Invatarea abilitatilor de comunicare

- cand lucram cu copiii cu diverse deficiente, de foarte multe ori suntem tentati ca in perioada dezvoltarii comunicarii sa cerem prea multe de la ei.

- In lucrul cu acesti copii folosim limbajul verbal, dar comunicarea nu se reduce doar la acesta.

- Comunicare pentru unii dintre copii inseamna limbaj verbal, pentru altii limbaj mimico – gesticular sau dactileme. Putem folosi si limbajul scris sau pozitii aler corpului care sa ne spuna ceea ce gandeste copilul, actiunile acestuia ne dau informatii despre nevoile, dorintele, gandurile copilului.

- Comunicarea are 2 aspecte : 1. intelegerea limbajului sau comprehensiunea si 2. producerea sau expresivitatea.

- Amandoua aspectele : 1. intelegerea cat si 2. producerea limbajului trebuie corectate.

- Deoarece nu vrem sa invatam copilul un limbaj fara sens, trebuie sa ioncepem cu intelegerea comunicarii.

- Pentru ca noi comportamente sa apara in repertoriul individual al copilului, el trebuie invatat. Unele teorii spun ca oamenii invata limbajul ca rezultat al unui proces natural, innascut de dezvoltare a unor abilitati innascute. Introducerea copilului cu disabilitati intr-un mediu al vorbitorilor poate fi suficienta in cazul in care copilul nu prezinta “ retard mintal sever si profound “ , dar in cazul in care retardul este accentuat este necesara o interventie logopedica pe palierele afectate.

Abilitatile de comunicare pe care le vom preda acestor copii sunt FORME DE COMUNICARE.

Principiile in spatele modificarii comportamentelor apropiate sunt relevante : 1. comportamentul este cauza. 2. noile cauze ale comportamentului stau in efectele si consecintele lui.3. identificand cauzele comportamentului le putem schimba. 4. comportamentul este de asemenea afectat de situatiile si de problemele care

intervin.5. noi putem modifica comportamentul prin schimbarea fie a consecintelor, fie

a asezarii lui. 6. putem invata copilul noi comportamente, il putem impinge sa invete si apoi

ca sa fim siguri ca acesta este cvonsecinta invatarii – sa interim sau sa recompensam aparitia unui nou comportament.

7. cand invatam un comportament nou cu un copil cu handicap mintal sever este necesara ghidarea lui fizica. Aceasta se face gradual pan ace persoana invata sa realizeze singura acel comportament.

8. dupa invatarea unui comportament ne intereseaza utilizarea lui in situatii diferite.

9. un mod puternic de a intarii comportamentul unui copil este sa-l includem intr-o activitate pew care persoana o poate face.

Copilul trebuie invatat un nou comportament tinand cont de urmatorii pasi : EXEMPLU FIZIC + GESTUAL + VERBAL + INTARIRE ( RECOMPENSARE ).

!!!!!!!!!!! UN COMPORTAMENT CARE TREBUIE INLATURAT TREBUIE SA FIE “ ignorat “ SAU PEDEPSIT PRIN MIJLOACE VERBALE “ nu ai voie “.

Ce invatam pe copil ?

O SECVENTA DE PASI :

1. CE ABILITATI SUNT LOGICE, RELEVANTE PENTRU COMUNICARE 2. IN CE ORDINE SAU SECVENTE ACESTE ABILITATI TREBUIE

ARANJATE ?

RASPUNS :

1. abilitati de comunicare vocala, abilitatea de a auzi, controlul gurii, limbii etc. + abilitati non-vocale de comunicare folosind LIMBAJUL SEMNELOR si alte sisteme pentru copiii surzi, partial auzitori sau pentru cei cu paralizie cerebrala.

2. echipamente : o multitudine de jucarii, jocuri, echipamente ; obiecte : clopotei, bete de lemn, cesti, linguri, farfurii, masini de jucarie, papusi, tablite de semen, baloane, poze, carti cu poze, cutii. Cate 2 din fiecare cel putin.

