Sinteza Studiu Soia in Zootehnia RO

1

Importanța soiei modificate genetic pentru

sectorul zootehnic din România

Sinteză realizată cu sprijinul asociațiilor și federațiilor

de agricultură și industrie alimentară:

PRO AGRO, Agrobiotechrom, U.C.P.R., A.P.C.P.R., A.R.C.P.A și A.N.F.N.C.

în baza studiului omonim realizat de:

Dr. Iuliana Ionel, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române

Prof. Toma Adrian Dinu, Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară București

Iunie 2015

2

Asociațiile și federațiile din agricultură și industria alimentară doresc sa contribuie, prin opiniile

lor, la discuțiile referitoare la revizuirea procesului de luare a deciziilor UE privind utilizarea

Organismelor Modificate Genetic (OMG) in furaje si alimente.

În acest sens, considerăm că recenta propunere a Comisiei Europene de a modifica regimul de

import al materiilor prime agricole modificate genetic, prin amendarea Regulamentului

1829/2003, ar trebui respinsă, din următoarele motive:

1. Opțiunea de a muta la nivelul Statelor Membre un proces decizional care amenință să

perturbe întreg lanțul de aprovizionare al UE trebuie evitată. Acesta poate conduce la

riscuri serioase pentru piața unică, dezechilibrând balanța aprovizionarii UE cu materii

prime agricole modificate genetic, de care Uniunea Europeană este fundamental dependentă,

având în vedere importurile de proteină vegetală pentru producția de furaje, care furnizează

cam 95% din necesarul anual de consum).

2. Nu permite un cadru de reglementare eficient pentru funcționarea efectivă a pieței

interne a UE. Lipsa de uniformitate între criteriile utilizate de diferitele State Membre va

face ca unele produse să fie simultan autorizate și interzise pe aceeași piața unică europeană,

generând incertitudine și costuri suplimentare pentru operatorii economici. Sectorul agro-

alimentar solicită existența unui sistem european de autorizare a OMG pentru utilizarea în

furaje si alimente care să permită mișcarea liberă si facilă a alimentelor si furajelor evaluate

ca sigure pe întreaga piață internă a UE.

3. Face posibilă înlocuirea actualului sistem de autorizare a produselor agricole modificate

genetic bazat pe evaluarea științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor

(EFSA) cu criterii arbitrare, de natură politică sau ideologică. Orice interferență de altă

natură decât științifică în procesul de evaluare a riscului ar trebui evitată. EFSA, în baza

opiniilor experte si independente, este necesar sa ramână responsabilă în totalitate de

managementul riscului si trebuie sa stabilească proceduri eficiente, rationale si fundamentate

științific.

4. Afectează competitivitatea lanțului agro-alimentar al UE si al celui românesc pe piața

mondială. Politicile UE trebuie sa permita operatorilor europeni de furaje si alimente sa

concureze pe picior de egalitate intr-o lume in care creste eficienta productiei si se

globalizeaza lanțurile de aprovizionare. Pe termen mediu si lung, fermierii si producatorii

din UE au nevoie de un acces mai bun la tehnologiile moderne esențiale pentru a-și

imbunatați randamentul. Dacă unele state membre al interzice importurile de OMG, pe

termen mediu și lung, este de așteptat o creștere a prețurilor la soia nemodificată genetic,

ca un stimulent pentru creșterea producției a acestei culturi, ceea ce se va reflecta direct în

costurile producției zootehnice, respectiv, în prețurile de consum. Anticipăm că acest lucru

va fi cu atât mai accentuat cu cât cererea de proteină din țările terțe (China, Mexic,

Japonia, Indonezia, Turcia), care nu discriminează culturile transgenice, continuă să

crească și acest lucru va determina marile țări cultivatoare de soia, pentru care UE nu

este importatorul principal, să nu-și schimbe tehnologia pe termen mediu.

3

In ceea ce privește România, propusele măsuri de modificare a regimului legislativ privind

produsele agricole modificate genetic destinate importului și procesării în UE pot afecta

masiv producătorii de furaje și sectorul zootehnic din țara noastră, prin distorsiunile pe

care le vor genera asupra raportului cerere/ofertă.

După 19 ani de cultivare, plantele modificate au ajuns la 181 milioane hectare, în 28 de țări ale

lumii, între care marile puteri agricole SUA, Brazilia, Argentina.

