Sistemul de conturi

Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si de calcul al circuitului economic al patrimoniului au dus la aparitia si utilizarea unui numar mare al acestora. Pentru facilitatea utilizarii conturilor a fost creat un sistem logic pe anumite criterii, principii si norme contabile numit “sistem de conturi”.

Definitie:Sistemul de conturi este reprezentat de totalitatea conturilor utilizate de

contabilitate pentru realizarea obiectului sau de studiu.Folosirea sistemului de conturi pentru cunoasterea, gestionarea si adoptarea unor

decizii potrivite de catre managerii unitatilor necesita impartirea conturilor si clasificarea acestora in functie de mai multe criterii. Aceasta ordonare permite incadrarea conturilor intr-un numar redus de clase, grupe si subgrupe, fapt ce usureaza intelegerea continutului economic si a functiei conturilor, cunoasterea legaturilor reciproce dintre grupele respective, priceperea legaturii dintre conturi si bilant etc.

Importanta clasificarii conturilor:Clasificarea conturilor – importanta:

- permite studierea generalizata si sistematica a conturilor si asigura legatura reciproca dintre acestea:

- asigura intelegerea continutului economic si a functiei contabile a conturilor:- permite intelegerea rapida a obiectului de studiu al contabilitatii:- asigura intelegerea planului general de conturi.

Conturi – criterii de clasificare:Clasificarea conturilor in clase, grupe si subgrupe se realizeaza pe baza

urmatoarelor criterii:A. dupa continutul economicB. dupa functia contabilaC. dupa sfera de cuprindere D. din punctual de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza.

A. In functie de cel mai important criteriu de clasificare, cel al continutului economic, conturile se impart in urmatoarele clase:

I. Conturi de bilant: 1. clasa conturilor de active 2. clasa conturilor de capitaluri proprii si datorii 3. clasa conturilor de cheltuieli si venituri.II. Conturi in afara bilantului.I. Conturi de bilant:1. Conturi de active: 1.1. Conturi de imobilizari: - conturi de imobilizari necorporale - conturi de imobilizari corpoale -conturi de imobilizari financiare. 1.2. Conturi de mijloace circulante: - conturi de stocuri - conturi de trezorerie.

1.3. Conturi rectificative pentru active: - conturi pentru imobilizari - conturi pentru mijloace circulante.

2. Conturi de drepturi de creanta.

3. Conturi de cheltuieli, venituri si rezultat: 3.1. Conturi de cheltuieli: - conturi pentru cheltuieli de exploatare - conturi pentru cheltuieli financiare - conturi pentru cheltuieli extraordinare. 3.2. Conturi de venituri: - conturi de venituri din exploatare - conturi de venituri financiare - conturi de venituri extraordinare. 3.3. Conturi de rezultat al exercitiului.

4.Conturi de capitaluri proprii si datorii: 4.1. Conturi de surse proprii: - capital -rezerve. 4.2. Conturi de datorii: - surse atrase - conturi de credite.

II. Conturi in afara bilantului.1. Angajamente: 1.1. Angajamente acordate. 1.2. Angajamente primate.2. Alte conturi in afara bilantului.

Fiecare cont are un continut economic, determinat de natura elementului patrimonial pe care il urmareste si care poate fi: un bun economic, o sursa, o cheltuiala, un venit.

Prin continutul lor, respectiv obiectul ce se inregistreaza in cont, aceste clase de conturi reflecta toate componentele obiectulu contabilitatii.

B. Dupa criteriul de clasificare privind functia contabila, conturile se impart in principal in doua mari clase:

- clasa conturilor de active-clasa conturilor de capitaluri proprii di datorii sau de pasiv.Impartirea in conturi de active si conturi de capitaluri proprii di datorii rezulta din

existenta celor doua parti opuse ale bilantului, exceptie facand conturile in afara bilantului. Continutul economic diametral opus al conturilor de active si pasiv determina si caracterul opus al regurilor de functionare.

Clasificarea este importanta intrucat ajuta la intelegerea si aplicarea corecta a regulilor de functionare a conturilor si se bazeaza tot pe primul criteriu, respective continutul economic.

Exista de asemenea conturi de active – capitaluri proprii si datorii sau bifunctionale, in functie de soldul lor la un moment dat.

