia ataxia cerebralăcerebrală = mers = mers anevoios neadaptat terenului;anevoios neadaptat terenului;

- ataxia ataxia cerebeloasăcerebeloasă = = dimen-dimen-sionarea greşită a mişcărilor, sionarea greşită a mişcărilor, Romberg negativ;Romberg negativ;

- ataxia ataxia labirinticălabirintică = deplasare = deplasare dificilă, Romdificilă, Rombberg pozitiv;erg pozitiv;

- ataxia ataxia bulbarăbulbară = tulburări ale = tulburări ale mişcărilor, respiratori, fonatorii;mişcărilor, respiratori, fonatorii;

- ataxia ataxia medularămedulară = mers dez-= mers dez-organizat, dismetric, talonat;organizat, dismetric, talonat;

- vertijulvertijul (ameţeala) (ameţeala) = dezechi-= dezechi-libru, titubări, deplasări în cerc;libru, titubări, deplasări în cerc;

- astaziaastazia = imposibilitatea men-= imposibilitatea men-ţinerii echilibrului în staţiune.ţinerii echilibrului în staţiune.

Mişcări anormale Mişcări anormale activeactive sau forţate:sau forţate:

- mişcări în manejmişcări în manej = deplasare = deplasare circulară persistentă, obsedan-circulară persistentă, obsedan-tă, cu păstrarea direcţiei;tă, cu păstrarea direcţiei;

- piruetareapiruetarea = trenul posterior = trenul posterior rămâne pe loc şi rotire în cerc;rămâne pe loc şi rotire în cerc;

- pulsiunilepulsiunile = tendinţa de a se = tendinţa de a se deplasa într-o anumită direcţie deplasa într-o anumită direcţie involuntar: antero, retro, sau involuntar: antero, retro, sau lateropulsie;lateropulsie;

- rostogolirearostogolirea = răsucirea în = răsucirea în jurul axului longitudinal, întot-jurul axului longitudinal, întot-deauna pe partea bolnavă;deauna pe partea bolnavă;

- dromomaniadromomania = tendinţa = tendinţa irezistibilă, periodică sau irezistibilă, periodică sau permanentă de a merge, fără permanentă de a merge, fără o direcţie anume.o direcţie anume.

Examenul şi semiologia excitabilităţii Examenul şi semiologia excitabilităţii neuromusculare (a reflexelor)neuromusculare (a reflexelor)

= verificarea răspunsului neuromuscular la diferite = verificarea răspunsului neuromuscular la diferite excitaţii (mecanice sau electrice) aplicate pe o zonă excitaţii (mecanice sau electrice) aplicate pe o zonă receptivă a unui arc reflex simplu.(Papuc receptivă a unui arc reflex simplu.(Papuc 20092009))

În cadrul examenului clinic se verifică:În cadrul examenului clinic se verifică:- reflexele profunde (periostale, tendinoase, - reflexele profunde (periostale, tendinoase, musculare);musculare);- reflexele superficiale (cutanate, ale mucoaselor, - reflexele superficiale (cutanate, ale mucoaselor, pupilare);pupilare);- excitabilitatea mecanică şi electrică.- excitabilitatea mecanică şi electrică.

Examenul şi semiologia excitabilităţii Examenul şi semiologia excitabilităţii neuromusculareneuromusculare

Reflexele profundeReflexele profunde se verific se verifică prin percuţie aplicatăă prin percuţie aplicată pe pe tendoanele muşchilor tendoanele muşchilor oriori pe inserţia acestora pe pe inserţia acestora pe periost.periost. S Se verifică următoarele reflexee verifică următoarele reflexe (tendinoase, (tendinoase, musculare sau periostale):musculare sau periostale):- - reflexul rotulianreflexul rotulian (patelar) (patelar) = percuţia ligamentului rotulian = percuţia ligamentului rotulian median;median;

- - reflexul anconaţilorreflexul anconaţilor (al tricepsului brahial) (al tricepsului brahial) = percuţia tendoanelor = percuţia tendoanelor anconaţilor deasupra olecranului;anconaţilor deasupra olecranului;

- - reflexul ahilianreflexul ahilian = percuţia tendonului lui Achile deasupra = percuţia tendonului lui Achile deasupra calccalcaneuluianeului;;

- - reflexul supracarpianreflexul supracarpian = percu= percuţia tendoanelor muşchilor extensor ţia tendoanelor muşchilor extensor carporadial şi extensor digital comun;carporadial şi extensor digital comun;- - reflexul supratarsianreflexul supratarsian = percuţia tendonului mușchiului tibial = percuţia tendonului mușchiului tibial cranial şi extensorului digital lateral;cranial şi extensorului digital lateral;- - reflexul metatarsianreflexul metatarsian = percuţia metatarsului şi a tendonului = percuţia metatarsului şi a tendonului extensor digital;extensor digital;- - reflexul calcaneuluireflexul calcaneului = percuţia vârfului calcaneului; = percuţia vârfului calcaneului;- - reflexul osului copiteireflexul osului copitei = palpaţia cu cleştele de încercat copita. = palpaţia cu cleştele de încercat copita.


