I Caracterele sindronului de neuron motor centrala) Paralizia: totala – plegie, partiala – pareza; afecteaza – amplitudine, viteza, forta, rezistenta la effort muscular, pe m. i. cuprinde fl, pe m. s. afct ext.b) Hipertrofia: caracterizata clinic prin spasticitate, reprezinta rezistenta la intindere a muschilor, cedeaza la lame de briceag; la m. i. – predomina pe ext; la m. s. – pred pe fl.- este mai evidenta la musculatura antigravitationala si muschii implicati in miscari voluntarec) exagerarea Reflexelor Osteo Tendinoase – poate apare clonusuld) apar reflexele patologice – Babinsky, Rosolino, Hoffmanne) Abolirea reflexelor cutanate abdominale si cremasterianf) Sincineziile – sunt miscari care se executa concomitant cu alte miscari voluntare- sunt 3 tipuri – globale, de imitatie, de coordonare

II Hemiplegia in comaCaracteristici

1) deviatia capului si ochilor2) examenul ocular – strabism, mistagmus, midriaza3) paralizie faciala centrala- etajul superior e normal, poate ridica sprancenele, de la inchisul ochiului nu mai poate; redoare de ceafa4) paralizia membrelor: m. s. – fl +pron, m. i. – rot ext si ext.- cand membrul superior paralizat e ridicat pasiv, mana cade la 90gr de antebrat.5) exagerarea reflexelor osteotendinoare apar reflectele patologice : Babinsky pe partea flasca.

b. stadiu de spasticitateCaracteristici: tonus muscular crescut; reflexe centrale crescute; apar sinergiile; initierea miscarii e ameliorata, dar controlul miscarii e insuf; miscarile sunt dificile datorita spasticitatii; tonusul muscular este crescut la m. s. pe fl si la m. i. pe ext.Obiective : - promovarea activitatii antagonistilor; promovarea unor scheme complexe de miscare; promovarea controlului musculaturii proximale; promovarea controlului art intermediare (posturari, fnp.)a. stadiul initial

Caracteristici; hipotonie muscular; reflexe tonice si spinale dominante – controlul este scazut; abolirea controlului voluntar pe partea afectata; afectarea functiilor vitale( respiratie, deglutitie); afectarea constiintei asupra jumatatii de trunchi plegice

Obiectivele;ameliorarea functiilor vitale; cresterea constientizarii schemei corporale; ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor; cresterea abilitatii de a incrucisa linia mediana a corpului ( la ambele member superioare + inferioare); mntinerea mobilitatii articulatiilor periferice; normalizarea tonusului; ameliorarea abilitatii(capacitatii) functionale de prehensiune( apucat) si de mers

c. stadiu de refacereCaracteristici; tonusul muscular se apropie de normal; sunt posibile miscarile in afara schemelor sinergistice( mai ales pentru articulatiile proximale ( umar si sold)) – efecuare exercitii isolate; mai exista dificultati in controlul motor distal, in abilitate si in viteza executiei

Obiective; promovarea abilitatii extremitatilor( prehensiune si mersul correct); ameliorarea a 3 elemente – viteza de miscare; controlul motor distal; a automatismului miscarilor

Recuperarea neuromotorie in hemiplegieObiective: combaterea si controlul spasticitatii; Combaterea hipotoniei; realizarea unui echilibru intre spasticitate si hipotonie; recuperarea abilitatii extremitatilor adica a functiilor( prehensiunea si mersul)Recuperarea urmareste : forta, rezistenta, viteza si amplitudine – toate se refera la contractia musculara

Metoda BOBATHObiective: cresterea stabilitatii prin activarea reflexelor postural; controlul miscarilor isolate( prin ruperea sincineziilor)Mijloace

1. plasarea membrelor in pozitii care trebuie mentinute activeCaracteristici – aceste pozitii sunt opuse pozitiilor induse de spasticitate - se realizeaza mentinerea acestor pozitii prin : - tapotament asupra muschilor - presiuni dinamice asupra muschilor2. Schimbarea voluntara a pozitiei- subiectul trece singur din DD in DV=rostogolire -> in patrupedie – asezat – O.S.- se utilizeaza posture reflexe – inhibitorii – adica = reflexele tonice ale gatului si rotatia sau rostogolirea trunchiuluiReflexele gatului1. refexul tonic asimetric al gatului:- rotatia si inclinarea gatului stimuleaza extensorii spre menton si flexorii spre occiput2. reflexul tonic simetric al gatului – extensia gatului stimuleaza extensorii m s si flexorii m. i. - flexia gatului stinuleaza flexorii membrului superior si extensia membrului inferior