In Uniunea Europeana. soia acoperă doar 5% din necesarul de consum, aceasta fiind cultivată in

sistem convențional sau organic. Soia transgenică nu este permisă pentru cultivare. Astfel pentru

a-și asigura necesarul, anual, UE importa 33-35 milioane de boabe de soia si șrot de soia, aceste

cantitati provenind cu precădere din Brazilia, Argentina si Statele Unite ale Americii. Importurile

constituie, în cea mai mare parte, soia modificată genetic, deoarece 88% din producţia mondială

de soia este produsă prin această tehnologie.

Sectorul zootehnic din țara noastră, ca și cel european, se bazează intens pe surse de proteină

vegetală din afara UE.

Producția internă de soia boabe a României este departe de a asigura necesarul pentru hrana

animalelor (doar în proporție de 20-30%, , cf. Graficului 1 si Tabelelor 1-3), țara fiind un

importator net de şroturi de soia (produs care ocupă constant una dintre primele poziții în balanța

comercială cu produse agricole a țării).

Deși a fost evidentă reducerea gradului de dependență în perioada în care soia transgenică

a fost autorizată pentru cultivare, suprafața pe care poate fi extinsă această cultură în

România are o limitare naturală dată de modelul de rotație a culturilor și de lipsa

irigațiilor1.

În ciuda faptului că există multe alte surse de proteine disponibile pentru furajarea animalelor,

utilizarea soiei pentru producerea cărnii de porc şi pasăre este factorul motor al comerțului

internațional cu acest produs. Dacă pentru producerea de carne de bovină şi lapte, soia poate fi

înlocuită mai uşor cu alte surse de proteină, pentru carne de pasăre şi porc substituirea are un

caracter mult mai rigid. Soia este una dintre cele mai valoroase surse de proteine și ulei.

1 Producțiile obținute în câmpurile experimentale din rețeaua ICITID Båneasa Giurgiu au avut valori rezonabile (de

la 2,6 pânå la 4 t/ha) numai în condiții de irigare, în timp ce, la neirigat, producțiile au variat între 1,2 -2,5 t/ha

(Halmajan, 2015).

4

Soia are un număr de caracteristici care o fac un produs esențial în prepararea furajelor

combinate: conținut ridicat de proteine (44% din proteine digestive) și un conținut de celuloză

scăzut (6%). Compoziția de aminoacizi este echilibrată și bogat în lizină, în timp ce factori anti-

nutriționali sunt la nivel scăzut. În sfârsit, soia este usor prelucrabilă sun forma de peleți si saracă

în fibre.

Un mare avantaj pentru industria zootehnică îl constituie prețul său relativ scăzut în raport cu

conținutul de proteine.

În condiţiile interzicerii de către reglementările UE a consumului de către animale şi păsări a

proteinelor de origine animală, nu există soluţie pentru asigurarea proteinelor în reţete decât

utilizarea şroturilor, dintre care cele mai accesibile, din punct de vedere nutriţional, sunt şroturile

de soia (sau full fat soya), în special la puii de carne.

In conformitate cu datele furnizate de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (U.C.P.R.),

în tabelele 4-5 este redat necesarul de consum de soia la pui de carne și la alte categorii de păsări

în România, în perioada 2010-2015 şi în perspectiva programului naţional pentru perioada 2020-

2030. Consumul total de soia pentru păsări este în prezent de cca. 390 mii tone. Pentru

realizarea cantităţilor sporite de carne de pasăre din anii 2020-2030 acest necesar creşte la

aproape 500 mii tone.

Conform unei estimări largi, celelalte categorii de animale din România (şi în primul rând porcii)

au nevoie de o cantitate chiar mai mare decât consumul de la păsări, ducând cererea totală pe ţară

la 800 mii tone pe această perioadă şi la peste un milion de tone pentru perioada următoare.

Tabelele 7 și 8 din Anexe prezintă un calcul comparativ al costului furajării efectivelor de pui de

carne și de porcine crescute în sistem industrial, la nivelul anului 2014. Astfel, în baza datelor

furnizate de UCPR, APCPR și ANFNC, s-a calculat că, pentru substituirea soiei modificate

genetic - utilizate în prezent în rețetele de hrănire - cu soia convențională, sectorul avicol ar

trebui să plătească suplimentar peste 17 milioane euro anual doar pentru puii de carne, în timp ce

crescătorii de suine ar avea de suportat costuri suplimentare de 28 milioane euro. Acestea ar

genera, inevitabil, creșteri ale prețurilor cărnii la raft, în condițiile în care consumul intern mediu

pe locuitor se situează, în ultimii ani, la cca. 85% din media europeană.

