Cuprins :

Introducere

I. Sistemul cadastral în Republica Moldova

1.1 Noțiuni generale ………………………………………………………..4

1.2.Procesul de implementare a cadastrului ……………………………..5

II. Implementarea cadastrului fiscal în Republica Moldova

2.1.Cadrul metodologic ……………………………………………...…......7

2.2.Evaluarea masivă a bunurilor imobile ……………………………….8

2.3.Implementarea noului sistem de evaluarea a

bunurilor imobile în scopul impozitării ………………………………..9

III. Impozitarea bunurilor imobile

3.1.Procesul de impozitare a bunurilor imobile ………..…………………16

3.2.Modul de calculare a impozitului pe bunurile imobile ……………….18

3.3.Facilități la plata impozitelor …………………………………………20

3.4.Administrarea impozitelor pe bunurile imobile ………………………23

Concluzii

Bibliografie

2

Introducere

Începînd cu 1992, în Republica Moldova circa 983 mii de familii au primit în proprietate 316

mii ha terenuri-loturi pe lîngă casă. Peste un milion de cetățeni au dreptul la cota de teren echivalent

din fondul de privatizare, suprafața căruia constituie 1698 mii ha. Mai mult de 83% din spațiul

locativ al republicii a fost privatizat, aproximativ 2200 de întreprinderi au obtinut dreptul de

proprietate asupra clădirilor avute anterior în folosință. Peste 50 mii de persoane fizice și juridice au

primit titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Odata cu adoptarea Legii cu privire la prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pamîntului,

pamîntul a fost inclus in circuitul civil. Vechiul sistem de evidență a bunurilor imobile, inclusiv

înregistrarea lor separată (pamîntul - de către autoritățile administrației publice locale, construcțiile

- BIT) în condițiile economiei de piață s-a dovedit a fi neeficient.

În urma studierii minuțioase a experienței țărilor europene în domeniul cadastrului a fost elaborată

Legea cadastrului bunurilor imobile, care prevede un sistem de înregistrare a bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, ce corespunde cerințelor actuale.

Crearea cadastrului prevede înfaptuirea de către stat a unor măsuri, care nu vor leza drepturile si

interesele legitime ale deținătorilor de bunuri imobile.

Cadastru reprezintă sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economic și juridică, prin

care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor

terenurilor, precum și a celorlalte bunuri immobile de pe întreg teritoriu al țării, indiferent de

destinația lor și de proprietar.

Sub aspect economic, sistemul cadastrului bunurilor imobiliare este un instrument eficient de

protecţie a drepturilor cetăţenilor asupra bunurilor imobile, fapt care permite acordarea creditelor,

gajarea bunurilor şi, în general, stimularea investiţiilor în economia naţională. În ultimul timp,

bunurile imobile intervin tot mai activ ca element principal al apariţiei şi dezvoltării relaţiilor de

piaţă, iar cadastrului îi revine sarcina, unui instrument important pentru economia de piaţă deoarece

furnizează documentele care asigură caracterul legal şi siguranţa tranzacţiilor desfăşurate pe piaţa

bunurilor imobile.

Importanța cadastrului constă în faptul că acesta furnizează date reale privitoare la bunurile

imobile necesare în toate ramurile economiei naționale.

3

I. Sistemul cadastral în Republica Moldova

§1.1. Noțiuni generale

În sensul prezentei lucrări se definesc următoarele noțiuni:

Activitate de evaluare – activitate desfășurată de întreprinderile de evaluare, care constă în

estimarea valorii de piață sau a alte valori a obiectului evaluării

Evaluare – proces de determinare a valorii obiectului evaluării la o dată concretă, ținîndu-se

cont de factorii fizici, economici, sociali și de altă natură, care influențează asupra valorii.

Valoare de piață – suma estimată pentru care un obiect al evaluării poate fi schimbat, la data

evaluării, între un cumpărător hotărît să cumpere și un vînzător hotărît să vîndă, după un marketing

adecvat, într-o tranzacție liberă, în care fiecare parte a acționat competent, cu prudența necesară și

neconstrîns.

Evaluarea masivă – process de evaluare a unui grup de bunuri imobile cu caracteristici similar,

la o dată concretă, cu aplicarea procedurilor standard de evaluare și a analizei statistice.

Evaluarea individuală – proces de estimare a valorii unui obiect concret al evaluării, la o dată

concretă, ținîndu-se cont de toți factorii care influențează asupra valorii.

Impozit pe bunurile imobiliare – impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la

valoarea bunurilor imobiliare.

Bază impozabilă a bunurilor imobiliare – o parte a valorii estimate a bunurilor imobiliare luată

de către autoritățile fiscale ca bază la calcularea impozitului.

Cota maximă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare, care poate să difere de cota concretă a impozitului.

Cota concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administrației publice locale la adoptarea

bugetului unității administrative-teritoriale respective.

Cadastru fiscal – cadastru specializat ce include date sistematizate privind subiecții impunerii,

numere cadastrale, tipuri și adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma

impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achiatată, precum și altă informație ce ține de

plata acestui impozit.

4

§1.2. Procesul de implementare a cadastrului în Republica Moldova

Implementarea cadastrului în Republica Moldova a fost reglementat de către Programul de stat

de creare al cadastrului bunurilor imobile, adoptat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr. 1030 din 12 octombrie 1998, a fost elaboratîn conformitate cu Legea cadastrului bunurilor

immobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 și prevede măsurile de bază și etapele realizării

acestora pentru crearea cadastrului bunurilor imobile.