Metoda KabattPrincipii1. Schemele de miscare in lanturile kinetice ale membrelor superioare sau inferioare se realizeaza in diagonala( sub spirala) si se numeste SCHEMA DE IRADIERE2. Miscarea active se deruleaza de la distal la proximal in stabilitatea articulatiei inverse3. Pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de miscare (antagoniste)4. Fiecare schema de miscare ( diagonala sau schema de iradiere e acelasi lucru) exista 3 componente: - flexie - abductie - rotatie interna- extensie - adductie - rotatie externa5. Rezistenta maxima aplicata pe un anumit grup muscular determina iradierea schemei de miscare

ParaliziaPrincipiile1. Dezvoltarea activitatilor reflexe si a reactiilor primitive( in faza flasca)2. Stimularea miscarilor voluntare isolate in faza spastica

Metoda Brumstrow

Combina 3 elemente : 1. Facilitarea centrala (FNP)2. Stimulerea proprioceptiva( percutia pe tendon)3. Stimularea periferica cutanata( periajul pe pielea carea acopera grupele musculare pe care ma uit sa le stimulez)Paraplegia – 3 elemente care apar:1. paralizia membrelor inferioare |2. tulburari de sensibilitate | =>din 2 situatii: - leziune de fascicul piramidal( de 3. tulburari sfincteriene | neuron motor central) - leziune de neuron motor perifericRecuperarea are 4 stadii: A{1. Soc medular pune probleme de ………A{2. Independenta la pat – redobandire in sezandB{3. Stadii de independenta in scaunC{4. Reeducarea mersului

A = reeducarea paraplegicului la patB = reeducarea paraplegicului in sezandC = reeducarea paraplegicului in ortostatism si mersRecuperarea are 3 obiective:

- reeducarea vezicii si intestinului- reeducarea motorize- reeducarea sensibilitatii

A. Reeducarea paraplegicului la pat1. mobilizari passive – efecte- mentin o buna circulatie- previn ………… articulare- previn retracturile musculo-tendinoase- previn pozitiile vicioase- dureaza de la 15 min la 1 h/ membru / x2 /zi timp de 6 saptamani2. Posturari:- picior in dorsi-flexie- genunchi si coxofemurala in extensie- coxofemurale in abductie cu o perna intre ele3. Mobilizarea activa :- - dupa iesirea din stadiul I

Obiective:a) mentinerea si tonifierea membrului superior si a trunchiului superior cu atentie pe urmatorii muschi:- marele dorsal – este singurul muschi care face legatura intre membrul superior si basin - este ridicator al hemibazinului- tricepsul – pentru a putea sta in carje- muschiul scapulo humaraleib) tonifierea si ameliorarea mobilitatii trunchiului inferior – tehnici de thoping si lifting: tonifica musculature abdominala si extensorii trunchiuluic) modificarea voluntara a pozitiei in patd) exercitii respiratoriie) readaptarea la verticalitatef) inceperea mobilizarilor pasivo-active de membru inferior ideal in apa, adica nu din suspendatB. Reeducarea paraplegicului in sezandMijloace1. Mobilizari passive:- cu strech-reflex se face pe final si mai lent- atentie la spasticitate care devine tot mai evidenta la urmatoarele 3 grupe de muschi - ischiogambieri - flexori plantari - cvadriceps ( apar rar si este menajata deoarece ajuta la transfer)2.Mobilizari activeObiective: a) cresterea fortei musculare pe membrul superior - tricepsul - marele dorsal - marele pectoral - marele rotund - marele dintat- se face ridicarea sezutului din sezand alungit si sezand scurtat ( de aici de fac miscari de lateralitate, rotatie si miscari antero-posterioare sle pelvisului)b) mentinerea unei pozitii ridicate a trunchiului pe basin din sezand alungit( spatele e drept) c) deplasarea bazinului si a membrelor inferioare din sezand alungit( tarare)d) exercitii pentru promovarea activitatii membrului inferior cu atentie pe 2 grupe musculare – cvadriceps si ischiogambieri prin diagonalele Kabatt Pentru cvadriceps merg amandoua diagonalele de flexiePentru ischiogambieri – diagonalele de extensiee) Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile – cum urca scarile - cum coboara scarile - cum se rotestef) de aici in coloe pregatirea pentru ortostatism si mers- controlul balansului trunchiuluiFace 2 lucruri – exercitii de tarare pe burta - din patrupedie ridica alternative cate un membru superiorg) exercitii de crestere a activitatii voluntare a muschilor mambrului inferiorh) mers din sezand alungit cu carje scurtate

C. Reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers1. Criteriul Gutman = daca pacientul mentine echilibrul in asezat cu ochii inchisi si bratele inainte se poate trece la ortostatism si mersPoate sa fie cu orteza de la treimea superioara a coapsei pana la picior cu balama la nivelul genunchiului2. Exercitii de angulatieRol – scad spasticitatea si previn contracturile

- pun in functiune musculature voluntara- previn osteoporoza- previn calculoza renala- previn osificarea reflexa in tesuturile moi- permite accesul paraplegicului in anumite locuri

Mersul incepe cand – coboratorii si ADD uctorii ridica 15 kg (cei 4 muschi mari) - cvadricepsul ridica 30-35 kgTipurile de mers : 1. cu pasi alternanti – in 4 timpi – carja stanga – picior drept - carja dreapta – picior stang - in 2 timpi – carja stanga – picior drept - carja dreapta – picior stang2. pasii tarsiti – se avanseaza cu carjele(ambele sau pe rand) apoi se tarasc picioarele pana in dreptul lor sau chiar le depasesc ( adica arunca picioarele mai in fata)3. prin pendulare – ambele carje sunt inainte,greutatea se transfer ape ele apoi prin balans membrele inferioare sunt aruncate inaintea lorSpastice, datorita leziunilor; se insoteste de tulburari sfincteriene si vegetative grave

Paraplegia spasticaExista 2 tipuri1. Paraplegia spastica in extensie- pacientul are un mers specific – galinoceu( ca de gaina)- are un picior echin- genunchii sunt in contact datorita contractiei ADDuctorilor- scade flexia gambei si a piciorului- reflexele osteo- tendinoase exaggerate- clonus = miscari rapide- apar reflexele patologice2. Paraplegia spastica in flexie- forta musculara 0- Reflexele Osteo Tendinoase mai putin exaggerate decat la forma anterioara de extensie- apare fenomenul de tripla flexie la cea mai usoara stimulareStadiul I - Socul medularSimptomatologie:- paraplegie flasca - anestezie - absenta reflexelor miotatice - tulburari vegetative ( variatii de puls, hipotensiune, abolirea secretiei sudorale, hemoragii digestive, hipersecretii bronsice)

- tulburari trofice de tip escaraStadiul II – Faza de paraplegie rezidualaSimptomatologie- reapar activitatile reflexe: vezicale, rectale, Babinski, reflexul de tripla flexie, reflexele de extensieStadiul III – Faza terminalaCaracteristici:- activitatea reflexa dispare progresiv- apar atrofiile- dispar automatismele vezico-rectale- subiectul poate sa moara datorita infectiilor

Paraplegia flascaCaracteristici:-instalarea e brusca prin sectiune completa de maduva- poate sa apara va stadiu terminal al paraplegiei

Recuperarea neuromotorie la pacientul paraplegicObiective: - prevenirea escarelor- conservarea amplitudinilor normale de miscare articulara- ameliorarea tonusului muscular cu crestere progresiva- prevenirea contracturilor si retracturilor- reeducarea ortostatismului si a transferului- reluarea mersului atunci cand e posibil ( traumatism sub T10)- activitati gestuale- reinsertia sociala a sugiectului

PARKINSONSimtome:1. rigiditate |2. bradikinezie | => determina: tulburari posturale, mers cu pasi mici, pierderea 3. tremor neintentional | echilibrului si facies imobilStadii evolutiveI Atingere usoara unilaterala, permite o activitate aproape normalaII Atingere bilaterala mai ales a trunchiului afecteaza acticitatea profesionalaIII Sunt prezente toate semnele clinice ceea ce determina dificultati ale vietii curenteIV Nu mai merge singur si e dependent in multe activitati profesionaleV Impotenta functionala totalaObiective:1. Ameliorare- mobilitate - viteza de miscare - coordonarea - respiratia - mimicaa) ameliorarea mobilitatii prin 4 elemente:- tehnici FNP- rotatii de gat si trunchi- exercitii libere de asuplizare la oglinda