3. RECOMPENSA : sa fie verbala : FOARTE BINE ! ; BRAVO ! AI REUSIT ! 4. COMUNICAREA NU INSEAMNA SA II DAI COPILULUI DULCIURI, CI

INSEAMNA SA INTERACTIONEZI, SA INTRI IN RELATIE CU O ALTA PERSOANA SUB INFLUENTA EVENIMENTELOR SOCIALE.

MODELUL CELOR 9 PASI

- pasi merg de la simplu la complex- 9 pasi – fiecare pas poate fi modoficat in functie de copil, de logoped si de

resurele necesare- Stadiul final se refera la extinderea comunicarii sociale, adica toate abilitatile

de baza sunt adunate si se poate beneficia de mult mai multe si mai naturale relatii cu cei din jur

- PRE – INVATARE : sa vedem inainte de fiecare etapa ce poate sa faca copilul

- POST – INVATARE : sa vedem ce a invatat copilul si ce mai trebuie invatat

LIMBAJ RECEPTIV

1. ATENTIA SI COOPERAREA 2. IMITAREA ACTIUNILOR FIZICE 3. ABILITATEA DE A ASCULTA 4. RECUNOASTEREA OBIECTELOR 5. RELATIA DINTRE OBIECTE

LIMBAJ EXPRESIV

6. ABILITATI DE VOCALIZARE 7. DENUMIREA DE OBIECTE 8. ABILITATEA DE A INTELEGE 9. EXTINDEREA COMUNICARII

IMPORTANT DE STIUT !!!

- este important de stiut daca copilul poate mesteca si inghiti mancarea. Aceasta va influenta decizia privind limbajul verbal – expresia limbajului.

- Daca copilul poate auzi, mesteca, inghiti, satisfacator, putem urmarii si dezvolta comunicarea vocala foarte usor.

- Daca una sau mai multe din aceste abilitati lipsesc sau sunt imperfecte, atunci este necesar sa dezvoltam un sistem non-vocal : ca de ex. SISTEMUL DE SEMNE PAGET – GORMAN.

IN EXECUTAREA UNEI CERINTE COPILUL POATE AVEA NEVOIE DE :

1. ajutor – influenta fizica2. ajutor gestual 3. ajutor verbal 4. nu necesita ajutor deloc. La inceput ghidarea trebuie sa fie fizica, inainte de a

trece la un alt item.

LIMBAJUL RECEPTIV

1. ATENTIA SI COOPERAREA

- este dificil sa inveti pe cineva o anumita abilitate daca nu este atent la tine.- Dezvoltarea atentiei trebuie sa fie prima dintre abilitatile invatate. S –ar

putea sa avem nevoie sa definim ce intelegem prin atentie astfel incat sa fie observata ca un comportament specific.

- E ATENT ? se uita la logoped 10 secunde.- Sunt cazuri in care este necesar sa-I inveti sa stea jos. Daca stie putem trece

la antrenarea atentiei. Daca nu ii aratam scaunul cu degetul si fizic ii aratam cum sa stea jos. FIZIC – GEST ( arata cu gestul verbal )

- Dezvoltarea atentiei – captarea atentiei : “ john uite – te la mine ! “ - Daca nu face ce ii spui, ii arati ce sa faca. Ii arati cu degetul fata ta ( sau un

alt obiect ).- Daca nici asa nu merge, ii intorci fata spre tine cu mana pana se uita

voluntar la tine.- Se va ajunge gradual sa se uite la tine fara ajutor.- Cand copilul invata instructiunile : 1. UITE – TE LA MINE 2. VINO AICI 3. RIDICA – TE 4. MAINILE JOS 5. MAINILE SUS putem trece mai departe la alt pas.

