Sistemul constituţional francez

3
Tema: „Sistemul constitutional francez” Caracteristica generala a Constitutiei In primul rind stabilim ca Franta este primul stat care a adporta constitutia in 1791 care a implementat principiul separatiei puterii de stat. In 1958 generalul Charles de Gaulle devine presedinte si adopta noua Constitutie franceza. Elaborata de o comisie guvernamentala, ratificata prin referendum national si a intrat in vigoare la 4 octombrie 1958. Franta devine a Republica cu un regim propriu de guvernamint prin combinarea regimului prezindential cu cel parlamentar. Se acorda un rol prioritar in conducerea statului executivului si in special sefului de stat. Parlamentul isi pastreaza functiile sale traditionale: votarea legilor si controlul puterii executive, dar si acestea limitate prin puterile constitutionale acordate guvernului (aparitia institutiei delegarii legislative). S-a stabilit principiul separatiei stricte a puterilor, iresponsabilitatea politica a sefului de stat, alegerea universala a sefului de stat, numirea membrilor a seful de stat. Elemente din regimul Prezidential Din regimul Parlamentar s-a luat: - dizolvarea parlamentului de executiv ; - responsabilitatea politica a Guvernului in fata Parlamentului; Legislativul francez Franta are un parlament bicameral, format din : - Adunarea nationala – formata prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat de 5 ani; - Senatul – format prin sufrageri universal-indirect, printr- un mandat de 9 ani, de catre un colegiu electoralcompus din consilierii alesi in fiecare departament (structurile administrative ale statului). La fiecare 3 ani numarul lor se inoieste cu cite 1/3. - In sistemul francez mai activeaza inca o camera a parlamentuluinumita Consiliul economic si social formata din reprezentanti a diverselor grupuri sociale, sindicate, uniuni ale muncitorilor fara drept de vot, cu rolul consultativ in problemele socio-economice, da avize guvernului la solicitare si propuneri din propria initiativa, dar niciodata Adunarii Nationale. Intre cele doua camere parlamentare sint atributii comune dar si proprii. Astfel Senatul este considerat adunarea moderata sau

description

Drept constituţional comparat

Transcript of Sistemul constituţional francez

Tema: Sistemul constitutional francez

Tema: Sistemul constitutional francezCaracteristica generala a ConstitutieiIn primul rind stabilim ca Franta este primul stat care a adporta constitutia in 1791 care a implementat principiul separatiei puterii de stat.

In 1958 generalul Charles de Gaulle devine presedinte si adopta noua Constitutie franceza. Elaborata de o comisie guvernamentala, ratificata prin referendum national si a intrat in vigoare la 4 octombrie 1958. Franta devine a Republica cu un regim propriu de guvernamint prin combinarea regimului prezindential cu cel parlamentar. Se acorda un rol prioritar in conducerea statului executivului si in special sefului de stat.

Parlamentul isi pastreaza functiile sale traditionale: votarea legilor si controlul puterii executive, dar si acestea limitate prin puterile constitutionale acordate guvernului (aparitia institutiei delegarii legislative).S-a stabilit principiul separatiei stricte a puterilor, iresponsabilitatea politica a sefului de stat, alegerea universala a sefului de stat, numirea membrilor a seful de stat. Elemente din regimul PrezidentialDin regimul Parlamentar s-a luat:

dizolvarea parlamentului de executiv ;

responsabilitatea politica a Guvernului in fata Parlamentului;Legislativul francez

Franta are un parlament bicameral, format din :

Adunarea nationala formata prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat de 5 ani;

Senatul format prin sufrageri universal-indirect, printr-un mandat de 9 ani, de catre un colegiu electoralcompus din consilierii alesi in fiecare departament (structurile administrative ale statului). La fiecare 3 ani numarul lor se inoieste cu cite 1/3.

