Sistemul excretor1

8/17/2019 Sistemul excretor1

1/14

Sistemul excretor

1. Anatomia

A. Rinichiul- rinichii sunt asezati in cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei

vertebrale, in regiunea lombara- au forma asemanatoare cu aceea a unui bob de fasole (reniforma), culoarea brun-

roscata, lungimea de aproximativ 1 cm, latimea de ! cm si grosimea de " cm- greutatea #ecarui rinichi este de in $ur 1% g- are fete& anterioara

posterioara- are margini& laterala& convexa

mediala& concava care prezinta hilul renal prin care intra& artera

renala

nervii renali ies&

vena renala

caile urinare

vase limfatice- are poli& superior ' vine in contact cu glanda suprarenala

inferior

i) Structura rinichiului- este alcatuit din parti& capsula

renala si parenchimul renala) apsula renala

- se prezinta sub forma unui

invelis #bro-elastic care

acopera toata suprafata

rinichiului si care adera la

parenchimul renal

b) arenchimul renal- este alcatuit dintr-o zonacentrala*+/ARA si o

zona periferica*0R2A/A +edulara

- prezinta, pe sectiune, niste formatiuni cu aspect triunghiular*2RA+2/ /2 +A/2342, in numar de ! pana la 15- sunt orientate cu baza spre periferie, catre corticala- varfurile acestor piramide sunt rotun$ite * A2/ R6A/

orticala- contine atat corpusculul renal cat si tubii colectori

c) 6efronul- unitatea anatomica si functionala a rinichiului


2/14

- in alcatuirea unui nefron intra portiuni& corpusculul renal& capsula

7o8man glomerulul renal sistem tubular

apsula 7o8man- reprezinta portiunea initiala a nefronului

- situata in corticala- are forma unei cupe cu peretii dubli- in adancimea cupei se a9a glomerulul renal* ghem format din

circa :% de capilare, la care soseste o arteriola aferenta si de la care

pleaca o arteriola eferenta Sistemul tubular

- in continuarea capsulei se a9a tubul contort proximal, care este un

tub incolacit, situat in corticala- se continua cu ansa 4enle, formata dintr-un brat descendent-

trece in medulara de unde pleaca un brat ascendent ce se

reintoarce in corticala; bratul descendent are calibrul mai mic decat

bratul ascendent

- a$uns in corticala, bratul ascendent se continua cu tubul contortdistal care are o portiune rectilinie si una contorta; limita dintre cele

doua portiuni este marcata de prezenta unei structuri de tip

particular * +/A 6SA care face parte din complexul

$uxtaglomerular


3/14

ii) omplexul $uxtaglomerular- portiunea initiala a tubului distal, imediat dupa capatul segmentului ingrosat

al portiunii ascendente a ansei 4enle, trece in unghiul dintre arteriolele

aferenta si eferenta, invecinandu-se cu cele doua arteriole- mai mult, celulele epiteliale ale tubilor care vin in contact cu arteriolele sunt

mult mai dense decat celelalte celule tubulare si sunt denumite +A/A

6SA- celulele maculei densa secreta anumite substante in arteriole- celulele musculare netede din partea arteriolei aferente si eferente sunt mai

dilatate si, unde vn in contact cu macula densa contin granule * //


4/14


5/14

- la femeie, uretra este un organ care serveste numai pentru eliminaera urinei

din vezica;- este prevazuta cu un s#ncter intern, neted, la $onctiunea cu vezica urinara si

cu un s#ncter extern, striat;

. @iziologia

- rinchii au doua functii ma$ore&

• de a excreta cea mai mare parte a produsilor #nali de metabolism ai organismului

• de a controla concentratiile ma$oritatii constituentilor organismului, contribuind astfella mentinerea homestaziei ai a echilibrului acido-bazic al organismului

• formarea si eliberarea reninei

• formarea si eliberarea eritropoietinei

• activarea vitaminei "

• gluconeogeneza- cei doi rinichi contin impreuna circa milioane de nefroni, #ecare nefron #ind apt saproduca urina- tipuri de nefroni&

6efroni corticali

• 5: din numarul total de nefroni

• glomerul situat in corticala renala

• ansa 4enle scurta si a$unge doar in stratul extern al medularei renale


6/14

6efroni $uxtamedulari

• glomerulul situat in $onctiunea dintre corticala si medulara

• ansa 4enle e lunga si coboara adanc in medulara, uneori a$ungand la nivelulpapilelor renale

• extrem de importanti in mecanismul contracurent, prin care rinichiul produceurina concentrata

