CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

- Sec�ia de Control Financiar Ulterior -

Divizia V – Auditul performan�ei �i al sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de corup�ie, fraud�, economie subteran�, sp�larea banilor Nr. / 2005

SUPERVIZAT CONSILIER DE CONTURI,

Prof. univ. dr. �tefan POPA

AVIZAT DIRECTOR,

Ani�oara FR��IL�

SINTEZA

RAPORTULUI DE AUDIT

Performan�a Sistemului Electronic Na�ional

privind implementarea tehnologiilor informatice în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice informatizate c�tre persoane fizice sau juridice

Misiunea de audit având ca tem� „Auditul performan�ei Sistemului Electronic Na�ional privind implementarea tehnologiilor informatice în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice informatizate c�tre persoane fizice sau juridice" s-a desf��urat în baza Programului de control financiar �i audit pe anul 2005, aprobat de Plenul Cur�ii de Conturi a României prin Hot�rârea nr. 214 din 21.12.2004.

2

Trecerea la Societatea Informa�ional� este unul dintre obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioda 2004-2008 �i una dintre condi�iile de aderare la Uniunea European�. Societatea Informa�ional� presupune modific�ri de paradigm� în toate domeniile, de exemplu: în administra�ie (e-guvernare, e-administra�ie), în afaceri (comer�ul electronic), în educa�ie (educa�ie la distan��), în cultur� (centre multimedia �i biblioteci virtuale) �i în maniera de a lucra (lucrul la distan��). Tehnologia informa�iei �i comunica�iile reprezint� instrumente de promovare a democra�iei, a moderniz�rii serviciilor publice �i a sistemului educa�ional. Statul trebuie s� asigure accesul tuturor cet��enilor s�i la tehnologia informa�iei �i s� furnizeze un cadru legal adecvat �i sigur pentru utilizatorii informa�iei digitale. Infrastructura pentru implementarea Societ��ii Informa�ionale o constituie Sistemul Electronic Na�ional (SEN), înfiin�at ca sistem informatic de utilitate public�, în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice c�tre persoane fizice �i juridice, prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei în exercitarea demnit��ilor publice, a func�iilor publice �i în mediul de afaceri, prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei (Titlul II). Sistemul Electronic Na�ional este ansamblul unitar alc�tuit din subsistemele e-guvernare �i e-administra�ie, accesibile prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro. Cele dou� componente nu sunt disjuncte, acestea partajând resurse �i beneficiind atât de un cadru legislativ �i instrumental comun �i consistent pentru implementarea �i opera�ionalizarea SEN, cât �i de o infrastructur� comun� pentru utilizare. Divizia V, Direc�ia 1 Auditul performan�ei �i al sistemelor informatice a efectuat, în perioada 1 ianuarie 2005 – 25 noiembrie 2005, auditul performan�ei Sistemului Electronic Na�ional privind implementarea tehnologiilor informatice în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice informatizate c�tre persoane fizice sau juridice. Având în vedere structura Sistemului Electronic Na�ional �i componentele �int� ale acestuia (e-guvernare �i e-administra�ie), precum �i eterogenitatea proceselor desf��urate la nivelele organiza�ionale, abordarea auditului a fost diferen�iat� atât pe cele dou� componente: e-guvernare �i e-administra�ie, cât �i pe cele dou� profile: central (audit efectuat de Curtea de Conturi a României) �i teritorial (audit efectuat de Camerele de Conturi jude�ene �i a Municipiului Bucure�ti). Auditul Sistemului Electronic Na�ional pentru sistemele e-guvernare �i e-administra�ie s-a desf��urat la Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei (MCTI) �i la Ministerul Administra�iei �i Internelor (MAI), ministere care au atribu�ii, prin lege, de a realiza politica Guvernului României în acest domeniu. Auditul s-a efectuat pentru întreg ciclul de via�� al sistemului SEN. Auditul s-a derulat la urm�toarele entit��i: Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei, Ministerul Administra�iei �i Internelor, la Serviciile publice comunitare

3

de eviden�a persoanelor din 24 de jude�e, la Serviciile publice comunitare pentru eliberarea �i eviden�a pa�apoartelor simple din 28 de jude�e, la Serviciile publice comunitare regim permise de conducere �i înmatricularea vehiculelor din 28 de jude�e precum �i la un num�r de 52 Direc�ii de Impozite �i Taxe Locale ale prim�riilor re�edin�� de jude� �i ale celor municipale, altele decât prim�ria re�edin�� de jude�. Pentru evaluarea platformelor informatice �i a performan�ei privind modernizarea administra�iei publice, în paralel cu auditul efectuat la entit��ile men�ionate au fost colectate informa�ii relevante legate de stadiul �i forma de participare la SEN de la un num�r de 136 de institu�ii sau autorit��i publice din administra�ia public� central� �i local�: consilii jude�ene, institu�ii ale prefectului, consilii municipale re�edin�e de jude�, ministere, institu�ii �i autorit��i publice centrale �i servicii deconcentrate. 1. Oportunitatea misiunii de audit Necesitatea efectu�rii auditului are ca motiva�ie determinarea gradului de utilizarea a tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor (TIC) în furnizarea serviciilor electronice c�tre persoane fizice �i juridice, precum �i a modului de implicare într-o multitudine de ac�iuni obligatorii cuprinse în planuri europene care revin României în procesul de integrare, pentru ca aceasta s� poat� participa la sistemele de guvernare �i administra�ie electronic� europene. Dintre acestea men�ion�m: a) Accelerarea implement�rii structurilor de baz� ale Societ��ii Informa�ionale presupune accelerarea furniz�rii într-o manier� accesibil� a serviciilor de comunica�ii pentru to�i cet��enii �i transpunerea �i implementarea aquis-ului comunitar relevant pentru Societatea Informa�ional�. b) Informatizarea administra�iilor publice �i interconectarea cu administra�iile publice din ��rile membre �i ��rile candidate UE presupun cel pu�in: un grad înalt de standardizare, compatibilitatea sistemelor IT, sisteme performante de securitate a re�elelor, unificarea sistemelor de codificare, un cadru legislativ adecvat. c) Servicii pentru clien�i �i oportunit��i pentru perfec�ionarea administra�iei Obiectivul de baz� în elaborarea politicilor în domeniul tehnologiei informa�iei este crearea premiselor �i furnizarea serviciilor informatice pentru îmbun�t��irea calit��ii vie�ii cet��enilor, pentru sporirea eficien�ei administra�iei centrale �i locale �i asigurarea de sprijin pentru dezvoltarea industriei �i a mediului de afaceri. d) Asigurarea securit��ii re�elelor informa�ionale �i a aplica�iilor software devine o cerin�� fundamental� de asigurare a încrederii utilizatorilor în privin�a mijloacelor electronice utilizate, prin reducerea vulnerabilit��ii �i a amenin��rilor existente, odat�

4

cu cre�terea integr�rii în re�eaua global� Internet, cu privire la problemele de securitate, în scopul cre�rii infrastructurii de securitate optime pentru sistemele IT. Auditarea Sistemului Electronic Na�ional a pornit de la necesitatea evalu�rii sistemelor de e-guvernare �i e-administra�ie existente în prezent în România, pentru a stabili conformitatea cu standarde interna�ionale �i ghiduri de bune practici în domeniu, în scopul furniz�rii unor servicii electronice de calitate pentru cet��eni, pentru administra�ie �i mediul de afaceri precum �i în scopul asigur�rii compatibilit��ii cu administra�iile europene, în perspectiva ader�rii României la Uniunea European�. 2. Abordarea auditului Auditul s-a desf��urat în conformitate cu Ghidul Auditului Performan�ei elaborat de Curtea de Conturi a României, a avut în vedere cerin�ele standardelor interna�ionale de audit acceptate (INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institutions), standardele interna�ionale de audit al sistemelor informatice (COBIT – Control Objectives for Information and related Technology), ghidurile de bun� practic�, elaborate de ISACA (Information Systems Audit and Control Association). De asemenea, auditul a avut în vedere raportul, orientat pe bune practici în domeniu, E-government in an audit perspective, elaborat de EUROSAI IT Working Group în aprilie 2005. Obiectivele auditului Misiunea de audit a Cur�ii de Conturi a României a avut ca obiectiv general evaluarea stadiului de dezvoltare, implementare �i utilizare a infrastructurilor, a instrumentelor �i tehnologiilor informatice pentru furnizarea unor servicii electronice de calitate pentru cet��eni, administra�ia public� �i mediul de afaceri �i formularea de recomand�ri în scopul acceler�rii extinderii implement�rii acestora în structurile de baz� ale Societ��ii Informa�ionale. Auditul a avut urm�toarele obiective specifice:

• Evaluarea gradului de utilizare a mijloacelor electronice în scopul furniz�rii de informa�ii �i servicii publice de calitate. Identificarea serviciilor informatice opera�ionale;

• Evaluarea metodelor, tehnicilor, procedurilor �i standardelor IT utilizate; • Evaluarea interoperabilit��ii sistemelor informatice, produselor – program,

aplica�iilor �i serviciilor; • Evaluarea utiliz�rii standardelor �i procedurilor de securitate destinate s�

asigure un grad ridicat de fiabilitate �i siguran�� al opera�iunilor desf��urate în cadrul Sistemului Electronic Na�ional, în acord cu practicile interna�ionale în domeniu;

5

• Evaluarea stadiului colabor�rii prin mijloace electronice între institu�iile publice, pentru furnizarea de servicii publice;

• Evaluarea utiliz�rii tehnologiilor informa�iei în scopul redefinirii rela�iei dintre cet��ean �i administra�ia publica, respectiv dintre mediul de afaceri �i administra�ia publica, în sensul facilit�rii accesului la serviciile �i informa�iile publice;

• Modul de utilizare a Internetului �i a tehnologiilor de vârf în cadrul institu�iilor publice;

• Determinarea efectelor/impactului asupra eficacit��ii, eficien�ei �i calit��ii serviciilor publice la nivelul autorit��ilor administra�iei publice locale;

• Evaluarea modalit��ilor de implementare �i a stadiului proiectelor de tehnologia informa�iei în cadrul Sistemului Electronic Na�ional;

• Evaluarea sistemului de securitate a informa�iilor, de protec�ie a datelor cu caracter personal, a accesibilit��ii, disemin�rii �i a modului de conservare a informa�iilor publice;

• Evaluarea modului de implementare a unor politici menite s� contribuie la adoptarea la nivel na�ional a unui set de standarde �i recomand�ri în domeniul tehnologiei informa�iei privind eficien�a �i securitatea sistemelor de e-guvernare �i e-administra�ie;

• Evaluarea stadiului adopt�rii, la nivel na�ional, a unui set de standarde �i recomand�ri în domeniul tehnologiei informa�iei privind interconectivitatea �i interoperabilitatea sistemelor de guvernare �i de administra�ie electronic� �i a bazelor de date aferente.

• Evaluarea managementului sistemului la cel mai înalt nivel; • Managementul continuit��ii sistemului �i al dezvolt�rii sistemului; • Imbun�t��irea calit��ii activit��ii personalului utilizator (func�ionari publici,

personal tehnic, cet��eni); • Evaluarea efectelor implement�rii �i utiliz�rii sistemului informatic asupra

moderniz�rii administra�iei; • Formularea de recomand�ri în vederea perfec�ion�rii sistemului.