Dupa soldul pe care il prezinta la sfarsitul perioadelor de gestiune si dupa functia lor contabila, conturile sunt de doua tipuri:

-conturi monofunctionale-conturi bifunctionale.

Exemple de conturi de active:- contul 201 “Cheltuieli de constituire” – tine evidenta cheltuielilor ocazionate de

infiintarea sau dezvoltarea persoanei juridice (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuielile de publicitate, de prospectare a pietei etc);

- contul 212 “Constructii” – tine evidenta existentei si miscarii stocului de materii prime.

Exemple de conturi de capitaluri proprii si datorii:- contul 1012 “Capital subscris varsat” – tine evidenta capitalului subscris si varsat

in natura si/sau numerar de catre actionarii sau asociatii unei societati, precum si a majorarii sau reducerii capitalului potrivit legii;

- contul 401 “Functionarii” – tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Exemple de conturi bifunctionale:

- contul 5121 “Conturi la banci in lei” – tine evidenta disponibilitatilor in lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a micsorarii acestora;

- contul 518 “Dobanzi” – tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv a disponibilitatilor aflate in conturile curente. Ca o concluzie, se poate aprecia ca, dupa functia contabila si dupa soldulpe care il

au la finele perioadei, conturile sunt: 1. De activ: -sunt conturi care incep sa functionezevprin debitare -nu pot avea decat sold debitor sau I. Monofunctionale pot fi soldate. 2. De capitaluri proprii si datorii: - sunt conturi care incep sa functioneze prin creditare - nu pot avea decat sold creditor sau pot fi soldate. CONTURI - pot incepe sa functioneze si prin debitare si prin creditare; II. Bifunctionale - pot avea, succesiv, sold debitor si creditor; pot

fi de asemenea si soldate; - pot reflecta uneori mijloace economice (atunci

cand au sold debitor), alteori sursele economice (atunci cand au sold creditor), alteori reflecta

unele faze sau aspecte ale proceselor economice sau chiar rezultatele activitatii desfasurate (ex:contul 121 “Profit si pierdere”, cont bifunctional:daca are soldul creditor, acesta reprezinta profitul realizat, iar daca are soldul debitor, acesta reprezinta pierderea realizata).

C. Dupa sfera de cuprindere, conturile se impart in doua clase:I. Clasa conturilor sintetice;II. Clasa conturilor analitice.

I. Conturile utilizate pentru grupele sau categoriile omogene ale elementelor patimoniale, din punctual de vedere al continutului lor, se numesc conturi sintetice.

Aceste conturi reflecta mijloacele, sursele si procesele economice in expresie valorica pe grupe sau categorii omogene sub aspectul continutului lor. Ele sunt conturile de baza ale contabilitatii sintetice.

Exemple de conturi sintetice:- contul 301 “Materii prime” – sintetizeaza toate felurile de materii prime utilizate

intr-o intreprindere;- contul 401 “Furnizorii” – sintetizeaza datoriile intreprinderii fata de alte

intreprinderi de la care isi procura materii prime, materiale consumabile, etc.Conturile sintetice ajuta la cunoasterea situatiei de ansamblu a unei grupe de

mijloace, surse sau procese economice, astfel:- Conturi sintetice de gradul 1: ex: contul 101 “Capital”, contul 302 “Materiale

consumabile”;- Conturi sintetice de gradul 2: ex: contul 1011 “Capital subscris nevarsat”,

contul 1012 “Capital subscris varsat”, contul 1015 “Patrimoniul regiei”, contul 1016 “Patrimoniul public”, etc.

II. Conturile analitice sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice si reflecta concomitant partile componente ale activelor, capitalurilor proprii si datoriilor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor economice dupa insusirile lor specifice. Acestea permit detalierea pe elemente componente de active, de capitaluri proprii si datorii, cheltuieli, venituri si rezultate ale conturilor sintetice.

Un cont sintetic se poate desfasura pe mai multe conturi analitice in functie de:- natura activelor, capitalurilor proprii si datoriilor, cheltuielilor, veniturilor si

rezultatelor;- necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului elementului patrimonial.

In conturile sintetice si cele analitice se inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale.

De aici rezulta faptul ca regulile de functionare a conturilor sintetice sunt valabile si pentru conturile analitice.

Pe baza conturilor analitice s-a dezvoltat contabilitatea analitica.

