SISTEMUL MONETAR

18.1 CE SUNT BANII? Bani Stocul de active care pot fi folosite cu uşurinţă

pentru realizarea tranzacţiilor. Funcţiile banilor Instrument de păstrarea valorii

Un activ pe care oamenii îl pot folosi pentru a transfera puterea de cumpărare din prezent în viitor.

Unitate de măsură Etalon pe care oamenii îl folosesc pentru

preţuri şi pentru înregistrarea datoriilor. Mijloc de schimb Un activ pe care cumpărătorii îl cedează

vânzătorilor atunci când vor să cumpere bunuri sau servicii.

Dubla coincidenţă a trebuinţelor

Situaţie puţin probabilă ca doi indivizi, fiecare având un bun pe care celălalt îl vrea, se întâlnesc la momentul dorit pentru a schimba între ei acele bunuri.

Lichiditate Abilitatea unui activ de a fi utilizat direct ca

mijloc de plată păstrându-şi nemodificată valoarea nominală. Lichiditatea arată costul preschimbării unui activ cu alt activ.

Tipuri de bani Bani cu valoare intrinsecă

Bani marfă – de exemplu, aurul în condiţiile existenţei etalonului aur

Bani fără valoare intrinsecă

Active a căror valoare este stabilită de autorităţi.

Sistemul monetar

18.2 BANII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI Oferta de bani Cantitatea de bani disponibilă în economie. Monedă Bancnote şi monedă metalică deţinute de

public. Depozite la vedere Depozit constituit la o bancă sau la o altă

instituţie de economisire din care pot fi efectuate oricând retrageri fără a se plăti vreo penalitate.

Depozite la termen Depozit deschis la o bancă sau la o altă

instituţie de economisire din care pot fi retrase fonduri fără plata unei penalităţi doar la sfârşitul unei perioade dinainte stabilită.

Masa monetară în sens restrâns (M1)

O măsură a ofertei de bani, care include numerarul şi disponibilităţile la vedere.

Masa monetară în sens larg (M2)

O măsură a ofertei de bani, care include M1 plus depunerile bancare la termen şi depozitele de economii.

În tabelul 18,1, oferta de bani la sfârşitul lunii aprilie 2002 este separată pe două componente. M1 este suma dintre numerarul în afara sistemului bancar şi disponibilităţile la vedere. M2 include M1 plus cvasibani. Tabel 18.1 Structura masei monetare în România (miliarde lei)

aprilie 2002 Numerar în afara sistemului bancar 37.682,7 13,2% Plus disponibilităţi la vedere 22.689,9 7,9% Egal M1 (oferta de bani definită în sens restrâns) 60.372,6 21,1% Plus cvasibani 225.693 78,9%

Economii ale populaţiei 72.442,8 25,3% Depozite în lei pe termen şi condiţionate 34.318,6 12% Depozite în valută ale rezidenţilor* 118.931,6 41,6%

Egal M2 (oferta de bani definită în sens larg) 286.065,6 100% * Transformate la cursurile de schimb ale pieţei valutare valabile în ultima zi a lunii. Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar nr. 4/2002

Macroeconomie

18.3 SISTEMUL BANCAR Banii în economia românească nu au valoare intrinsecă. Banca Naţională a României (BNR) este singura instituţie responsabilă de reglementarea sistemului monetar. Banca Naţională a Romîniei

Banca centrală a României.

Bancă centrală O instituţie menită să determine cantitatea de

bani din economie şi, uneori, să supravegheze sistemul bancar.

BNR a fost creată în anul 1880. În prezent, BNR este condusă de un Consiliu de Administraţie numit de Parlament, pe o perioadă de cinci ani. Consiliul de Administraţie este condus de un Preşedinte (Guvernatorul BNR), numit de Parlament pe baza nominalizării primului-ministru. Mandatul Consiliului de Administraţie depăşeşte ciclul electoral pentru a asigura independenţa băncii centrale faţă de presiunile politice în ceea ce priveşte formularea politicii monetare. BNR are două atribuţii:

1. Reglementează activitatea sistemului bancar.

BNR monitorizează situaţia financiară a băncilor comerciale;

BNR acţionează ca bancă – oferă, în anumite condiţii credite băncilor comerciale care vor să se împrumute. În plus, în situaţia în care băncile comerciale au dificultăţi financiare, BNR poate acţiona ca împrumutător de ultimă instanţă (lender of the last resort) pentru a menţine stabilitatea sistemului bancar.

