SISTEMUL DIGESTIV totalitatea organelor în care are loc transformarea alimentelor în substanţe simple, asimilabile,

formează sistemul digestiv

I. ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV

Sistemul digestiv este alcătuit din: tub digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros glandele anexe: glandele salivare, ficat, pancreas

1. CAVITATEA BUCALĂ (este sectorul de recepţie al hranei) şi prezintă: peretele superior format din bolta palatină (palatul dur) şi omuşor peretele inferior pe care se află limba cu papilele gustative pereţii laterali formaţi de obraji caviatatea bucală conţine organe specializate limba şi dinţii

LIMBA este un organ musculo-fibros este alcătuită din rădăcină, corp şi vârf are rol în masticaţie, deglutiţie (înghiţire), supt (la sugari), în limbajul articulat şi este un organ

gustativDINŢII

sunt organe vii, formaţiunii osoase sunt dispuşi în alveole dentare există două tipuri de dentiţii: de lapte (20 dinţi) până la 6-7 ani şi definitivă (32 dinţi) cei 32 de dinţi sunt diferenţiaţi în funcţie de rolul îndeplinit: incisivii (I) – tăiere, caninii (C) –

sfâşiere, premolari (PM) – măcinare, molari (M) – măcinare formula dentară pentru jumătate de arcadă dentară este: 2/2 I + 1/1 C + 2/2 PM + 3/3 M fiecare dinte are trei porţiuni: rădăcina (înfiptă în alveolă), colet (zona de trecere), coroana (partea

vizibilă a dintelui) la interior dintele prezintă: pulpa dentară (conţine nervi şi vase de sânge), dentina (acoperă pulpa),

cement (acoperă dentina la nivelul rădăcinii), smalţ (acoperă dentina la nivelul coroanei

2. FARINGELE este situat în continuarea cavităţii bucale are formă de pâlnie cu pereţii musculo-membranoşi reprezintă locul unde se încrucişează calea digestivă cu calea respiratorie comunică cu urechea medie prin trompa lui Eustachio

3. ESOFAGUL este un tub lung de 20-25 cm peretele lui este format în cea mai mare parte din fibre musculare netede comunică cu stomacul prin orificiul cardia

4.STOMACUL este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv 1500 cm³ este situat în cavitatea abdominală, sub muşchiul diafragm, în partea stângă are forma de J când e gol şi de cimpoi când e plin prezintă două feţe (anterioară şi posterioară) şi două margini/curburi (mare şi mică) porţiunea verticală cuprinde fundul stomacului (fornix / camera cu aer) care nu se umple cu

alimente şi corpul stomacului porţiunea orizontală este alcătuită din antrul /canalul piloric, care se termină la orificiul piloric prin orificiul pilor comunică cu intestinul subţire este căptuşit cu o mucoasă gastrică ce prezintă glande care secretă suc gastric

5. INTESTINUL SUBŢIRE este segmentul cel mai lung, circa 4-6 m este alcătuit din două porţiuni: duoden (partea fixă, are formă de potcoavă, 25 cm) şi anse

intestinale (partea mobilă) peretele intestinului prezintă 2 straturi de muşchi este căptuşit cu o mucoasă ce conţine glande ce produc sucul intestinal mucoasa este cutată şi prezintă proeminenţe = vilozităţi intestinale cu rol de mărire a suprafeţei

de digestie şi absorbţie

6. INTESTINUL GROS are o lungime de 1,7 m este alcătuit din: cecum (situat în partea dreaptă a abdomenului şi prezintă o mică prelungire =

apendice), colon (are forma literei U cu deschiderea în jos şi este ascendent, transvers şi descendent), rect (se deschide la exterior prin anus)

GLANDELE ANEXE

1. GLANDELE SALIVARE secretă saliva pe care o elimină prin canale în cavitatea bucală există trei tipuri de glande salivare: gl. parotide, gl. sublinguale şi gl. Submaxilare

2. FICATUL este localizat în partea dreaptă, sub diafragm, fiind cea mai mare glandă din corp (1,5 kg) este alcătuit din 2 lobi, iar celulele lui (hepatocite) produc sucul biliar (bila) care în perioadele

interdigestive se depozitează în vezica biliară, iar în timpul digestiei se varsă în duoden

3. PANCREASUL este o glandă mixtă, localizată în concavitatea duodenului, spre stânga produce sucul pancreatic care se varsă în duoden

II. FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

Digestia = totalitatea transformărilor mecanice, fizice, chimice pe care le suferă alimentele de-a lungul tubului digestiv

Alimentele conţin substanţe organice complexe (glucide, lipide, proteine) pe care organismul le poate utiliza numai după transformarea lor în substanţe simple (glucoză, acizi graşi, glicerină, aminoacizi) ce pot fi absorbite în sânge şi duse la celule; apa, sărurile minerale şi vitaminele pot fi utilizate sub forma în care au fost introduse în organism

1. DIGESTIA BUCALĂ cuprinde mai multe transformări: mecanice (tăierea, mărunţirea, înmuierea cu salivă) =

masticaţia, fizice (dizolvarea unor substanţe în salivă: sar, zahăr), chimice- amilaza (enzima din salivă) descompune amidonul în produşi glucidici puţini mai simpli, cu gust dulce

rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar

2. DIGESTIA GASTRICĂ se realizează în stomac cu ajutorul musculaturii şi sucului gastric cuprinde procese mecanice şi fizice de dilatare a stomacului, depozitare a alimentelor şi

amestecul cu sucul gastric şi înaintarea spre orificiul pilor sucul gastric conţine apă, săruri minerale, HCL, mucină (protejează stomacul de acţiunea

HCL), enzime care realizează digestia chimică a proteinelor, a lipidelor sau intervin în coagularea laptelui

3. DIGESTIA INTESTINALĂ are loc în intestinul subţire, sub acţiunea musculaturii care asigură amestecarea conţinutului cu

sucurile de aici şi transportul spre intestinul gros în intestin se află următoarele sucuri: bila, sucul pancreatic, sucul intestinal bila este produsă de ficat, conţine apă, săruri biliare, pigmenţi biliari, nu conţine enzime; este

amară şi are culoare galben-verzuie; produce emulsionarea grăsimilor sucul pancreatic: prin enzimele sale digeră proteinele, lipidele, amidonul sucul intestinal: intervine şi el în digestia glucidelor, lipidelor, proteinelor care au fost atacate

de celelalte sucuri, dar nu au fost transformate total în urma digestiei intestinale se formează substanţe simple (nutimenţi) ce trec în sânge