Exagerarea reflexelor profunde se datorează:Exagerarea reflexelor profunde se datorează:• paraliziilor centrale, progresive sau bruşte;paraliziilor centrale, progresive sau bruşte;• leziunilor cerebeloase, bulbare sau medulare.leziunilor cerebeloase, bulbare sau medulare.

Abolirea reflexelor profunde apare în cazul:Abolirea reflexelor profunde apare în cazul:• paraliziilor nervoase periferice nucleare;paraliziilor nervoase periferice nucleare;• paraliziilor rădăcinilor medulare dorsale;paraliziilor rădăcinilor medulare dorsale;• stări de comă, colaps sau sincopă.stări de comă, colaps sau sincopă.


Reflexele superficialeReflexele superficiale se declanşează fie prin se declanşează fie prin excitarea pielii (înţepare, ciupire, rulare, excitarea pielii (înţepare, ciupire, rulare, atingere), ceea ce determină contracţi reflexe atingere), ceea ce determină contracţi reflexe ale muşchiului pielos, fie prin excitarea ale muşchiului pielos, fie prin excitarea mucoaselor, fapt care declanşează reacţii mucoaselor, fapt care declanşează reacţii diferite ale organelor.diferite ale organelor.

Leziunile corticale reduc sau abolesc reflexele Leziunile corticale reduc sau abolesc reflexele superficiale.superficiale.


Reflexele cutanateReflexele cutanate::• Reflexul grebănuluiReflexul grebănului = percutarea uşoară sau înţeparea pielii = percutarea uşoară sau înţeparea pielii

determină o reacţie de contracţie repetată a muşchiului pielos, determină o reacţie de contracţie repetată a muşchiului pielos, unilateral sau bilateral, constant la eq şi slab la bo.unilateral sau bilateral, constant la eq şi slab la bo.

• Reflexul dorsalReflexul dorsal = ciupirea pielii caudal de grebăn provoacă = ciupirea pielii caudal de grebăn provoacă lordozarea animalului. Demonstrează itegritatea segmentului lordozarea animalului. Demonstrează itegritatea segmentului medular C6-C8 şi T1-T2.medular C6-C8 şi T1-T2.

• Reflexul abdominalReflexul abdominal = atingerea pielii sau a părului în regiunea = atingerea pielii sau a părului în regiunea abdominală laterală, latero-ventrală şi a hipocondrului, fapt abdominală laterală, latero-ventrală şi a hipocondrului, fapt care provoacă contracţia pielosului abdominal.care provoacă contracţia pielosului abdominal.

• Reflexul de scărpinare la câineReflexul de scărpinare la câine = scărpinarea regiunii lombare = scărpinarea regiunii lombare la animalul aflat în decubit lateral provoacă mişcări de la animalul aflat în decubit lateral provoacă mişcări de pedalare.pedalare.

• Reflexul gluteal (fesier)Reflexul gluteal (fesier) = excitarea pielii din regiunea feselor = excitarea pielii din regiunea feselor urmată de contracţia muşchilor fesieri.urmată de contracţia muşchilor fesieri.

• Reflexul cvadricepsuluiReflexul cvadricepsului = atingerea articulaţiilor coccigiene = atingerea articulaţiilor coccigiene determină contdetermină contrracţia muşhiului cvadriceps.acţia muşhiului cvadriceps.


Reflexele cutanateReflexele cutanate::• Reflexul analReflexul anal = atingerea anusului este urmată de contracţia = atingerea anusului este urmată de contracţia

sfincterului anal.sfincterului anal.• Reflexul codalReflexul codal = atingerea feţei ventrale a cozii determină = atingerea feţei ventrale a cozii determină

coborârea cozii şi lipirea ei de regiunea perineală.coborârea cozii şi lipirea ei de regiunea perineală.• Reflexul perinealReflexul perineal = atingerea pielii din regiunea perianală = atingerea pielii din regiunea perianală

provoacă aceeaşi reacţie ca şi în cazul reflexului codal.provoacă aceeaşi reacţie ca şi în cazul reflexului codal.• Reflexul cremasterianReflexul cremasterian = atingerea pielii de pe faţa internă a = atingerea pielii de pe faţa internă a

coapselor provoacă contracţia muşchiului cremaster.coapselor provoacă contracţia muşchiului cremaster.• Reflexul scrotalReflexul scrotal = excitarea scrotului (agenţi termici sau prin = excitarea scrotului (agenţi termici sau prin