Abordarea general� a auditului s-a bazat pe evaluarea riscurilor. Auditul s-a efectuat pentru întreg ciclul de via�� al Sistemului Electronic Na�ional. Evaluarea riscurilor. Misiunea de audit a avut ca scop ob�inerea unei asigur�ri rezonabile asupra implement�rii �i func�ion�rii Sistemului Electronic Na�ional în conformitate cu prevederile legisla�iei în vigoare, cu reglement�rile în domeniu �i cu standarde �i bune practici specifice acestui domeniu, precum �i evaluarea sistemului prin prisma performan�ei privind modernizarea administra�iei. Riscurile detectate se refer� la urm�toarele categorii de probleme:

6

a) Planificarea, dezvoltarea �i introducerea serviciilor electronice: 1) planificare strategic�, coordonare �i managementul calit��ii; 2) a�tept�rile utilizatorilor; 3) explorarea profilului utilizatorilor; 4) asigurarea calit��ii; 5) eficacitatea costurilor; 6) crearea cadrului necesar legal �i organiza�ional; 7) reglement�ri �i standarde IT; 8) furnizarea infrastructurii tehnice; 9) dependen�a de companiile IT; 10) drepturi privind re�eaua Internet; 11) evolu�iile tehnologiilor informa�iei �i comunica�iilor. b) Riscuri în func�ionarea serviciilor electronice: 1) securitate IT tehnic� �i organiza�ional� adecvat� (integritate, autenticitate, confiden�ialitate, disponibilitate, securizarea transferului de date, capabilitatea de a fi auditate); 2) securitatea tranzac�iilor; 3) operarea cu tranzac�ii de tip pl��i; 4) redundan��, discontinuit��i media �i interoperabilitate neadecvat�. Evaluarea riscurilor a avut în vedere verificarea urm�toarele categorii de controale generale: a) utilizarea sistemului SEN se realizeaz� în cadrul unei structuri clar definite,

conducerea la cel mai înalt nivel este informat� despre activitatea IT �i este receptiv� la schimbare, gestionarea resurselor umane se face eficient, monitorizarea cadrului legislativ �i a contractelor cu principalii furnizori se desf��oar� corespunz�tor, are loc revizuirea func�ionalit��ii, oper�rii �i dezvolt�rilor de componente, astfel încât acestea s� fie în concordan�� cu necesit��ile activit��ii entit��ii �i s� nu expun� entitatea la riscuri nejustificate;

b) accesul neautorizat la datele sau programele critice este prevenit �i controlat, mediul în care opereaz� sistemele este sigur din punct de vedere al confiden�ialit��ii, integrit��ii �i credibilit��ii;

c) aplica�iile sunt disponibile atunci când este nevoie, func�ioneaz� conform cerin�elor, sunt fiabile �i au implementate controale sigure asupra integrit��ii datelor;

d) sunt luate m�surile necesare pentru diminuarea riscului deterior�rii (accidentale sau deliberate) sau a furtului echipamentelor IT, se ac�ioneaz� corespunz�tor pentru reducerea probabilit��ii apari�iei unor defec�iuni majore �i sunt stabilite m�surile necesare pentru ca, în cazul indisponibiliz�rii facilit��ilor de procesare, entitatea s� î�i reia în mod eficient activitatea, într-o perioad� de timp rezonabil�;

e) sistemul SEN este conform cu reglement�rile în vigoare. �

3. Context institu�ional �i legislativ Evolu�ia c�tre e-guvernare �i e-administra�ie a fost marcat� de o serie de ac�iuni absolut necesare pentru sus�inerea acestui proces:

� înfiin�area grupului de lucru Grupul de Promovare a Tehnologiei Informa�iei în România (HG nr. 271 din 22 februarie 2001) care a avut ca obiectiv principal crearea premiselor durabile ale implement�rii societ��ii informa�ionale în România;

7

� elaborarea �i aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administra�iei publice (HG nr. 1.007 din 4 octombrie 2001);

� aprobarea Strategiei na�ionale pentru promovarea noii economii �i implementarea societ��ii informa�ionale (HG nr. 1440 din 12 decembrie 2002), document în care se subliniaz� faptul c� trecerea la Societatea Informa�ional� este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004 �i una dintre condi�iile de preaderare la Uniunea European�.

� înfiin�area Sistemului Electronic Na�ional (SEN), ca sistem informatic de utilitate public�, în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice c�tre persoane fizice �i juridice (Titlul II din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind transparen�a în administrarea informa�iilor �i serviciilor publice prin mijloace electronice). In aceea�i lege, au fost stabili�i operatorii pentru e-guvernare (Inspectoratul General pentru Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iei – IGCTI – aflat în momentul apari�iei legii în subordinea Ministerului Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei, în prezent în subordinea Primului Ministru) precum �i pentru e-administra�ie (Ministerul Administra�iei Publice, aflat în prezent în structura Ministerului Administra�iei �i Internelor). Grupul de Promovare a Tehnologiei Informa�iei în România, înfiin�at prin Hot�rârea Guvernului nr. 271/2001, aprob� proiectele din domeniul guvern�rii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorit��ilor administra�iei publice �i supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronic�.

� înfiin�area Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor, CIN-MAI (HG nr. 1362 din 26 august 2004 privind înfiin�area Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor �i opera�ionalizarea Sistemului e-administra�ie) care creeaz� cadrul legislativ pentru opera�ionalizarea sistemului e-administra�ie. Cu toate c� Centrul Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor (CIN-MAI) este înfiin�at din punct de vedere legal, aceast� institu�ie nu exist� în realitate. Din acest motiv, se înregistreaz� întârzieri majore în opera�ionalizarea sistemului e-administra�ie. �

Cadrul legislativ a fost completat cu o serie de acte normative privind: semn�tura electronic�, achizi�iile publice prin licita�ii electronice, încasarea prin mijloace electronice a impozitelor �i taxelor locale, comer�ul electronic, atribuirea prin mijloace electronice �i distribuirea autoriza�iilor de transport rutier interna�ional de marf�, procedura de avizare a instrumentelor de plat� cu acces la distan��, de tipul aplica�iilor Internet-banking, home-banking sau mobile-banking, m�surile pentru realizarea schimbului de informa�ii în domeniul standardelor �i reglement�rilor tehnice între România �i statele membre UE �i Comisia European�, protec�ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal �i libera circula�ie a acestor date.

8

�

4. Evaluarea componentei e-guvernare din cadrul Sistemului Electronic Na�ional Guvernarea electronic� reprezint�, în accep�iunea general�, utilizarea de c�tre Guvern a aplica�iilor informatice �i a altor tehnologii ale informa�iei, bazate pe Internet, combinate cu procese care implementeaz� aceste tehnologii, pentru a îmbun�t��i accesul �i livrarea informa�iei c�tre Guvern �i a serviciilor c�tre public, sau c�tre alte agen�ii �i entit��i guvernamentale. Aceasta aduce perfec�ion�ri ale modului de lucru al Guvernului care au ca rezultat cre�terea eficacit��ii, eficien�ei, calit��íi serviciilor. Strategia de trecere la e-guvernare presupune transformarea �i modernizarea guvernului prin intermediul tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor. Abordarea auditului pentru un sistem de e-guvernare are în vedere aspectele specifice acestui tip de sistem: orientarea pe client, existen�a mediului de lucru f�r� hârtie (mediu digital), prelucrare în timp real, integrarea sistemelor front-office cu sistemele back-office, utilizarea Internetului, luarea deciziilor în mediu electronic (vot electronic, grupuri de dezbatere pe Internet, etc.), automatizarea proceselor �i dependen�a de tehnologiile informa�iei �i comunica�iilor. Asigurarea c� sistemul ca întreg are controale IT suficiente raportate la riscurile asociate se realizeaz� numai prin participarea activ� a nivelelor celor mai înalte de management, întrucât implementarea sistemului e-guvernare cere nu numai viziune, dar �i o conducere politic� la cel mai înalt nivel. Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei (MCTI), institu�ia de specialitate a administra�iei publice centrale în domeniul comunica�iilor �i tehnologiei informa�iei, avînd sarcina de a realiza politica Guvernului României în acest domeniu, a elaborat o serie de strategii precum: Strategia Guvernului României de stimulare �i sus�inere a dezvolt�rii sectorului de comunica�ii în perioada 2002-2012, Economia bazat� pe cunoa�tere, Strategia Guvernului României pentru dezvoltarea sectorului tehnologiei informa�iei, Strategia Na�ional� de Export, Strategia de Dezvoltare Durabil� a României ORIZONT - 2025. Conducerea Ministerului Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei consider� c� guvernarea electronic� este o condi�ie necesar� pentru o administra�ie public� eficient�, în care solu�iile de e-guvernare vor fi instrumente zilnice de lucru. La nivelul MCTI se lucreaz� în prezent la elaborarea strategiei de e-guvernare, în care se va �ine cont de starea actual� a utiliz�rii tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor (TIC) în administra�ia public�, precum �i de gradul de utilizare a serviciilor electronice de c�tre cet��eni, elemente pe baza c�rora s� se poat� stabili în mod clar urm�toarele etape de implementare a acestui concept in Romania. Elaborarea strategiei de e-guvernare este cu atât mai important� cu cât la nivelul UE,

9

în ini�iativa i2010, una dintre priorit��i este dezvoltarea unor astfel de strategii la nivelul statelor membre �i corelarea lor la nivel european, în vederea constituirii spa�iului unic european. Portalul e-guvernare.ro In cadrul Summitului Mondial pentru Societatea Informa�ional�, care a avut loc la Viena în decembrie 2003, Sistemul Electronic Na�ional, lansat de MCTI în luna septembrie 2003, a primit premiul pentru cel mai bun con�inut digital la sec�iunea e-government, fiind selectat, împreun� cu alte 40 de proiecte, din peste 800 dintre cele mai bune aplica�ii înscrise ini�ial în concurs. Portalul www.e-guvernare.ro reprezint� punctul unic de acces la serviciile �i informa�iile institu�iilor administra�iei publice centrale în cadrul Sistemul Electronic National (SEN), prin care Guvernul României î�i propune s� promoveze transparen�a, s� creasc� eficien�a în administra�ie prin reducerea costurilor �i a birocra�iei, s� asigure accesibilitatea larg� la informa�iile �i serviciile publice, indiferent de timp �i de loc, s� previn� �i s� combat� corup�ia prin mijloace electronice. Portalul de acces în SEN, www.e-guvernare.ro, permite furnizarea informa�iilor pe principiul aici �i acum, fiind la dispozi�ia cet��eanului 24 de ore pe zi, 7 zile pe s�ptamân�, indiferent de locul în care se afl� cel care îl acceseaz�. Utilizarea www.e-guvernare.ro este obligatorie pentru institu�iile publice stabilite prin hot�râre a Guvernului. De asemenea, prin hotarâre a Guvernului se stabilesc autorit��ile administra�iei publice care au obligativitatea de a folosi www.e-guvernare.ro, precum �i formularele administrative �i serviciile publice, respectiv termenele de la care aceste institu�ii vor participa la procedura electronic�. Înregistrarea în Sistemul Electronic Na�ional a autorit��ilor administra�iei publice interesate s� participe la procedura electronic� se realizeaz� gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotarâre a Guvernului. Sec�iunile principale ale website-ului sunt: a) Reforma la ghi�eu: Servicii online, Formulare online, Administra�ia public� pe Internet, Înregistrare institu�ii publice, Vizualizare institu�ii înscrise, Login institu�ii. b) Informa�ii: Acte necesare, Locuri de munc�, Protec�ia consumatorului, Transport, Comunicate �i informa�ii de pres� - Guvernul României, Coduri po�tale, Catalog tematic. c) Servicii electronice: Plata electronic� a taxelor �i impozitelor locale, Pl��i bancare la distan��, Sistemul Electronic de Achizi�ii Publice. d) Legisla�ie e) Portal antifraud� IT f) Leg�turi c�tre: Pre�edin�ia României, Guvernul României, Senatul României, Camera Deputa�ilor, institu�ii publice.

10

Serviciile publice disponibile în manier� electronic� prin Serviciul Formular Unic sunt: � Declara�ie ANOFM � Declara�ie pentru CNAS � Declararea obliga�iilor de plat� c�tre bugetul asigur�rilor sociale � Declara�ie privind obliga�iile de plat� la bugetul de stat � Declara�ie privind impozitul pe profit � Decont privind taxa pe valoarea ad�ugat� � Bilan�ul contabil Într-o prim� etap�, aceste servicii sunt disponibile pentru aproximativ 650 de mari agen�i economici din Bucure�ti �i Jude�ul Ilfov. Pân� la 1 decembrie 2004, un num�r de 433 companii din capital�, mari contribuabili au depus prin www.e-guvernare.ro, peste 7000 de declara�ii c�tre Ministerul Finan�elor Publice, ANOFM, CNPAS, CNAS, precum �i 12 situa�ii financiare anuale. Dac� în lunile februarie �i martie 2004 doar 60 de mari contribuabili din capital� foloseau serviciile online disponibile pe www.e-guvernare.ro, pân� la sfâr�itul anului num�rul lor a crescut de 7 ori. MCTI a dezvoltat, începând cu 2001, peste 30 de proiecte pilot, din care trei func�ioneaz� la nivel na�ional: sistemul electronic de achizi�ii publice, plata electronic� a taxelor �i impozitelor locale, autoriza�ii de transport interna�ional. De asemenea, proiectul Sistem informatic integrat Visa on line, dezvoltat de MCTI împreun� cu Ministerul Administra�iei �i Internelor �i cu Ministerul Afacerilor Externe, este func�ional din anul 2004 �i se estimeaz� prelucrarea a peste 300 000 de cereri anual, pân� în prezent fiind conectate la sistem 50 de consulate. Suplimentar sunt disponibile �i alte servicii e-guvernare accesibile online, aflate în faze diferite de dezvoltare:

� Declara�ii vamale on line � Permise auto � Portal pentru plata amenzilor online �i declara�ii c�tre Poli�ie � Portalul serviciilor de s�n�tate

Subsec�iunea Administra�ia public� pe Internet furnizeaz� informa�ii despre institu�iile �i autorit��ile publice ale administra�iei centrale (ministere, institu�ii aflate în subordinea Guvernului României, institu�ii aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerelor) �i institu�iile administra�iei publice locale (consilii jude�ene, institu�iile prefectului, consilii locale). Inspectoratul General pentru Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iei (IGCTI) este operatorul la nivel na�ional al proiectelor de guvernare electronic�: www.e-