Organizarea cadastrului bunurilor imobile prevede înfăptuirea următoarelor măsuri:

1. Crearea cadrului legislativ pentru implementarea Cadastrului bunurilor imobile;

2. Accelerarea procesului de împroprietărire a cetățenilor cu pămînt;

3. Asigurarea informațonală a populației, instruirea cadrelor;

4. Crearea sistemului instituțiilor cadastrale;

5. Înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile și a drepturilor de proprietate asupra lor;

6. Elaborarea mecanismului de estimare a bunurilor imobile;

7. Crearea sistemului informaţional cadastral.

Măsurile din cadrul programului se vor realize în 2 etape. În prima etapă (anii 1998-2003) se va

crea cadrul legislativ, vor fi întreprinse măsurile necesare pentru finalizarea procesului de

împoprietărire, se va pune accentul pe asigurarea informațională a populației și instruirea cadrelor,

vor fi înființate instituțiile cadastrale teritoriale, se va efectua înregistrarea primară masivă în

localitățile urbane, cu extinderea treptată în localitățile rurale, implementarea proiectului pilot a

cadastrului în zonele test, estimarea bunurilor imobile în localitățile urbane. În cadrul acestei etape

se preconizează de a fi înregistrate circa 900000 bunuri imobile.

În etapa a doua (anii 2003-2010) va fi finalizată înregistrarea primară masivă pe întreg teritoriul

țării, se va crea Sistemul Informatic Cadastral. În această perioadă vor fi înregistrate și supuse

estimării circa 4 mln de bunuri imobile.

Măsurile de bază întreprinse în cadrul programului:

1. Crearea cadrului legislativ pentru implementarea Cadastrului bunurilor imobile (1998)

prevede elaborarea și adoptarea actelor normative noi care sunt prevăzute în Legea cadastrului

bunurilor imobile. Această măsură prevede adoptarea noilor acte normative, precum și

perfecționarea (modificarea, completarea) celor estimate.

2. Finalizarea procesului de împroprietărire a cetățenilor cu pămînt (1998-2003) presupune

finalizarea procesului de împroprietărire a cetățenilor, conform Art.12 din Codul Funciar,

5

finalizarea trecerii în proprietate a terenurilor aferente caselor de locuit din localitățile rurale și

urbane în conformitate cu Art.11 din Codul Funciar.

3. Asigurarea informațională a populației, instruirea cadrelor (permanent). Informatizarea

populației urmează să se efectueze astfel încît persoanele fizice și juridice, autoritățile administrației

publice locale să cunoască noul sistem de înregistrare, locul și rolul lor în acest sistem, drepturile și

obligațiunile ce le revin. Perfecționarea și reciclarea specialiștilor se va efectua în Centrul de

instruire creat pe lîngă Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie.

4. Crearea sistemului instituțiilor cadastrale presupune crearea lor de către Agenția Națională

Resurse Funciare și Cadastru.

5. Înregistrarea primară masivă a bunurilor immobile și a drepturilor asupra lor.Pentru

accelerarea creării cadastrului bunurilor immobile statul organizează și înfăptuiește înregistrarea

primară masivă, care presupune realizarea unui complex de lucrări organizatorice și cadastrale, în

așa fel că în anul 2010 să fie încheiată înregistrarea primară masivă pe întreg teritoriul țării.

Concomitent cu înregistrarea primară masivă se va efectua înregistrarea primară selectivă.

6. Elaborarea și implementarea mecanismului de estimare a bunurilor immobile (1998-2010).

Cadastrul bunurilor immobile presupune și estimarea lor. Metodele aplicate pentru estimarea

bunului imobil vor fi determinate de tradiția economic națională, fiind strîns legate de sistemul

național de înregistrare a bunurilor immobile și de principiile implementării fiscal. Sistemul de

estimare va funcționa permanent, fiind flexibil la schimbările ce au loc în economia țării.

7 Crearea sistemului informațional al cadastrului juridic prevede acumularea, stocarea ,

sistematizarea și furnizarea informației cadastrale la 2 nivele.

Realizări: Obiectivele au fost elaborarea și implementarea unui program național unificat de

înregistrare a imobilului pentru terenurile urbane și rurale. Astfel creînd un sistem de drepturi de

proprietate clare și aplicabile, pentru a promova privatizarea pămîntului și dezvoltarea prețurilor

imobiliare în Moldova. Pentru a depăși obstacolele ivite Guvernul a solicitat Băncii Mondiale

realizarea unui studiu al sistemelor de evidență a proprietăților imobiliare și înregistrarea drepturilor

asupra lor. Banca Mondială a propus implementarea unui proiect pilot în trei zone care s-a încheiat

în 1997 și a dus la elaborarea unei legi de înregistrare a proprietăților în 1998.

Un program de modernizare se realizează în două etape : în cadrul Primului Proiect de

Cadastru al Băncii Mondiale pentru anii 1998-2003, și pentru anii 2004-2010.

Obiectivul Primului Proiect de Cadastru al Băncii Mondiale în valoare de 24,6 mln $, a fost

elaborarea și implementarea unui program național unificat de înregistrare a imobilului pentru

terenurile urbane și rurale a unui sistem de drepturi clare și aplicabile, pentru a se garanta protejarea

6

de către stat a drepturilor de proprietate. Se urmărea și scopul de a promova privatizarea pămîntului

și dezvoltarea pieții imobiliare.

În total circa 4,2 mln de bunuri immobile au fost identificate și înregistrate în cadrul

implementării Primului Proiect de Cadastru. Dezvoltarea pieții imobiliare a contribuit la creșterea

economic prin sporirea investițiilor în bunurile imobile în așa mod încît ele să fie mai eficiente din

punct de vedere economic.

II. Implementarea cadastrului fiscal în Republica Moldova

§2.1. Cadrul metodologic

Cadrul metodic și metodologic existent este determinat de un șir de acte normative, care

reprezintă implicarea statului în procesul de formare a valorii bunurilor immobile. Toate aceste acte

normative se bazează pe principiul determinării valorii bunului imobil în baza costurilor pentru

reconstrucția clădirii – în cazul construcțiilor și clădirilor, sau după cum este cazul sectoarelor de

teren- conform gradului de bonitate a terenului.

Totodată, pentru a satisface cerințele pieței în condițiile nou create, atît băncile comerciale, cît și

întreprinderile private ce activează în domeniul evaluării, au elaborate metodologii individuale de

evaluare a bunurilor immobile, care se bazează pe principiile de piață și prevăd aplicarea metodelor

de piață de estimare a valorii: metoda vînzărilor comparabile, metoda venitului și metoda costului.