Cerinta Indicatii VERBAL GESTUAL FIZIC

Se apropie cand il strigi

VINO AICI A SE FACE SEMN GHIDAT CU MANA

Stai pe scaun STAI JOS LOVESTE USOR SCAUNUL SAU ARATA-I SCAUNUL

GHIDAT CU MANA

Sa se uite in ochii tai

UITE-TE LA MINE

ARATA FATA GHIDAT CU MANA

Pune man ape masa, in poala

MANA JOS MIMEAZA PUI MANA PE MASA SAU IN POALA

Ridica-te RIDICA-TE FA-I SEMN CU MANA – O RIDICI SUS

IL RIDICI CU MANA SUB UMERI

2. IMITAREA ACTIUNILOR FIZICE

- invatand copilul saa imite actiunile fizice il ajutam sa scurteze invatarea abilitatilor secventiale.

- tu trebuie sa-I demonstrezi doar actiunea pentru ca el sa o imite.- imitatia este o activitate de baza evaluabila, apare ca necesara in dezvoltarea

comunicarii.- imitatia sunetelor sau cuvintelor poate sa vina mai tarziu ; este bines a

incepem cu imitarea activitatilor simple.- incepem cu imitarea activitatilor fizice utilizand atat miscarile fine, cat si cele

grosiere.- fine : INCHIDE SI DESCHIDE GURA, SUFLA IN CEVA , BATE DIN

PALME - grosiere : RIDICA – TE, ARUNCA, PRINDE - listam pe cele imitate incorect, dar si pe cele care le stie.- “ john, fa asta “ ! si ii demonstram actiunea. Lauda-l daca imita bine. - Aratandu-I fizic vom asigura o mai buna imitatie, daca la el nu apare

spontan.- Incepem doar cu trei actiuni. Dupa ce le va imita corect trecem la

urmatoarele 3. - Odata ce poate imita o noua actiune, imediat dupa ce tu i-ai aratat-o,

demonstrate-o, poti fi sigura ca el a invatat sa genereze raspunsuri imitative. - Itemul este considerat invatat cand este facut corect in exercitii succesive.- Actiuni ca ATINGEREA PARTILOR CORPULUI – vor fi facute mai tarziu,

cand va ajunge sa denumeasca obiecte.

3. ABILITATEA DE A ASCULTA

- doar pentru auzitori, dar si pentru a identifica copiii cu disfunctii de auz sau alte forme de tulburare.

- SCOP – sa invete copilul sa raspunda diferentiat la sunete = indica capacitatea de DISCRIMINARE.

- Folosim o singura pereche de obiecte : 2 clopotei – unul in fata logopedului, unul in fata copilului. Capteaza-I atentia, spunandu-I : “ john, uite-te la mine “ apoi “ john, fa asta “ ( ridica clopotelul, suna din el si pune-l la loc ).

- Daca a inteles sa imite va coopera ; daca nu va avea nevoie de o usoara demonstratie in stadiile de inceput.

- Daca a invatat – trecem la a doua pereche de obiecte.- Logopedul ridica clopotelul si jucaria alternative si suna din ele, copilul

trebuie sa imite actiunea lui.- In continuare adaugam alte perechi de obiecte diferite, pana cand el cu

incredere ridica obiectul corect dintr-o multime de obiecte care se afla in fata lui.

- ACUM – introducem un ecran intre logoped si copil, astfel incat el sa nu vada ce obiect se ridica.

- REPETAM ACTIUNEA ! “ john, fa asta ! “ . daca greseste arata-I o frantura din obiect deasupra ecranului si repeta instructiunea.

- Cand copilul potriveste obiectul corect de fiecare data cand faci exercitiul, se poate trece la utilizarea a celei de –a doua serie de obiecte, astfel incat el trebuie sa selecteze 2 obiecte din multimea de obiecte si sa le ridice in ordinea indicate.

- Cand invata sa faca toate acestea constient cu mai multe perechi de obiecte – 3 sau mai multe – acasta il va ajuta in dezvoltarea memoriei auditive.

- Alte abilitati de ascultare sunt mult mai relevante pentru invatarea – recunoasterea limbajului. Acestea pot fi invatate utilizand obiecte si jucarii diferite – care sa aibe zgomote caracteristice cu zgomotele sunetelor limbii.