2. Controlează cantitatea de bani disponibilă în economie (oferta de

bani). Deciziile BNR privind oferta de bani reprezintă politica monetară.

Politica monetară Stabilirea ofertei de bani de către decidenţii

din BNR.

Sistemul monetar

Instituţii de depozit Intermediari financiari, incluzând băncile comerciale şi instituţiile de economisire, care acceptă depozite de la agenţii economici.

Bănci comerciale Intermediari financiari care oferă o arie largă

de servicii bancare, inclusiv acceptarea de depozite de la agenţi economici şi acordarea de credite agenţilor economici.

Instituţii de economisire

Intermediari financiari care operează în mod asemănător băncilor comerciale. Aici sunt incluse asociaţii de economisire şi împrumut, case de economii şi cooperative de credit.

Exemplul 1: Bilanţul bancar simplificat pentru o bancă comercială

Active (utilizarea fondurilor) Pasive (sursele fondurilor) Rezerve 5 Depozite 10 Rezerve obligatorii 1 Exces de rezerve 4 Credite 5 Total active 10 Total pasive 10 * milioane lei Se consideră că valoarea netă a băncii este zero.

⇒ Rezervele sunt alcătuite din numerar în casieria băncii şi rezerve

obligatorii. ⇒ Rezervele obligatorii sunt rezervele minime pe care băncile

comerciale trebuie să le deţină la cererea băncii centrale.

⇒ Rata rezervelor obligatorii exprimă rezervele obligatorii ca procent din depozitele la care se aplică obligativitatea constituirii de rezerve.

Excesul de rezerve reprezintă diferenţa dintre rezervele totale şi rezervele minime obligatorii.

Macroeconomie

Exemplul 2: Principalele operaţiuni ale unei bănci Emil a auzit că banca A oferă servicii excelente. Prin urmare, el decide să deschidă un depozit (un cont) la această bancă, depunând 1 milion lei. Acum, Emil are un depozit de 1 milion lei la bancă, iar acest lucru se înregistrează în pasivul băncii. Banca pune milionul de lei în casierie, astfel încât activele ei cresc cu 1 milion lei.

Banca A

Active Pasive Numerar în casierie + 1 Depozite + 1

Numerarul face parte din rezervele băncii. Prin urmare:

Banca A

Active Pasive Rezerve + 1 Depozite + 1

⇒ În momentul în care Emil a deschis un cont în valoare de 1 milion lei la banca A, rezervele băncii au crescut cu aceeaşi sumă.

Dacă Emil ar fi deschis contul la banca A pe baza unui cec în valoare de 1 milion lei emis de banca B, rezultatul ar fi fost acelaşi. Efectul iniţial asupra bilanţului simplificat al băncii A este:

Banca A

Active Pasive Numerar în curs de colectare + 1 Depozite + 1

În urma compensării cecului, banca centrală transferă rezerve de 1 milion lei de la banca B la banca A, iar, în final, bilanţurile celor două bănci arată astfel:

Banca A

Active Pasive Rezerve + 1 Depozite + 1

Sistemul monetar

Banca B

Active Pasive Rezerve -1 Depozite -1

⇒ Atunci când o bancă primeşte un depozit suplimentar, rezervele ei cresc cu suma din depozit. Atunci când o bancă pierde depozite, rezervele ei scad cu suma depozitelor pierdute.

Examplul 3: Cum se ajunge la profit Banca A primeşte un depozit în valoare de 1 milion lei sub forma unui cec. Rata rezervelor obligatorii este 10%. De aceea, rezervele obligatorii ale băncii A cresc cu 100.000 lei. Bilanţul simplificat arată astfel:

Banca A

Active Pasive Rezerve obligatorii Exces de rezerve

+ 100.000 + 900.000

Depozite + 1 mil.