11

guvernare.ro, www.e-licitatie.ro �i www.autorizatiiauto.ro. La cele trei sisteme au acces peste 7.000 de utilizatori, persoane fizice sau juridice. Concluzie: Cu toate c� website-ul e-guvernare.ro con�ine un volum apreciabil de informa�ii despre sistemul e-guvernare, aceste informa�ii nu sunt actualizate cu regularitate: exist� servicii func�ionale men�ionate ca fiind în curs de dezvoltare. Nu este înscris� pe fiecare pagin� data ultimei actualiz�ri. Nu se asigur� standardizarea pentru prezentarea serviciilor electronice func�ionale, existând inconsecven�� inclusiv în formatul numelor acordate acestora. In ceea ce prive�te crearea cadrului legislativ �i de reglementare, în prezent România este considerat� printre ��rile cu cea mai complet� legisla�ie în acest domeniu. De asemenea, preg�tirea pentru aderarea la Uniunea European� a impus adoptarea acquis-ului comunitar, ceea ce a determinat efecte pozitive constante. Schimb�rile politice �i economice din majoritatea ��rilor dezvoltate care se concentreaz� pe trecerea la economia digital�, economia bazat� pe cunoa�tere, au f�cut posibil� antrenarea pe aceste direc�ii a societ��ii române�ti care dispune de speciali�ti cu nivel ridicat în domeniul TIC. Prin aceast� recunoa�tere, România este favorizat� în plan tehnic dar frânat�, în acela�i timp, de pârghii financiare, ceea ce face ca o serie de ini�iative sau proiecte pilot s� r�mân� în faza de experiment, cu toat� sus�inerea prin fonduri interna�ionale (USAID, Uniunea European�), din partea ��rilor dezvoltate. Categoriile de utilizatori din rândul popula�iei sunt: (a) elevii �i studen�ii: utilizeaz� tehnologia informa�iei din ce în ce mai mult,

reprezentând un segment semnificativ al pie�ei, în continu� cre�tere; (b) popula�ia cuprins� între 25 �i 50 de ani utilizeaz� tehnologia informa�iei în mare

m�sur� prin prisma cerin�elor profesionale; (c) popula�ia de peste 50 de ani utilizeaz� în volum limitat atât comunica�iile, cât �i

tehnologia informa�iei. In anul 2003 a fost lansat sistemul electronic na�ional, prin implementarea portalului www.e-guvernare.ro prin intermediul c�ruia sunt oferite informa�ii �i servicii electronice cet��enilor �i mediului de afaceri. MCTI a ini�iat 2 standarde privind securitatea sistemelor informatice, adoptate de Asocia�ia Român� de Standardizare ca standarde na�ionale. Comunica�iile mobile au cunoscut o dezvoltare exploziv� în ultimii ani, iar cele fixe s-au dezvoltat mai ales în zonele urbane. Zonele rurale au înc� o re�ea insuficient� �i chiar uzat� moral.

12

Tehnologia Informa�iei a p�truns cu prec�dere în sectorul privat. Sectorul public are sisteme incomplete �i neintegrate în fluxul informa�ional na�ional. Paginile web de informare a cet��enilor (Administra�ia Preziden�ial�, Camera Deputa�ilor, Senat, Guvern, ministere, consilii locale, prefecturi, prim�rii) sunt opera�ionale în cea mai mare parte dar nu sunt construite în conformitate cu un set de standarde sau cerin�e comune, care s� permit� atît integrarea într-un singur portal, cît �i asigurarea condi�iilor optime de acces la informa�iile de interes public. Concluzie: Demersurile f�cute în ultimii ani pentru trecerea la guvernarea electronic� s-au materializat în rezultate semnificative în acest domeniu. Cu toate acestea, în România se constat� întârzieri mari în implementarea programelor care sus�in Sistemul Electronic Na�ional. Trecerea la interac�iunea electronic� implic� schimb�ri majore ale modului de lucru intern al administra�iei publice, necesit� adaptare �i noi modalit��i de lucru, inclusiv prin parteneriate adecvate �i stabile cu sectorul privat �i societatea civil�. România s-a aliniat la programul comunitar Interchange of Data between Administrations (IDA) �i are ca obiectiv prioritar în evolu�ia c�tre administra�ia electronic�, alinierea României la eTEN, un program comunitar creat în scopul extinderii serviciilor electronice (e-services) la dimensiune trans-european�. Concluzie: SEN nu este implementat pe o infrastructur� comun� pentru livrarea serviciilor guvernamentale �i partajarea informa�iei în cadrul �i între institu�iile publice. In etapa actual� se constat� lipsa unui cadru comun de lucru privind interoperabilitate sistemelor existente în institu�iile publice. Institu�iile publice se afl� la nivele de dezvoltare a sistemelor IT proprii în stadii diferite, ceea ce genereaz� incompatibilit��i în interconectarea aplica�iilor sau existen�a unor aplica�ii duplicate în lipsa planific�rii �i monitoriz�rii coerente a proiectelor aferente SEN.

Se constat� la nivel na�ional lipsa unui set de standarde �i recomand�ri în domeniul tehnologiei informa�iei privind interconectarea �i interoperabilitatea sistemelor e-guvernare, e-administra�ie �i a bazelor de date aferente. Se impune efectuarea unei evalu�ri a sistemelor din institu�iile publice în scopul stabilirii unui cadru comun de interoperabilitate, în vederea integr�rii în SEN, dezvoltarea �i implementarea standardelor care s� permit� interoperabilitatea sistemelor, integrarea informa�iei �i a re�elelor, elaborarea de ghiduri de proceduri pentru asistarea institu�iilor publice, constituirea unei structuri organizatorice care s� aib� responsabilitatea coordon�rii �i monitoriz�rii proiectelor SEN, cre�terea punctelor de acces �i perfec�ionarea mecanismelor de furnizare a informa�iei.

13

Politica Ministerului Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iilor în domeniul asigur�rii integrit��ii �i securit��ii re�elelor publice de comunica�ii electronice urm�re�te trei obiective principale: prevenirea ac�iunilor îndreptate împotriva sistemelor informatice �i re�elelor de comunica�ii, reducerea vulnerabilit��ii la aceste atacuri precum �i minimizarea pagubelor �i a timpului de recuperare în urma atacurilor. Prin aceast� politic�, Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iilor asigur� cadrul de implementare a controalelor pentru participan�ii la e-guvernare, informarea �i con�tientizarea publicului, crearea unei culturi na�ionale privind securitatea �i, nu în ultimul rând, instruirea utilizatorilor. Concluzie: Cu toate acestea utilizatorii manifest� neîncredere în sistemele informatice, în ceea ce prive�te asigurarea securit��ii �i protec�ia datelor personale. O m�sur� eficient� care a fost ini�iat� de MCTI �i urmeaz� s� fie pus� în practic� este promovarea auditului în domeniul securit��ii sistemelor informatice �i re�elelor de comunica�ii, care trebuie s� furnizeze informa�ii detaliate despre elementele implicate în securitatea informa�iilor, s� evalueze vulnerabilitatea �i amenin��rile existente în cadrul unei organiza�ii cu privire la problemele de securitate, s� evalueze �i s� recomande infrastructura de securitate optim� în domeniul TIC. Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei s-a preocupat de asigurarea securit��ii �i limitarea fraudelor realizate prin mijloace electronice, prin realizarea �i opera�ionalizarea portalurilor www.efrauda.ro (un portal prin care se raporteaz� fraudele comise în domeniul societ��ii informa�ionale �i care alerteaz� toate autorit��ile implicate în gestionarea fraudelor electronice) �i www.ceris.ro (un centru de expertiz� �i r�spuns la incidente de securitate care asigur� accesul la informa�ii privind securitatea sistemelor �i a re�elelor, oferind asisten�� institu�iilor publice cu privire la cre�terea gradului de securitate a sistemelor informatice �i a re�elelor de comunica�ii ale acestora). În acest an MCTI a ini�iat, iar Asocia�ia Român� de Standardizare a adoptat ca standarde na�ionale 2 standarde privind securitatea sistemelor informatice �i a desf��urat ac�iuni consecvente în elaborarea �i implementarea unui cadru privind asigurarea securit��ii tranzac�iilor on-line prin dezvoltarea de servicii de certificare �i solu�ii de securizare pe Internet.

Asigurarea accesibilit��ii serviciilor publice prin Internet �i prin tehnologii Web asociate necesit� introducerea �i extinderea unor tehnologii noi precum smart-cardurile, semn�tura digital� �i certificatele electronice, formulare electronice etc. Aceasta constituie o cerin�� pentru o infrastructur� sigur� �i modern�, care s� ofere suportul pentru efectuarea de tranzac�ii electronice.

14

5. Evaluarea componentei e-administra�ie din Sistemul Electronic Na�ional Utilizarea tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor în scopul redefinirii rela�iei între cet��ean �i administra�ia public�, între mediul de afaceri �i administra�ia public�, între institu�iile publice, între institu�iile publice �i angaja�i în sensul facilit�rii accesului acestora la serviciile �i informa�iile publice a devenit o necesitate odat� cu exprimarea ferm� a dorin�ei de aderare la UE. Aceasta implic� alinierea României la programele comunitare create în scopul extinderii serviciilor electronice (e-services) la dimensiune trans-european� (IDA e-TEN, i2010). Programele promoveaz� serviciile de interes public care creeaz� oric�rui cet��ean, agent economic sau administra�ie, oportunitatea de a profita de beneficiile societ��ii informa�ionale. Implementarea sistemelor de tip e-guvernare, e-administra�ie trebuie s� stimuleze utilizarea noilor tehnologii, dezvoltarea sistemelor informatice ale administra�iei publice (back-office) constituind o prioritate pentru informatizarea coerent� a întregului sector public �i modernizarea administra�iei publice. In acest context, pe lâng� investi�ia tehnologic�, este nevoie �i de o restructurare a managementului, în care se va �ine cont de starea actual� a utiliz�rii TIC în administra�ia public�, precum �i de gradul de utilizare a serviciilor electronice de c�tre cet��eni, pe baza c�rora s� se poat� stabili în mod clar urm�toarele etape de implementare a acestui concept in Romania. Elaborarea unei strategii de extindere a informatiz�rii administra�iei publice �i de trecere la administra�ia electronic� este cu atât mai important� cu cât la nivelul UE, în ini�iativa i2010, una dintre priorit��i este dezvoltarea unor astfel de strategii la nivelul statelor membre �i corelarea lor la nivel european, în vederea constituirii spa�iului unic european. 6.1. Livrarea serviciilor electronice Când se vorbe�te despre livrarea serviciilor electronice trebuie f�cut� o distinc�ie între patru categorii principale de interac�iuni posibile, în func�ie de grupurile �int� implicate (cet��eni, mediul de afaceri, sau guvern/administra�ie):

- interac�iunea Guvern/Administra�ie �i Cet��eni (G2C) schimb de informa�ii între Guvern/institu�iile din administra�ia public� �i cet��eni;

- interac�iunea Guvern/Administra�ie �i Mediul de afaceri (G2B) schimb de informa�ii între Guvern/institu�iile din administra�ia public� �i mediul de afaceri;

- interac�iunea Guvern – Guvern (G2G): schimb de informa�ii între institu�iile din administra�ia public�;

- interac�iunea Guvern – Func�ionar (G2E): schimb de informa�ii între institu�iile din administra�ia public� �i angaja�ii acestora.

Furnizarea în format electronic a serviciilor publice se face conform cadrului pe patru nivele propus de c�tre Comunitatea European�.

15

MCTI, în colaborare cu MAI �i cu alte institu�ii guvernamentale a dezvoltat, începând cu anul 2001, peste 30 de proiecte pilot care suport� servicii electronice, din care trei func�ioneaz� la nivel na�ional: sistemul electronic de achizi�ii publice, plata electronic� a taxelor �i impozitelor locale, sistemul e-guvernare. Portalul e-guvernare – www.e-guvernare.ro ofer� peste 250 formulare disponibile pentru desc�rcare. Cele 7 servicii on-line, func�ionale în Formularul unic, sunt disponibile în prezent pentru 400 mari contribuabili din Bucure�ti �i jude�ul Ilfov. 6.2. Evaluarea stadiului de asigurare a serviciilor informatice, dezvoltate pentru administra�ia electronic�, la nivelul Ministerului Administra�iei �i Internelor La nivelul Ministerului Administra�iei �i Internelor au fost îndeplinite o serie de sarcini, aferente aplic�rii Strategiei Guvernului privind Informatizarea Administra�iei Publice:

� contribu�ie substan�ial� la formularea, completarea �i îmbun�t��irea Strategiei Guvernului privind Informatizarea Administra�iei Publice;

� comunicarea intern� �i extern� a strategiei; � identificarea modalit��ilor �i serviciilor de infrastructur� pentru interconectarea

tuturor departamentelor administra�iei publice centrale �i interoperabilitatea sistemelor de�inute de acestea;

� elaborarea specifica�iilor pentru serviciile asigurate între institu�iile administra�iei publice, care trebuie s� fie accesibile permanent, precum �i a documenta�iilor pentru fundamentarea schimb�rilor de legisla�ie �i a cadrului de reglementare necesare (e-licita�ie, e-statistic�, viza-on-line , înscrierea la concursurile de admitere în înv���mânt, etc.).