înţepare) determină contracţia acestuia. înţepare) determină contracţia acestuia. • Reflexul mamarReflexul mamar (la vacă) = atingerea feţei posterioare a (la vacă) = atingerea feţei posterioare a

mamelei sau coapselor urmată de flexarea membrelor pelvine.mamelei sau coapselor urmată de flexarea membrelor pelvine.• Reflexul plantar (interdigital sau Babinski)Reflexul plantar (interdigital sau Babinski) = atingerea sau = atingerea sau

înţeparea uşoară a pielii interdigitale provoacă flexarea înţeparea uşoară a pielii interdigitale provoacă flexarea degetelor sau chiar şi a jaretului. În cazul leziunilor corticale sau degetelor sau chiar şi a jaretului. În cazul leziunilor corticale sau de compresiune intracerebrală, animalul răspunde prin extensia de compresiune intracerebrală, animalul răspunde prin extensia degetelor (hiperrefelxivitate) = “degetelor (hiperrefelxivitate) = “semnul Babinskisemnul Babinski”. ”.


Reflexele mucoaselorReflexele mucoaselor::• Reflexul palpebral sau corneanReflexul palpebral sau cornean = închiderea pleoapelor la = închiderea pleoapelor la

atingerea cililor, pleoapei, corneei sau scleroticii. Demonstrează atingerea cililor, pleoapei, corneei sau scleroticii. Demonstrează integritatea căii senzitive a nervului trigemen şi a căii motorii a integritatea căii senzitive a nervului trigemen şi a căii motorii a nervului facial.nervului facial.

• Reflexul pupilarReflexul pupilar = reacţia pupilei la excitaţia luminoasă. Lumina = reacţia pupilei la excitaţia luminoasă. Lumina puternică determină puternică determină miozămioză (n. oculomotor), iar întunericul (n. oculomotor), iar întunericul determină determină midriazămidriază (ortosimpaticul). Reacţia reflexă este (ortosimpaticul). Reacţia reflexă este consensuală (apare la ambii ochii) indiferent dacă excitaţia este consensuală (apare la ambii ochii) indiferent dacă excitaţia este unilaterală sau bilaterală.unilaterală sau bilaterală.

• Reflexul deglutiţieiReflexul deglutiţiei = atingerea limbii sau a = atingerea limbii sau a ffaringelui provoacă aringelui provoacă declanşarea deglutiţiei. Reflexul dispare în paralizia faringelui.declanşarea deglutiţiei. Reflexul dispare în paralizia faringelui.

• Reflexul de masticaţieReflexul de masticaţie = atingerea bucelor induce declanşarea = atingerea bucelor induce declanşarea masticaţiei.masticaţiei.

• Reflexul de strănutReflexul de strănut = excitarea mucoasei nazale (mecanic sau = excitarea mucoasei nazale (mecanic sau chimic), urmată de strănut.chimic), urmată de strănut.

• Reflexul palatinReflexul palatin = apăsarea cu degetul pe palatul dur, pe bare = apăsarea cu degetul pe palatul dur, pe bare sau ciupirea frâului limbii provoacă deschiderea gurii.sau ciupirea frâului limbii provoacă deschiderea gurii.


Excitabilitatea neuromusculară mecanică şi electricăExcitabilitatea neuromusculară mecanică şi electrică- Se verifică prin percuţie sau cu ajutorul curenţilor galvanici, Se verifică prin percuţie sau cu ajutorul curenţilor galvanici,

care interceptează căile senzitive şi motorii ale reflexelor.care interceptează căile senzitive şi motorii ale reflexelor.- Excitaţiile se aplică pe traiectul nervilor, unde aceştia sunt Excitaţiile se aplică pe traiectul nervilor, unde aceştia sunt

dispuşi superficial.dispuşi superficial.- Reacţiile sunt specifice nervului excitatReacţiile sunt specifice nervului excitat:: nervii motori induc nervii motori induc

contracţii musculare, nervii senzitivi determină manifestări contracţii musculare, nervii senzitivi determină manifestări ale sensibilităţii.ale sensibilităţii.

- Degenerescenţele totale, nervoase sau musculare, au ca Degenerescenţele totale, nervoase sau musculare, au ca rezultat abolirea excitabilităţii, în timp ce formele parţiale rezultat abolirea excitabilităţii, în timp ce formele parţiale ale degenerescenţelor provoacă reducerea excitabilităţii.ale degenerescenţelor provoacă reducerea excitabilităţii.

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii Vizează verificarea capacităţii de recepţie a excitaţiei Vizează verificarea capacităţii de recepţie a excitaţiei

de către terminaţiile senzitive (receptorii senzitivi) şi de către terminaţiile senzitive (receptorii senzitivi) şi integritatea componentelor unui analizator (recepto-integritatea componentelor unui analizator (recepto-rul, calea senzitivă, cetri de recepţie corticali, sub-rul, calea senzitivă, cetri de recepţie corticali, sub-corticali sau medulari). Verificarea constă în aplicarea corticali sau medulari). Verificarea constă în aplicarea unui excitant adecvat receptorului şi aprecierea unui excitant adecvat receptorului şi aprecierea răspunsului dat de animal la reacţia provocată.răspunsului dat de animal la reacţia provocată.