Sistemul cadastral și sistemul de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor immobile se

bazează exclusiv pe legislație care convențional se divizează în :

1. Legislația fundamentală reprezentată prin Codul Civil;

2. Legislația specială care reprezintă legile specifice activității cadastrale și de înregistrare a

drepturilor asupra bunurilor imobile.

Actul legislativ supreme în reglementarea relațiilor patrimoniale este Codul Civil, care

reglementează relațiile de proprietate, conținutul și forma actelor juridice civile (contracte,

testament ,etc.) condițiile legalității și efectele nulității lor, precum și multe alte prevederi absolute

necesare în reglementarea relațiilor patrimoniale.

Legea Cadastrului Bunurilor Imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 ,pe lîngă conținutil specific

cadastral mai conține și regulile cu privire la înregistrarea bunurilor immobile și a drepturilor asupra

lor și cele privind apărarea drepturilor de autor.

7

Legea cadastrului bunurilor immobile prevede crearea unui sistem unic de înregistrare a

bunurilor immobile (a construcțiilor și terenurilor) și drepturilor asupra acestora în Registrul

bunurilor immobile, ținut de organele cadastrale teritoriale.

§ 2.2. Evaluarea masivă a bunurilor imobile

Evaluarea masivă presupune aplicarea metodelor şi procedurilor de analiză statistică a

informaţiei privind factorii ce contribuie la formarea valorii de piaţă a bunurilor imobile.

La baza sistemului de evaluare masivă se află principiul analizei statistice a unui număr mare de

tranzacţii cu bunuri imobile şi analizei interdependenţei preţului bunului imobil şi caracteristicilor

lui, cum sînt amplasarea, mărimea, vîrsta, calitatea construcţiilor şi a terenurilor etc.

Sistemul de evaluare masivă are următoarele avantaje:

a) rezultatele obţinute sînt obiective, deoarece, drept rezultat al utilizării procedurilor

standardizate de evaluare şi al automatizării procesului de calcul al valorii, bunurile imobile

similare, evaluate în baza criteriilor identice, vor avea valori similare;

b) modelele de calculare a valorii bunurilor imobile sînt universale şi, fiind elaborate într-o zonă

test, pot fi aplicate pe întreg teritoriul ţării, după operarea unor ajustări ce ţin de specificul pieţei

imobiliare locale;

c) după crearea sistemului de evaluare masivă, timpul şi resursele necesare pentru reevaluarea

bunurilor imobile se vor reduce. Reevaluarea bunurilor imobile se va efectua în baza datelor din

cadastrul bunurilor imobile, care vor fi permanent actualizate, pentru a se ţine cont de modificările

parvenite în starea bunurilor imobile sau de formarea bunurilor imobile noi. Vor fi reduse, de

asemenea, timpul şi cheltuielile pentru efectuarea altor lucrări, cum sînt delimitarea zonelor

valorice, determinarea bunurilor imobile standard, ajustarea modelelor de evaluare.

Este necesar de a menţiona şi unele dificultăţi care pot apărea în procesul implementării

noului sistem de evaluare. Aplicarea metodelor de piaţă pentru estimarea valorii bunurilor imobile

în scopul impozitării prevede utilizarea informaţiei de piaţă, în special privind preţurile de vînzare,

plăţile de arendă, cheltuielile de exploatare a bunurilor imobile etc. În prezent, pe piaţa imobiliară,

s-a stabilit o practică comună de a evita indicarea preţurilor reale în contractele de vînzare. Astfel,

la etapa iniţială sînt posibile unele distorsiuni ale rezultatelor evaluării, care ulterior vor fi excluse,

atît datorită perfecţionării metodelor de analiză, cît şi faptului că participanţii la tranzacţiile

imobiliare vor indica în contracte informaţia corectă. Premisă pentru dezvoltarea sistemului de

evaluare masivă a bunurilor imobile este crearea cadastrului bunurilor imobile. Conform

prevederilor Legii cu privire la activitatea de evaluare, toată informaţia privind bunurile imobile

8

necesară pentru evaluarea în scopul impozitării se acumulează în baza de date a cadastrului

bunurilor imobile.

Scopul evaluării masive este determinarea valorii de piaţă sau a altei valori a unui grup de bunuri

imobile cu caracteristici similare, la o dată concretă.

Valoarea de piaţă, determinată prin metoda evaluării masive, este utilizată la calcularea bazei

impozabile a bunurilor imobile.

Rezultatele evaluării masive sînt valabile pentru perioada de timp dintre două evaluări. Finanţarea

cheltuielilor pentru evaluarea masivă şi reevaluarea bunurilor imobile se efectuează în limita

mijloacelor prevăzute în bugetul de stat.

Rezultatele evaluării masive se înscriu în Registrul bunurilor imobile, ţinut într-o formă unică pe

întreg teritoriul ţării de către oficiile cadastrale teritoriale în raza lor de activitate.

Olga Buzu, șefa secției evaluare la Agenția Cadastru și Relații Funciare, afirmă că potrivit

unor date prealabile, urmează să fie evaluate circa 3 mln de terenuri agricole. Numărul acestora se

modifică de la o zi la alta, deoarece se desfășoară procesul de consolidare. În perspectiva începerii

evaluării masive a unei noi categorii de proprietăți, colaboratorii Agenției efectuează lucrări de

pregătire, vor fi lansate și cîteva proiecte pilot. Care vor permite stabilirea normelor de timp, cît și a

altor indici pentru evaluare.

Pe parcursul anului trecut au fost evaluate în scop de impozitare 60 mii de obiecte

industriale, 49 mii garaje din cooperativele de construcții, 68 mii loturi din întovărășirile

pomilegumicole și construcțiile amplasate pe acestea.

§2.3. Implimentarea noului sistem de evaluare în scopul impozitării.

Programul de măsuri privind implimentarea noului siste de evaluare a bunurilor imobile în scopul

impozitării este elaborat în temeiul Legii nr. 989-XV din 18 aprilie 2002 cu privire la activitatea de

evaluare(Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2002, nr.102,art.773).