Consumul de carne pe cap de locuitor din UE a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani (64.7

kg) în 2013, în timp ce în România acesta se afla doar la nivelul de 54,4 kg, după o crestere

progresivă până în 2009 - când a înregistrat maximum de 67,3 kg. Ca structură, consumul de

carne din 2013, conform FAO, a fost constituit, în principal, din carne de porc (53%) şi carne de

pasăre 32%.

Gradul de autosuficienţă la nivelul anului 2012 este mai mare pentru carnea de pasăre: 94%, şi

încă scăzut pentru carnea de porc: 72 %. Carnea de porc din producţia internă este destinată în

principal consumului de carne proaspătă, unde preţul este mai mare, iar carnea congelată din

import este direcţionată către industria mezelurilor.

5

Deşi conform FAOSTAT disponibilul zilnic de proteină animală, exprimat în grame/zi/persoană

în România a fost de 106 grame/zi/persoană faţă de media mondială de 79 grame/zi , totuşi

diferenţele apar la nivelul calităţii proteinei. Astfel, în Franţa, 67- 64% din proteina disponibilă

zilnic pe persoană este de origine animală, pe când în România acesta este asigurată din surse

animale numai în proporţie de 44-48%.

Conform datelor Global Food Safety Information, în România aproape 50% din cheltuielile

totale ale unei gospodării sunt reprezentate de cheltuielile pentru consum alimentar şi pun în

evidenţă vulnerabilitatea accentuată a securităţiii alimentare la nivelul gospodăriilor din

România, cu o vulnerabilitate mai mare a gospodăriilor din mediul urban, în mediul rural

practicându-se încă autoconsumul.

In Anexa prezentăm studiu de caz pentru o fermă de suine în sistem industrial din vestul

României. Aceasta fermă are un efectiv de 9142 de capete și 700 de scroafe, iar creșterea

suinelor se face în 3 etape – (1) - cresterea scroafelor, (2) – creșterea porcului de la 9 kg la 70 kg

și (3) – îngrășare (70-110kg). Fazele de creștre 1, respectiv 2 sunt cele mai costistitoare, când

animalele trebuie hrănite cu ingrediente bogate în proteină și de calitate superioară. In cazul în

care s-ar elimina soia din rația zilnică a porcilor aflați în faza 1 și 2 de dezvoltare, atunci prețul

obținerii unei tone de furaj ar creste cu 409,5 lei (pentru scroafe) si cu 171,18 lei (pentru

creșterea porcului de la 9 kg la 70 kg), iar perioada de îngrășare ar fi mai mare cu cel putin 3

luni. Totodata, calitatea carcaselor de carne vor fi de o calitate inferioară. Un alt obstacol în

inlocuirea proteinei obținută de la soia cu cea din făina de pește il va constitui creșterea prețului

pentru făina de pește și cantitatea limitată a acestui ingredient.

În aceste condiții, estimăm ca modificarea legislației UE privind importurile de produse

MG în sensul de a permite Statelor membre să le interzică pe alte motive decât cele

științifice prezintă riscul major de a rupe lanțurile de aprovizionare cu materii prime

agricole, cu următoarele consecințe probabile la nivelul țării noastre:

- creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic,

ca un stimulent pentru creșterea producției a acestei culturi, ceea ce se va reflecta

direct în costurile producției zootehnice;

- delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici;

- diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci;

- importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse tot

cu ajutorul produselor transgenice;

- creşteri ale preţurilor cărnii;

- scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punct de

vedere al securităţiii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în

mediul urban

- disponibilizarea personalului din industria furajelor, creşterii animalelor şi procesare

alimentară ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurarile sociale pentru bugetul

de stat;

- la încurajarea migraţiei populaţiei către alte ţări europene;

- continuarea exportului de produse agricole cu valoare adaugata scăzuta (respectiv,

cereale).