TTrrebuie ţinut cont de faptul că sensibilitatea cutanată ebuie ţinut cont de faptul că sensibilitatea cutanată şi a mucoaselor nu este uniform repartizată pe toată şi a mucoaselor nu este uniform repartizată pe toată suprafaţa corpului (sunt zone suprafaţa corpului (sunt zone mai sensibilemai sensibile, zone , zone mai mai puţin sensibilepuţin sensibile, iar altele , iar altele insensibileinsensibile). De asemenea, ). De asemenea, uneori excitanţii utilizaţi pot fi recepţionaţi concomi-uneori excitanţii utilizaţi pot fi recepţionaţi concomi-tent de mai mulţi receptori senzitivi (vizuali, olfactivi, tent de mai mulţi receptori senzitivi (vizuali, olfactivi, auditivi, tactili sau dureroşi), reacţia fiind modificată.auditivi, tactili sau dureroşi), reacţia fiind modificată.

Examenul sensibilităţii cuprinde: Examenul sensibilităţii cuprinde: sensibilitatea extero-sensibilitatea extero-ceptivăceptivă, , sensibilitatea proprioceptivă (profundă)sensibilitatea proprioceptivă (profundă) şi şi sensibilitatea interoceptivă (viscerală)sensibilitatea interoceptivă (viscerală)..

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii

Sensibilitatea exteroceptivăSensibilitatea exteroceptivă poate fi: poate fi:

- - superficialăsuperficială sau sau protopaticăprotopatică

la piele: tactilă, termică, dureroasă;la piele: tactilă, termică, dureroasă;

la mucoase: tactilă, termică, dureroasă, la mucoase: tactilă, termică, dureroasă, gustativă;gustativă;

- - telereceptivătelereceptivă sau sau senzorialăsenzorială::

- vizuală,- vizuală,

- auditivă,- auditivă,

- olfactivă.- olfactivă.

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii SensibilitateaSensibilitatea superficialăsuperficială a pielii şi mucoaselor, a pielii şi mucoaselor,

are în atenţie excitanţi de tip:are în atenţie excitanţi de tip:- tactil: - tactil: atingerea firelor de păr de pe corp sau din pavilionul atingerea firelor de păr de pe corp sau din pavilionul urechii urmărindu-se reacţia animalului (contracţia pielosului);urechii urmărindu-se reacţia animalului (contracţia pielosului);

- termic: - termic: aplicarea unor bucăţi de gheaţă sau a unor obiecte aplicarea unor bucăţi de gheaţă sau a unor obiecte calde pe piele şi urmărirea reacţiei pielii;calde pe piele şi urmărirea reacţiei pielii;

- dureroşi: - dureroşi: ciupirea sau înţeparea pielii, ori smulgerea unui fir ciupirea sau înţeparea pielii, ori smulgerea unui fir de păr şi urmărirea reacţiei de apărare a animalului.de păr şi urmărirea reacţiei de apărare a animalului.

Tulburările sensibilităţii superficiale – Tulburările sensibilităţii superficiale – disesteziiledisesteziile – – se pot manifesta sub formă de:se pot manifesta sub formă de:- - hiperesteziihiperestezii = creşterea (exagerarea) sensibilităţii;= creşterea (exagerarea) sensibilităţii;

- - hipoesteziihipoestezii = scăderea sensibilităţii;= scăderea sensibilităţii;

- - anesteziianestezii = abolirea sensibilităţii;= abolirea sensibilităţii;

- - paresteziiparestezii = modificări calitative ale sensibilităţii.= modificări calitative ale sensibilităţii.

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii HiperesteziaHiperestezia sau hiperalgia (hiperalgezia) poate fi sau hiperalgia (hiperalgezia) poate fi

clasificată, în funcţie de modul de manifestare clasificată, în funcţie de modul de manifestare raportat la locul de aplicare a excitaţiei, astfel:raportat la locul de aplicare a excitaţiei, astfel:• localălocală, se percepe doar la locul de aplicare a excitaţiei; , se percepe doar la locul de aplicare a excitaţiei; • proiectatăproiectată, se percepe pe o zonă situată la distanţă de locul , se percepe pe o zonă situată la distanţă de locul

excitaţiei (zonă deservită topografic de acelaşi nerv);excitaţiei (zonă deservită topografic de acelaşi nerv);• iradiatăiradiată, se percepe pe o zonă deservită senzitiv de ramuri , se percepe pe o zonă deservită senzitiv de ramuri

îndepărtate ale aceluiaşi nerv (ex: durerea de urehi în îndepărtate ale aceluiaşi nerv (ex: durerea de urehi în afecţiuni laringiene);afecţiuni laringiene);

• reflectatăreflectată, sensibilitatea este proiectată la un dermatomer , sensibilitatea este proiectată la un dermatomer (zonele Kalchschmidt, clavirul Roger).(zonele Kalchschmidt, clavirul Roger).