Sistemele informatice care furnizeaz� informa�iile necesare pentru asigurarea serviciilor informatice, dezvoltate în vederea trecerii la administra�ia electronic� sunt: Sistemele implementate la nivelul ministerelor, prefecturilor si al entitatilor locale. Sistemele informatice furnizoare de informa�ii necesare asigur�rii serviciilor on-line sunt: a) Sistemul Informatic Integrat al Administra�iei Publice 1. Identificarea persoanelor juridice: sistemul registrului fiscal (Cod FISCAL), sistemul registrului de comer� (Cod RECOM), sistemul registrului unit��ilor social-economice (Cod SIRUES), sistemul de eviden�� a persoanelor ce exercit� meserii liberale gestionat de autorit��ile locale alese, sistemul informatic de gestiune a semn�turii digitale. 2. Identificarea persoanelor fizice: sistemul eviden�ei informatizate a persoanei Cod Numeric Personal (CNP), sistemul informatic de gestiune a semn�turii digitale.

16

3. Identificarea propriet��ilor: registrul cadastrului, nomenclatorul împ�r�irii teritorial administrative a ��rii (Cod SIRUTA), sistemul informatic de gestiune a activit��ilor notariale, registrul electronic al taxelor �i impozitelor. 4. Identificarea activit��ilor bunurilor �i serviciilor: nomenclatorul produselor, nomenclatorul ocupa�iilor, nomenclatorul activit��ilor economice (Cod CAEN).

b) Sistemul Informatic Integrat pentru Ordine �i Siguran�� Public�: sistemul integrat de comunica�ii voce-date al MAI, la nivel na�ional; sistemul informatic al Poli�iei Române; sistemul informatic al Jandarmeriei Române; sistemul informatic de management al str�inilor, dedicat Autorit��ii pentru Str�ini; sistemul informatic de procesare on-line a cererilor de vize care deserve�te Autoritatea pentru Str�ini �i Direc�ia General� Afaceri Consulare din MAE; sistemul informatic al Oficiului Na�ional pentru Refugia�i; sistemul informatic Schengen; sistemul informatic al Poli�iei de Frontier�;sistemul EURODAC, biroul Sirene, N.SIS, Centrul Na�ional SIS. c) sistemul informa�ional al domeniului juridic: sistemul informatic al justi�iei, sistemul informatic al activit��ilor notariale.

d) sistemul informa�ional al domeniului financiar - bancar �i de asigur�ri: sistemul de gestiune a codului IBAN gestionat de sistemul bancar e) sistemul informa�ional al ap�r�rii f) sistemul informa�ional al serviciilor de informare public� na�ional �i privat Ministerul Administra�iei �i Internelor, prin structurile specializate, pune la dispozi�ia Sistemului Informatic Integrat (cea de-a treia component� a Sistemului Electronic Na�ional) cele mai multe baze de date considerate ca fiind cele mai importante din domeniul Ordinii Publice �i Siguran�ei Na�ionale (de exemplu, Registrul Na�ional de Eviden�� Informatizat� a Persoanei). Constatare: Direc�ia Comunica�ii �i Informatic� din cadrul MAI, în colaborare cu celelalte structuri informatice care administreaz� sisteme informatice sectoriale are implementate politicile de securitate pentru sistemele informatice existente. In acest context, este necesar� înfiin�area unei structuri specializate pentru administrarea �i auditul securit��ii.

Politica de coordonare a integr�rii proiectelor pe care administra�iile publice le-au demarat deja separat, în vederea asigur�rii interoperabilit��ii acestora �i furniz�rii serviciilor electronice c�tre cet��eni se reg�se�te par�ial în Strategia MAI în domeniul TIC. Aceasta con�ine, de asemenea liniile directoare privind interconectarea re�elelor administra�iilor publice, într-o re�ea na�ional�. Au fost lansate ac�iuni privind crearea infrastructurii �i a unor instrumente de lucru care s� implementeze utilizarea metodelor specifice tehnologiei informa�iei în

17

modernizarea administra�iei publice locale. Autorit��ile locale au ini�iat proiecte de informatizare a activit��ilor proprii: telecentre de informare a cet��enilor, infochio�curi locale, site-uri proprii, eviden�e proprii, au fost demarate �i opera�ionalizate proiectele pilot dezvoltate de MCTI �i MAI, au fost lansate ac�iuni jude�ene (Prahova, Timi�, Dâmbovi�a) având ca obiect implementarea infochio�curilor la prim�rii, a ghi�eului unic în v�mi, etc..

Constatare: Informatizarea serviciilor prestate de administra�ia publica local� având ca beneficiari cet��enii �i agen�ii economici este în faza de început: s-au realizat proicte pilot de c�tre MCTI �i de c�tre alte institu�ii guvernamentale. Sunt opera�ionale: serviciile de informare pe internet prin site-uri proprii ale autorit��ilor publice, sunt disponibile o serie de formulare în format electronic �i servicii (e-licita�ie, e-tax, e-banking, autoriza�ii transport, e-job, etc.). Asigurarea accesului la informa�ii prin tehnologii informatice pentru utilizatorii finali ai serviciilor administra�iei publice este facilitat� prin servicii internet, la adresele de web ale autorit��ilor publice direct sau prin portalul e-guvernare, la sediul autorit��ilor publice prin infochio�c, sau la ghi�eul de informa�ii. Ar fi oportun �i un serviciu telefonic de 4 cifre, netaxabil: Alo, administra�ia public�. Exist� prim�rii unde acesta este implementat. Au fost formulate ini�iative �i/sau planuri de ac�iune privind modernizarea administra�iei publice locale, în afara celor de exercitare a sarcinilor institu�ionale proprii �i de furnizarea de servicii proprii. În cadrul ANIAP (Asocia�ia Na�ional� a Informaticienilor din Administra�ia Public�) se deruleaz� proiecte de informatizare a administra�iei publice finan�ate de USAID. Au fost create re�ele teritoriale de comunica�ie promovate de c�tre administra�iile jude�ene sau de c�tre alte autorit��i locale: muncipii, ora�e, comune etc. (în jude�ele Arad, Gala�i, Prahova, Gorj, în municipiile Bra�ov, Târgovi�te, etc.). Au fost avute în vedere ini�iative privind implementarea unor proceduri de coordonare �i cooperare între jude�e în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan na�ional �i schimbul interactiv de informa�ii care nu s-au concretizat din cauza lipsei unui organism abilitat cu implementarea strategiilor, cu desf��urarea activit��ilor de coordonare �i monitorizare. Având în vedere c� jude�ele joac� un rol esen�ial în crearea principalelor infrastructuri �i servicii necesare pentru implementarea sistemului informa�ional unitar al României �i c� multe jude�e au promovat �i par�ial deja au constituit re�ele destinate sa interconecteze propriile administra�ii publice locale care la rândul lor au promovat re�ele locale la nivelul municipiilor, ora�elor �i comunelor, se creeaz� premisa dezvolt�rii unui context larg de interconectare �i interoperabilitate în cadrul administra�iei publice. Aceste solu�ii sunt eterogene din cauza lipsei coordon�rii proiectelor la nivel na�ional.

18

Sus�inerea dezvolt�rii re�elelor civice de c�tre re�elele administrative or��ene�ti, re�ele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajeaz� �i participarea cet��enilor, promovând aspectele sociale �i productive ale re�elei (furnizarea de servicii on-line societ��ii civile, servicii pentru participarea cet��enilor în activitatea administrativ� �i în procesul decizional, servicii pentru instruire, dezvoltarea sectorului organiza�iilor neguvernamentale, care sa furnizeze servicii publice pentru înt�rirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvolt�rii statutului socio-economic, pentru dezvoltarea cooper�rii productive dintre tinerii angaja�i în activit��i nou-ap�rute) nu este consistent�. Sunt în derulare Proiecte Phare având ca tem� dezvoltarea coeziunii sociale. Au fost dezvoltate �i sunt în diferite faze de implementare o serie de componente informatice care vor sta la baza furniz�rii unor servicii electronice prioritare care s� ofere forme de acces mai eficiente �i o mai mare transparen�� a actelor administrative. Le men�ion�m pe cele mai importante:

� sistem unitar al registrelor de stare civil�: sistem pilot la dou� primarii Targovi�te �i Cornu, utilizabil local;

� informatizarea managementului documentelor, a serviciilor de registratur� informatizat� a documentelor (înregistrarea electronica a documentelor): solu�ii neomogene implementate local.

In ceea ce prive�te politica de instruire a func�ionarilor publici, au fost elaborate planuri de instruire, inclusiv în domeniul tehnologiei informa�iei (la INA sau prin participarea la alte forme de înv��mânt), valoarea for�ei de munc� a crescut ceea ce a atras �i cre�terea vitezei de migrare dinspre administra�ie c�tre sectorul privat. Raportarea trimestrial� c�tre Ministerul Administra�iei �i Internelor privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice s-a realizat de c�tre autorit��ile administra�iei publice anual, pân� în anul 2003 inclusiv. Procedurile, normele �i metodologiile stabilite de Ministerul Administra�iei �i Internelor, destinate s� asigure gradul necesar de confiden�ialitate �i siguran�� în utilizare, în scopul bunei desf��ur�ri a procedurilor electronice au ca obiect: aprobarea normelor de aplicare a standardelor na�ionale de protec�ie a informa�iilor clasificate în sistemele informatice �i de comunica�ii - INFOSEC în institu�iile MAI (prin ordin al Ministrului Administra�iei �i Internelor), asigurarea confiden�ialit��ii privind datele personale, implementarea PKI (chei publice private) �i semn�tura digital�, etc. Strategia de Informatizare a MAI �i Strategia de Reform� Institu�ional� a MAI reflect� interesul pentru eficientizarea utiliz�rii tehnologiei informa�iei de c�tre institu�iile administra�iei publice. Ministerul Administra�iei �i Internelor se implic� în stabilirea politicilor care contribuie la adoptarea, la nivel na�ional, a standardelor �i recomand�rilor în

19

domeniul tehnologiei informa�iei privind eficien�a �i securitatea sistemelor de administra�ie electronic�, privind interconectivitatea �i interoperabilitatea sistemelor de administra�ie electronic� �i a bazelor de date aferente prin formularea unor ini�iative legislative, prin promovarea unui anumit nivel de calitate a serviciilor administrative c�tre cet��eni, prin particip�ri în grupurile de lucru interministeriale, etc.. Ministerul Administra�iei �i Internelor de�ine o eviden�� a utiliz�rii SEN de c�tre institu�iile / autorit��ile din administra�ia central� �i local�, în conformitate cu legisla�ia în vigoare referitoare la transmiterea �i utilizarea formularelor administrative tipizate care se utilizeaz� în raporturile cu persoanele fizice �i juridice disponibile în Sistemul Electronic Na�ional, implementarea �i utilizarea serviciilor publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Na�ional în concordan�� cu sistemele informatice existente în cadrul acestora, existen�a unei pagini personalizate pe Internet pentru fiecare institu�ie public� prin care informa�iile publice �i serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice. De asemenea, Ministerul Administra�iei �i Internelor a efectuat o evaluare privind stadiul realiz�rii paginilor de Internet ale autorit��ilor administra�iei publice. Exist� o situa�ie a adreselor web pentru prefecturi, consilii locale jude�ene �i municipale re�edin�� de jude�. Au fost colectate informa�ii dar nu s-a realizat o evaluare a paginilor de Internet pe baza urm�toarelor criterii de performan�� (criteriile stabilite prin lege): viteza de reg�sire a informa�iilor, accesibilitatea �i disponibilitatea informa�iilor �i serviciilor publice oferite, relevan�a informa�iei prezentate, structurarea informa�iilor, existen�a unor m�suri pentru protec�ia datelor cu caracter personal, existen�a unor m�suri de securitate pentru protejarea informa�iei Având în vedere volumul de activitate considerabil pentru actualizarea continu� a acestei eviden�e este necesar� crearea cadrului organizatoric care s� permit� monitorizarea continu� a implement�rii �i utiliz�rii SEN. Aceste atribu�ii revin prin lege Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor (CIN-MAI) care în momentul de fa�� nu este opera�ional. Constatare: De�i din punct de vedere legal Centrul Informatic Na�ional al MAI (CIN-MAI), care este stabilit prin lege ca fiind operatorul pentru e-administra�ie, a fost creat prin HG nr. 1362 din 26 august 2004 privind înfiin�area Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor �i opera�ionalizarea Sistemului e-administra�ie, acesta nu are o structur� de func�ionare proprie, fapt care afecteaz� opera�ionalizarea sistemului e-administra�ie �i interconectarea acestuia la Sistemul Informatic Integrat. In prezent, atribu�iile care revin Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor sunt exercitate de structuri ale MAI (servicii �i direc�ii) în mod suplimentar fa�� de atribu�iile proprii.