Conform prevederilor Codului Fiscal al Republicii Moldova,Titlul VI ,, Impozitul pe bunurile

imobiliare,, nr.1055-XIV din 16 iunie 2000 începînd cu 1 ianuarie 2004,baza impozabilă a bunurilor

imobile va fi calculată în temeiul valorii lor de piață.

În prezent ,conform prevederilor Legii nr.1056 –XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea in aplicare a

Titlului VI a Codului fiscal la determinarea valorii impozabile a construcțiilor și terenurilor se

aplică diferite metode.Astfel,valoarea impozabilă a costrucțiilor ce se află in proprietatea

9

persoanelor juridice se determină prin evaluarea/reevaluarea acestor bunuri in baza documentelor de

evidență contabilă,iar a celor aflate în proprietatea persoanelor fizice -in baza documentelor care se

păstrează in arhivele oficiilor cadastrale ori in baza examenăarii obiectelor pe teren.Mărimea

impozitului funciar este determinată în funcție de suparafața terenului și bonitatea lui.

Valoarea impozabilă a construcțiilor ce aparțin persoanelor fizice se stabilește conform valorii de

inventariere,determinată in temeiul Culegerii indicilor comasați ai valorii de inventariere a bunurilor

imobile pentru impozitare,aprobată de Ministerul Finanțelor la 15 iulie 1997.La baza culegerii

mentionate se afla metoda analitica de determinare a cheltuelelor pentru ridicare obiectului in

conformitate cu cel evaluat.Indicii culegerii sunt calculați in prețurile anului 1997 și nu reflectă

nivelul prețurilor curente,la data evaluării.

Etapele de realizare a programului:

1. Implimentarea proectului pilot – în aprilie 2002 în cadrul Agentiei de Stat Relații Funciare și

Cadastru a fost inițiat proiectul pilot,susținut de Agentia suedeză pentru dezvoltarea internațională

în vederea elaborării metodologiei, sistemului automatizat și cadrului normativ al evaluării

bunurilor imobile în scopul impozitării.Conform termenelor de referinăța proiectul pilot s-a

desfașurat pe parcursul anilor 2002-2004.

1.1.Colectarea datelor despre bunurile imobile amplasate in zonele test

1.2.Crearea bazei de date a informației de piață necesară pentru evaluare

1.3.Crearea sistemului automatizat de evaluare

1.4.Elaborarea modelului de evaluare pentru diferite tipuri de bunuri imobile

1.5 Elaborarea principiilor și criteriilor de zonele valorice in zonele test

1.6.Evaluarea bunurilor imobile amplasate in zonele test și verificarea rezultatelor evaluării

1.7.Estimarea costurilor pentru crearea și dezvoltarea noului sistem de evaluare

1.8.Analiza eficienței implimentăarii noului sistem de evaluare

1.9.Elaborarea procedurii de transmitere a datelor organelor fiscale teritoriale

1.10.Instruirea evaluatorilor din oficiile cadastrale teritoriale

2.Implementarea sistemului de evaluare pe teritoriul Republicii Moldova-în baza rezultatelor

obținute în cadrul proiectului pilot,se va purcede la implementarea sistemului de evaluare masivă

10

pe întreg teritoriul Republii Moldova.Procesul de implimentare a sistemului de evaluare a

bunurilor imobile in scopul impozitarii pe întreg teritoriul țarii consta din urmatoarele etape:

2.1.Estimarea resurselor necesare pentru evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării pe întreg

teritoriul Republicii Moldova.

2.2.Elaborarea graficului executării lucrărilor de evaluare

2.3.Colectarea datelor despre bunurile impbile amplasate pe teritoriul Republicii Moldova și

introducerea in baza de date

2.4.Determinarea bunului imobil standard (etalon) pentru diferite categorii de bunuri imobile

2.5.Instalarea sistemului automatizat de evaluare in oficiile cadastrale teritoriale

2.6.Colectarea și analiza dateor de piața pentru elaborarea modelului de evaluare a lor

2.7.Formarea zonelor valorice

2.8.Aplicarea modelelor de evaluare pentru diferite tipri de bunuri imobile,estimarea valorii

bunurilor imobile

2.9.Verificarea rezultatelor evaluării

2.10.Transmiterea datelor organelor fiscale teritoriale

2.11.Procedura de apel

2.12.Elaborarea procedurii de reevaluare a bunurilor imobile

În perioada octombrie 2007- martie 2008 Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a întreprins

acţiunile concrete în vederea realizării Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de

evaluare în scopul impozitării (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.670 din 09 iunie 2003) şi

Hotărîrii Guvernului nr.70 din 28 ianuarie 2008 referitoare la îndeplinirea Programului de măsuri în

domeniul evaluării bunurilor imobile în scopul impozitării.

În anul 2007 în Republica Moldova a început implementarea noului sistem de impozitare a

bunurilor imobile, care se bazează pe valoarea de piaţă a bunurilor imobile. Agenţia Relaţii

Funciare şi Cadastru a participat activ în acţiunile de explicare şi propagare a noului sistem de

evaluare în scopul impozitării în rîndurile proprietarilor, a lucrat cu contribuabili în vederea

verificării corectitudinii calculelor şi perfecţionării sistemului de evaluare a bunurilor imobile

locative în scopul impozitării.

11

Repartizarea mijloacelor financiare

(Mii lei)

Tipul b.i. Nr.total 2004 2005 2006 2007 2008

Apartamente 300000 1560

Case de locuit

individ. in orașe250000 3660

Case de locuit

individ în loc.rurale

și grădini din extrav

1750000 29900

Obiecte comerciale

și industriale200000 6280

Sectoare de terenuri

agricole3000000 15600

Total 5500000 1560 3660 29900 6280 15600

57000

Conform Programului de măsuri în anul 2007 a fost finalizată evaluarea bunurilor imobile

comerciale şi industriale. Sunt evaluate toate bunurile imobile de categoria dată înregistrate în

sistemul cadastrului (61 804 de bunuri). În perioada raportată a fost elaborat modulul de calculare a

valorii bunurilor imobile comerciale şi industriale, au fost calculate valorile acestor bunuri în scopul

impozitării. A fost organizat procesul de notificare a proprietarilor privind valoarea estimată a

bunurilor imobile, în rezultatul căruia au fost analizate neajunsurile modelului de calculare a

valorilor bunurilor imobile şi introduse modificările în scopul îmbunătăţirii sistemului de evaluare.