Hiperestezia şi hiperalgia sunt întâlnite în caz de: Hiperestezia şi hiperalgia sunt întâlnite în caz de: nevralgiinevralgii (hiperestezie periodică şi hiperalgie exagerată la (hiperestezie periodică şi hiperalgie exagerată la apăsare), apăsare), nevritenevrite (hiperestezia se instalează la debutul bolii (hiperestezia se instalează la debutul bolii pentru ca ulterior să se reducă sau să dispară), pentru ca ulterior să se reducă sau să dispară), sindromul sindromul radicular sau senzitivradicular sau senzitiv (hiperestezia este distribuită doar (hiperestezia este distribuită doar la zona deservită de nervul respectiv), la zona deservită de nervul respectiv), sindrom cortical şi sindrom cortical şi talamictalamic (hiperestezie generalizată, tulburări de motilitate).(hiperestezie generalizată, tulburări de motilitate).


HipoesteziaHipoestezia (hipoalgia) şi (hipoalgia) şi anesteziaanestezia se instalează în se instalează în cazul distrugerii parţiale, respectiv totale, a nervului cazul distrugerii parţiale, respectiv totale, a nervului somatic senzitiv.somatic senzitiv.

Apare sub formă de Apare sub formă de hemihipoesteziehemihipoestezie ( (hemianesteziehemianestezie) în ) în cazul unor leziuni interne ale encefalului, leziuni cazul unor leziuni interne ale encefalului, leziuni unilaterale ale pedunculilor cerebrali, ale bulbului sau unilaterale ale pedunculilor cerebrali, ale bulbului sau ale substanţei albe medulare. Este alternă (pe o latură ale substanţei albe medulare. Este alternă (pe o latură a capului şi pe partea opusă a corpului) dacă leziunea a capului şi pe partea opusă a corpului) dacă leziunea encefalică este situată înaintea bulbului. Când leziunea encefalică este situată înaintea bulbului. Când leziunea este situată retrobulbar, hipoestezia poate fi ori pe este situată retrobulbar, hipoestezia poate fi ori pe aceeaşi parte cu leziunea ori pe partea opusă, dar aceeaşi parte cu leziunea ori pe partea opusă, dar afectează întotdeauna regiunile corporale situate afectează întotdeauna regiunile corporale situate posterior localizării leziunii medulare. Este denumită posterior localizării leziunii medulare. Este denumită heterolateralăheterolaterală (când e situată pe partea opusă leziunii) (când e situată pe partea opusă leziunii) sau sau homolateralăhomolaterală (când este situată pe partea leziunii). (când este situată pe partea leziunii).

Examenul şi semiologia sensibilităţii Examenul şi semiologia sensibilităţii

HipoesteziaHipoestezia şi şi anesteziaanestezia de origine medulară pot de origine medulară pot prezenta diferite forme:prezenta diferite forme:• anestezia de tipanestezia de tip global global ((sindrom medular totalsindrom medular total): secţionarea ): secţionarea

transversală a măduvei;transversală a măduvei;• de tipde tip Brown-Sequard Brown-Sequard ( (sindrom medular lateralsindrom medular lateral): secţionarea ): secţionarea

transversală a jumătăţii laterale a măduvei;transversală a jumătăţii laterale a măduvei;• de tip de tip leucomedular lateral leucomedular lateral ((sindrom leucomedular lateralsindrom leucomedular lateral): în ): în

cazul unor leziuni care afectează doar substanţa albă laterală;cazul unor leziuni care afectează doar substanţa albă laterală;• de tip de tip leucomedular dorsalleucomedular dorsal ( (sindrom leucomedular dorsalsindrom leucomedular dorsal): e ): e

afectată substanţa abă dorsală;afectată substanţa abă dorsală;• de tip de tip leucomedular ventralleucomedular ventral ( (sindrom leucomedular ventralsindrom leucomedular ventral): ):

în discopatii vertebrale;în discopatii vertebrale;• de tip de tip medular dorsal medular dorsal ((sindrom poliomedular dorsalsindrom poliomedular dorsal): în cazul ): în cazul

lezionării jumătăţii dorsale a măduvei;lezionării jumătăţii dorsale a măduvei;• de tip de tip medular ventralmedular ventral ( (sindrom poliomedular ventralsindrom poliomedular ventral): când e ): când e

afectată jumătatea ventrală a măduvei;afectată jumătatea ventrală a măduvei;• de tip de tip “coadă de cal”“coadă de cal” ( (sindromul cozii de calsindromul cozii de cal););• de tip de tip perifericperiferic sau sau inframedularinframedular: leziuni la nivelul rădăcinilor : leziuni la nivelul rădăcinilor

((sidrom radicularsidrom radicular senzitiv sau motor) şi trunchiurilor nervoase. senzitiv sau motor) şi trunchiurilor nervoase.