20

Recomandare: Din analiza num�rului �i a complexit��ii atribu�iilor men�ionate mai sus, care revin prin lege CIN-MAI, suportate în prezent de structurile Ministerului Administra�iei �i Internelor, rezult� c� opera�ionalizarea CIN-MAI este o ac�iune care trebuie impus� de urgen��, pentru a se evita compromiterea opera�ionaliz�rii sistemului e-administra�ie în România. In afara acestui cadru institu�ional, singurele efecte posibile vor fi abordarea unor proiecte dispersate �i ini�ierea unor ac�iuni sporadice care nu pot crea un cadru eficient de interoperabilitate �i nu vor asigura infrastructura pentru livrarea eficient� a serviciilor electronice. 6.3. Evaluarea stadiului de asigurare a serviciilor informatice, dezvoltate pentru administra�ia electronic�, la nivelul Serviciilor publice comunitare Auditul performan�ei sistemului informatic implementat la nivelul serviciilor publice comunitare jude�ene s-a desf��urat într-un context institu�ional aparte, determinat de procesul de descentralizare a serviciilor publice. Serviciile publice comunitare jude�ene de eviden�� a persoanelor au fost constituite prin reorganizarea serviciilor de stare civil� din aparatul propriu al Consiliilor Jude�ene �i al birourilor de eviden�a popula�iei din cadrul Serviciilor de eviden�� informatizat� a persoanei �i au în componen�� servicii �i birouri de eviden�� a persoanelor, de stare civil�, informatic, juridic, financiar-contabilitate, resurse umane �i asigurare tehnico-material�. Serviciile publice comunitare jude�ene de eviden�� a persoanelor sunt coordonate �i controlate din punct de vedere metodologic de c�tre Inspectoratul Na�ional de Eviden�� a Persoanei din subordinea Ministerului Administra�iei �i Internelor. Serviciile publice comunitare jude�ene de eviden�� a persoanelor sunt subordonate din punct de vedere administrativ Consiliilor Jude�ene iar finan�area este asigurat� din bugetul de stat pentru cheltuielile de personal, �i din bugetul Consiliilor Jude�ene pentru cheltuielile materiale de func�ionare. Gestionarea �i administrarea la nivel na�ional a bazelor de date privind eviden�a persoanelor este asigurat� de c�tre Centrul Na�ional de Administrare a Bazelor de Date Privind Eviden�a Persoanelor din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor. Serviciile publice comunitare pentru eliberarea �i eviden�a pa�apoartelor simple func�ioneaz� în cadrul Institu�iei Prefectului. Coordonarea �i controlul metodologic, gestionarea sistemului na�ional informatic de eviden�� a pa�apoartelor simple (inclusiv gestionarea aplica�iilor din cadrul serviciilor comunitare) �i asigurarea cu materiile prime necesare în vederea producerii documentelor, tip�riturile speciale �i tehnica de calcul utilizat� în activitatea de eliberare �i eviden�� a pa�apoartelor, conform contractelor încheiate în acest scop, se realizeaz� de c�tre Direc�ia general� de pa�apoarte din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor.

21

Gestionarea �i administrarea la nivel na�ional a bazelor de date privind pa�apoartele este asigurat� de c�tre Centrul Na�ional de Administrare a Bazelor de Date Privind Eviden�a Persoanelor din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor. Serviciile publice comunitare regim permise de conducere �i înmatriculare a vehiculelor î�i desf��oar� activitatea în cadrul Institu�iei Prefectului. Coordonarea �i controlul metodologic, gestionarea sistemului na�ional informatic de eviden�� a permiselor de conducere �i certificatelor înmatriculare a vehiculelor (inclusiv gestionarea aplica�iilor din cadrul serviciilor comunitare) �i asigurarea cu materiile prime necesare în vederea producerii documentelor, tip�riturile speciale �i tehnica de calcul utilizat� în activitatea de eliberare �i eviden�� a permiselor de conducere �i certificatelor înmatriculare a vehiculelor, conform contractelor încheiate în acest scop, se realizeaz� de c�tre Direc�ia regim permise de conducere �i înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerul Administra�iei �i Internelor. Implementarea �i func�ionarea sistemului IT din cadrul celor trei servicii publice comunitare se desf��oar� în mod unitar �i coordonat, utilizându-se acela�i software pentru toate jude�ele ��rii, particularizat pe profilul serviciului public comunitar. Exploatarea �i între�inerea sistemelor IT se desf��oar� sub controlul strict, administrativ �i metodologic, al Birourilor Jude�ene de Administrare a Bazelor de Date, structuri aflate în subordinea Centrului Na�ional de Administrare a Bazelor de Date. Având în vedere coordonarea tehnic� �i metodologic� unitar� precum �i omogenitatea problematicii aferente func�ion�rii sistemului IT pentru fiecare serviciu în parte, principalele constat�ri �i recomand�ri sunt comune pentru toate serviciile publice comunitare. Acestea se refer� în principal la modul de finan�are, la infrastructura hardware, la structura �i la calitatea personalului de specialitate în contextul demilitariz�rii acestor servicii, la asigurarea corectitudinii bazei de date, la securitatea sistemului, la protec�ia datelor cu caracter personal, la stadiul implement�rii serviciilor electronice. Vor fi men�ionate separat numai acele aspecte specifice fiec�rui serviciu public comunitar.

I. Organizarea �i Managementul sistemului IT

Implicarea conducerii la cel mai înalt nivel în coordonarea activit��ilor legate de Sistemul IT

Constatare: La nivelul conducerii SPC nu este realizat un management eficient al costurilor sistemelor �i aplica�iilor IT focalizat pe modul de alocare �i gestionare a bugetului proiectelor IT, în concordan�� cu obiectivele �i necesit��ile entit��ii. Pentru anul 2005 sunt foarte pu�ine cazurile în care au fost alocate fonduri pentru infrastructura IT.

22

Recomandare: Se impune crearea �i consolidarea unui cadru eficient care s� asigure coordonarea activit��ilor legate de sistemul IT (planificare, raportare, asigurarea calit��ii serviciilor, respectarea reglement�rilor în domeniu �i a cerin�elor proiectelor IT, securitatea informa�iei �i a sistemului, continuitatea sistemului, managementul schimb�rii �i dezvoltarea de sistem, auditul intern IT) adecvate noului context organizatoric, având la baz� criterii func�ionale, compatibile cu ierarhizarea administrativ�: asigurarea unui cadru metodologic �i procedural adecvat acestui nivel, informarea regulat� a conducerii în ceea ce prive�te func�ionarea sistemului informatic, asigurarea respect�rii procedurilor interne IT, asigurarea �i utilizarea tehnologiilor informa�iei într-o manier� eficient�, în concordan�� cu cerin�ele specifice. Asigurarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurilor IT ale SPC prin alocarea unui buget realist cu destina�ie precis�. Gradul de automatizare Constatare: In cazul SPC pentru eviden�a persoanelor infrastructura hardware/software este în general învechit�, existând în configura�ii calculatoare PC 286, PC 486, Pentium I, Pentium II, iar în bugetul pe anul 2005 nu sunt prev�zute fonduri pentru investi�ii IT pentru toate jude�ele. In foarte multe cazuri se utilizeaz� versiuni mai vechi de Windows 2000. In ceea ce prive�te livrarea serviciilor electronice, singurul serviciu public informatizat privind eviden�a persoanelor de care pot beneficia cet��enii este disponibil pe pagina de Internet a Inspectoratului Na�ional de Eviden�� a Persoanelor din subordinea Ministerului Administra�iei si Internelor �i se refer� la furnizarea de informa�ii privind documentele necesare �i formularele care trebuie completate pentru eliberarea c�r�ilor de identitate, pa�apoartelor, permiselor de conducere �i certificatelor de înmatriculare. Infrastructura informatic� pe care este implementat� aplica�ia de eviden�� �i întocmirea pa�apoartelor simple nu se afl� în patrimoniul Prefecturii, respectiv a SPC. Potrivit prevederilor O.G. nr. 83/2001, dotarea cu tehnic� de calcul a fost asigurat� de c�tre Direc�ia General� de Pa�apoarte în baza contractului pe care aceasta l-a încheiat cu R.A.A.P.P.S. în anul 2001, contract cu drept de prelungire anual�, iar R.A.A.P.P.S. la rândul ei a subcontractat firmei S&T aceast� activitate. La nivelul serviciului public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor infrastructura apar�ine R.A.A.P.P.S., aplica�ia privind eviden�a permiselor de conducere �i a certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, este proprietatea societ��ii comerciale CBN (Canadian Bank Note Bucure�ti). Aplica�iile din cadrul SPC privind: eviden�a persoanei, pa�apoartele, permisele de conducere �i înmatricul�ri auto nu sunt interconectate în cadrul Sistemul Electronic Na�ional. În prezent se desf��oar� implementarea re�elei na�ionale Metropolitan, re�ea care va moderniza fluxul informa�ional la nivelul serviciilor publice comunitare. Recomandare: Raportat la cerin�ele de modernizare a infrastructurii se impune reevaluarea configura�iilor existente �i dezvoltarea infrastructurii necesare pentru implementarea unor arhitecturi �i tehnologii adecvate cerin�elor noilor strategii privind informatizarea administra�iei publice.

23

Apreciem ca fiind necesar� o reevaluare a arhitecturilor, a procesului de implementare �i dezvoltare a sistemului IT, în sensul asigur�rii interoperabilit��ii cu sistemele IT pentru pa�apoarte �i permise de conducere �i al implement�rii unor servicii electronice adecvate specificului activit��ii. Dependen�a de sistemul informatic

Constatare: Având în vedere c� volumul tranzac�iilor este seminificativ, iar ponderea utilizarii sistemului IT în volumul total al activit��ilor este în medie de 80%, apreciem dependen�a de sistemul informatic ca fiind critic�, aplica�iile fiind considerate ca indispensabile atât pentru nivelul opera�ional cât �i pentru asigurarea fondului de date la nivel central. Volumul de documente emise este semnificativ. In anul 2005 au fost emise aproximativ 2.200.000 c�r�i de identitate, 650.000 pa�apoarte simple, 550.000 permise de conducere �i certificate de înmatriculare. De asemenea, sunt critice asigurarea serviciilor de comunica�ie, �i operativitatea interven�iilor în cazuri de incidente. Recomandare: Evaluarea contextului tehnic �i organizatoric actual precum �i a resurselor umane existente, în scopul asigur�rii func�ion�rii continue �i în siguran�� a sistemului IT . Având în vedere faptul c� în la nivelul serviciului public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor sunt externalizate toate activit��ile IT, existând un risc major în cazul în care furnizorul ar întrerupe livrarea serviciilor (chiar din motive de for�� major�), recomand�m o evaluare a riscurilor aferente externaliz�rii complete a serviciilor IT �i actualizarea planului privind continuitatea sistemului. Resurse �i cuno�tin�e IT Constatare: Personalul aflat în componen�a structurilor care au fost preluate la înfiin�area serviciilor publice comunitare jude�ene, provenind dintr-o structur� puternic reglementat�, este instruit atât în ceea ce prive�te utilizarea tehnologiilor informa�iei �i respectarea procedurilor de operare a sistemului cât �i în aplicarea politicilor privind securitatea sistemului, asigurarea corectitudinii �i protec�iei informa�iilor. Odat� cu transformarea acestor entit��i în structuri civile, cu alt statut în ceea ce prive�te reglementarea domeniului �i salarizarea personalului, s-a constatat o fluctua�ie accentuat� a personalului în ultimul an, având ca rezultat degradarea evident� a calit��ii acestuia, mai ales în planul responsabiliz�rii în ceea ce prive�te asigurarea corectitudinii �i protec�iei informa�iilor, fapt care are consecin�e grave, având în vedere c� informa�iile gestionate sunt deosebit de sensibile (se refer� la identitatea persoanei). O concluzie a auditului desf��urat în profil teritorial este aceea c�, în prezent, personalul este insuficient, eterogen din punct de vedere al preg�tirii în domeniul IT, supraînc�rcat, cu un moral sc�zut datorat nivelului salariilor.