- in $urul intregului sistem tubular al rinichiului exista o retea bogata de capilare, numitaRA A2/ARA R27/ARA care primeste din arteriolele eferente sangele care a trecutde$a prin glomerul; cea mai mare parte a retelei de capilare peritubulare se gaseste incortexul renal, de-a lungul tubilor proximali, ai tubilor distali si al tubilor colectori corticali- din portiunile mai profunde ale acestei retele se desprind ramuri capilare lungi, careformeaza anse, numite >ASA RA; acestea patrund in medulara, insotind ansele 4enlepana la papilele renale; apoi, ca si ansele 4enle, se reintorc in cortex si se varsa in venelecorticale- debitul sagvin renal este de& 1%% mlBmin (?% mlB1%%g tesutB min)- in conditii bazale, debitul sanguin renal reprezinta % din debitul cardiac de repaus

A. @iltrarea glomerulara si #ltratul glomerular- lichidul care #ltreaza din capilarele glomerulare in capsula 7o8man este numit

#ltrat glomerular *R26A R2+ARA- membrana glomerulara este alcatuita din&

• endoteliul capilarelor glomerulare• membrana bazala

• un strat de celule epiteliale- cu tot cu numarul de straturi ale membranei glomerulare, permeabilitatea ei este

de 1%%-1:% de ori mai mare decat a capilarelor obisnuite; in acelasi timp, are o

selectivitate foarte mare in privinta dimensiunii moleculelor& substantele cu masa

moleculara de :%% #ltreaza la fel de usor ca apa, dar din proteinele cu masa

moleculara de !C.%%% #ltreaza doar %,:; din acest motiv, practic, putem


7/14

considera ca membrana glomerulara este aproape impermeabila pentru

proteinele plasmatice, dar are o permeabilitate foarte mare pentru toate celellate

substante dizolvate in plasma normala- #ltratul glomerular are aproape aceeasi compozitie ca si lichidul care #ltreaza in

interstitii la capatul arteriar al capilarelor;- se considera ca #ltratul glomerular este o plasma care nu contine proteine in

cantitati semni#cative *D /AS+A R0262EAA- cantitatea de #ltrat glomerular care se formeaza intr-un minut prin toti nefornii

ambilor rinichi se numeste 72/ @2/RAR22 3/0+R/AR; normal, acesta este

de aprox. 1: mlB min (zilnic, 15% l)- peste CC din #ltrat este reabsorbit in mod obisnuit in tubii uriniferi, restul

trecand in urina;- fractia de #ltrare este procentul din debitul plasmatic renal care devine #ltrat

glomerular; daca debitul plasmatic prin ambii rinichi este de !:% mlBmin, iar

debitul normal al #ltrariiglomerulare este de 1:mlBmin, atunci fractia de #ltrare

este de aproximativ %

i) inamica #ltrarii prin membrana glomerulara- fortele care realizeaza #ltrarea la nivelul glomerulului in capsula 7o8man

sunt&• presiunea din capilarele glomerulare (valoarea sa medie este de !% mm

4g) care determina #ltrarea• presiunea din capsula 7o8man, in exteriorul capilarelor care se opune

#ltrarii (aprox. 15 mm 4g)• presiunea coloid-osmotica a proteinelor plasmatice din capilare, care se

opune #ltrarii (presiunea coloid osmotica medie in acest caz este de "

mm 4g)

• presiunea coloid-osmotica a proteinelor din capsula 7o8man

(considerata %)

- presiunea efectiva de #ltrare este de !% mm 4g-15mm 4g- "1 mm

4g*1% mm 4g

ii) @actorii care in9uenteaza #ltrarea glomerulara- debitul urinei primare depinde de marimea presiunii efective de #ltrare, iaraceasta depinde de

• valoarea presiunii sangelui la nivelul capilarelor glomerulare& cand presiunea hidorstatica din capilare scade dub ?% mm 4g,

formarea urinei inceteaza si se instaleaza anuria; cand presiunea hidrostatica creste are loc o crestere a debitului

urinei primare #ecare nefron poseda mecanisme de autoreglare a presiunii

hidrostatice capilare, car este mentinuta la o valoare constanta, in

$ur de !% mm 4g, chiar daca tensiunea arterelor renale variaza de la

F: mm 4g la 15% mm 4g; aceasta relativa autonomie a presiunii de

#ltrare se realizeaza prin constrictia si dilatatia arteriolelor aferente

si eferente

• constrictia arteriolelor aferente si dilatatia celor eferente determina

scaderea presiunii de #ltrare, in timp ce constrictia celor eferente si

dilatatia celor aferente determina cresterea presiunii de #ltrare


8/14

• nervii simpatici inerveaza atat arteriola aferenta, cat si pe cea eferenta,

precum si partial tubii uriniferi& stimularea simpatica moderata sau usoara are efect redus asupra