ParesteziaParestezia sau pruritul = modificare calitativă a sau pruritul = modificare calitativă a sensibilităţii exprimată prin scărpinare, determinată sensibilităţii exprimată prin scărpinare, determinată de iritaţii locale cutanate, tulburări endocrine, infecţii, de iritaţii locale cutanate, tulburări endocrine, infecţii, degenerescenţe ale nervilor senzitivi sau ale degenerescenţe ale nervilor senzitivi sau ale ganglionilor nervoşi.ganglionilor nervoşi.


Sensibilitatea telereceptivă sau senzorialăSensibilitatea telereceptivă sau senzorialăAre în atenţie analizatorii, adică organele de simţ.Are în atenţie analizatorii, adică organele de simţ.

Pentru examinarea acestora este necesar iniţial un Pentru examinarea acestora este necesar iniţial un examen fizic al receptorului urmat de un examen examen fizic al receptorului urmat de un examen funcţional al senzorului.funcţional al senzorului.

• Examinarea şi semiologia văzuluiExaminarea şi semiologia văzului• Examinarea şi semiologia auzuluiExaminarea şi semiologia auzului• Examinarea şi semiologia mirosuluiExaminarea şi semiologia mirosului• Examinarea şi semiologia gustuluiExaminarea şi semiologia gustului

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii Examinarea şi semiologia văzuluiExaminarea şi semiologia văzului

• Examenul fizicExamenul fizic- se face prin: inspecţie, palpaţie şi examen oftalmoscopic;se face prin: inspecţie, palpaţie şi examen oftalmoscopic;- se examinează: regiunea perioculară, fanta palpebrală, se examinează: regiunea perioculară, fanta palpebrală,

pleoapele, corneea, sclerotica, conjunctiva, pleoapa a III-a, pleoapele, corneea, sclerotica, conjunctiva, pleoapa a III-a, corpul vitros, canalul lacrimal (sondaj), camera anterioară, corpul vitros, canalul lacrimal (sondaj), camera anterioară, cristalinul, fundul de ochi (oftalmoscop);cristalinul, fundul de ochi (oftalmoscop);

- pot fi evidenţiate diferite aspecte semiologice: tumefacţii, pot fi evidenţiate diferite aspecte semiologice: tumefacţii, plăgi, depilaţii, cicatrici, secreţie lacrimală în exces (epiforă) plăgi, depilaţii, cicatrici, secreţie lacrimală în exces (epiforă) sau mult diminuată (xeroză), blefarită, blefaroptoză, ectro- sau mult diminuată (xeroză), blefarită, blefaroptoză, ectro- sau entropion, discromii, alopecii, enoftalmie sau exoftalmie, sau entropion, discromii, alopecii, enoftalmie sau exoftalmie, avulsie de glob, nistagmus, strabism, keratită, cataractă etc.avulsie de glob, nistagmus, strabism, keratită, cataractă etc.

• Examenul funcţionalExamenul funcţional- vizează verificarea capacităţii funcţionale a acestui analizatorvizează verificarea capacităţii funcţionale a acestui analizator- semiologic pot fi descrise următoarele aspecte:semiologic pot fi descrise următoarele aspecte:

- amaurozaamauroza sau sau cecitateacecitatea, totală sau parţială, reprezintă lipsa sau , totală sau parţială, reprezintă lipsa sau pierderea văzului, ca urmare a unor tulburări nervoase;pierderea văzului, ca urmare a unor tulburări nervoase;

- tulburări de acomodaretulburări de acomodare: viciu de acomodare (ametropie), : viciu de acomodare (ametropie), cecitate nocturnă (nictalopie) sau diurnă (hemeralopie).cecitate nocturnă (nictalopie) sau diurnă (hemeralopie).

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii Examinarea şi semiologia auzuluiExaminarea şi semiologia auzului

• Examenul fizicExamenul fizic- se face prin: inspecţie, palpaţie, otoscopie, sondaj, examen se face prin: inspecţie, palpaţie, otoscopie, sondaj, examen

radiologic al urechii şi conductului auditiv extern;radiologic al urechii şi conductului auditiv extern;- poate releva: imobilitatea conchiei auriculare, contracturi poate releva: imobilitatea conchiei auriculare, contracturi

ale muşchilor auriculari, mialgii, nevrite sau obstruări ale ale muşchilor auriculari, mialgii, nevrite sau obstruări ale canalului auditiv extern cu cerumen, pământ, corpi străini.canalului auditiv extern cu cerumen, pământ, corpi străini.