În februarie 2008 baza de date despre bunuri imobile comerciale şi industriale evaluate a fost

prezentată Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pentru testare.

În perioada raportată au fost finalizate lucrările de evaluare a garajelor din cooperativele de

construcţii a garajelor şi a loturilor din întovărăşirile pomicole. Total au fost calculate valorile

pentru 68 103 loturi din întovărăşirile pomicole (ceia ce constituie 96% din numărul total al

loturilor) şi pentru 48 792 garaje din cooperativele de construcţii a garajelor (100% din numărul

total al garajelor existente). Deasemenea, a fost organizată şi procedura de notificare a proprietarilor

privind valorile estimate a bunurilor imobile ce le aparţin. Pe întreg teritoriul Republicii Moldova

12

oficiile cadastrale teritoriale au lucrat în vederea soluţionării adresărilor venite din partea

contribuabilelor: a fost verificată baza de date cadastrală despre bunurile imobile respective, au fost

organizate ieşiri pe teren în scopul verificării parametrilor tehnici şi determinării valorii reale a

bunurilor imobile.

La o parte din garajele evaluate lipseşte informaţia despre titularii drepturilor patrimoniale

asupra acestor bunuri. Administraţiile publice locale ale oraşelor Floreşti, Donduşeni, Comrat,

Orhei, Ceadîr-Lunga nu au prezentat listele deţinătorilor drepturilor asupra circa 3000 garaje. Încă 7

000 din garaje evaluate în mun. Chişinău şi Bălţi nu sunt date în exploatare şi, respectiv, nu pot fi

identificaţi titularii drepturilor asupra garajelor.

În acelaşi timp nu sunt identificate şi evaluate circa 3000 loturi din întovărăşirile pomicole din

cauza, că autorităţile APL nu au prezentat listele titularelor de drepturi asupra loturilor amplasate în

extravilanul localităţilor Truşeni, Bălăbăneşti, Bălţata, Coşerniţa, Drăsliceni, Izbeşte, Micleşti,

Oniţcani, Dubăsarii Vechi.

Pe parcursul perioadei de referinţă au fost elaborate normele de timp şi tarifele pentru

efectuarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobile agricole, Instrucţiunile cu privire la colectarea

masivă a datelor despre bunurile imobile din categoria dată şi formele-tip pentru colectarea

informaţiei necesare. Pentru specialişti din oficiile cadastrale teritoriale au fost organizate seminare

în domeniul tehnologiei de colectare masivă a datelor necesare pentru evaluarea bunurilor imobile

cu destinaţie agricolă.

Totodată, un număr mare de bunuri imobile cu destinaţie agricolă (terenuri şi construcţiile

amplasate pe ele) nu sunt înregistrate în sistemul cadastrului, există probleme în vederea

identificării acestor bunuri în natura, stabilirii proprietarilor sau deţinătorilor altor drepturi

patrimoniale asupra acestei categorii de bunuri imobile. În prezent oficiile teritoriale cadastrale

conlucrează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea sistematizării datelor despre

bunurile imobile agricole şi a construcţiilor amplasate pe ele.

În scopul executării prevederilor articolului 285 al Titlului VI al Codului Fiscal, Agenţia

Relaţii Funciare şi Cadastru la data de 1 februarie 2008 a transmis Inspectoratului Fiscal Principal

de Stat informaţia actualizată referitoare la bunurile imobile rezidenţiale care au fost formate

(reconstruite, lărgite, demolate, date în exploatare, etc) şi înregistrate în sistemul cadastrului după

evaluarea masivă a acestei categorii de bunuri imobile (1 iunie 2005).

Totodată, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru se confruntă cu un şir de probleme legate de

realizarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare în scopul

impozitării:

13

La realizarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobile comerciale şi industriale Agenţia a

întîlnit probleme legate de identificarea bunurilor imobile comerciale şi industriale neînregistrate în

cadastru. Au fost întreprinse unele activităţi concrete în comun cu autorităţile administraţiei publice

locale şi cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în vederea obţinerii informaţiei necesare pentru

identificarea bunurilor imobile date, însă scopul nu a fost atins. Spre finele anului 2007 numai 42%

din primăriile municipiilor, centrelor raionale şi a altor oraşe au prezentat date despre bunuri

imobile comerciale şi industriale amplasate pe teritoriul localităţii. În majoritatea cazurilor

informaţia prezentată de APL conţine un numărul mai mic de bunuri imobile comerciale şi

industriale decît numărul acestora înregistrate în cadastru. Conform calculelor estimative efectuate

de către specialiştii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru circa 30-40% din numărul total a bunurilor

imobile cu destinaţie comercială şi industrială nu sunt evaluate din cauza neînregistrării lor în

cadastru, neidentificării acestor bunuri imobile sau a neidentificării proprietarilor. Întru soluţionarea

problemei date Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru s-a adresat cu propuneri concrete către Guvern

ce ţin de modificarea formularelor tipizate de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţi

economici în scopul indicării fiecărui bun imobil aparţinut subiectului impunerii.

În prezent nu este elaborat un mecanism eficient de monitorizare a datelor despre toate

categoriile de bunuri imobile. În acelaşi timp crearea unui sistem echitabil de impozitare a bunurilor

imobile presupune evidenţa şi evaluarea tuturor bunurilor imobile.

Lucrările de evaluare se efectuează conform prevederilor Legii cu privire la activitatea de

evaluare, nr. 989 din 18 aprilie 2002, Programului de măsuri privind implementarea noului sistem

de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 670 din

9 iunie 2003, şi Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1303 din 24 noiembrie 2004.