In sistemul francez mai activeaza inca o camera a parlamentuluinumita Consiliul economic si social formata din reprezentanti a diverselor grupuri sociale, sindicate, uniuni ale muncitorilor fara drept de vot, cu rolul consultativ in problemele socio-economice, da avize guvernului la solicitare si propuneri din propria initiativa, dar niciodata Adunarii Nationale.Intre cele doua camere parlamentare sint atributii comune dar si proprii. Astfel Senatul este considerat adunarea moderata sau Aripa ponderata a Parlamentului care stopeaza, modereaza initiativele ----. Are 3 functii principale:

1. Reprezinta o contrapondere la puterea exercitata de Adunarea Nationala;

2. dispunind de un mandat de 9 ani, inlatura posibilitatile concentrarii puterii de catre un presedinte influent sau de un partid care ar detine o majoritate in arlament sau in adunarea nationala;3. Camerele colaboreaza in procesul legislativ. Initiative legislative au ambele camere si Guvernul. Proiectari se depun la ambele camere, iar proiectele privind finantele sint depuse la adunarea nationala. Petru ca o lege sa fie adoptata trebuie sa obtina votul ambelor camere. In caz de neconcordanta Guvernul poate cere constituirea unei comisii mixte formata din 7 senatori si 7 deputati, pentru a gasi un compromis la proiectul de lege respectiv sau poate lasa proiectul de lege sa circule dintr-o camera in alta pina la gasirea compromisului. Parlamentul exercita un control asupra Guvernului prin intrebari si interpelari, cereri de declaratii asupra unor subiecte de actualitate.Adunarea Ntionala este acea care exercita controlul guvernamental acest control este mai limitat decit in statele cu regim parlamentar. Cea mai inalta forma de control este motiunea de cenzura. Daca este votata de majoritatea deputatilor, Guvernul este demis.

Presedintele republiciiPresedintele republicii este ales in mod direct, initial pentru un mandat de 7 ani, iar din 2003 pentru un mandat de 5 ani, fara stabilirea limitelor numarului de mandate. Potrivit scrutinului majoritar, uninominal cu 2 tururi. Presedintele este responsabil politic in fata poporului, iar cea mai mare dezaprobare a poporului este nealegerea lui pentru un alt mandat.

Seful de stat este resposabil doar pentru inalta tradare. Competent de al judeca este Inalta Curte de Justitie, punerea sub acuzare ii revine ambelor camere cu majoritatea absoluta.

Atributii ele sunt foarte largi:

Numeste primul ministru membrii cabinetului (nu este obligat sa se consulte cu Parlamentul). El poate decide si demiterea primului ministru (Guvernul raspunde atit in fata Parlamentului, cit si in fata Sefului de stat) ;

Prezideaza sedintele Guvernului, atunci cind participa la el ;

Exercita arbitrajul solutioneaza conflictele care ar afecta functionarea autoritatii de stat;

Este garantul constitutiei, asigura respectarea acesteia in sesizarea tribunalului constitutional ; Adreseaza mesaje Parlamentului care de regula contin programul sau legislativ; Dizolvarea Adunarii Nationale, dupa consultarea primului ministru si presedintii altor camere, motivele dizolvarii sunt lasate la aprcierea sefului de stat;

Are drept de gratiere;

Dispune de drept de vetto, poate intoarce proiectul de lege inca odata spre revizuire Parlamentului;

Poate cere organizarea de referendum.

Guvernul

Primul ministru se desemneaza de seful de stat, poate fi orice persoana la decizia sau la dorinta acestuia. Inafara de prim ministru si ministri, detinatori de portofolii, mai exista si ministrii de stat, tipul dat unor personalitati marcante ale statului. Functia ministeriala este incompatibila cu mandatul parlamentar. Functionarea Guvernului se realizeaza prin consilii ministrilor, dar si prin consilii iterministeriale. Primul ministru are dreptul sa participe la procedura legislativa prin deunerea la Parlament de proiecte de legi in numele Guvernului. Ministrii sunt sefii administratiilor cu putere limitata in sfera lor de activitate, contrasemeneaza actele sefului de stat, daca e de competenta lor si ale primului ministru.Potrivit constitutiei atributiile sefului de stat si a prim ministrului sunt strict delimitate si determinate, raspunde politic in fata Adunarii Nationale.