debitului sanguin renal si asupra celui al #ltrarii glomerulare,

probabil pentru ca mecanismele de autoreglare sunt mai e#ciente

decat stimularea nervoasa

stimularea simpatica puternica, brusca, poate produce o

vasoconstrictie puternica a arteriolelor renale, astfel incat debitul

urinar sa scada pana la zero pentru cateva minute efect ce poate #

contracarat de cresterea presiunii arteriale

7. Reabsorbtia si secretia tubulara- #ltratul glomerular traverseaza diferitele portiuni ale tubilor uriniferi si, pe tot

acest parcurs, substantele sunt absorbite sau secretate selectiv de catre epiteliul

tubular, iar lichidul care rezulta in urma acestor procese intra in pelvisul renal sub

forma de urina #nala

i) Reabsorbtia tubulara- ma$oritatea compusilro urinei primare sunt substante utile care sunt

recuperate prin reabsorbtie- celulele tubilor uriniferi sunt adaptate morfologic si biochimic pentru a realiza

aceasta functie• morfologic, nefrocitele au la polul apical numerosi microvili care cresc

considerabil suprafata activa, iar la polul bazal au numeroase

mitocondrii care fabrica A necesar procesului de absorbtie

• biochimic, membranele celulelor tubulare contin pompe metabolice

care participa la transportul activ ransportul pasiv

- se face in virtutea unor legi #zice, ale difuziunii (in gradient chimic, electric sau

electrochimic) si osmozei, precum si a diferentelor de presiuni hidorstatice- acest transport nu necesita energie si nu este limitat de o capacitate maxima de

transport a nefronului- prin acest mecanism se reabsoarbe apa (in gradient osmotic), ureea (in gradient

chimic), si o parte din 6a si l (in gradient elctric si electrochimic)

ii) Reabsorbtia apei- toate segmentele nefronului pot reabsorbi apa, dar in proportii diferiteG

• la nivelul tubului contort proximal (5% din apa #ltrata) ' este o

reabsorbtie obligatorie, apa #ind atrasa osmotic din tub in interstitiu, ca

urmare a reabsorbtiei sarurilor, glucozei si a altor compusi utili• la nivelul tubilor contorti distali, mai ales la nivelul tubilor colectori

(1: din apa #ltrata) #ind o reabsorbtie facultativa- in lipsa A4, reabsorbtia facultativa nu se produce, eliminandu-se un volum

de %-: l de urina diluata in ? h * 2A7 26S22- in prezenta A4, aceasta reabsorbtie se produce si, ca urmare, in ? h se

elimina 1,5 l de urina concentrata;• in restul nefronului se reabsoarbe ? din apa, in urina de#nitiva

eliminandu-se numai 1 din apa #ltrata- reabsorbtia facultativa permite adaptarea volumului diurezei la starea de

hidratare a organismului; in acest segment al nefronului intervin mecanismele

de reglare a diurezei si a eliminarilor de 6a si H;


9/14

ransportul activ- este selectiv si se datoreaza travaliului metabolic al nefrocitului- se face cu consum de energie si oxigen (consum de A) si impotriva gradientelor

de concentratie sau electrice- forta pompelor metabolice este limitata de capacitatea lor maxima de a

transporta o substanta pe unitatea de timp (max)- celula consuma energie numai pentru recuperarea substantelor utile, lasand

catabolitii in urina- prin transportul activ se reabsorb glucoza

aminoacizii, polipeptidele unele vitamine ma$oritatea sarurilor minerale (6a, H, l,

40", fosfati, sulfati, urati)

iii) Secretia tubulara- principala modalitate de curatire a plasmei de catabolitii azotati neutilizabilieste #ltrarea- completeaza functia de eliminare a unor substante acide, toxice sau in exces

si a unor medicamente- prin secretie, rinichii intervin si in reglarea concentratiei plasmatice a unor

constituenti obisnuiti (H, acid uric, creatinina)- mecanismele secretiei sunt la fel cu cele ale reabsorbtiei& active si pasive- sensul transportului este inversat& din interstitiul peritubular, inspre interiorul

tubului- procesele de secretie pot avea loc pe toata lungimea nefronului;

iv) Secretia de 4I- mecanismul este activ- sediul principal este tubul contort proximal& secretand ionii de hidrogen,

rinichiul participa la reglarea echilibrului acido-bazic- la nivelul tubului contort distal, exista mecanisme de transport prin schimb

ionic, care reabsorb 6a si secreta H sau 4, in functie de p4-ul mediului intern(activat de aldosteron)

v) Secretia de HI- are loc mai ales in tubul contort distal, prin mecanisme active (schimb ionic)

si pasive- asigura mentinerea normala a potasemiei

vi) Secretia de 64"- in afara de efectul antitoxic, secretia de amoniac reprezinta si o modalitatede excretie a suplimentului de protoni, fara o acidi#ere suplimentara a urinei- surplusul de protoni eliminati se leaga de 64" rezultand ionul amoniu, care

se elimina, impreuna cu l, sub forma de clorura de amoniu

. +ecanismul de eliminare a excesului de apa; excretia unei urine diluate

- una dintre cele mai importante functii ale rinichiului este controlul osmolaritatiilichidelor organismului