Problema evaluării bunurilor imobile întotdeauna s-a bucurat de atenţie din partea proprietarilor,

autorităţilor publice centrale şi locale. În ultimul timp, însă, ea a devenit predominată pe motivul că,

în conformitate cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, nr. 448-XVI din

28 decembrie 2006, începând cu 1 ianuarie 2007 impozitul pe bunurile imobile cu destinaţie

locativă (apartamente şi terenuri cu/fără construcţii) se calculează reieşind din cota de 100% a

valorii de piaţă estimate. Dat fiind faptul că problema impozitării propriu-zise a proprietăţilor

imobiliare ţine de competenţa organelor fiscale, în cele ce urmează vom aborda doar chestiunile ce

ţin de evaluarea bunurilor respective.

Procesul de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării reprezintă o consecutivitate de

activităţi, inclusiv colectarea datelor de piaţă elaborarea modelului de evaluare, colectarea datelor

14

despre obiectele evaluării, calcularea valorii bunurilor imobile, transmiterea rezultatelor evaluării

organelor fiscale.

La colectarea datelor despre obiectele evaluării au fost utilizate materialele arhivelor oficiilor

cadastrale teritoriale, inclusiv registrele bunurilor imobile, dosarele cadastrale şi cele de inventariere

tehnică pentru fiecare bun imobil. Afară de aceasta, pentru studierea mai amplă a obiectelor

evaluării, specialiştii din domeniu s-au deplasat la faţa locului.

În urma analizei statistice a tranzacţiilor colectate şi cercetării pieţii imobiliare au fost formate

zone valorice, stabilite valorile de bază şi coeficienţii valorici pe fiecare localitate inclusă în

procesul evaluării. După încheierea lucrărilor respective, proprietarii bunurilor imobile au fost

informaţi despre valoarea estimată a obiectelor ce le aparţin, pentru ca, în caz de dezacord cu datele

din notificarea primită, să poată soluţiona aceste discordanţe pe cale amiabilă. Mulţi proprietari s-au

folosit de această posibilitate şi timp de câteva luni de la data distribuirii notificărilor, în adresa

oficiilor cadastrale teritoriale, filiale a Întreprinderii de Stat „Cadastru”, au parvenit mai multe

petiţii, în mare parte acestea fiind condiţionate de insuficienţa de informaţie. Oricum, în multe

demersuri persistau întrebările de felul: în ce scopuri se face evaluarea?, cine şi cum a executat

aceste lucrări?, de ce cutare sau cutare bun a fost evaluat atât de scump?, etc. Fireşte, evaluatorii

oficiilor cadastrale teritoriale au dat explicaţii exhaustive solicitanţilor, inclusiv despre procedura

evaluării proprietăţilor, cadrul juridic privind estimarea lor, parametrii tehnici colectaţi ai obiectelor

evaluării, etc. Totodată, în cazul depistării erorilor în descrierea tehnică a bunului imobil, s-au

operat modificările corespunzătoare în programul automatizat de calculare a valorii bunului imobil

şi, în felul acesta, ea a fost recalculată.

În conformitate cu aceeaşi lege, 448-XVI din 28 decembrie 2006, Agenţia Relaţii Funciare şi

Cadastru va prezenta anual Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, nu mai târziu de 1 februarie,

informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.

Este cazul să menţionez că pe parcursul anilor 2004-2005 a fost executată evaluarea masivă în

scopul impozitării a apartamentelor, pentru aceasta fiind utilizată metoda analizei comparative a

vânzărilor, care se bazează pe estimarea valorii obiectului prin compararea lui cu alte obiecte

similare, comercializate sau propuse spre vânzare. Estimarea valorii a fost executată la situaţia din 1

iunie 2004. De altfel, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i-a fost deja transmisă, în volum

complet, informaţia despre valoarea apartamentelor din toată ţara, precum şi cea a terenurilor cu şi

fără construcţii.

Analizele făcute au arătat că, în cazul apartamentelor, cel mai des întâlnite sunt cele cu 2

camere. Cu toate că în mare parte suprafeţele lor medii nu diferă prea mult (43-50 m2), valorile

medii estimate diferă de la o localitate la alta şi chiar de la un cartier la altul. Astfel, la Căinari 15

valoarea medie estimată a apartamentelor cu 2 camere se ridică la circa 11 mii lei, iar în municipiul

Chişinău – la 260 mii. Analiza valorilor medii estimate conturează o tendinţă firească: cu cât

bunurile imobile respective sunt situate mai aproape de Chişinău cu atât preţurile sunt mai mari.

Valori estimate înalte se atestă şi în localităţile Bălţi, Cahul, Comrat, Ialoveni, Hînceşti, unde

valoarea medie estimată a apartamentelor cu 2 camere este de circa 100 mii de lei. În localităţile

menţionate, cu excepţia oraşului Ialoveni, valorile mari la proprietăţile respective sunt determinate

de nivelul relativ înalt al dezvoltării lor economice. De altfel, în fostele centre judeţene, valoarea

medie estimată a apartamentelor cu 2 camere este de circa 50 mii lei, aceasta demonstrând într-un

fel uniformitatea dezvoltării economice şi infrastructurii proprietăţilor imobile respective situate în

diferite zone ale localităţii.

Pentru casele individuale tipice cu terenuri aferente este caracteristică prezenţa apeductului,

reţelei de gaze naturale, ele fiind construite din lampaci în anii 1966-1975, acoperite cu ardezie şi

având suprafeţele cuprinse între 50 şi 120 de metri pătraţi. În municipiul Chişinău valoarea medie

estimată a obiectelor menţionate este de circa 900 mii lei, iar la Basarabeasca, să zicem – de

aproximativ 40 mii lei. Aceleaşi bunuri imobile, la Bălţi, Cahul şi Ialoveni, au fost estimate la circa

300 -500 mii lei. Potrivit statisticilor noastre, în marea lor parte, casele individuale nu depăşesc

suprafaţa de 120 m2, iar 40 % din ele au fost construite în anii 1966-1985. Şi o ultimă remarcă: cel

mai scump bun imobil, format din 3 construcţii principale cu teren aferent de 0,14 ha este situat în

centrul istoric al municipiului Chişinău, valoarea estimată depăşind 12 milioane de lei.