24

Func�ionarii publici care utilizeaz� tehnologia informa�iei în desf��urarea activit��ii curente, au beneficiat periodic de cursuri de instruire privind cunoa�terea instrumentelor de lucru �i a programelor informatice disponibile dar nu au întotdeauna un nivel adecvat cu cerin�ele sistemului. S-a constatat, de asemenea, c� nu exist� indicatori de performan�� pentru evaluarea profesional� a personalului de specialitate IT, evaluarea acestuia f�cându-se conform criteriilor generale de evaluare a func�ionarilor publici. Se constat� lipsa instruirilor periodice în domeniul tehnologiilor informa�iei, func�ionarii publici având cuno�tin�e elementare de operare a calculatorului, majoritatea ob�inute prin cursuri scurte de ini�iere (1-5 zile). Recomandare: Având în vedere specificul domeniului �i evolu�iile rapide în domeniul tehnologiilor informa�iei �i comunica�iilor, este necesar� implementarea unei politici de motivare �i men�inere a personalului cu experien�� în operarea sistemului, atragerea unor resurse umane competente �i responsabile, actualizarea cuno�tin�elor din acest domeniu prin includerea în planul de instruire a unor cursuri dedicate profilului special al sistemului IT, politici care vor avea ca efecte cre�terea satisfac�iei personalului prin modernizarea activit��ii, schimbarea motiva�iilor personalului, cre�terea calit��ii personalului utilizator �i apari�ia unor noi modalit��i de abordare a activit��ilor prin utilizarea noilor tehnologii. De asemenea sunt necesare m�suri pentru cunoa�terea de c�tre personal �i respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 privind protec�ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circula�ie a acestor date. II. Securitatea informa�iilor �i a sistemului

Politica de securitate IT Constatare: In cadrul serviciilor publice comunitare jude�ene exist� o politic� formal� de securitate IT, care decurge din politica de securitate a Birourilor Jude�ene de Administrare a Bazelor de Date, structuri aflate în subordinea Centrului Na�ional de Administrare a Bazelor de Date, comunicat� utilizatorilor în mod formal. Politica de securitate este adus� la cuno�tin�a utilizatorilor pe baz� de semnatur�. Securitatea �i protec�ia informa�iilor se asigur� prin utilizarea parolelor, a sistemului antivirus �i monitorizarea jurnalelor de opera�ii. Exist� o procedur� formal� pentru atribuirea �i administrarea drepturilor de acces. Acordarea parolelor se face pe baza unor reguli care specific� lungimea �i numarul de incerc�ri pân� la blocarea contului. Programatorii nu au drept de acces la mediile de produc�ie. În ceea ce prive�te protec�ia fizic� a sistemelor, nu exist� proceduri privind amplasarea echipamentelor IT �i asigurarea securit��ii fizice �i de mediu în scopul prevenirii accesului neautorizat �i al diminu�rii riscului deterior�rii accidentale sau deliberate sau a furtului echipamentelor TI �i al informa�iilor. De�i securitatea fizic� este asigurat� prin luarea unor m�suri de restric�ionare a accesului în anumite spa�ii, lipsa unor înc�peri dedicate pentru servere �i a unor spa�ii

25

adecvate pentru sta�iile de lucru împiedic� aplicarea unei politici eficiente de asigurare a securit��ii fizice a sistemelor informatice. Datele gestionate de c�tre sistemul IT sunt confiden�iale, clasificate la nivelul secret de serviciu. Recomandare: Implementarea unei proceduri privind asigurarea securit��ii fizice �i de mediu. Sunt necesare controale IT care s� asigure, pe de o parte, protec�ia împotriva accesului personalului neautorizat, iar pe de alt� parte, protec�ia în ceea ce prive�te deteriorarea mediului în care func�ioneaz� sistemul (cauzat de foc, ap�, cutremur, praf, c�deri sau cre�teri bru�te ale curentului electric). Se recomand� în acela�i scop alocarea unor spa�ii adecvate pentru servere �i sta�ii de lucru, având în vedere caracterul sensibil al informa�iilor pe care le gestioneaz� sistemul IT. III. Protec�ia informa�iilor/ Confiden�ialitate Constatare: A fost implementat cadrul legislativ în ceea ce prive�te protec�ia a datelor cu caracter personal. Asigurarea protec�iei informa�iilor �i confiden�ialitatea presupun de asemenea existen�a unui cadru de monitorizare a modului în care informa�ia este gestionat� pentru a fi conform� cu legisla�ia �i cu standardele implementate. Recomandare: Evaluarea sistemului de securitate a informa�iilor, de protec�ie a datelor cu caracter personal, a accesibilit��ii, disemin�rii �i a modului de conservare a informa�iilor precum �i impunerea de m�suri pentru perfec�ionarea acestuia. Con�tientizarea personalului care are contact cu informa�ii cu caracter personal, în leg�tur� cu politica privind protec�ia informa�iilor/ confiden�ialitatea pentru a preveni divulgarea sau accesul neautorizat la acestea. Evaluarea politicilor de între�inere a înregistr�rilor �i de utilizare a acestora, monitorizarea regulat� a utiliz�rii informa�iei pentru a asigura conformitatea cu politicile �i cerin�ele legislative. Stabilirea sanc�iunilor adecvate pentru violarea confiden�ialit��ii. Concluzii Modernizarea sistemului IT nu s-a mai realizat din anul 1994, echipamentele au r�mas la nivelul tehnologic ini�ial în condi�iile în care cerin�ele beneficiarilor au crescut �i în contextul progresului c�tre Societatea Informa�ional� (care reprezint� pentru România op�iunea strategic� de dezvoltare economic� �i social�, de apropriere de nivelul de dezvoltare al partenerilor din Uniunea European�). Fondurile necesare pentru modernizarea Sistemului Na�ional Informatic de Eviden�� a Persoanelor, aflat în administrarea CNABDEP, au fost asigurate ini�ial prin H.G. nr. 1215/2003 privind garantarea de c�tre Ministerul Finan�elor Publice a unui credit extern în valoare de 14 milioane de euro, dat� în baza Legii datoriei publice nr. 81/1999. Întrucât aceasta a fost abrogat� prin Legea nr. 313/2004, a fost ini�iat �i aprobat Memorandum-ul pentru continuarea finan��rii externe pentru valoarea r�mas�

26

a H.G.-urilor emise pân� la data de 31 decembrie 2004 inclusiv, în temeiul Legii datoriei publice nr. 81/1999, pentru care nu s-au emis scrisori de garan�ie. În prezent se afl� în procedur� de avizare, conform Memorandum-ului, proiectul de Hot�râre a Guvernului pentru asigurarea fondurilor necesare moderniz�rii Sistemului Na�ional Informatic de Eviden�� a Persoanelor. Opinia rezultat� din analiza rapoartelor de audit elaborate în profil teritorial este c� performan�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Electronic Na�ional în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice informatizate c�tre persoane fizice sau juridice cu privire la eviden�a persoanelor, eliberarea pa�apoartelor �i a permiselor auto este sc�zut� �i se datoreaz� în primul rând lipsei serviciilor electronice aferente activit��ii acestor servicii publice comunitare. Pe lânga informa�ii publicate pe website (program cu publicul, lista actelor eliberate, documentele necesare eliber�rii actelor, taxele de eliberare a actelor) �i desc�rcarea de formulare/cereri în format electronic ce trebuie depuse la ghi�eu în scopul eliber�rii actelor este necesar� extinderea sistemului prin implementarea nivelelor 3 - 4: depunerea documentelor/autentificarea �i plata electronic�. Recomandare: În scopul trecerii la servicii de nivel superior (nivelele 3-4) a�a cum prev�d proiectele e-administra�ie �i e-guvernare, care s� permit� dubla interac�iune institu�ie-cet��ean, se recomand� continuarea politicii de alocare de resurse financiare pentru domeniul IT �i dezvoltarea de programe în domeniul e-administra�ie pentru SPC. Constatare: Serviciile publice comunitare nu sunt integrate într-un ghi�eu unic care s� asigur� atât întocmirea, p�strarea, eviden�a �i eliberarea actelor de stare civil�, a c�r�ilor de identitate, a c�r�ilor de aleg�tor �i a listelor electorale, cât �i desf��urarea activit��ilor de primire a cererilor �i de eliberare a pa�apoartelor simple, a permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a vehiculelor �i a pl�cilor cu numere de înmatriculare. Aplica�iile din cadrul serviciilor locale pentru eviden�a persoanei nu sunt interconectate cu aplica�iile sau sistemele informatice privind pa�apoartele, permisele de conducere �i înmatricul�ri auto �i nici cu alte aplica�ii sau sisteme din cadrul Sistemul Electronic Na�ional, �i, în consecin��, nu se asigur� comunicarea �i schimbul de informa�ii cu acestea într-o modalitate efectiv� �i compatibil�. Capitolul 9. Performan�a implement�rii �i utiliz�rii sistemului informatic asupra moderniz�rii administra�iei

a) Eficacitatea implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Electronic Na�ional este determinat� de încrederea cet��enilor �i a mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei

27

informa�iei �i se bazeaz� pe interoperabilitatea dintre sisteme �i eficientizarea costurilor datorit� reutiliz�rii componentelor �i a practicilor. E-Guvernare �i e-administra�ie ofer� o alternativ� cet��enilor la modul clasic de interac�iune, în sensul c� ace�tia pot alege unde �i când s� acceseze serviciile publice care le sunt destinate. Din ce în ce mai mult, oamenii doresc s� acceseze serviciile publice aici �i acum. Costul dezvolt�rii serviciilor on line este modest în compara�ie cu al altor canale de distribu�ie. Utilizarea Internetului nu face doar via�a oamenilor mai u�oar�, dar va schimba modul în care ace�tia privesc administra�ia: modern� în loc de institu�ional�, eficient� în loc de birocratic�. Tehnologia web are capacitatea de a schimba percep�ia despre administra�ie într-un mod care conteaz� tot mai mult pentru cet��eni �i mediul de afaceri care primesc serviciile publice, pentru to�i cei care pl�tesc taxe �i trebuie s� primeasc� în schimb servicii publice cât mai satisf�c�toare. Ratele de eroare pentru procesarea electronic� a formularelor sunt sub 1%, comparativ cu 20% pentru proces�rile bazate de hârtie. Un calculator poate verifica modul de completare al unui formular �i poate da îndrum�ri, r�spunde la întreb�ri, �i chiar aminti pl�titorului s� completeze toate câmpurile obligatorii din formular.

Prin intermediul portalului guvernamental, sistemele informatice din administra�ia public� pot fi conectate pentru a furniza servicii integrate, de o manier� care s� nu necesite cuno�terea de c�tre cet��eni a organiz�rii interne a administra�iei. Increderea în posibilitatea unei extinderi rapide a furniz�rii �i utiliz�rii serviciilor electronice este justificat� �i de o serie de factori tehnologici. Dezvoltarea tehnologic� pe plan interna�ional �i, în special, pe plan european necesit� introducerea noilor tehnologii �i în România, pentru asigurarea interoperabilit��ii administra�iilor �i evitarea adîncirii decalajului tehnologic. Rata medie de dezvoltare a domeniului TIC pe plan mondial este de 8%, iar a României este aproape dubl� – 15%, ceea ce semnific�, printre altele, o deschidere, important� pentru acest domeniu. Potrivit statisticilor furnizate de MCTI, num�rul de furnizori de servicii de Internet este de 642; num�rul utilizatorilor de Internet din totalul popula�iei are o evolu�ie cresc�toare în timp de 28% ; la 30 iunie 2004, num�rul conexiunilor de acces la Internet înregistrase o cre�tere de 51,48%, comparativ cu num�rul conexiunilor de acces la Internet înregistrat la sfâr�itul anului 2003 (conform datelor furnizate de ANRC); num�rul total calculatoare personale a crescut la 2.500.000; num�rul domeniilor .ro se ridic� la 100.000, iar al companiilor IT la 8.000. Accesul la Internet este o activitate frecvent� pentru 24% din popula�ia României, peste 5 milioane de români utilizeaz� Internet-ul cel pu�in o dat� pe s�pt�mân�. Alte informa�ii relevante raportate în anul 2005:

- 34 instrumente de plat� la distan�� au fost aprobate pentru 25 de b�nci; - num�rul utilizatorilor unor astfel de instrumente de plat� raporta�i a crescut de

la 14 000 la 66 000;

28

- valoarea pl��ilor efectuate pe Internet a crescut de la aproximativ 8 bilioane EUR în 2003 la peste 15 bilioane EUR în 2005;

- dezvoltarea comer�ului electronic a devenit evident�; în prezent sunt peste 400 magazine virtuale dinte care 15% accept� pl��i electronice;

- peste 5 milioane de carduri emise; - 280 oficii po�tale care ofer� acces la pre�ul de 0,5$/or�; - 941 oficii po�tale care ofer� serviciul e-Post (transmitere e-mailuri);