• Examenul funcţionalExamenul funcţional- se face prine emiterea unor zgomote din direcţii diferite şi se face prine emiterea unor zgomote din direcţii diferite şi

de intensitate variabilă, urmărind mobilitatea pavilioanelor de intensitate variabilă, urmărind mobilitatea pavilioanelor urechii şi mişcarea capului;urechii şi mişcarea capului;

- tulburările de auz se pot manifesta sub formă de:tulburările de auz se pot manifesta sub formă de:- HipoacuzieHipoacuzie = reducerea percepţiei auditive datorată lezionării = reducerea percepţiei auditive datorată lezionării

căii de transmitere a sunetului sau a centrului de recepţie;căii de transmitere a sunetului sau a centrului de recepţie;- AnacuzieAnacuzie (cofoza sau surditatea) = auzul abolit ca urmare a (cofoza sau surditatea) = auzul abolit ca urmare a

leziunilor profunde (uneori definitive) ale analizatorului acustic,leziunilor profunde (uneori definitive) ale analizatorului acustic, poate fi unilaterală (parţială) sau bilaterală (totală); poate fi unilaterală (parţială) sau bilaterală (totală);

- HiperacuzieHiperacuzie = creşterea sensibilităţii auditive, ca urmare a = creşterea sensibilităţii auditive, ca urmare a meningoencefalitelor sau intoxicaţiilor.meningoencefalitelor sau intoxicaţiilor.


Examinarea şi semiologia mirosuluiExaminarea şi semiologia mirosului• Examenul fizicExamenul fizic

- se face prin metodele generale şi speciale descrise la - se face prin metodele generale şi speciale descrise la examenul aparatului respirator.examenul aparatului respirator.

• Examenul funcţionalExamenul funcţional- este destul de dificil de efectuat la animale;este destul de dificil de efectuat la animale;- se poate recurge la următorul test: acoperirea ochilor se poate recurge la următorul test: acoperirea ochilor

animalului, îndepărtarea oricărei surse de zgomot şi animalului, îndepărtarea oricărei surse de zgomot şi depunerea unui aliment cu miros specific în faţa depunerea unui aliment cu miros specific în faţa acestuia, urmărind apoi modul său de reacţie (acceptare acestuia, urmărind apoi modul său de reacţie (acceptare sau refuz)sau refuz)

- diminuarea sau pierderea mirosului (diminuarea sau pierderea mirosului (anosmiaanosmia) poate fi ) poate fi întâlnită în degenerări ale celulelor senzoriale din întâlnită în degenerări ale celulelor senzoriale din cavitatea nazală şi de la nivelul organului vomero-nazal, cavitatea nazală şi de la nivelul organului vomero-nazal, sau în cazul unor leziuni corticale.sau în cazul unor leziuni corticale.


Examinarea şi semiologia gustuluiExaminarea şi semiologia gustului• Examenul fizicExamenul fizic

- se face examenul gurii şi al limbii, ca organe purtătoare de - se face examenul gurii şi al limbii, ca organe purtătoare de receptori gustativi, prin metodele descrise în cadrul receptori gustativi, prin metodele descrise în cadrul semiologiei aparatului digestiv.semiologiei aparatului digestiv.

• Examenul funcţionalExamenul funcţional- se administrează animalului alimente cu gust amar, dulce, se administrează animalului alimente cu gust amar, dulce,

sărat, acru şi se urmăreşte modul de acceptare a sărat, acru şi se urmăreşte modul de acceptare a alimentului şi preferinţa pentru un anumit gust;alimentului şi preferinţa pentru un anumit gust;

- atenţie deosebită trebuie acordată tulburărilor calitative atenţie deosebită trebuie acordată tulburărilor calitative ale apetitului (ale apetitului (alotriofagiaalotriofagia sau sau parorexiaparorexia););

- reducerea sensibilităţii gustative (reducerea sensibilităţii gustative (hipogeuziehipogeuzie) sau abolirea ) sau abolirea ei (ei (ageuzieageuzie) sunt întâlnite în tulburări ale SNC.) sunt întâlnite în tulburări ale SNC.