6

ANEXE

Graficul 1: Acoperirea necesarului de proteine din soia al României, pe surse

Sursa: prelucrare datele după Eurostat, factor de conversie boabe soia în srot 0,75

Graficul 2 : Gradul de autosuficienţă pentru carnea de porc şi pasăre

Sursa : FAOSTAT

7

Tabelul 1 : România – balanţa la soia în echivalent boabe 2002-2014 (tone)

Specificaţie : 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Productia interna boabe soia1 145932 224908 298506 312781 344909 136094 90579 84268 149940 142636 104330 149931 202960

Import boabe2 141705 54389 45134 1169 11949 68600 93403 21873 17167 34392 63322 117276 102651

Export boabe2 7651 24785 13163 49780 54218 23504 27183 11551 37660 74040 89511 38982 40087

Import srot in echivalent

boabe3 143546 132257 157477 117516 108736 289396 424215 625596 580311 607131 642081 618309 609556

Export srot in echivalent

boabe3 13595 13116 9796 22007 8913 87929 113755 137791 95785 107577 139985 156077 184676

Consum aparent 4 409937 373653 478158 359679 402463 382657 467259 582395 613972 602541 580237 690457 690404

din care :

%productia interna 36% 60% 62% 87% 86% 36% 19% 14% 24% 24% 18% 22% 29%

% import boabe 35% 15% 9% 0% 3% 18% 20% 4% 3% 6% 11% 17% 15%

% import srot, in

echivalent boabe 30% 25% 28% 13% 11% 47% 61% 82% 73% 71% 71% 61% 56%

Sursa : 1- INS; 2 – Eurostat; 3 – date Eurostat la care s-a aplicat factorul de conversie 0.75 tone srot = 1 tona boabe soia; 4 reprezinta productia interna + import

boabe + import srot in echivalent boabe – export boabe – export srot in echivalent boabe

Tabelul 2: Importul de şrot şi boabe de soia al României, în echivalent suprafaţă cultivată cu soia (hectare)

Specificaţie : 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

import şrot soia 152886 70365 83782 62522 57851 153967 225694 332835 308742 323011 341605 328958 324301

import boabe de soia 75391 28936 24013 622 6357 36497 49693 11637 9133 18298 33689 62394 54613

total import 228277 99301 107795 63144 64208 190464 275387 344472 317875 341308 375294 391352 378914

export srot 5425 5234 3909 8781 3557 35086 45391 54981 38220 42926 55857 62278 73690

export boabe 4071 13186 7003 26484 28845 12505 14462 6145 20036 39391 47622 20740 21327

total export 9495 18420 10912 35265 32402 47590 59853 61127 58257 82317 103479 83018 95017

Sursă : calculaţii proprii pe baza datelor Eurostat folosind 0,75% coeficient de conversie boabe în şrot şi utilizând ca valoare a producţie medie media olimpică a

Romaniei din utimii ani

8

Tabelul 3: Soldul balanţei comerciale a României din comerţul cu şrot şi boabe de soia

Excedent/deficit

comercial din

comerţul cu:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

- boabe de soia -27981 -9103 -4052 9490 1573 -14737 -34503 5417 22327 28834 -7827 -32313 -34238

- şrot de soia -22979 -19159 -24268 -18516 -656 -24712 -73434 -120572 -107616 -98740 -133292 -142253 -185639

-50961 -28262 -28320 -9026 916 -39448 -107937 -115155 -85289 -69906 -141118 -174566 -219878

Sursa: Eurostat

Tabelul 4: Consumul de soia la principalul consumator (pui de carne)

Anul Spor în greutate

(mii tone)

Consum specific furaje

(kg/kg spor)

Consum total nutreţuri

combinate (mii tone)

Şroturi soia în reţete

(30%)

Echivalent boabe

(75%)

2010 324,1 1,9 615,8 184,7 246,2

2011 348,5 1,9 662,1 198,6 264,8

2012 380,7 1,9 723,3 216,9 289,2

2013 409,5 1,8 739,1 221,7 295,6

2014 426,8 1,8 768,2 230,5 307,3

2015 (preliminat) 435 1,8 783 235 313,3

2020-2030 (program)

710 (554 carcasă)

1,75 1242,5 372,7 496,9

Sursa: UCPR

9

Tabelul 5: Consumul de soia la alte categorii de păsări în anul 2014

Categoria Producţia Consum specific Consum total

furaje (mii tone)

Din care şroturi

soia

(mii tone)