III.Impozitarea bunurilor imobile.

§ 3.1.Procesul de impozitare a bunurilor imobile

Sistemul existent de impozitare a bunurilor imobile în Republica Moldova prevede două

impozite separate: impozitul funciar și impozitul pe bunurile immobile (în cazul de față pe

construcții).Primul este impozitul pentru terenurile de pămînt și se determină ca o corelație

dintre suprafața terenului și indicii cadastrali,adica bonitatea lui. Impozitul pentru constructii se

determină și se plătește de persoanele juridice și fizice în mod diferit. Drept baza impozabilă în

cazul determinării acestui impozit (valoarea bunului din care se determină suma impozitului)

servește valoare de bilanț a bunurilor-pentru persoanele juridice și valoarea determinată cu

ajutorul indicilor comasați,luînd în considerație uzura fizică și amplasarea bunurilor- pentru

persoanele fizice.Indicii comasați reflectă costurile necesare pentru crearea acestor bunuri cu

utilizarea materialelor de construcțtie respectivă.

16

Amplasarea bunurilor imobile la impozitarea lor este luată in considerație prin aplicarea

diferitelor cote de impozitare: 0,1 % pentru localitățile rurale; 0,2% pentru orașe și municipii;

0,3% pentru municipiile Chișinău și Bălți. Pentru persoanele juridice cota impozitului constituie

0,1% din valoare de bilanț a bunurilor imobile din proprietatea lor.

E evident faptul că aplicarea unui astfel de model de determinare a sumei impozitului ce

trebuie să fie plătit duce la rezultate asemănătoare pentru diferite regiuni ale Moldovei,în care

piața bunurilo immobile se caracterizează prin niveluri diferite ale indicatorilor de preț. Cu alte

cuvinte,am putea spune că proprietarii bunurilor imobile asemănătoare,care se află in diferite

regiuni ale țării în care prețuriel la astfel de bunuri diferă esențial,plătesc aproximativ aceleați

impozite.Dar indifferent de aceasta,bunurile lor rămîn să fie amplasate în diferite medii social-

culturale și ecologice.De exemplu proprietarii apartamentelor cu 3 camere amplasate in

municipiul Chișinău intr-un oraș și într-un sat,vor plăti impozitul annual în mărime de

60,40,20 lei respective pentru bunul imobil pe care-l dețin.Așadar, diferența de 20,40 lei

reflectă avantajul amplasării diferite a acestor apartamente,reflect valoarea facilităților

suplimentare pe care le oferă amplasarea acestui apartament în Chișinău față de oraș sau de sat.

Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai

Republicii Moldova:

a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare

operativă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea

publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi arendaşii care

arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel.

Pentru bunurile imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate

nivelurile, transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sînt arendaşii sau locatarii.

Faptul că persoanele specificate la alin.(1) lit.a) nu deţin un document ce ar atesta dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligaţiei de înregistrare a

drepturilor patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea

acestor persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul

în care aceste persoane exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra

acestor bunuri.

În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate (în folosinţă) comună în diviziune a

mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-

parte care îi revine.

17

În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al

impunerii este considerată, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest

caz toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor

fiscale.

În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul

bunurilor imobiliare.

Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie

agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte

destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte

încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 80% şi

mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza

unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite

de legislaţie.

Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă - în cazul obiectelor-tip ce

constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale - în cazul obiectelor specifice

(netipice).

Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi aplicată şi în baza deciziei

instanţei judecătoreşti.

La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele

metode de determinare a valorii de piaţă:

a) metoda analizei comparative a vînzărilor;

b) metoda veniturilor;

c) metoda cheltuielilor.

Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată

la 3 ani în modul stabilit de Guvern.

Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează de la bugetul de stat.

§3.2.Modul de calculare a impozitelor pe bunurile imobile

 

Cota maximă a impozitului constituie 0,25% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale şi nu poate fi mai joasă de 0,02% din baza impozabilă

a bunurilor imobiliare.

18

Autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale, inclusiv din localităţile ce fac parte

din componenţa municipiului Chişinău, cu excepţia municipiului Chişinău, stabileşte cota concretă

a impozitului în mărimea ce va asigura majorarea obligaţiei fiscale în medie cu 10% faţă de anul

precedent. În municipiul Chişinău, cu excepţia localităţilor din componenţa acestuia, cota concretă a

impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte în mărime de 0,02% din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare.

În cazul în care suprafaţa totală a bunului imobiliar (locuinţă, construcţie principală -

construcţie înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţia de locuinţă şi

nu este antrenată în activitatea de întreprinzător) depăşeşte 100 m2 inclusiv, cota concretă a

impozitului pe bunurile imobiliare se majorează după cum urmează:

- de la 100 m2 la 200 m2 - de 3 ori;

- peste 200 m2 - de 28 de ori.

  Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de

întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare

obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform

situaţiei de la 1 ianuarie a anului fiscal respectiv, de către serviciile de colectare a impozitelor şi

taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Pentru aceste

categorii de contribuabili, în municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor

(comunelor) din componenţa acestora, suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare se

calculează de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe

bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie

a anului fiscal în curs, şi, pînă la 1 iulie a aceluiaşi an, prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale

calculul impozitului pe bunurile imobiliare. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după expirarea

termenului stabilit pentru prezentarea calculului impozitului pe bunurile imobiliare, calculul

respectiv se prezintă nu mai tîrziu de ultima zi de lucru a anului fiscal în curs. În acelaşi termen se

achită şi obligaţiunea fiscală calculată pentru bunurile imobiliare.

În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect

al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a

drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării

de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin

donaţie, obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în 19

întregime pe seama noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte costul bunurilor

imobiliare primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu

depăşesc costul acestui bun imobiliar.

 

Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai

tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.

Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30

iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează

a fi achitat.