Banca acordă un credit echivalent al excesului de rezerve de 900.000 lei. Acum, bilanţul ei simplificat arată astfel:

Banca A

Active Pasive Rezerve obligatorii Credite

+ 100.000 + 900.000

Depozite + 1 mil.

⇒ Dacă banca a acordat un credit de 900.000 lei cu o dobândă de 10% pe an, ea va câştiga la sfârşitul anului 90.000 lei;

⇒ Dacă pentru depozitul la vedere banca acordă o dobândă de 5% pe an, iar costul serviciilor pentru acest cont este de 20.000 lei pe an, costul anual al depozitului este 70.000 lei;

⇒ Profitul anual al băncii pentru noul depozit este 20.000 lei.

Macroeconomie

Crearea banilor într-un sistem bancar cu rezerve fracţionare Sistem bancar cu rezerve fracţionare

Un sistem bancar în care băncile păstrează ca rezerve numai o fracţiune din valoarea depozitelor.

Exemplul 4: Crearea banilor Un sistem bancar simplificat:

1. În sistem există zece bănci comerciale identice şi banca centrală;

2. Singura formă de bani din sistemul bancar sunt depozitele la

vedere;

3. Rata rezervelor obligatorii este 10%. Bilanţul simplificat al unei bănci în starea de echilibru este:

Active Pasive

Rezerve 100.000 Depozite 1 mil.

Rezerve obligatorii 100.000

Exces de rezerve 0

Credite 900.000

Total active 1 mil. Total pasive 1 mil.

⇒ Băncile nu mai pot acorda noi credite, întrucât excesul de rezerve este zero.

⇒ Banca centrală cumpără obligaţiuni în valoare de 100.000 lei prin

intermediul unui dealer şi apoi plăteşte obligaţiunile printr-un transfer bancar către banca cu care lucrează dealerul (banca A).

Sistemul monetar

Bilanţul băncii A arată astfel:

Banca A

Active Pasive Rezerve 200.000

(+100.000)Depozite 1,1 mil.

(+100.000) Rezerve obligatorii 110.000

(+10.000)

Exces de rezerve 90.000 (+90.000)

Credite 900.000 Total active 1,1 mil.

(+100.000)Total pasive 1,1 mil.

(+100.000) În paranteze sunt menţionate schimbările faţă de situaţia anterioară.

⇒ Noile rezerve de 100.000 lei ale băncii A se împart între rezerve obligatorii şi exces de rezerve;

⇒ Disponibilităţile la vedere ale băncii au crescut cu 100.000 lei;

⇒ Banca trebuie să păstreze 10.000 lei ca rezerve obligatorii. Restul de 90.000 lei din noile rezerve constituie acum exces de rezerve;

⇒ Banca îşi poate mări profitul dacă acordă noi credite în valoare de 90.000 lei.

O firmă solicită un credit de 90.000 lei pentru a-şi plăti furnizorii de materii prime. Solicitarea este acceptată şi contul firmei este creditat cu 90.000 lei. În momentul în care creditul este acordat, dar firma nu a efectuat plata, bilanţul băncii A este:

Banca A

Active Pasive Rezerve 200.000

Depozite 1,19 mil.

(+90.000) ...Rezerve obligatorii 119.000

(+9.000)

Exces de rezerve 81.000 (-9.000)

Credite 990.000 Total active 1,19 mil.

(+90.000) Total pasive 1,19 mil.

(+90.000)

Macroeconomie

⇒ Creditând cu 90.000 lei contul firmei care a solicitat creditul, banca a creat un nou activ de 90.000 lei (creditul) şi un nou pasiv de 90.000 lei (depozitul);

⇒ Rezervele obligatorii au crescut cu 9.000 lei. Banca mai are un exces

de rezerve de 81.000 lei;

⇒ Banca nu mai poate să acorde în siguranţă noi credite.

De îndată ce furnizorii sunt plătiţi cu un cec, ei depun cecul în contul lor deschis la banca B, iar aceasta trimite cecul la banca centrală pentru compensare. Banca centrală creditează cu 90.000 lei contul de rezerve al băncii B şi diminuează cu 90.000 lei contul de rezerve al băncii A. După ce s-au desfăşurat aceste operaţiuni, bilanţurile celor două bănci arată astfel:

Banca A

Active Pasive Rezerve 110.000

(-90.000) Depozite 1,1 mil.