România înregistreaz� anual aproximativ 5000 de absolven�i în domeniul tehnologiei informa�iei, cu un nivel de instruire foarte bun, apreciat ca atare �i pe plan interna�ional, dar care se degradeaz� datorit� plec�rii din �ar� a profesorilor de specialitate �i a speciali�tilor cu preg�tire înalt�. Anual, 25% din speciali�tii în domeniul TIC emigreaz� în ��rile dezvoltate. Un alt factor care influen�eaz� receptivitate fa�� de noile tehnologii îl constituie dispersia neuniform� a utilizatorilor preg�ti�i în domeniul TIC (70% se afl� în marile ora�e). Marea majoritate a cet��enilor nu sunt instrui�i în scopul utiliz�rii tehnologiei informa�iei �i nu con�tientizeaz� beneficiile pe care aceasta le aduce. Cet��enii nu au înc� încredere în securitatea pe care o ofer� sistemele de comunica�ii �i solu�iile informatice existente. Tarifele la comunica�ii sunt înc� prohibitive pentru o mare parte a popula�iei (tariful pentru acces prin dial-up la Internet este de 25% din tariful standard). Tehnologia informa�iei contribuie în mod semnificativ la redefinirea rela�iei guvern-cet��ean, oferind o alternativ� u�oar� �i rapid� pentru interac�iunea cu administra�ia public�. Prezen�a Internet-ului în administra�ia public� devine vizibil�: toate prefecturile �i consiliile jude�ene au website-uri, multe dintre consiliile municipale, ora�e �i chiar sate ofer� informa�ii publice prin mijloace electronice. Conform datelor furnizate de: Consiliul Na�ional al Intreprinderilor Private Mici �i Mijlocii din România, Institutul Na�ional de Statistic�, Autoritatea Na�ional� Român� pentru Comunica�ii, Banca Mondial�, ANIS, ARIES, precum �i pe baza estim�rilor efectuate de MCTI, întreprinderile mici, mijlocii �i microîntreprinderile folosesc Internetul pentru interac�iunea cu administra�ia public�, dup� cum urmeaz�:

Interac�iunea

IMM cu administra�ia

prin Internet

Pentru ob�inerea

de informa�ii

Pentru a desc�rca

formulare

Pentru trimiterea

formularelor administrative

completate

IMM-uri conectate la Internet

Microîntreprinderi 43,9% 78,3% 19,8% 38.10% Intreprinderi mici 77,7% 56,4% 22,6% 61.90% Intreprinderi mijlocii 80,9% 61,6% 24,3% 72%

29

b) Eficien�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Electronic Na�ional se concretizeaz� într-un ansamblu de efecte, pornind de la avantajele oferite cet��enilor României de a beneficia de telecomunica�ii de calitate la un pre� accesibil �i de acces la servicii în band� larg�, pân� la realizarea unei administra�ii mai eficiente, cu o vitez� de r�spuns m�rit� la cererile cet��enilor. Activitatea financiar bancar� reflect� cel mai bine eficien�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Electronic Na�ional prin sporirea vitezei de circula�ie a banilor, colectarea facil� a debitelor de la cet��eni, eficientizarea schimburilor economice �i comerciale între întreprinderi, reducerea costurilor de emitere �i men�inere în circula�ie a numerarului, sporirea flexibilit��ii �i securit��ii sistemelor de pl��i. Auditul în profil teritorial efectuat la Serviciile Publice pentru Finan�e Publice Locale a pus în eviden�� existen�a unor sisteme informatice back-office opera�ionale (ATLAS, ASSERT, IMTAX2000, LocalTax, SIMTAX �i altele) care ofer� informa�ii pentru serviciile de pl��i electronice on line. Portalul pentru plata taxelor �i impozitelor prin mijloace electronice este func�ional în peste 60 municipii �i ora�e. Contribuabilii trebuie s� se înregistreze ca utilizatori ai sistemului electronic de plat� prin Internet la sediul Serviciului Public Pentru Finan�e Publice Locale, primind o parol� de acces confiden�ial� �i gratuit�. Folosirea parolei, înso�it� de datele persoanale de identificare permite accesul la toate informa�iile legate de bunurile pe care le de�ine, sumele de plat� �i pl��ile pe care le-a efectuat în contul acestor bunuri. Contribuabilul trebuie s� de�in� sau s� contracteze cu una dintre b�ncile furnizoare de servicii e-banking un abonament pentru serviciile electronice de plata prin Internet. De exemplu, pentru a putea folosi sistemul e-BCR banca ofer� clien�ilor s�i un fi�ier de tip plug-in sub forma unui program ce se va instala în mod automat în structura browser-ului de Internet pe calculatorul personal al contribuabilului �i care permite, in mod securizat, realizarea conexiunii cu banca. Opera�iunile legate de informare �i de plata taxelor se pot efectua în orice moment al zilei, f�r� a mai fi necesar� deplasarea la primarie sau la sediul b�ncii. Platitorului de taxe i se elibereaz� o dovad� de plat� electronic� sub forma unei scrisori de confirmare semnate electronic prin certificat numeric, cuprinzând identificarea pl�titorului de taxe - a�a cum figureaz� ea în bazele de date ale administra�iei financiare, identificarea beneficiarului pl��ii, numerele de tranzac�ii pentru informarea asupra debitelor �i pentru pl��ile efectuate �i detaliile opera�iunilor efectuate. Sistemul privind achizi�iile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de pl��i prin mijloace electronice de plat�, e-licita�ie a fost pus în func�iune la 4 martie 2002, este unic în Europa prin amploare �i a fost nominalizat ca exemplu de bun� practic� la nivel European în domeniul e-Government (2003, Como, Italia). In acest an a câ�tigat International Golden Link Award din partea US International Defence Agency. Prin utilizarea acestui sistem institu�iile publice din

30

România au posibilitatea procur�rii de bunuri �i servicii prin mijloace electronice iar costurile achizi�iei au sc�zut cu 22%. Sistemul este utilizat de aproximativ 1000 de institu�ii publice �i 3 300 de agen�i economici. Num�rul de produse achizi�ionate online a crescut de la 7 la 135. In ceea ce prive�te atribuirea prin licita�ie electronic� a contractelor pentru construirea s�lilor de sport au fost realizate economii reale de peste 26 milioane euro prin utilizarea serviciului disponibil. Concluzie: Cu toate c� utilizarea sistemului e-licita�ie este în continu� extindere, pentru a-�i atinge scopul principal (prevenirea corup�iei) este necesar� generalizarea sa la toate institu�iilor publice. Portalul e-guvernare – www.e-guvernare.ro ofer� peste 250 formulare disponibile pentru desc�rcare. Cele 7 servicii on-line, func�ionale în Formularul unic, sunt disponibile în prezent pentru 400 mari contribuabili din Bucure�ti �i jude�ul Ilfov.

Portalul pentru plata taxelor �i impozitelor prin mijloace electronice este func�ional în peste 60 municipii �i ora�e. Opera�iunile legate de informare �i de plata taxelor se pot efectua în orice moment al zilei, f�r� a mai fi necesar� deplasarea la primarie sau la sediul b�ncii. Platitorului de taxe i se elibereaz� o dovad� de plat� electronic� sub forma unei scrisori de confirmare semnate electronic prin certificat numeric, cuprinzând identificarea pl�titorului de taxe - a�a cum figureaz� ea în bazele de date ale administra�iei financiare, identificarea beneficiarului pl��ii, numerele de tranzac�ii pentru informarea asupra debitelor �i pentru pl��ile efectuate �i detaliile opera�iunilor efectuate. Sistemul electronic de atribuire a autoriza�iilor de transport interna�ional rutier de marf�. Peste 2000 de operatori de transport rutier interna�ional de marf� dispun de certificate digitale pentru autentificare. In fiecare an au fost alocate electronic peste 250.000 de autoriza�ii. Sistemul informatic integrat Visa on-line asigur� preluarea datelor personale, inclusiv a fotografiei recente. Este dezvoltat de MCTI împreun� cu Ministerul Administra�iei �i Internelor �i cu Ministerul Afacerilor Externe �i este func�ional din anul 2004.

Concluzie. Exist� o serie de servicii electronice neincluse în sistemul e-guvernare care sunt în cea mai mare parte func�ionale dar costurile migr�rii în sistem sunt semnificative. De asemenea, exist� interese concurente �i dispersate în acceptarea implement�rii acestora care constituie un factor important de frânare.

Se constat� în cadrul SEN existen�a unor proiecte destinate cre�terii calit��ii vie�ii popula�iei, prin asigurarea accesului online la informa�ii în condi�ii echitabile:

31

biblioteci, sistemul de înv���mânt asistat de calculator, serviciile publice pentru s�n�tate, informa�ii despre institu�ii, contacte, etc., accesibile în mod identic pentru to�i cet��enii, indiferent de distan�a la care se afl� fa�� de centrele culturale, medicale, de informare, etc. Num�rul serviciilor opera�ionale, orientate pe cerin�ele clien�ilor, care permit accesul egal, nediscriminatoriu, la informa�ii �i servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap, este redus, iar cele în curs de dezvoltare au o evolu�ie lent� din cauza slabei finan��ri �i a lipsei unei autorit��i de coordonare a proiectelor e-guvernare, în timp ce num�rul �i interesul utilizatorilor sunt în continu� cre�tere. Cu toate c� în ultimii ani s-au întreprins ac�iuni pentru trecerea la guvernarea electronic� care s-au materializat în rezultate semnificative în acest domeniu, se constat� întârzieri mari în implementarea programelor care sus�in Sistemul Electronic Na�ional. Cele mai relevante cauze ale întârzierilor în implementarea SEN sunt:

a) Au fost elaborate strategii care nu au avut un control adecvat: sisteme de control nepotrivite, gândire conven�ional�, teama de schimbare, incapacitatea de a aloca resurse, de a convinge pe cei implica�i, ascunderea rezultatelor nefavorabile.

b) Infrastructura de comunica�ii este înc� precar� în anumite zone, ceea ce face necesare eforturi mari de investi�ii pentru dezvoltarea acesteia.

c) Sistemul de educa�ie se deterioreaz� datorit� lipsei de cadre didactice cu preg�tire în domeniul tehnologiei informa�iei.

d) Nivelul mediu al salariilor speciali�tilor din domeniul TI este mic (o medie de 503$/luna) comparativ cu ��rile dezvoltate (intre 4000$/luna �i 10.000$/luna).

e) Exist� o cerere imens� de speciali�ti în domeniu în ��rile dezvoltate (aprox. 30.000 speciali�ti), ceea ce favorizeaz� plecarea speciali�tilor români în str�in�tate, în principal ca urmare a diferen�ei de venituri.

f) Utilizarea infrastructurilor alternative impune investi�ii suplimentare pentru operatori.

g) Cre�terea infrac�ionalit��ii prin intermediul mijloacelor electronice scade încrederea consumatorilor în utilizarea acestor mijloace.

h) Echipele TI la nivelul organiza�iilor centrale �i locale sunt înc� slab preg�tite datorit� accesului slab la noile tehnologii.

i) Peste 62% dintre organiza�iile cu activitate în domeniul vânz�rilor cu am�nuntul, telecomunica�iilor, finan�elor �i în sectorul public nu au adoptat m�suri împotriva eventualelor fraude pe Internet (conform unui studiu al Ipsos-RSL comandat recent de SAS Institute).

j) Discrepan�a mare în ceea ce prive�te penetrarea Internetului în România, 3,3%, fa�� de 9% în Cehia �i Ungaria.

32

Guvernul trebuie s� r�spund� la noile provoc�ri printr-o mai mare eficien�� a serviciilor furnizate, trebuie s� dep��easc� grani�ele structurilor verticale �i s� permit� interconectarea pe orizontal�. Disponibilitatea pe scar� larg� a datelor online faciliteaz� cooperarea institu�iilor prin mijloace electronice furnizarea de pachete de servicii integrate, dezvoltarea de mijloace eficiente de comunicare, partajarea datelor.

Crearea unui cadru standard de interoperabilitate �i a unei arhitecturi de sistem coerente va asigura urm�toarele beneficii: reducerea costurilor totale prin reutilizare �i evitarea duplic�rii aplica�iilor �i sistemelor, reducerea timpului de implementare a proiectelor, îmbun�t��irea manierei de administrare a proiectelor �i de implementare a solu�iilor, stabilirea politicilor de migrare pentru proiectele eterogene existente. Modernizarea activit��ii Guvernului �i a institu�iilor publice presupune, de asemenea, îmbun�t��irea eficien�ei managementului intern, reducerea costurilor administrative, prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea �i rela�iile pe care le are cu angaja�ii s�i, func�ionarii publici. Cele mai semnificative beneficii oferite de implementarea e-guvernare sunt:

� reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocra�iei �i a corup�iei la nivelul institu�iilor publice;

� cre�terea gradului de transparen�� a modului de utilizare �i administrare a fondurilor publice;

� îmbun�t��irea accesului la informa�ii �i servicii publice în conformitate cu legisla�ia privind protec�ia datelor cu caracter personal �i liberul acces la informa�iile de interes public;

� eliminarea contactului direct între func�ionarul de la ghi�eu �i cet��ean sau agentul economic;

� furnizarea de informa�ii �i servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;

� înt�rirea capacit��ii administrative a institu�iilor publice de a-�i îndeplini rolul �i obiectivele �i de a asigura furnizarea, într-o manier� transparent�, de informa�ii �i servicii publice;

� promovarea colabor�rii dintre institu�iile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;

� redefinirea rela�iei între cet��ean �i administra�ia public�, respectiv între mediul de afaceri �i administra�ia public�, în sensul facilit�rii accesului acestora la serviciile �i informa�iile publice, prin intermediul tehnologiei informa�iei;

� promovarea utiliz�rii Internetului �i a tehnologiilor de vârf în cadrul institu�iilor publice.