 

§3.3.Facilități la plata impozitelor

Conform Codului fiscal Titlul VI,, Impozitul pe bunurile imobiliare,, de impozitul pe bunurile

imobiliare sînt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor

statutare ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului

Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase - pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile în

conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, invalizii

de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei

Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea

consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior

reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost

întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la

întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

20

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de

lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de

acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă

medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei,

conform legislaţiei;

r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca

locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică

a unităţilor administrativ-teritoriale.

Categoriile de persoane indicate mai sus beneficiază de scutire la plata impozitului pe

bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe

lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca

loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în

intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în

limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia - reşedinţă) de pînă la 30 mii lei, exceptînd

bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale)şi terenurile

aferente acestor bunuri din oraşe şi municipii, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora,

cu excepţia satelor (comunelor) pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare se

acordă în limita valorii imobilului - domiciliu (în lipsa acestuia - reşedinţă), conform anexei la

prezentul titlu.

În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare apare pe parcursul

anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începînd cu luna din care persoana are dreptul

la această scutire. În municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din

componenţa acestora, recalcularea impozitului se efectuează de către inspectoratele fiscale de stat

teritoriale.

De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi

beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pămînt:

a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sînt antrenate în

activitate de producţie;

c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol

şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive; 21

d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod;

e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire

a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile

balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la

bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor

de decolare;

g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sînt de uz public în localităţi;

i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar

ulterior restabilite - pe o perioadă de 5 ani;

j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii

privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al

doilea sînt în drept să acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amînări la plata impozitului pe

bunurile imobiliare în limita defalcărilor de la acest impozit în bugetele respective, conform

normelor procentuale aprobate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea pe

anul fiscal respectiv, în caz de:

a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi

plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;

b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului

înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de

construcţie;

c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin certificat

medical sau, respectiv, prin certificat de deces.

Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind

acordarea de scutiri sau de amînări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în termen

de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.

Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o

comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de Guvern.  

22

§3.4.Administrarea impozitului pe bunurile imobiliare

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat,

cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu

impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se

stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se referă la obiectele şi/sau la subiecţii

impunerii, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată cel tîrziu pînă la

data de 1 iunie a anului calendaristic.

Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia necesară referitoare la obiectul

impunerii de la persoanele care înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a tranzacţiilor

cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de

la proprietarii bunurilor imobiliare.

Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor cadastrale informaţia necesară pentru

evaluarea bunurilor imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia.

În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea

bunurilor imobiliare, evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele

cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.

Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu

desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este

expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale al

primăriei, iar în municipiile Chişinău şi Bălţi, de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale, cel

tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului.

  Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor prezentate de organele cadastrale, organizează

ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii.

Forma şi metodele de ţinere a cadastrului fiscal, de eliberare a informaţiei pe care o conţine se

stabilesc de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

23

Conluzii

După anul 1990 Republica Moldova a pornit pe calea demonopolizării patrimoniului de stat. În

consecință, au apărut milioane de proprietari noi ale cаror drepturi nu erau înregistrate și, respectiv,

insuficient de protejate. Pe atunci se aplicau o multime de sisteme de evidență departamentală.

Astfel, drepturile asupra terenurilor și de arendă se înregistrau de primari, drepturile asupra caselor

de locuit — de birourile de inventariere tehnică, drepturile de gaj — de notariate.

În toamna anului 1995 Guvernul Republicii Moldova a solicitat asistența Băncii Mondiale

pentru pregаtirea unui Proiect de creare a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor

imobile. Pregătirea Proiectului a fost realizată împreună cu Agenția Națională de Geodezie,

Cartografie si Cadastru. Un prim pas a fost implementarea unui proiect-pilot în trei zone —

municipiul Chișinău, orașul Orhei si satul Mereni pentru testare, implicînd activități de elaborare a

hărților, evaluări si înregistrare, ce a servit drept bazа temeinicа pentru dezvoltarea metodologiei si

elaborării Proiectului. Alte scopuri urmаrite vizau crearea unui cadru instituțional unic în domeniu,

elaborarea unei legi în domeniul cadastrului si înregistrării proprietăților imobiliare și a procedurilor

de înregistrare.

Prima etapа a Programului se realizează prin intermediul Primului Proiect de Cadastru, aprobat

în 1998 de Banca Mondialа. Proiectul, în cadrul cаruia Moldova a beneficiat de o finanțare totală în

valoare de 24,6 milioane de dolari SUA, inclusiv un credit de la Asociatia Internațională pentru

Dezvoltare în sumă de 15,9 milioane de dolari SUA, si-a propus drept obiectiv elaborarea si

implementarea unui program național unificat de înregistrare a imobilului pentru terenurile urbane

si rurale, a unui sistem de drepturi clare si aplicabile, pentru a se garanta protejarea de cаtre stat a

drepturilor de proprietate, precum și promovarea privatizării pаmîntului si dezvoltarea pieței

imobiliare.

Obiectivul de a asigura proprietarii cu garantia drepturilor reale a fost pe deplin realizat. A fost

creat cadrul juridic necesar pentru funcționarea sistemului cadastrului bunurilor imobile, precum si

sistemul unificat de inregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile. Acest sistem funcționează

prin intermediul a 12 oficii cadastrale teritoriale si a 28 de filiale ale acestora, ce au fost renovate si

dotate cu autoturisme, echipament geodezic, sisteme informatizate. Implementarea cadastrului a

accelerat procesul de împroprietărire cu pаmînt a cetățenilor. Astаzi 99% din proprietarii terenurilor

agricole si 55% din cetаtenii care au loturi pe lîngă casă dispun de titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren. Circa 75% din bunurile imobile sunt înregistrate în cadastru.

24

Bibliografie

1. Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543/XIII din 25.02.1998

2. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din 28.10.2004

3. Legea cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr. 1217-XIII din

25.06.1997

4. Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile, nr.

1030 din 12.10.1998

5. Hotărîrea Guvernului cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale, nr. 58 din

24.01.2001

6. Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea

noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, nr. 670 din 09.06.2003

7. www.arfc.gov.md

8. www.cadastru.md

9. www.ingeocad.md

10. www.constructor.md

11. www.law-moldova.md

12. www.justice.md

25