Importanta conturilor analitice:- permit cunoasterea partilor componente ale activelor, capitalurilor proprii si

datoriilor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor.- Precizeaza informatiile necesare pentru calculul costului de productie pe fiecare

fel de produs finit, lucrare sau serviciu, precum si separate pe fiecare faza de fabricatie, atelier, etc.

- Asigura reflectarea intrarilor, iesirilor si stocurilor pe feluri de elemente, fapt ce permite exercitarea controlului gestionar;

- Prezinta date necesare stabilirii drepturilor si obligatiilor unitatii fata de alte unitati patrimoniale;

- Creeaza posibilitatea pastrarii integritatii bunurilor ce constituie patrimoniul unitatii.In activitatea practica fiecare intreprindere poate sa deschida atatea conturi

analitice in cadrul conturilor sintetice cate sunt necesare.Intre contul sintetic si analiticele lui se stabileste o legatura bazata pe corelatii

valorice obligatorii. In activitatea practica, aceste corelatii se determina cu ajutorul balantelor de verificare analitice ale conturilor sintetice.

Clasa conturilor analitice se imparte la randul ei in doua grupe in functie de etalonul de evidenta folosit:

- grupa conturilor analitice valorice;- grupa conturilor analitice cantitativ-valorice.

D. Din punctual de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza, conturile se impart in urmatoarele clase:I. clasa conturilor de gestiune externa, ce cuprinde toate conturile ce furnizeaza informatiile din bilant;II. clasa conturilor de gestiune interna, ce cuprinde conturile care prezinta informatii necesare intocmirii contului de rezultate, respective cuprinde conturile de venituri si cheltuieli.

Planul de conturi general

Conturile utilizate in contabilitate sunt stabilite prin planul de conturi, care reprezinta o lista a tuturor conturilor construite intr-un sistem ce se utilizeaza pentru evidenta si controlul valoric al miscarilor elementelor patrimoniale. Elaborarea planului de conturi este influentata de modul de organizare a contabilitatii: intr-un singur circuit sau in doua circuite.

In cadrul contabilitatii organizate in doua circuite, cum este ea organizata in prezent in cadrul noului sistem contabil, planul de conturi cuprinde doua categorii de conturi:

- conturi pentru circuitul general al patrimoniului luat in totalitate (pentru contabilitatea financiara);

- conturi destinate circuitului intern (pentru contabilitatea interna de gestiune).In actualul sistem de contabilitate, planul de conturi general este sinteza

mecanismului de reprezentare si de calcul al situatiilor patrimoniului si al rezultatului obtinut.

Planul de conturi general folosit pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare are la baza principiile si normele folosite de majoritatea tarilor member ale Comunitatii Europene si a fost elaborat de Ministerul Finantelor Publice in functie de reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele internationale de contabilitate.

Criteriul de clasificare a conturilor si de ierarhizare a claselor si grupelor este cel bilantier, bazat pe continutul economico-financiar al conturilor. Toate intreprinderile sunt obligate sa foloseasca pentru organizarea contabilitatii planul de conturi general, care este conceput pe sistemul zecimal si pentru organizarea contabilitatii in dublu circuit.

Structura planului de conturi cuprinde:I. Clase;II. Grupe;III. Conturi.

I. Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifra de la 1 la 9 si au urmatorul continut:

- Clasa 1 – “Conturi de capitaluri”;- Clasa 2 – “Conturi de imobilizari”;- Clasa 3 – “Conturi de stocuri si productie in curs de executie”;- Clasa 4 – “Conturi de terti”- Clasa 5 – “Conturi de trezorerie”;- Clasa 6 – “Conturi de cheltuieli”;- Clasa 7 – ‘Conturi de venituri”;- Clasa 8 – “Conturi speciale”;- Clasa 9 – “Conturi de gestiune”.Operatiile referitoare la contabilitatea financiara pot fi sintetizate astfel:

a) Conturile de bilant inregistreaza operatiile ce produc modificari patrimoniale si calculeaza prin solduri structurile bilantiere.In primele cinci clase se gasesc conturile cu ajutorul carora se efectueaza

operatiile relative la bilant.b) Conturile externe de gestiune (conturile proceselor generatoare de rezultat) sunt

folosite pentru inregistrarea operatiilor ce produc venituri si cheltuieli si se cuprind in clasele 6 si 7.Clasele 1-7 sunt obligatorii in contabilitatea financiara.

c) Conturile speciale din clasa 8 folosesc la inregistrarea operatiilor extrapatrimoniale care uneori pot influenta starea patrimoniului (ex: contul 8031 “Mijloace fixe luate cu chirie”, contul 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie”, etc.), precum si soldurile conturilor de deschidere si inchidere a

exercitiului (ex: contul 891 “Bilant de deschidere” si contul 892 “Bilant de inchidere”).

II. Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre ce reprezinta:

- prima cifra – simbolul clasei:- cifra a doua – simbolul grupei- care este de la 0 la 8 si semnifica natura

economica a elementelor de activ , respective natura juridica a elementelor de pasiv la conturile de bilant si natura veniturilor si cheltuielilor la conturile de rezultate.

III. Conturile Conturile sintetice. Acestea sunt reprezentate astfel:

a) Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre:- prima cifra reprezinta clasa;- a doua cifra reprezinta grupa;- a treia cifra reprezinta simbolul contului respective.

Exemplu: “Rezerve” – symbol 106:-prima cifra reprezinta clasa 1 “Conturi de capitaluri”;-a doua cifra reprezinta grupa (0) “Capital si reserve”;a treia cifra (6) este cea a contului sintetic de gradul I “Rezerve”. b) Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre: - primele doua cifre reprezinta clasa si grupa; - a treia cifra reprezinta simbolul contului de gradul I; - a patra cifra reprezinta simbolul contului de gradul II.Ex: “Rezerve legale” – simbol 1061.

Recunoasterea si evaluarea activelor imobilizate

A. Recunoasterea si evaluarea imobilizarilor corporale.Fiind active, imobilizarile corporale sunt recunoscute, fiecare in parte, dupa

criteriile generale de recunoastere a activelor:- generarea posibila de beneficii viitoare- evaluarea credibila.

Luarea in considerare a celui de-al doilea criteriu de recunoastere este corelata cu prevederile legislative din tara noastra potrivit carora o imobilizare corporala se recunoaste astfel daca are o valoare mai mare decat limita stabilita, in present 1.800 lei.

In cazul imobilizarilor corporale complexe, formate din mai multe elemente individuale, acestea se recunosc individual sau in grup utilizand rationamentul professional in functie de specificul intreprinderii.

Imobilizarile corporale recunoscute in contabilitate sunt evaluate potrivit regulilor generale de evaluare, cu luarea in considerare a particularitatilor acestor active.

1. Evaluarea la intrare , denumita si evaluare initiala, se face la costul imobilizarii determinat in functie de modul de intrare in intreprindere: achizitie, constructie, aport la capitalul social, donatie, etc. Valoarea calculate in acest moment este denumita valoare contabila de intrare.- Costul de achizitie este format din toate cheltuielile ocazionate cu achizitia, instalarea si punerea in functiune a unei imobilizari corporale: pretul de cumparare, incluzand taxele vamale si taxele nerecuperabile dupa deducerea reducerilor comerciale si a rabaturilor, precum si orice costuri care se pot atribui aducerii imobilizarii la locatia si conditia necesare ca aceasta sa poata opera in modul dorit de conducere.- Costul de productie este format din costul de achizitie al materiilor consummate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte allocate in mod rational ca fiind legate de fabricarea imobilizarii.- Valoarea de aport este cea aferenta imobilizarilor corporale intrate in intreprindere ca aport al capitalului social sau cu ocazia asocierii, fuziunii, etc. Ea se stabileste de evaluatori in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestor imobilizari.- Valoarea justa este suma pentru care imobilizarea corporala ar putea fi schimbata de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. 2. Evaluarea la iesire a imobilizarilor corporale se face la valoarea contabila de intrare. 3. Evaluarea la inventar se face la valoarea actuala a fiecarei imobilizari corporale denumita si valoare de inventar. Ea se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea si starea imobilizarilor corporale. 4. Evaluarea la bilant (la inchiderea exercitiului) se face la valoarea contabila de intrare pusa de accord cu rezultatele inventarierii.

In urma punerii de accord a valorii contabile cu rezultatele inventarierii, imobilizarile corporale se inscriu in bilant la valoarea contabila neta: valoarea contabila de intrare minus amortizarile si ajustarile pentru deprecieri.