Echivalent boabe

soia

Găini ouătoare 1,44 mil. ouă 157,9 g 198,0 30,0 40,0

Tineret înlocuire 10 mil. ouă 10 g 100,0 10,0 20,0

Reproducţie rase grele 180 mil. ouă 150 g 45,0 7,0 10,0

Tineret reproducţie rase

grele

1,5 mil. ouă 12 18,0 4,0 6,0

Alte categorii x x 20,0 4,0 6,0

Total x x 381 60 82

Sursa: UCPR

Tabelul 6: Romania consumul de carne, 2002-2013 (kg/cap de locuitor)

Sursa : FAOSTAT

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Carne proaspătă 51,0 56,7 61,6 64,2 65,9 64,7 66,0 67,3 59,9 56,0 55,3 54,4

Carne de porc 21,7 24,6 28,7 29,6 32,1 32,4 34,6 34,3 33,3 30,5 29,6 29,1

% din total 43% 43% 47% 46% 49% 50% 52% 51% 56% 54% 54% 53%

Carne pasăre 18,9 20,2 20,1 21,5 21,8 20,7 20,1 22,7 18,2 17,5 18,2 17,5

% din total 37% 36% 33% 33% 33% 32% 30% 34% 30% 31% 33% 32%

10

Tabel 8 - PORC în sistem industrializat (prețuri 2014)*

Lei Euro

Cost suplimentar pentru crestere 1 scroafa 89,0 20,2

Cost suplimentar pe faza de crestre I (9-30kg) 5,7 1,3

Cost suplimentar pe faza de crestere II (30-70kg) 17,0 3,9

Cost suplimentar pe faza de ingrasare-finisare (pana la 100kg) 6,6 1,5

Cost total suplimentar in toate fazele de crestre 29,3 6,7

*Informatii conform studiului de caz

Cifre relevante

Efectiv scroafe in Romania 2014 (capete)* 119 000

Cost suplimentar total pt. scroafe - 88,97/scroafa (lei) 10 587 430

Cost suplimentar total pt. scroafe (euro) 2 406 234

Efectiv porci in Romania 2014 (capete)* 3 850 000 Cost suplimentar total pt. porc – 29.3 lei/porc (lei) 112 805 000

Cost suplimentar total porc (euro) 25 637 250 *Date furnizate de la APCPR

curs 1 euro=4.4 lei

Tabel 7 - PUI DE CARNE în sistem industrializat (prețuri 2014)

Tip de furaj 1 tona furaj (euro)

pui hranit cu soia OMG 298,49

pui hranit fara soia OMG 314,39

Diferenta (euro/tona) 15,9

Pentru 1 kg de spor, un pui trebuie sa consume 1,763 kg furaj

Greutatea medie a unui pui (kg) 2,1

Cantitate furaje consumata de un pui integrat cu reproductia pt

a ajunge la 2,1kg 5,25

Efectiv de pui de carne în sistem industrializat în 2014 (capete) 204 000 000

Total consum furaje combinate (kg) 1 071 000 000

Consum total de furaje combinate (tone) 1 071 000

Cost suplimentar pe total sector industrializat in 2014

(euro) 17 028 900 * Date furnizate de UCPR si ANFNC

11

Anexa Studiu de caz – ferma suine din vestul Romaniei cu efectiv de 9142 capete si 700 scroafe

(ianuarie 2015).

In luna ianuarie 2015, in ferma erau 700 scroafe, iar efectivul de porci era format din 1082

sugari, 3500 tineret si 4560 grași. Conform planului de rulare, în fiecare săptamană pleaca la

abator 380 porci grași, care au greutatea de 110 kg.

1. SCROAFE

Fiecare scroafa trebuie hranită foarte bine pe perioada de lactatie - 31 zile cu cate 6-7 kg furaj/zi

Fiecare scroafa obține si crește 11 purcei

Lactante hranite cu soia OMG

Lactante hranite fara soia OMG

Ingredient

Procent

utilizat (%)

Ingredient

Procent

utilizat (%)