O direc�ie important� de dezvoltare a societ��ii informa�ionale o constituie dezvoltarea �i implementarea sistemului informa�ional al administra�iei publice,

33

care va simplifica �i eficientiza administra�ia, devenind în acest fel cel mai important sprijin pentru cet��ean. Aplicarea tehnologiei informa�iei va contribui �i la dezvoltarea de noi locuri de munc�, cu calificare �i cerin�e sporite, o obliga�ie a statului fiind �i reducerea impactului dezvolt�rii tehnologiei informa�iei asupra cet��enilor cu un nivel mai sc�zut de preg�tire sau cu un statut economic �i social mai sc�zut. Tehnologiile informatice vor avea un impact major �i asupra protec�iei patrimoniului cultural al na�iunilor, în protejarea lui �i în crearea posibilit��ii de a fi accesat de c�tre to�i cet��enii. Dezvoltarea rapid� a tehnologiei informa�iei din ultimul deceniu a creat noi direc�ii de dezvoltare a afacerilor prin apari�ia comer�ului electronic, activitate ce implic� produc�ie, reclam�, vânzare �i distribu�ie de produse, precum �i o multitudine de forme de colaborare între entit��i economice. Prin extinderea sa comer�ul electronic a contribuit la globalizarea comunica�iilor �i la dezvoltarea comunica�iilor mobile.

Imbun�t��irea calit��ii activit��ii personalului utilizator (func�ionari publici, personal tehnic, cet��eni) este reflectat� în urm�toarele efecte:

(a) îmbun�t��irea calit��ii serviciilor publice; (b) eficientizarea serviciilor publice prin reducerea costurilor �i a birocra�iei; (c) promovarea transparen�ei; (d) adaptarea serviciilor publice pentru a r�spunde cerin�elor cet��enilor; (e) informarea prin mijloace electronice a cet��enilor cu privire la legisla�ia �i

reglement�rile aferente interac�iunii dintre ace�tia �i administra�ia public�, prin informa�ii proprii portalului sau prin trimiterea la alte surse electronice de informare;

(f) informarea prin mijloace electronice cu privire la formularele prin intermediul c�rora administra�ia public� interac�ioneaz� cu cet��enii �i mediul de afaceri precum �i a modalit��ilor de completare a acestora;

(g) asigurarea accesibilit��ii la informa�iile �i serviciile publice, indiferent de timp �i de loc; sistemul permite accesarea acestor informa�ii �i în afara programului de lucru al personalului de specialitate;

(h) pentru informare, cet��enii vor putea accesa on-line portalul specializat, fiind asista�i on-line, economisind astfel atât din propriul lor timp, cât �i din timpul func�ionarilor publici;

(i) perfec�ionarea utiliz�rii tehnologiilor web în scopul cre�terii gradului de accesibilitate a informa�iilor de calitate, care contribuie la reducerea costurilor administrative �i sociale;

(j) asigurarea prezen�ei on-line a institu�iilor publice; (k) crearea unui unic punct de acces la informa�ii cu privire la serviciile publice,

disponibil atât cet��enilor, cât �i func�ionarilor publici; (l) reducerea costurilor administrative si sociale ale serviciilor publice; (m) dezvoltarea unui sistem modern �i eficient, disponibil pentru to�i cet��enii României.

34

Utilizarea serviciilor electronice nu are numai avantaje. Aceasta implic� o serie de riscuri pentru beneficiari (institu�ii publice, mediul de afaceri sau cet��eni) care au impact în ceea ce prive�te calitatea serviciilor electronice furnizate: (a) Intârzieri în furnizarea unor servicii de calitate, moderne; (b) Indisponibilitatea unor servicii electronice necesare cet��enilor; (c) Furnizarea unor servicii necertificate; (d) Dezvoltarea �i implementarea necontrolat� a unor componente informatice

eterogene; (e) Integrarea dificil� sau imposibilitatea integr�rii componentelor informatice �i a

sistemelor disponibile provenind din surse eterogene; (f) Imposibilitatea asigur�rii interoperabilit��ii sistemelor datorat� lipsei

standardiz�rii componentelor; (g) Cheltuieli dispersate, nejustificate; (h) Sc�derea eficien�ei serviciilor electronice furnizate; (i) Incompatibilitatea cu sistemele similare disponibile în ��rile europene.

Opinia rezultat� din analiza rapoartelor de audit elaborate în profil teritorial este c� performan�a implement�rii �i utiliz�rii Sistemului Electronic Na�ional în scopul asigur�rii accesului la informa�ii publice �i furniz�rii de servicii publice informatizate c�tre persoane fizice sau juridice este sc�zut� �i se datoreaz� în primul rând lipsei serviciilor electronice asociate serviciilor publice din administra�ie. Capitolul 10. Concluzii Tehnologia informa�iei �i comunica�iile sunt printre factorii cheie ai dezvolt�rii economice, care pot contribui direct la realizarea de schimb�ri fundamentale în domeniul economic �i asigurarea unei dezvolt�ri durabile a societ��ii române�ti. Sistemul e-guvernare presupune implicarea managementului la nivel guvernamental în toate etapele ciclului de via�� al sistemului pe baza unei strategii care face parte integrant� din Strategia Guvernului României pentru dezvoltarea sectorului tehnologiei informa�iei. Aceast� strategie presupune un program coerent de e-guvernare, o politic� coerent� de finan�are a programelor �i proiectelor aferente, o structur� administrativ� care s� aib� atribu�ii clare în ceea ce prive�te coordonarea sistemului e-guvernare �i o direc�ie unitar� de dezvoltare a platformei e-guvernare, cu precizarea clar� a obiectivelor. Având în vedere num�rul �i complexitatea sarcinilor pentru componenta e-administra�ie, care revin prin lege Centrului Informatic Na�ional al Ministerului Administra�iei �i Internelor (CIN-MAI), structur� care nu func�ioneaz� în prezent,

35

sarcini suportate în prezent de structurile Ministerului Administra�iei �i Internelor, rezult� c� opera�ionalizarea CIN-MAI este o ac�iune care trebuie impus� de urgen��, pentru a se evita compromiterea opera�ionaliz�rii sistemului e-administra�ie în România.

Având în vedere nivelul actual de dezvoltare al SEN este necesar� reevaluarea stadiului implement�rii Sistemului Electronic Na�ional pe baza unei analize de risc asupra domeniului �i elaborarea unei strategii de finan�are pentru programele �i proiectele aferente, restructurarea contextului organizatoric �i precizarea sarcinilor �i responsabilit��ilor tuturor actorilor implica�i în Sistemul Electronic Na�ional, elaborarea unui plan corespunz�tor �i documentat pentru coordonarea activit��ilor legate de func�ionarea SEN, corelat cu strategia de dezvoltare în domeniu care s� fie individualizat pentru sistemele e-guvernare �i e-administra�ie, pentru a oferi servicii de calitate, echitatea accesului la serviciile guvernamentale, securitatea datelor, utilizarea eficient� a fondurilor alocate, gestionarea informa�iilor într-o re�ea deschis�, dezvoltarea economic� sus�inut�. Pe baza concluziilor formulate, recomand�rile se pot sintetiza dup� cum urmeaz�: 1. Perfec�ionarea direc�iilor, a suportului necesar pentru asistarea �i ghidarea institu�iilor implicate �i a responsabiliz�rii pentru a trece într-o etap� nou� de dezvoltarea SEN.

� Elaborarea unui plan clar �i cuprinz�tor; � Reafirmarea �i/sau stabilirea priorit��ilor �i a orizontului de timp pentru

institu�iile publice �i pentru Guvern; � Furnizarea suportului necesar pentru institu�iile publice, bazat pe capacitatea

acestora de a se integra în SEN; � Motivarea adecvat� a institu�iilor publice pentru implementarea unor reforme

fundamentale; � Stabilirea unui sistem de evaluare �i raportare a evolu�iei SEN consistent,

coerent, robust �i transparent; � Implicarea agen�iilor centrale în coordonarea proiectelor SEN pentru a asigura

integrarea front-office / back-office; � Implementarea cadrului legal �i administrativ care asigur� suportul pentru

serviciile electronice; � Asigurarea c� institu�iile publice adopt� abord�ri consistente, riguroase, �i

sistematice în managementul riscurilor; � Extinderea eforturilor pentru perfec�ionarea accesului �i a tehnologiilor Internet

pentru grupuri dezavantajate.

2. Asigurarea c� personalul implicat în SEN are cuno�tin�e �i abilit��i necesare c� estel utilizat eficient.

� Accelerarea implement�rii ini�iativelor de cre�tere a flexibilit��ii �i mobilit��ii în cadrul sectorului TIC;

36

� Urgentarea perfec�ion�rii stimulentelor pentru a atrage �i a re�ine personalul TIC valoros;

� Instruirea personalului implicat în proiectele SEN; � Dezvoltarea capacit��ii de furnizare a unui suport practic mai bun institu�iilor �i

promovarea partaj�rii cuno�tin�elor �i a experien�ei în cadrul domeniului (sectorului IT).

3. Beneficiile e-guvernare/ e-administra�ie pot fi profunde, dar sunt necesare investi�ii substan�iale pe tot parcursul proiectului. Necesitatea asigur�rii unui nivel de finan�are armonizat cu aspira�iile Guvernului pentru guvernare electronic�.

� Precizarea discrepan�ei dintre nivelul finan��rii pentru SEN �i amploarea proiectelor;

� Modificarea procedurilor bugetare pentru a cre�te flexibilitatea finan��rii proiectelor;

� Comunicarea mai bun� a priorit��ilor de finan�are pentru proiectele majore din cadrul SEN.

4. Acordarea unei deosebite importan�e securit��ii sistemelor IT. Este esen�ial un sistem de securitate eficace, proiectat pentru a proteja re�eaua de calculatoare, aplica�iile �i datele.

� Monitorizarea îndeaproape a problemelor referitoare la securitate �i informarea institu�iilor în ceea ce prive�te dezvolt�rile, într-o manier� clar�, concis� �i operativ�;

� Asigurarea c� institu�iile au acces la expertiz� �i la resurse pentru a implementa securitatea IT în conformitate cu liniile directoare;

� Con�tientizarea institu�iilor în ceea ce prive�te managementul competent al riscurilor securit��ii sistemelor.

5. Asistarea eficient� institu�iilor publice pentru a în�elege �i a reconcilia cerin�ele pentru protec�ia �i confiden�ialitatea datelor cu beneficiile unor servicii de calitate �i eficien�a care deriv� din cre�terea partaj�rii informa�iilor.

� Elaborarea unor linii directoare privind asigurarea cerin�elor privind protec�ia �i confiden�ialitatea datelor;

� Stabilirea unor mijloace eficace pentru asigurarea protec�iei datelor �i partajarea informa�iilor.

6. Cre�terea partaj�rii informa�iei �i a sistemelor în procesul de guvernare

� Cre�terea ratei de migrare a serviciilor electronice în SEN; � Asigurarea cadrului de interoperabilitate a sistemelor din institu�iile publice; � Accelerarea adopt�rii standardelor pentru partajarea informa�iilor între

institu�iile participante la SEN.

37

7. Cre�terea performan�ei serviciilor existente (portaluri, legisla�ie, optimizarea fluxurilor, asigurarea securit��ii, atragerea �i cre�terea num�rului de beneficiari, etc.). 8. Cre�terea competen�ei �i încrederii personalului în dezvoltarea, implementarea �i suportul aferente SEN conduc la atingerea obiectivelor privind eficien�a �i eficacitatea. 9. Perfec�ionarea comunic�rii �i cooper�rii între principalii actori implica�i în SEN: Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei, Ministerul Administra�iei �i Internelor, Inspectoratul General pentru Comunica�ii �i Tehnologia Informa�iei. 10. Integrarea e-guvernare cu planurile de ac�iuni pentru Societatea Informa�ional�, adoptate la nivel european (i2010, eTen, IDA).

AUDITOR, CONTROLOR FINANCIAR, Claudia Ionescu