• cand osmolaritatea scade prea mult sau lichidele devin prea diluate,

mecanismele nervoase si umorale determina excretia in exces a apei de

catre rinichi (acesta inseamna eliminarea unei urini foarte diluate, astfel

evacuandu-se mari cantitati de apa din organism, cu revenirea la normal a

osmolaritatii mediului intern)


10/14

• cand osmolaritatea lichidelor organismului creste, rinichii secreta solviti in

exces, astfel reducand osmolaritatea lichidelor organismului la normal,

excretand in acelasi timp o urina concentrata- semnalul care informeaza asupra necesitatii excretiei unei urini diluate sau

concentrate este A4. +ecanisumul de excretie a excesului de solviti; excretia unei urine

concentrate- pentru concentrarea urinei, rinichii prezinta un mecanism complex, numit

mecanismul de 06RAR6; acesta depinde de&• dispozitia anatomica speciala a anselor 4enle si a capilarelor care le

insotesc in medulara renala• caracteristicile morfologice si functionale ale apiteliului tubular renal

- cantitatea si compozitia chimica a urinei variaza in functie de echilibrul homestatic

al organismului, demonstrand rolul insemnat al rinichiului n mentinerea

homeostaziei mediului intern

. +ictiunea- este procesul de golire a vezicii urinare atunci cand este plina- in esenta, vezica urinara se umple progresiv, pana ce tensiunea intraparietala

atinge o anumita valoare prag, moment in care se declanseaza un re9ex nervos

numit R@/= +226 care

• determina mictiunea

• daca nu este posibil, determina dorinta constienta de a urina

@. @iziologia cailor urinarei) >ezica urinara

- este o cavitate cu pereti alcatuiti din musculatura neteda, formata din

parti&• corpul care este cea mai mare parte a vezicii, in care se acumuleaza

urina• colul (trigonul) care este o prelungire sub forma de palnie a corpului,

continuandu-se in $os cu uretra- muschiul colului vezical este denumit adeseori si s#ncter intern& tonusul sau

natural opreste, in mod normal,

patrunderea urinii la nivelul colului

vezical si al uretrei, impiedicand astfel

golirea vezicii, inainte ca presiunea sa

atinga pragul critic;- vezica urinara mai prezinta si un s#ncter

extern care este alcatuit din muschi striat,

controlat voluntar, spre deosebire de s#ncterul

intern care este in intregime muschi neted; s#ncterul

extern este controlat de catre sistemul nervos si poate preveni

mictiunea, chiar si atunci cand controlul involuntar tinde sa o initieze- inervatia principala a vezicii provine de la nervii pelvici, care transmit

impulsuri de la maduva spinarii prin intermediul plexului sacrat, in special de

la nivelul segmentelor S-S" medulare; nervii pelvici sunt nervi micsti,

continand atat&


11/14

• #bre senzitive care sesizeaza

in special gradul de

tensionare al peretelui

vezical; semnalele de

intindere sunt deosebit de

intense si sunt responsabile

de initierea re9exelor care

determina golirea vezicii

urinare• #bre motorii care sunt #bre

parasimpatice; acestea se

termina in ganglionii din

peretele vezical; apoi,

muschiul vezical este inervat

de #bre nervoase

postganglionare scurte;- in afara de nervii pelvici, mai

exista #brele motorii catre musculatura striata, transmise pe calea nervilorrusinosi pana la nivelul s#ncterului vezical extern; aceste #bre somatice

inerveaza si controleaza voluntar muschiul strat al s#ncterului extern;

ii) ransportul urinii prin uretere- ureterele sunt mici tuburi musculare netede care incep in pelvisul #ecarui

rinichi si coboara pana la

vezica urinara;- pe masura ce urina se

colecteaza in pelvis, presiunea din pelvis

creste si initiaza o contractie peristaltica, aceasta

raspandindu-se de-a

lungul ureterului pana la vezica

urinara- stimularea parasimpatica poate creste, iar stimulare

simpatica poate scadea frecventa

undelor peristaltice,

afectand si intensitatea

contractiei;- in portiunea

inferioara,

ureterul patrunde

oblic

in vezica urinara si

trece cativa

centimetri sub epiteliul vezical, astfel ca presiunea intravezicala comprima

ureterul, prevenind re9uxul urinei in ureter in timpul mictiunii, cand presiunea

din vezica urinara creste foarte mult;

iii) istometrograma


12/14

- metoda de masurare si inregistrare care arata variatiile presiuniiintravezicale pe masura ce aceasta se umple cu urina&