(-90.000) Rezerve obligatorii 110.000

(-9.000)

Exces de rezerve 0 (-81.000)

Credite 990.000 Total active 1,1 mil.

(-90.000) Total pasive 1,1 mil.

(-90.000)

Banca B

Active Pasive Rezerve 190.000

(+90.000) Depozite 1,09 mil.

(+90.000) Rezerve obligatorii 109.000

(+9.000)

Exces de rezerve 81.000 (+81.000)

Credite 900.000 Total active 1,09 mil.

(+90.000) Total pasive 1,09 mil.

(+90.000)

Sistemul monetar

⇒ Banca A nu ar fi putut să acorde în siguranţă credite în volum mai mare de 90.000 lei, cât reprezintă creşterea excesului de rezerve. Prin compensarea cecului, ea a pierdut 90.000 lei atât din depozite, cât şi din rezerve. Diminuarea depozitelor cu 90.000 lei presupune diminuarea rezervelor obligatorii cu numai 9.000 lei (10% din 90.000 lei). Prin urmare, banca avea nevoie de 81.000 lei ca exces de rezerve pentru a completa diferenţa până la 90.000 lei;

⇒ Pierderea de rezerve a băncii A este câştigul de rezerve al băncii B. Procesul de compensare al cecului nu a modificat rezervele totale din sistemul bancar.

⇒ Banca B are acum un exces de rezerve (+81.000 lei). Ea îşi poate mări profitul acordând noi credite. Banca acordă un nou credit de 81.000 lei unui client care îşi achită datoriile faţă de un partener de afaceri. Acesta lucrează cu banca C. Bilanţurile băncilor B şi C arată astfel:

Banca B

Active Pasive Rezerve 109.000

(-81.000) Depozite 1,09 mil.

Rezerve obligatorii 109.000

(nemodificate)

Exces de rezerve 0 (-81.000)

Credite 981.000 (+81.000)

Total active 1,09 mil. Total pasive 1,09 mil.

Banca C

Active Pasive Rezerve 181.000

(+81.000) Depozite 1,081 mil.

(+81.000) Rezerve obligatorii 108.100

(+8.100)

Exces de rezerve 72.900 (+72.900)

Credite 900.000 Total active 1,081 mil.

(+81.000) Total pasive 1,081 mil.

(+81.000)

Macroeconomie

⇒ Iniţial, banca centrală a introdus astfel rezerve suplimentare în sistemul bancar în volum de 100.000 lei;

⇒ Prima bancă a păstrat 10.000 lei (10% din 100.000 lei) din această sumă sub formă de rezerve obligatorii şi a acordat un credit în valoare de 90.000 lei din excesul de rezerve;

⇒ A doua bancă, ale cărei rezerve au crescut cu 90.000 lei, a păstrat 9.000 lei sub formă de rezerve obligatorii şi a acordat, la rândul ei, un credit în valoare de 81.000 lei;

⇒ A treia bancă va fi în măsură să acorde un credit în valoare de 72.900 lei;

⇒ A patra bancă va putea acorda credit în valoare de 65.610 lei; în fiecare rundă creditele acordate creează noi depozite;

⇒ În cele din urmă, cantitatea de bani alcătuită exclusiv din depozite, creşte cu 100.000 lei + 90.000 lei + 81.000 lei + 72.900 lei + + 65.610 lei + ...= 1 milion lei;

⇒ Deşi prin acest proces crearea banilor continuă permanent, nu se generează o cantitate infinită de bani. Creşterea este dată de valoarea multiplicatorului banilor;

Sistemul monetar

⇒ Multiplicatorul banilor arată de câte ori creşte suma de bani generată de sistemul bancar, datorită creşterii cu un leu a rezervelor totale;

⇒ În acest exemplu, creşterea cu 100.000 lei a rezervelor totale generează creşterea cantităţii de bani cu 1 milion lei. Aşadar, multiplicatorul banilor este 10, adică 1/rr, unde rr este rata rezervelor obligatorii.