- miscari simetrice care apoi devin asimetriceb) ameliorarea coordonarii – 5 tipuri de exercitii1.exercitii libere periferice si axilo-periferice – flexi, extensii, ABDuctii, ADDuctii2. exercitii de rotatie a trunchiului associate sau nu cu miscari de brate sau mers3. exercitii cu mingea, cu popice, cu bastonul4. exercitii de mers( lateral, inainte, inapoi5. exercitii de culesd) ameliorarea respiratiei – exercitii de respiratie abdominala urmata de - exercitii de respiratie toraco inferioarae) ameliorarea mimicii

SCLEROZA MULTIPLASimptome: - tulburari de vedere - scadere de forta musculara si spasticitate - incoordonare( ataxie) - pareestezii si tulburari de sensibilitate - tulburari urinare (mictiuni frecvente, imperioase) - reflexe anormale ( Babinski) - vertij cu tulburari de echilibruForme clinico evolutive1. Forma alternanta – remisiuni – reaparitie2. Forma progresiva – evolueaza constant spre agravare3. Forma acuta fulminanta – un puseu foarte grav -> exitus ( moare)4. Forma stationaraObiectivele programului de recuperare:1. Introducerea activitatii motorii voluntare:- reactii de intindere(strech-reflex)- mobilizari pasivo-active- elemente de facilitare ( periaj, vibratie, gheata)- diagonalele Kabatt si exercitii de facilitare de tipul………..- izometrie – exercitii cu rezistenta foarte mica- hidrokinetoterapia2. Ameliorarea feed-back-ului sensorial:- afectarea sensibilitatii proprioceptive determina pierderea controlului motor si a coordonarii- prin bio feed-back cu semnlizare viziuala si acustica se antreneaza proprioceptia3. Inhibarea schemelor motorii nedorite prin-Bobatt- schemele motorii nedorite apar datorita efectului intens ce determina iradierea excitatiei spre alti muschi4. Ameliorarea coordonarii- exercitii libere fara effort pe schemele dorite si repetate de mai multe ori- exercitiile se repeat la viteza crescuta treptat- coordonarea se pierde prin lipsa activitatii5. Prevenirea si tratarea redorilor articulare sia retracturilor musculare

Modificari- genunchi si sold in flexie- picior in varr-echin- rotatie interna brat si umar- flexie degete6. Ameliorarea tulburarilor cerebeloase- ataxia- dismetria- tulburari de coordonare – adiadocokinezieAceste tulburari sunt date de – hipotonie musculara - incoordonare\ - asincronism in contractie- relaxare intre agonisti- antagonistiAtaxia – exercitii1. subiectul executa o singura miscare in fata oglinzii2. la extremitatea membrelor se plaseaza o greutate (0.5 – 1.5 kg)3. se executa FNP-urile4. exercitiile Frenkel (Sbenghe)

MONONEUROPATIILE

Paralizia de plex brachial superior1. Tipul superior Duschenne R afecteaza uneori C5-C6 + - C44 muschi sunt intotdeauna afectati – deltoid - biceps - brachial anterior - lung supinatorPartial sunt afectati – supraspinosul - subspinosul - subscapular - romboizi - marele dorsal - dintat anteriorCaracteristici:- umar in epolet ( umar cazut)- tulburari de sensibilitate minore( tegumentul ce acopera umarul afecteaza prin abolirea Reflexele Osteo Tendinoase, bicipital si stiloradial- nu exista leziuni vasculo- nutritive- mana este normala- este cea mai frecventa leziune2. Tipul mijlociu Remack C7 – afecteaza – tricepsul - patratul si rotundul proator - extensorii lungi ai mainii si degetelorCaracteristici- tulburarile de sensibilitate sunt la nivelul antebratului si degetelor de la 2 la 4