• cand in vezica s-au adunat "%-:% ml de urina, presiunea creste la :-1%

cm apa• acumularea in vezica urinara a %%-"%% ml de urina, determina o

crestere de numai cativa centimetri apa a presiunii intravezicale; acest

nivel aproape constant al presiunii este rezultatul tonusului intrinsec al

peretelui vezical• daca volumul de urina depaseste "%%-?%% ml, presiunea creste foarte

mult si rapid- pe masura ce vezica urinara se umple, incep sa apara multiple contractii de

mictiune suprapuse peste tonusul de fond; acestea sunt rezultatul unui re9ex

de distensie initiat de presoreceptorii din peretele vezical, stimulati atunci

cand vezica se umple; stimulii de la acesti receptori sunt condusi pe caile

aferente ale nervilor pelvici pana la segmentele sacrate medulare si de aici, pe

calea eferenta a #brelor parasimpatice din cadrul acelorasi nervi, inapoi in

vezica;

- re9exul de mictiune odata initiat, se autoampli#ca; astfel, contractia initiala avezicii creste descarcarea de impulsuri de la recptorii vezicali, ceea ce va duce

la accentuarea contractiei re9xe, acest ciclu repetandu-se pana cand muschiul

vezicii urinare a$unge la o contractie puternica- daca re9exul de mictiune declansat nu reuseste sa goleasca vezica urinara,

elementele nervoase ale acestui re9ex raman inhibate timp de cateva minute

sau uneori o ora sau chiar mai mult, inainte ca un alt re9ex sa #e initiat si sa

declanseze mictiunea; daca nu, mictiunea nu se va produce atat timp cat

umplerea vezicii urinare este su#cienta pentru a declansa un re9ex mai

puternic;- re9exul de mictiune este un re9ex controlat in intregime de maduva spinarii,

dar poate # stimulat sau inhibat de centrii nervosi superiori din trunchiul

cerebral si din cortexul cerebral;


13/14

". atologia

Afectiunea Simptome auze ratament

istita - mictiuni frecvente- nevoia de a urina, fara a avea

nimic in vezica- dureri in timpul urinarii- urina tulbure care contine

globule rosii si albe

- infectii bacteriene - antibiotice

recomandate de

medic dupa analize

(sumar de urina,

urinocultura)

6efrita - lezarea epiteliului capsulei7o8man ai a celui tubular- prezenta proteinelor in urina- edem- defecte de coagulare

- infectii cu diversi

agenti patogeni

(streptococi)- proces autoimun

- indicat de medic,

consta in

imunosupresoare si

corticosteroizi- se remit, in

special, formele

post infectioase

3lomerulonefri

ta

- este un subtip de nefrita, in

care sunt afectati glomerulii

nefronilor

2nsu#cienta

renala

- pierderea abilitatii rinichilor de

a excreta produsi de

metabolism, electroliti- transpiratie-agitatie-confuzie-stari de voma- dureri in zona lombara- hipertensiune

- scaderea presiunii

sangvine prin

hemoragie- soc septic- deshidratare- ocluzia arterei

renale- medicamente cu

efecte blocante- tumori-nefrite severe- litiaza renala

(pietre la rinichi)

- sub control

medical, dupa

investigarea cauzei

sau cauzelor- in cazuri grave si

ireversibile& dializa

sau tranplantul

renal

ielonefrita - creste numarul leucocitelor- bacteriurie-febra

-cefalee- dureri lombare

- in9amatii acute

sau cronice ale

tesutului interstitial

renal

- tratament indicat

de medic dupa

rezultatele

investigatiilor

/itiaza urinara - dureri violente in zona lombara- blocarea mictiunii

- tulburari

metabolice care

determina formarea

cristalelor de saruri

minerale

- ultrasunete laser- medicamente care

descompun

cristalele- eliminare

chirurgicala

Rinichi - chisturi (formatiuni cu lichid) la - genetice - se recomanda


14/14

polichistic nivelul rinichilor congenitale transplant de rinichi

Sistemul excretor1

Documents

Transcript of Sistemul excretor1