Examenul şi semiologia sensibilităţiiExamenul şi semiologia sensibilităţii Sensibilitatea proprioceptivă (profundă)Sensibilitatea proprioceptivă (profundă)

- numită şi numită şi mio-artro-kineticămio-artro-kinetică sau sau chinestezicăchinestezică, se , se referă la sensibilitatea musculară, tendinoasă, referă la sensibilitatea musculară, tendinoasă, periostală şi articulară;periostală şi articulară;

- asigură echililbrul permanent al staţiunii (atitudinii) asigură echililbrul permanent al staţiunii (atitudinii) şi mişcării animalului;şi mişcării animalului;

- verificarea acesteia se face urmărind capacitatea verificarea acesteia se face urmărind capacitatea de redresare a animalului şi promptitudinea cu de redresare a animalului şi promptitudinea cu care se face restabilirea echilibrului (încrucişarea care se face restabilirea echilibrului (încrucişarea membrelor animalului, impunerea unor atitudini membrelor animalului, impunerea unor atitudini nefireşti care să determine dezechilibrul);nefireşti care să determine dezechilibrul);

- scăderea sensibilităţii profunde (scăderea sensibilităţii profunde (hipochinesteziahipochinestezia) ) sau abolirea ei (sau abolirea ei (achinesteziaachinestezia) apar în encefaloze, ) apar în encefaloze, leziuni profunde ale cordoanelor medulare dorsale leziuni profunde ale cordoanelor medulare dorsale şi laterale, la animalele surmenate, caşectice sau şi laterale, la animalele surmenate, caşectice sau supuse inaniţiei.supuse inaniţiei.


Sensibilitatea interoceptivă (viscerală)Sensibilitatea interoceptivă (viscerală)- animalulanimalul sănătos nu manifestă sensibilitate sănătos nu manifestă sensibilitate

viscerală, ea poate apare în cazul stărilor nervoase viscerală, ea poate apare în cazul stărilor nervoase de hipercontracţie (spasme), tulburărilor circulatorii de hipercontracţie (spasme), tulburărilor circulatorii (tromboze, embolii), tulburărilor inflamatorii sau de (tromboze, embolii), tulburărilor inflamatorii sau de natură topografică;natură topografică;

- se exprimă în trei moduri:se exprimă în trei moduri:- sensibilitate sensibilitate localălocală (a organului), slabă ca intensitate, greu (a organului), slabă ca intensitate, greu

de localizat calitativ şi topografic;de localizat calitativ şi topografic;- sensibilitate sensibilitate proiectatăproiectată pe aria de proiecţie a organului pe pe aria de proiecţie a organului pe

suprafaţa corporală;suprafaţa corporală;- sensibilitate sensibilitate reflectatăreflectată (la distanţă), realizează reflexele (la distanţă), realizează reflexele

viscerale şi cutanate pe zonele reflexogene sau pe viscerale şi cutanate pe zonele reflexogene sau pe dermatomere (dermatomerele Head-Zaharin şi clavirul dermatomere (dermatomerele Head-Zaharin şi clavirul Rojer). Se manifestă sub formă de horipilaţie, efidroză, Rojer). Se manifestă sub formă de horipilaţie, efidroză, hiperestezie, tremurături sau contracturi musculare.hiperestezie, tremurături sau contracturi musculare.

Nr. Nr. crt.crt.

DermatomerulDermatomerul Organul care Organul care produce produce

reflectareareflectarea

Sectorul nervos Sectorul nervos de care depindede care depinde

1.1. Zona brahio-cefalică anterioară Zona brahio-cefalică anterioară stângăstângă

Stomac – FicatStomac – Ficat N. vag sau N. vag sau parasimpaticulparasimpaticul

2.2. Zona brahio-cefalică anterioară Zona brahio-cefalică anterioară dreaptădreaptă

CordCord N. vag sau N. vag sau parasimpaticulparasimpaticul

3.3. Versantul posterior al grebănuluiVersantul posterior al grebănului StomacStomac N. vag sau N. vag sau parasimpaticulparasimpaticul

4.4. Zona toracală între coastele Zona toracală între coastele

5 – 10 stânga5 – 10 stângaStomac – DuodenStomac – Duoden Plexul solar anteriorPlexul solar anterior


5 – 10 dreapta5 – 10 dreaptaFicat – PancreasFicat – Pancreas Plexul solar anteriorPlexul solar anterior


10 - 1310 - 13Intestinul subţire, Intestinul subţire,

cecum, coloncecum, colonPlexul solar Plexul solar

posteriorposterior

7.7. Zona sterno-abdominală între Zona sterno-abdominală între coastele 13 - 16coastele 13 - 16

Porţiunea terminală Porţiunea terminală a colonuluia colonului

Plexul mezenteric Plexul mezenteric cranialcranial

8.8. Zona hipocondrului între coastele Zona hipocondrului între coastele 16 – 1816 – 18

Rinichi – AortăRinichi – Aortă Plexul lomboaorticPlexul lomboaortic

9.9. Zona lombarăZona lombară Rinichi – AortăRinichi – Aortă Plexul lomboaorticPlexul lomboaortic

10.10. Regiunea flancului şi zona sacralăRegiunea flancului şi zona sacrală Colon flotant, rect, Colon flotant, rect, organe pelvineorgane pelvine

Plexul mezenteric Plexul mezenteric caudalcaudal

SISTEMUL NERVOS

Documents

Transcript of SISTEMUL NERVOS