- se asociaza cu tipul superior sau inferior3. Tipul Dejerim- Klumpke –sunt afectate C8 si T1Muschi afectati – flexorii degetelor - musculature intrinseca a mainii ( lumbricalii si interososii) - eminenta tenara si hipotenaraCaracteristici- mana are aspect de “mana de maimuta”- sunt abolite Reflexelor Osteo Tendinoase cubito-pronator- exista tulburari de sensibilitate in teritoriul ulnar- poate sa apara sindromul Claude Bernarde Horner – mioza - enoftalmie - ftoza palpebrala4. Tipul totalCaracteristici- atrofie rapida membrului superior- tulburari de sensibilitate extinse importante mai ales distal- poate sa fie present acelasi sindrom Claude B. Horner- nu mai exista Reflexelor Osteo Tendinoase- exista tulburari vasculo-nutritive

Leziunea de nerv suprascapular C5 – C6

Cauze – fracturile de col de scapula - sindrom de incarcareClinic – durere in zona latero-posterioara a umarului - greutate la ABDuctia membrului superior - scade rotatie externa a umarului

Leziunea de nerv circumflex C5 - C6

Cauze – leziuni traumatice (luxatia anterioara a capului femoral) - sindrom algo-amiotrofic - intoxicatiile cu metale grele - tratamente prelungite cu sulfamide - somnTeritoriul senzitiv – tegumentul ce acopera umarul si fata exterioara a bratuluiTeritoriul motor – 2 muschi – deltoidul - rotundul mic

Leziunea de nerv musculo-cutanat C5- C6- C7

Cauze – traumatica ( prin compresiune sau tractiune) - iatrogena ( manevre medicale gresite)Teritoriu senzitiv – regiunea antero-externa si postero-externa a antebratuluiTeritoriul motor – 3 muschi – biceps brachial - coracobrahialul

- brahialul anteriorLeziunea de nerv radial C5 – C6 – C7 – C8

Cauze – compresiune in axile prin carje - fractura de dializa humerala - sindrom de incarcerare - fractura monteggia ( fractura extremitatii proximale a cubitusului + luxatie cap radius) - Sindromul lojei supinatoare - traiect anormal ( printer scurtul supinator si extensor degete)Teritoriul senzitiv – regiune posterioara brat - treime inferioara fata posterioara antebrat - fata dorsala police - fata dorsala manaTeritoriul motor – triceps - anconeu - lungul supinator - I si al II lea radial - cubitalul posterior - extensor comun degete - extensor propriu index - extensor propriu auricular - lung extensor police - scurt extensor police - lung ABDuctor policeAtitudini anormale – mana cazuta in gat de lebada - police addus si usor flectat - celelalte 4 degete usor flectate - antebrat in usoara flexieTeste care obiectiveaza deficitul motor1. Testul salutului militaresc2. Testul juramintului3. Testul pronatiei in resort4. Testul lungului supinator care se percepe ca o coardaSe pierd reflexele tricipital si stiloradial

Leziunea de nerv median C6 – C7 – C8 – T1Cauze – traumatice – fractura diafiza humerala - fractura epicondiliana - sindrom de incarcerare intre humerus si cubitus - sindrom Wolkmann - sindromul de canal carpian - infectioase – infectii virale - intoxicatii sau neurinoameleTeritoriul senzitiv – extremitatea fetei dorsale a degetelor 2 si 3 - fata palmara a police, indice, medius si jumatate din inelar

Teritoriul motor – rotund si partat pronator - mare palmar - flexor superficial si flexor profund degete (2 si 3) - lumbricali externi - lung flexor police - scurt flexor police - scurt abductor police - opozant policeAtitudini particulare – antebrat supinat - mana simiana = “policele e in abductie si eversie-eminenta tenara e atrofiata-lipsa opozabilitatii policelui”Teste1. Proba de grataj ( nu poate zgaria cu index)2. Proba flectarii degetelor in pumn nu e completa = mana predicatorului3. Proba pensei bidigitala si tricipitala4. Proba incrucisarii degetelor Cauzalgia:- este un sindrom caracterizat prin durere de tip special,tulburari vasculare si trofice in extremitatea distala a membruluiDe ce apare?- apare o sinapsa artidiciala ontre 2 elemente – fibrele somatice senzitive - fibrele eferente simpaticoCaracteristici- genereaza – durere - intensa - neplacuta - pulsatila - exacerbate de miscare, caldura, atingeri - roseate - caldura - hiperkeratoza