Porumb 44.824

Orz 23.231

Srot soia 19.032

Grau 20.808

Tarata grau 14.384

Porumb 19.972

Grau 10

Tarata grau 15

ulei de soia 3.873

Faina peste Skagen 9.982

Srot de floare 3.5

Ulei de soia 5

Calciu Carbonat 1.705

Srot floare 3.5

Fosfat Monocalcic 1.346


Sare 0.599

Px DSM lactante 0.5

Px DSM lactante 0.5


Lizina 0.106

Sare 0.192

Ronozyme VP 0.02

Lizina 0.086

Metonina 0.012

Treonina 0.02

Total 100%

Ronozyme VP 0.02

Total 100%

Cost per 10 t/furaj (lei) 9797.75

Cost per 10 t/furaj (lei) 13893.27

Diferenta de pret per 1 tone furaj (lei) 409,5 lei

cost suplimentar per scroafă, daca nu se mai utilizeaza soia OMG

31 zile *7kg/zi *0.41 lei = 88.97 lei/scroafa

cost suplimentar care se va regasi in costul final al porcului ingrasat

88.97 lei/11 purcei = 8.897 lei/purcel

12

2. FAZA de CRESTERE

Din aceasta faza fac parte porcii cu greutatea intre 9kg si 30kg (faza I) si porcii cu greutatea intre

30kg si 70 kg.

In Faza I, fiecare porc primeste o ratie de 1.6 kg furaj pentru fiecare kg de carne si trebuie sa

creasca cu 21 kg. la aceasta perioada, el nu poate fi hranit cu furaje cu continut mare de celuloza

, deoarece:

- nu are inca un sistem digestiv bine dezvoltat care sa elimine fibra

- ii poate aduce mari probleme la tractul intestinal

In faza II, fiecare porc primeste o ratie de 2.5kg furaj pentru fiecare kg de carne si trebuie sa

creasca 40kg.

Porci faza crestere 30-70 kg

Porci faza de crestre 9-30 kg

Cu soia GMO

Fara soia GMO

Ingredient

Procent utilizat

(%)

Ingredient

Procent utilizat

(%)

Porumb 38.581

Porumb 41.748

Grau 20

Grau 20

Orz 14.608

Orz 15

Srot Floare 9.5

Srot Floare 9.5

Srot soia 7.05

Tarata Grau 7

Tarate grau 7

Faina peste Skagen 4.2

Calcum Carbonat 1.198

Calcium Carbonat 1.061

Sare 0.52

Px DSM 0.5

Px DSM 0.5

Lizina 0.376

Fosfat monocalcic 0.489

Sare 0.351

Lizica 0.381

Treonina 0.129

Treonina 0.138


Tripofan 0.023

Triptofan 0.031

Metionina 0.01

Total 100%

Total 100%

Cost per 10 t/furaj (lei) 7778.9 Cost per 10 t/furaj (lei) 9490.74

Diferenta de pret per 1 tona furaj - 171, 18 lei

Cost suplimentar per porc in faza de crestere I: 21kg*1.6*0.17 = 5.71 lei

Cost suplimentar per porc in faza de crestere II: 40kg*2.5kg*0.17lei = 17 lei

13

3. INGRASARE

In aceasta faza de ingrasare, fiecare port primeste o ratie de 2.5kg furaj pentru fiecare kg de

carne. In aceasta perioada porcul trebuie sa creasca cu 40 kg.

La acest stadiu de dezvoltare, porcul poate primi si alte furaje care sunt mai celulozice, chiar

daca acestea au un continut de proteina mai scazut. In aceasta faza, porcul are o degislabilitate a

fibrei mai mare.

Porci faza ingrasare 70-110kg

Cu soia GMO

Fara soia GMO

Ingredient

Procent utilizat

(%)

Ingredient Procent utilizat (%)

Porumb 42.045

Porumb 44.142

Grau 20

Orz 17.898

Orz 15.076

Grau 16.359

Srot floare 9.5

Srot floare 9.5

Tarate grau 7

Tarata grau 7

Srot de soia 3.172

Faina peste Skagen 2



Px DSM 0.5

Px DSM 0.5

Sare 0.496

Sare 0.413


Lizina 0.349

Lizina 0.38


Treonina 0.128

Treonina 0.12

Triptofan 0.02

Triptofan 0.023

Total 100%

Total 100%

Cost per 10 t/furaj

(lei)

7134.21 Cost per 10 t/furaj 7939.34 lei

Diferenta de pret per 1 tona furaj este de 80,51 lei.

Cost suplimentar per porc 40kg*2.5*0.08 = 8 lei

Sinteza Studiu Soia in Zootehnia RO

Documents

Transcript of Sinteza Studiu Soia in Zootehnia RO