- EX: MASINA DE JUCARIE ; PISICA, VACA, PORCUL etc.- Aceasta poate fi extinsa mai tarziu de la OBIECTE, LA POZE CU

ANIMALE.

4. CUNOASTEREA OBIECTELOR

- pentru a-I cere copilului sa-ti aduca un obiect, este necesar ca, copilul sa-I cunoasca numele.

- Numele unui obiect este nimic mai mult decat o combinatie particulara de sunete acceptata prin conventie si utilizata pentru a semnifica un obiect specific.

- SCOP : sa-l inveti pe copil numele obiectelor commune. - 2 VOCABULARE DE BAZA : A) CUVINTELE DIN VIATA DE ZI CU ZI

si b) NUMELE PARTILOR CORPULUI.- Trebuie sa stim daca, copilul este familiarizat cu obiectele din ambele

vocabulare si este constient de functiile fiecaruia. Acasta se poate afla prin a

cere copilului sa mimeze utilitatea lor sau utilizarea unui grup de grup de obiecte.

- Un mod efectiv de a cunoaste daca, copilul stie numele unui obiect este sa-l intrebam, sa ii cerem sa arate un obiect anume cand ii spui numele. Daca arata corect cele cerute inseamna ca el cunoaste obiectele / numele.

- PRIMA CERINTA : sa cunoasca logopedul cat mai multe din cuvintele / obiectele pe care copilul le cunoaste.

- Inlocuieste obiectele identificate corect cu obiecte care nu se afla pe lista initiala, pana cand ai iar alte 10 obiecte pe care el nu le cunoaste.

- Aceasta formeaza lista din vocabularul de prim ajutor SELF – HELP.

- PENTRU PARTILE CORPULUI se face la fel ca la obiecte.

- Allege doar 2 obiecte pentru invatarea imitiala. Pune-le pe masa intre tine si copil.

- ex : “ john, arata-mi cesca “ !- a) intareste-l pentru succes ! - b) daca nu raspunde la stimulul verbal, utilizam un stimul gestual impreuna cu cel verbal – PRIN A ARATA CU DEGETUL SI A RIDICA CEASCA IN ACELASI TIMP CAND LOGOPEDUL SPUNE : “ john, arata-mi cesca “ - el trebuie sa imite actiunea – daca nu imita, trebuie sa utilizam un stimul fizic. Nu mai folosesti nici un stimul atunci cand arata ceasca cu reusita.

!!!!!! copilul trebuie sa execute, sa raspunda consecvent la 2 instructiuni plasand cele 2 obiecte pe masa impreuna si !!!!!!!!!! cere pe fiecare in schimb.

IMPORTANT !!!! sa schimbi pozitia de cateva ori a obiectului pentru ca sa fi sigur ca a inteles NUMELE SI POZITIA LOR.

- mergem in astfel de exemple marind numarul de obiecte de la : 2, 3, 4, 5, pana la 10 obiecte pe masa.

- In acest stadium nu se utilizeaza tot mereu aceeasi ceasca, aceeasi minge. Se folosesc culori diferite si obiecte diferite ca marime pentru a ajuta la generalizare.

- Invatarea partilor corpului se face la fel. - Noi cautam sa generalizam invatarea – adica, atunci cand un nou nume este

invatat de copil, acesta poate sa-l utilizeze si in afara orelor de curs. - Ex : la masa : farfurie, lingura, ceasca. - Ex : baie : prosop, sapun, periuta de dinti, pasta. - Mai tarziu poti dezvolta acest program incluzand reprezentari

bidimensionale ale obiectelor utilizate – POZE. - Cu alte cuvinte – extinderea invatarii nu include doar obiectele

( substantivele – ceasca, lingura, minge ) , dar si actiuni – a manca, a se plimba, a sari, a se catara. + cuvinte descriptive – adjective : rosu, galben, rotund.

-