Leziunea de nerv cubitalCauze – traumatice – pot avea 3 sedii – axial - brat - cot - alte etiologii – boli infectioase - colagenoze - embolieTeritoriul senzitiv – fata palmara degetele 4-5 - fata dorsala degetele 4-5, partial 3Teritoriul motor – cubitalul anterior - flexor profund degete 4-5 - interososi palmari - interososi dorsali - lumbricali interni - scurt flexor police cap intern

- adductor police - opozant deget mic - flexor deget mic - abductor deget micTeste1. Testul evantaiului(nu rasfira degetele)2. Testul colii de hartie Froment ( nu tine foaia)3. Testul gratajului4. Testul pensei intre police si auricular( deget mic)5. Testul calicelui ( nu poate sa stranga mana complet)

Membrul inferiorLeziunea nervului femuro-cutanat R2

Nerv cu fibre sensitiveTest – zona fesiera - zona antero-externa a coapseiPoate fi afectata in1. miscari fortate de flexie-extensie coapsa-bazin2. compresie – spondilita – uter gravid - spondiloza – tumori pelvine - fracturi de sold3. psoida, apendicectomieClinic apare meralgia parestezica – parestezii - bipoestezie

Leziunea nervului crusal sau femoralAre 4 ramuri:1. nervul musculo cutanat extern - croitorul - da ramuri cutanate sensitive2. nervul musculo cutana intern inerveaza – pectineu - adductorul mijlociu - ramuri sensitive pentru fata interioara a coapsei3. Nervul cvadriceps4. Nervul safen intern – senzitiv pentru fata mediala a gambei si picioruluiTeritoriul senzitiv – fata anterioara a coapsei - fata interna gamba si piciorTeritoriul motor – psoas iliac - croitor - cvadriceps - pectineuClinic – tulburari de sensibilitate - deficit motor - statiunea si mersul foarte dificile ( urcatul scarilor aproape imposibile) - poate sa apara genu-recurvatum ( genunchiul scapa in spate) - reflexul rotulian este abolit - atrofia musculara apare rapid

Leziunea de nerv obturator L2 – L3 – L4

Teritoriul senzitiv – fata interna a coapseiTeritoriul motor – mare, mic, lung abductor - drept intern - obturatorul externClinic – Sindromul de iritatie – nevralgia obturatorie ( dureri si/sau contracture pe fata interioara a coapsei) - Sindromul de deficit motor – scaderea marcata a ADDuctiei dar niciodata abolire

Leziunea de nerv sciatic L4 – L5 – S1 – S2

Sunt abolite Reftelexe Osteo Tendinoase ahilean si medioplantar

Determina - tulburari vasculo nutritive - edem - hiperkeratoza - uscaciunea pielii - striatii ale unghiilor - ulceratii- Sindromul cauzalgic apare datorita lezarii fibrelor de SPIIMPORTANTTeritoriul motor – ischioganbierii

Leziunea de SPE

Teritoriul senzitiv – fata antero externa a agambei si dorsala a picioruluiMuschii – tibialul anterior - extensor comun degete - extensor propriu haluce - lung si scurt peronier lateral - abductor al haluceluiDetermina – picior varr-echin - este imposibil mersul pe calcaie - in statiunea unipodala nu se evidentiaza tendoanele extensorilor – Semnul Fromen - Semnul Lupulescu – in statiune bipodala si il impinge de umeri in fata - piciorul cu leziune de SPE nu ridica varful

Leziuni de SPI

Teritoriul senzitiv – fata posterioara a gambei – degetele 4-5Teritoriul motor – gemeni - solear - tibial posterior

- lung flexor comun degete - lung flexir haluce - scurt flexor haluce - lumbricalii - interososiiClinic – nu merge pe varfuri - mersul are aspect talonat - bolta anteroposterioara a piciorului se stergeTeste1. Testul Fromen – sprijin unipodal pe piciorul de testat si nu se evidentiaza tendonul Ahilean2. Testul Pitres – nu ridica calcaiul cand varful piciorului e in contact cu solul - este abolit reflexul Ahilean - poate sa apara si sindromul cauzalgiei

Leziunea de nerv tibial posterior L4 – L5 – S1

Teritoriul motor – tibial posterior - flexor comun degete - flexor propriu haluceTeritoriu senzitiv – teritoriul plantar